Barometrul s\n\t\]ii
M\ria Sa Copilul
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
edic\m aceast\ edi]ie
D
copilului. Pentru c\ luna iunie
este numai a lui. Pentru c\
vara bate la u[\. Pentru c\ e vremea
de noi aventuri, dragi p\rin]i! Pentru
c\ `n ochii copilului se adun\ toat\
lumina zilelor `nsorite – lumin\ care v\
umple sufletul de dragoste [i `mplinire.
Zilele petrecute al\turi de copilul
t\u sunt cele care `]i dau for]\ [i sens
vie]ii. De aceea, `]i propunem ca de 1
Iunie s\-i oferi o zi special\, o zi
`ntreag\ `n care s\ descoperi]i
`mpreun\ lucruri noi, s\ v\ distra]i pe
cinste `n parc, la p\dure sau `ntr-o
mic\ excursie, s\ v\ `ntrece]i cu
bicicletele sau cu rolele, s\ face]i
desene pe asfalt, s\ v\ r\sf\]a]i cu
desertul sau felul de mâncare preferat.
Renun]a]i m\car pentru o zi la
smartphone, tablet\, laptop, mall [i
alte activit\]i care reprezint\ „r\ul
necesar” al societ\]ii actuale. Dup\ o
zi plin\ petrecut\ `n natur\, poate v\
ve]i `ntoarce acas\ mai osteni]i, dar cu
siguran]\ ve]i fi mai ferici]i [i ve]i
adormi zâmbind.
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
Nu uita s\ zâmbe[ti! Este o
regul\ important\ pentru tine ca
p\rinte. {i tu ai reguli de respectat, nu
numai copilul t\u trebuie s\ fac\
acest lucru. Psihologii spun c\ o
condi]ie esen]ial\ pentru a fi un
p\rinte eficient este aceea de a fi
fericit. Cu cât e[ti mai nefericit ca
individ, cu atât mai dificil `]i va fi s\
devii un p\rinte performant.
A[a cum v-am obi[nuit deja,
`ncerc\m s\ venim `n `ntâmpinarea
preocup\rilor [i `ntreb\rilor voastre.
De aceea, acord\m un spa]iu
generos pediatriei – [tiin]a aflat\ `n
`ntregime `n slujba M\riei Sale
Copilul. Astfel, le oferim p\rin]ilor o
serie de articole despre alimenta]ia
corect\ `n perioada foarte solicitant\
cu teste, teze [i examene de la
sfâr[itul anului [colar, despre
importan]a protej\rii microflorei
intestinale a copilului, despre
tratamentele naturiste ale tusei,
despre s\n\tatea dentar\ a copiilor
din România, despre dermatita
atopic\ [i un interviu cu pre[edintele
Societ\]ii Române de Pediatrie – prof.
dr. Marin Burlea.
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Dr. Mihaela Leventer,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Iulie 2014
Cum era [i firesc, ve]i reg\si `n
acest num\r [i subiecte de sezon:
terapiile pe cât pe blânde, pe atât de
eficiente cu ajutorul florilor de mai,
sfaturi utile pentru a v\ men]ine `n
form\ toat\ vara, alimente
afrodisiace care pot da tonul serilor
romantice estivale, recomand\rile
nutri]ioni[tilor despre cum da]i jos 2-3
kilograme ca s\ ar\ta]i bine `n
]inutele de plaj\, reguli simple pentru
`ngrijirea picioarelor.
F\r\ s\ avem preten]ia de a
epuiza toate subiectele, trecem `n
revist\ [i unele dintre cele mai
importante patologii: infarctul
miocardic la femei, alergiile [i
mecanismele lor de apari]ie,
degenerescen]a macular\ – cea mai
periculoas\ boal\ a vederii,
sindromul de stres, cancerul gastric,
incontinen]a urinar\ – tratat\ `n pa[i
de dans, varicele – `ntâlnite [i la
sportivi.
V\ invit\m s\ afla]i mai multe
informa]ii care v\ pot fi de un real
ajutor [i nu uita]i s\ (re)tr\i]i `mpreun\
– bunici, p\rin]i, copii – emo]ia
copil\riei.
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3

Alimenta]ie
de nota 10 la examene
Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
de Educa]ie Nutri]ional\
Natural Silhouette
Tel: 0731 45 83 82
utri]ia
N corespunz\toare
[i somnul
suficient sunt cei mai importan]i
factori care favorizeaz\
acumularea de energie
necesar\ procesului de
`nv\]are. Tensiunea nervoas\
se amplific\ atunci când se
lucreaz\ dup\ doar 3 ore de
somn, când alimentele pline de
zah\r, gr\sime [i sare sunt
principala surs\ de alimenta]ie.
Organismul are nevoie de timp
s\ asimileze alimentele [i de
aceea un mic dejun nutritiv,
urmat de mese echilibrate pot
sus]ine stresul psihic. Un somn
lini[tit [i odihnitor este influen]at
de tipul de alimente consumat
[i de aceea, cu o noapte
`nainte de examen, trebuie s\
se evite ingerarea de alimente
care `ngreuneaz\ digestia.
4
Nutri]ie
Exist\ o strâns\ leg\tur\ `ntre randamentul cerebral [i calitatea
alimentelor ingerate, `n special `n perioadele `n care organismul
este supus unui stres psihic suplimentar. Astfel de perioade sunt
de obicei sfâr[itul de an [colar, perioadele cu teze, admiterea la
facultate, sesiunea de examene, etc. Este important a[adar ca
`nainte de a se `ncepe studiul s\ se fac\ un drum `n pia]\ sau la
supermarket pentru a se asigura necesarul nutritiv al
organismului `n aceast\ perioad\.
Pe[tele `mbun\t\]e[te activitatea
creierului
Exist\ a[adar o serie de alimente
care pot `mbun\t\]i, prin consumarea
lor, func]iile creierului. Spre exemplu, o
diet\ bogat\ `n acizi gra[i esen]iali
omega 3 poate ajuta la men]inerea
vaselor de sânge de la nivel cerebral
libere [i neobturate [i la o func]ionare
corespunz\toare a celulei nervoase. {i
acest lucru se poate realiza foarte simplu consumând de dou\ ori pe
s\pt\mân\ pe[te. Pe de alt\ parte, exist\ [i substan]e alimentare care inhib\
activitatea cerebral\. Alcoolul [i alimentele cu indice glicemic foarte mare sunt
astfel de exemple, care pot cauza modific\ri ale nivelului glicemiei, cu impact
major asupra comportamentului.
Printre alimentele care stimuleaz\ activitatea cerebral\ se
PERMISE afl\: avocado, banana, drojdia de bere, broccoli, pepenele
galben, ou\le, carnea de pui, pe[tele (ton, somon),
semin]ele de in, germenii de grâu, portocala, orezul brun,
legumele cu frunze verzi, soia, kefirul.
INTERZISE
Substan]ele care trebuie cât mai pu]in consumate sau
chiar eliminate pentru o bun\ s\n\tate a min]ii sunt:
alcoolul, coloran]ii alimentari artificiali, `ndulcitorii artificiali,

extractele de cola, b\uturile carbogazoase dulci, gr\simile hidrogenate, nicotina, pâinea alb\. Aceste substan]e au
mecanisme de ac]iune diferite: alcoolul distruge efectiv celula nervoas\, nicotina cauzeaz\ constric]ia capilarelor [i
limiteaz\ fluxul sanguin la nivel cerebral, gr\simile hidrogenate cauzeaz\ `n timp boal\ coronarian\, coloran]ii artificiali
au efecte negative `n special asupra dezvolt\rii copiilor, zah\rul rafinat [i carbohidra]ii simpli dezechilibreaz\ organismul
la nivel metabolic (hipoglicemie, diabet), etc.
Surse de energie fizic\ [i mental\
~n perioadele cu examene [i teste
se recomand\ s\ se consume orez,
paste, cereale integrale [i fructe dulci
de sezon, deoarece aceste alimente
sunt o bun\ surs\ de energie [i au
efect calmant asupra sistemului nervos
[i ajut\ la men]inerea clarit\]ii
mentale. Aceste alimente con]in
triptofan, un aminoacid care ajut\
sinteza serotoninei (un
neurotransmi]\tor care stimuleaz\
Cina dinaintea
examenului
O cin\ cu efecte pozitive,
care poate fi consumat\ `nainte
de examen, trebuie s\ con]in\
legume verzi, proaspete, g\tite
la abur, carne alb\ de curcan,
pe[te alb [i brânz\ proasp\t\.
Efecte calmante au [i salata,
ridichea ro[ie, ceapa [i usturoiul
(cunoscut pentru propriet\]ile
sale sedative).
Desertul [i dulciurile trebuie
`nlocuite cu un fruct proasp\t,
care poate avea o ac]iune
pozitiv\ antistres. Un pahar cu
lapte cald `nainte de culcare
poate sc\dea aciditatea gastric\
[i poate favoriza un somn
profund. Acela[i efect poate fi
ob]inut [i `n urma consumului
unui ceai de plante cu ac]iune
calmant\.
Nutri]ie
relaxarea nervoas\). O diet\ care s\
con]in\ orez brun este recomandat\,
deoarece acesta se diger\ u[or [i
elibereaz\ lent energie. ~n plus,
furnizeaz\ creierului glucoza necesar\
pentru performan]a cognitiv\.
Trebuie a[adar `n]eles faptul c\
alimentele preferate ale creierului sunt
carbohidra]ii complec[i. Aceste
substan]e au o molecul\ format\
dintr-un num\r mare de atomi, motiv
pentru care digestia lor la nivel
intestinal dureaz\ mai mult [i astfel
energia se elibereaz\ treptat,
organismul fiind aprovizionat constant
cu nutrien]i. Astfel pancreasul nu va fi
for]at s\ secrete cantit\]i mari de TREBUIE SĂ ȘTII!
insulin\, iar hipoglicemia va fi Ghidurile nutri]ionale sugereaz\ c\,
prevenit\. `n perioada examenelor, b\ie]ii au
nevoie de aproximativ 2600 kcal/zi,
`n timp ce fetele – 2200 kcal/zi. Nu
RECOMAND|RI trebuie uitat\ hidratarea cu ap\
Aceste sfaturi sunt simple [i este
plat\, consumat\ la temperatura
recomandat s\ fie aplicate consecvent
camerei [i `n cantitate suficient\,
chiar dac\ `n apropiere exist\ o pung\
adic\ `ntre 30 [i 40 ml/kg corp/zi.
mare de chipsuri, presiunea colegilor
[i o ton\ de manuale sau cursuri
de citit. A[adar, o diet\ bogat\ `n
l Bantea
fructe, legume, produse rezultate din ii Liliana,
g\tor
cereale integrale, lactate fermentate Câ[ti rsului Bucure[ti
bogate `n probiotice [i pe[te concu osan l Nastasa
reprezint\ unul din ingredientele Probi Elene Rita,
Bac\u
principale ale secretului unei memorii l Gr\jdeanu
bune, al unui fond psihic echilibrat [i Liliana, Timi[
al unei mari capacit\]i de concentrare. l Onitiu Susana, Cluj
5
 Farmacia Naturii

Terapii blânde
cu flori de mai
Luna mai, numit\ [i „Florar”, este luna ierburilor, a florilor ornamentale [i de leac, care ne
pune la dispozi]ie, cu mult\ generozitate, c\ldur\ [i culoare, numeroase plante benefice
s\n\t\]ii noastre la nivel fizic, psihic, emo]ional.
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicina familie [i
apifitoterapie
G\lbenelele – `nfloresc `n luna mai;
Cabinet consultan]\ naturopat\,
au multiple `ntrebuin]\ri `n medicin\ [i iridologie [i biorezonan]\
dermatocosmetic\. Administrat\ intern, Telefon: 0733.299.355
sub form\ de ceai (infuzie combinat\), http://drconstantinaruxandra.blogspot.ro
ulei, pulbere sau tinctur\, planta ajut\ la Ciubo]ica-cucului, una
`nt\rirea imunit\]ii, are ac]iune dintre cele mai vesele [i mai
antispastic\ la nivel digestiv, stimuleaz\ colorate plante ale prim\verii,
secre]ia de bil\, regleaz\ aciditatea are efecte expectorante,
gastric\, are ac]iune benefic\ asupra secretolitice, antispastice,
aparatului genital feminin. Se poate emoliente, calmante, sedative,
utiliza ca tratament adjuvant `n caz de favorizeaz\ transpira]ia; infuzia
crampe abdomninale, gastrit\ [i ulcer este util\ `n caz de tuse,
gastric [i duodenal, colite, dischinezie bron[it\, astm, nevralgii, colici abdominale, anxietate,
biliar\ hipoton\, tulbur\ri de insomnie. Extern (sub form\ de decoct) se utilizeaz\
menstrua]ie. pentru cataplasme `n caz de echimoze, pl\gi.
~n uz extern (badijon\ri, comprese,
unguent), g\lbenelele au ac]iune P\ducelul – `n scop terapeutic se utilizeaz\ florile [i
antiseptic\, antiinflamatorie, cicatrizant\, frunzele; are ac]iune tonic\ cardiac\, vasodilatatoare,
fiind utile `n caz de infec]ii, arsuri [i r\ni ajut\ la normalizarea valorilor tensiunii arteriale, ale
superficiale, acnee, herpes, hemoroizi, colesterolului. Planta este util\ `n caz de tulbur\ri
ulcer varicos, infec]ii ale cavit\]ii bucale, cardiace cu substrat nervos; reduce simptomele
infec]ii [i inflama]ii la nivel genital, nepl\cute ale menopauzei; are `n acela[i timp ac]iune
echimoze. Cremele de fa]\ ce con]in calmant\, anxiolitic\, sedativ\. Deosebit de benefic\ [i
extract de g\lbenele sunt recomandate persoanelor vârstnice, deoarece le ajut\ s\-[i
tenurilor uscate, devitalizate, cu `mbun\t\]easc\ performan]a cardiac\, men]inerea [i
imperfec]iuni. sus]inerea func]iilor mentale. Se utilizeaz\ sub form\ de
infuzie, tinctur\, capsule, pulbere.

6
 Trandafirul – petalele
de trandafir se folosesc
pentru prepararea
diferitelor remedii, `n
stare proasp\t\ sau
uscat\; indica]ii:
stomatit\, conjunctivit\,
parodontoz\, eczema,
acnee. Apa de trandafiri
este utilizat\ sub form\
de b\i calde sau
cataplasme `n caz de
dureri articulare
reumatismale, dureri
lombare. Uleiul de
trandafir are efecte
antiseptice [i
antiinflamatorii, fiind utilizat `n tratamentul
infec]iilor cutanate sau mucoase cauzate de
virusuri, bacterii [i ciuperci. ~n aromoterapie,
uleiul de trandafir purific\, relaxeaz\, `nl\tur\
stresul, intensific\ emo]iile pozitive,
echilibreaz\ balan]a hormonal\; poate fi
utilizat `n lampa de aromoterapie sau câteva
pic\turi ad\ugate `n uleiul de masaj sau `n
apa de baie. Gra]ie concentra]iei crescute de
vitamina C [i de substan]e antioxidante, uleiul
de trandafir are asupra pielii efecte vizibile [i
puternice, de hidratare, revitalizare [i
tonifiere, red\ luminozitatea [i fermitatea
tenului, favorizeaz\ sinteza colagenului.

L\cr\mioarele – aceste flori delicate cu

miros suav, denumite [i „flori de mai”, au
ac]iune tonic\ asupra inimii [i vasodilatatoare;
au efecte pozitive `n tratamentul epilepsiei,
paraliziei, migrenei; din cauza toxicit\]ii `n caz
de supradozare, nu se folosesc decât
produsele gata preparate, standardizate.
 Alergologie

De ce apar alergiile?
Alergiile sunt o real\ problem\ de s\n\tate public\ nu doar la nivel mondial, ci [i
`n ]ara noastr\. Se estimeaz\ c\ pân\ la 20-50% din popula]ia Europei sufer\ de
rinit\ sau conjunctivit\ alergic\. ~n România, num\rul persoanelor alergice este
mai mare cu fiecare an, `n timp ce tot mai mul]i copii dezvolt\ forme severe de
alergie. ~ntr-un studiu epidemiologic efectuat `n Transilvania, prevalen]a rinitei
alergice ajunge la 26%.
Prof. dr. Diana Deleanu
Pre[edintele Societ\]ii Române de
Alergologie [i Imunologie Clinic\
UMF „Iuliu Ha]ieganu” Cluj

timologic, numele de alergie provine din cuvintele grece[ti: „allos” [i

E „ergos” (tradus: alt\ reac]ie), cuvânt creat de pediatrul Clemens von Pirquet
`n 1906. Alergia a generat o familie de cuvinte printre care [i alergenele,
reprezentate de antigenele ce declan[eaz\ o reac]ie de hipersensibilitate imediat\.

„Febra fânului”
Cea mai frecvent\ alergie este polenurile. Rinitele alergice produse 1873 de c\tre Charles Blackley,
rinita alergic\. Rinitele pot fi produse de polen au fost numite anterior rinite intitulat: „Experimental Researches on
de numero[i alergeni. Unii dintre sezoniere. Ele sunt cunoscute `n the Causes and Nature of Catarrhus
ace[tia sunt prezen]i pe tot parcursul terminologia englez\ ca „febra aestivus” (Cercet\ri Experimentale
anului (de ex. praful de cas\), situa]ie fânului”. Despre aceast\ boal\ avem asupra cauzelor [i Naturii Catarului
`n care rinitele au fost denumite [i primul tratat de alergologie scris `n Estival), publicat la Londra.
anterior ca rinite perene. Cele mai
Rinita alergic\ se poate asocia cu alte afec]iuni alergice:
frecvente rinite sunt `ns\ produse de
jum\tate dintre pacien]ii cu rinit\ prezint\ concomitent [i
alergeni care sunt prezen]i `n
conjunctivit\ alergic\, mai pu]ini pot prezenta diferite
atmosfer\ pe perioade limitate, de ex.
forme de urticarie. ~n timp, pân\ la 50% dintre pacien]ii
cu rinit\ pot dezvolta concomitent astm bron[ic.
Transmitere genetic\
~n condi]iile `n care cu to]ii suntem expu[i zilnic la de a dezvolta alergii. Acest risc cre[te pân\ la 80% `n cazul
numeroase alergene, r\spândite `n mediul `nconjur\tor, `n `n care ambii p\rin]i sunt alergici [i este `n general mai
case, gr\dini]e, [coli, mijloacele de transport `n comun mare atunci când mama este alergic\.
[.a.m.d., se ridic\ `ntrebarea de ce alergiile afecteaz\ doar Expunerea la alergene se face prin inhalare sau prin
o parte dintre noi. Explica]ia rezid\ `n faptul c\ contact cu tegumentul/mucoasa conjunctival\. La personele
predispozi]ia c\tre alergie este mo[tenit\ genetic. Când predispuse (persoanele cu teren atopic), expunerea la
unul din p\rin]i este alergic, copilul are un risc de 20-30% alergene conduce la sinteza imunoglobulinelor specifice

8
anti-polen din clasa imunoglobulinelor E (IgE specifice).
Contactul cu polenul, la cei ce au aceste IgE specifice,
duce la activarea „`n cascad\” a sistemului imunitar, cu
eliberarea de mediatori din mastocite [i bazofile (celulele
implicate `n alergii). Mediatorul principal – dar nu unicul!
– este histamina, care produce multe din simptomele de
rinit\.

Sfaturi utile
pentru
pacien]ii
alergici
la polen
4Dac\ [tii c\ e[ti alergic la
polen, ]ine ferestrele
`nchise `n cursul zilei [i nu
aerisi locuin]a `n zilele cu
vânt, `ntrucât concentra]ia
de polen este maxim\ `n
aceste condi]ii. Rezerv\
aceste activit\]i orelor de
sear\, când polenul se
depune total.

4Dac\ e necesar s\ p\r\se[ti locuin]a `n cursul zilei,

la `ntoarcere, du[ul este obligatoriu, pentru c\ e[ti
literalmente acoperit cu polen.
4 Nu ]ine hainele din cursul zilei `n camera de
dormit.
4 Polenul se ata[eaz\ cu u[urin]\ de haine, perne,
lenjerii de pat, mobil\. Igiena corespunz\toare
combate expunerea la alergen.
4 Ventileaz\ corespunz\tor spa]iile de locuit, b\ile [i
subsolurile, pentru a preveni dezvoltarea excesiv\ a
mucegaiurilor.
4 Renun]\ la plantele ornamentale/`nflorite; sunt
surs\ de mucegaiuri [i/sau polen.
4 Ma[ina s\ dispun\ de filtru de polen.
4 Nu pleca `n concediu `n timpul sezonului.
4 Nu consuma produse pe baz\ de polen.
~n cele din urm\, dar nu `n ultimul rând,
adreseaz\-te medicului alergolog dac\ ai semne [i
simptome de alergie [i respect\ indica]iile acestuia.
 Cardiologie

Infarctul, redutabil
la femei Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

Infarctul miocardic nu mai este demult o boal\ rezervat\ b\rba]ilor. Tot

mai multe femei mor din aceast\ cauz\, pentru c\ `n cazul lor atacul de
cord este mai violent decât la b\rba]i. Iar, `n plus, se pare c\ uneori
infarctul la femei este confundat cu un atac de panic\, potrivit unui
recent studiu canadian.

nfarctul miocardic la femei difer\ atât din punct de vedere clinic, cât [i al

I depist\rii. Suntem obi[nui]i s\ privim infarctul miocardic ca pe o boal\

b\rb\teasc\. Este adev\rat c\, per ansamblu, sunt mai mul]i b\rba]i care
sufer\ de boli cardiovasculare decât femeile. ~ns\ femeile mor `ntr-un num\r mai
mare din cauza unui eveniment cardiac decât b\rba]ii.

Atac de cord Erori de diagnostic

cu debut brutal O alt\ explica]ie a faptului c\ `n cazul crizei de panic\. Astfel,
~n majoritatea cazurilor, la femei, femeile au un risc mai mare de a de[i multe femei aflate `n aceast\
primul simptom al bolilor cardiovasculare muri prin infarct miocardic o situa]ie se prezint\ de urgen]\ la
este chiar atacul de cord. Acesta nu este reprezint\ erorile de diagnostic. medic, diagnosticul este fie
precedat de semne caracteristice, cum ar fi Medicii au tendin]a de a confunda `ntârziat, fie gre[it. ~n ambele
durerea `n piept care iradiaz\ `n bra], simptomele care preced infarctul cazuri `ns\ consecin]ele pot fi
dificult\]ile de respira]ie sau le[inul. De miocardic cu st\rile de anxietate, fatale.
obicei, `n cazul femeilor, nu exist\ semnale deoarece multe dintre simptomele Aceast\ ipotez\ a fost
care s\ le aten]ioneze asupra unui atacului de cord sunt prezente [i demonstrat\ de cercet\torii de la
eventual eveniment cardiac. A[a se face c\
infarctul la femei debuteaz\ brusc, este
major [i are de cele mai multe ori
consecin]e dramatice.
~n prezent se estimeaz\ c\ o femeie
din trei moare din cauza unei boli
cardiovasculare. Explica]ia: cre[terea
alarmant\ a tabagismului `n rândul
femeilor, `n timp ce la b\rba]i se constat\ o
rat\ de sc\dere a consumului de tutun;
asocierea fumatului cu folosirea
contraceptivelor orale, ceea ce dubleaz\
riscul evenimentelor trombotice.

10
 Cardiologie
Universitatea McGill din Montreal, care au efectuat un studiu pe 1.123 de
adul]i cu vârste `ntre 18 [i 55 de ani, spitaliza]i `n unit\]i medicale din
Canada, Statele Unite [i Elve]ia. Pacien]ii prezentau sindrom coronarian acut,
femeile erau mai mult expuse riscului de diabet [i de hipertensiune arterial\,
prezentau antecedente cardiace `n familille lor [i o predispozi]ie la depresie [i
anxietate.
Potrivit rezultatelor publicate `n revista Asocia]iei Medicale Canadiene,
medicii confrunta]i cu pacien]ii respectivi au utilizat electrocardiograme [i
proceduri interven]ionale (fibrinoliz\, angioplastie) mai curând `n cazul
b\rba]ilor decât al femeilor. De ce acest tratament diferen]iat? Femeile s-au
prezentat la camera de gard\ imediat ce au sim]it dureri toracice. Dar aceste
dureri pot fi simptom de infarct, dar [i de anxietate. {i cum anxietatea este
mai frecvent\ la femei, acest lucru a dus la sc\derea vigilen]ei medicilor.

Ignorate `n cercetare, diagnostic, preven]ie [i tratament

e altfel, tendin]a de {i `n materie de preven]ie [i

D ignorare a patologiei
cardiovasculare la femei
se observ\ [i `n domeniul cercet\rii.
„Propor]ia femeilor incluse `n teste
clinice este de doar 30% `n medie”,
aten]ioneaz\ profesorul Alain Simon,
[eful sec]iei de preven]ie
cardiovascular\ din cadrul Spitalului
European Georges-Pompidou, Paris.
~n privin]a tratamentului, o
femeie are cu 30% mai pu]ine [anse
de a beneficia de o angioplastie
coronarian\ (interven]ie
miniminvaziv\ pentru deblocarea unei
artere), continu\ specialistul.
diagnostic precoce al bolilor
cardiovasculare femeile sunt neglijate.
Ele au cu 20% mai pu]ine [anse decât
b\rba]ii de a li se propune efectuarea
unui test de efort [i cu 40% mai pu]in
pentru o angiografie (analiz\ pentru
vizualizarea arterelor coronare). Un
b\rbat are cu 42% mai multe [anse
decât o femeie de a i se prescrie
tratament cu statine contra excesului
de cholesterol.
Aceste statistici nu r\mân `ns\
f\r\ consecin]e: 55% dintre atacurile
de cord sunt fatale la femei, fa]\ de
43% la b\rba]i.

Este foarte important s\ recunoa[tem semnele care

caracterizeaz\ infarctul miocardic, dar la femei, de multe
ori, simptomele sunt atipice. Durerea toracic\, pe care
pacien]ii o compar\ cu o ghear\ din piept, ap\s\toare,
care iradiaz\ `n um\r, bra], maxilar, grea]\ [i v\rs\turi,
transpira]ii reci, tulbur\ri de respira]ie – iat\ care sunt
principalele simptome ale infarctului. Dar [i `n cazul
anxiet\]ii apar transpira]ii, amor]eli, furnic\turi, senza]ie
de ap\sare `n piept. De aceea, apar confuzii de
diagnostic `n cazul femeilor.

11
 Stil de via]\

Sedentarismul
dăunează grav sănătății
O serie de studii arat\ cât de periculoas\ este o via]\ sedentar\, cu
multe ore petrecute pe scaun la birou. Afla]i `n continuare
concluziile acestor studii [i de ce este atât de important s\ facem
mi[care.

edentarismul presupune lipsa unui stil de via]\ dinamic sau lipsa de

S activitate fizic\ din rutina zilnic\ sau s\pt\mânal\. Cei care lucreaz\
ore `n [ir la birou [i care `n timpul liber nu practic\ nicio form\ de
mi[care reprezint\ exemplul clasic de persoane sedentare. Iat\ `ns\ la ce pericole
se expun. Potrivit unui studiu publicat `n revista Physical Activity and Health din
februarie 2014, statul pe scaun perioade `ndelungate cre[te riscul de dizabilitate
dup\ vârsta de 60 de ani. Un pericol care nu prive[te doar persoanele din
aceast\ categorie de vârst\: orele lungi de inactivitate fizic\, favorizate de munca
la birou, sunt vinovate de dureri de spate, spondiloz\ cervical\, migrene etc.

Epidemia „sitting Corpul uman este f\cut pentru

disease”
Speciali[tii vorbesc chiar despre o
epidemie a bolilor provocate de statul
prelungit pe scaun – epidemia „sitting
disease”. Un studiu australian din
2012 demonstreaz\ c\ persoanele
care `[i petrec `n medie 11 ore din zi
stând pe scaun prezint\ un risc de
deces prematur cu 40% mai mare
comparativ cu persoanele care au un
stil de via]\ activ. Care sunt cauzele de
deces prematur? Autorii studiului
explic\ efectele nocive ale
sedentarismului asupra corpului uman
prin a[a-numitele boli ale statului pe
scaun („sitting disease”): de la cele
mai comune precum durerile de
spate, de ceaf\, de picioare, pân\ la
boli de inim\, de pancreas (diabet),
cancer de colon.
mi[care
Marc Hamilton, profesor [i director de cercetare biomedical\ la
Pennington University, atrage aten]ia asupra unui fapt capital: „Corpul
uman este f\cut pentru mi[care. Atunci când mu[chii sunt imobili, mai ales
cei de la nivelul membrelor inferioare, circula]ia sângelui este `ncetinit\.
Din aceast\ cauz\, corpul nostru utilizeaz\ mai pu]in zah\r `n sânge [i
arde mai pu]ine gr\simi. Iat\ doi factori care cresc riscul bolilor
cardiovasculare [i al diabetului”.
Activitatea fizic\, solu]ia salvatoare
~nceperea sau re`nceperea activit\]ii sportive este una dintre cele
mai bune decizii pe care le po]i lua pentru s\n\tatea ta. Rezultatele vor
fi sim]ite pe propria ta piele, dup\ numai 2-3 luni tonusul t\u fizic [i
psihic va fi excelent. Pentru a evita posibilele accident\ri [i pentru a
preg\ti organismul pentru efort, medicii `]i recomand\ s\ `ncepi treptat
activitatea fizic\. Ideal este s\ faci mi[care `n aer liber, cum ar fi mersul
pe biciclet\, alergarea, `notul, sporturile cu mingea. Iar dac\ la `nceput
te confrun]i cu febr\ muscular\ sau contracturi musculare, nu trebuie s\
te dai b\tut. Ai la `ndemân\ solu]ii rapide [i eficiente pentru combaterea
acestora: plasturi analgezici cu efect de crioterapie sau spray r\coritor
care `nghea]\ durerea instant. Mult succes [i acomodare u[oar\!

12
 Pediatrie
Tubul digestiv al omului, `n principal colonul, con]ine
Cum protej\m peste 100.000 de miliarde de bacterii, cu peste 1.500
de specii identificate. Sistemul digestiv `ncepe a fi
microflora colonizat cu bacterii la scurt timp de la na[tere [i se
modific\ permanent de-a lungul vie]ii. Important este s\
se men]in\ un echilibru la nivelul florei intestinale, pentru
intestinal\ a ca aceasta s\-[i `ndeplineasc\ rolul `n mod corect.

copilului
Rolul `n digestie [i
imunitate
Microflora intestinal\ are un rol deosebit `n
procesul de digestie [i de asimilare a nutrien]ilor. ~ns\
nu mai pu]in important este rolul asupra `nt\ririi
sistemului imunitar, care depinde `n propor]ie de 70%
de buna func]ionare a tubului digestiv.
Prof. dr. Florea Iord\chescu sublinia `n cadrul
lucr\rii „Microbiota (flora) intestinal\ [i patologia
pediatric\”, prezentat\ la Conferin]a Na]ional\ de
Pediatrie (2-5 aprilie 2014), c\ microbiota intestinal\
„este indispensabil\ pentru maturarea func]iilor
digestive [i dezvoltarea sistemului imunitar asociat
intestinului [i are mai multe func]ii metabolice [i
nutri]ionale. Flora intestinal\ joac\ un rol cheie `n
controlul balan]ei energetice, `ndeosebi prin cre[terea
randamentului energetic al alimentelor ingerate [i prin
controlul asupra factorilor implica]i `n fluxul acizilor
gra[i [i stocarea lor `n adipocite”.
Men]inerea echilibrului
„Alimenta]ia [i condi]iile de via]\ (mediul ambiant)
influen]eaz\ dobândirea [i men]inerea unei flore microbiene
intestinale echilibrate”, noteaz\ prof. dr. Florea Iord\chescu.
Echilibrul florei intestinale poate fi distrus din cauza unor
agresiuni: medicamentoase (antibiotice, antiacide), boli
infec]ioase, modific\ri bru[te/brutale de mediu sau ale
alimenta]iei. Dezechilibrul microflorei intestinale se nume[te
„disbioz\ intestinal\”.
Potrivit profesorului Florea Iord\chescu, protejarea sau
modularea florei intestinale este posibil\, mai ales la vârst\
mic\ (nou-n\scut, sugar mic), prin folosirea de prebiotice,
probiotice [i produse de fermenta]ie (lactate fermentate
pentru sugari, iaurturi).

Implementarea [i dezvoltarea
microflorei intestinale sunt influen]ate
de mai mul]i factori:
M\suri practice pentru protejarea microflorei
4 materni (greutate, flor\ vaginal\
intestinale:
[i rectal\, laptele matern);
4 alimenta]ia sugarului;
4 vârsta gesta]ional\;
4 prevenirea [i tratamentul diareilor acute;
4 felul na[terii;
4 prevenirea [i tratamentul bolilor alergice;
4 mediul/locul na[terii;
4 tratamentul tulbur\rilor func]ionale
4 zona geografic\;
intestinale (constipa]ie, sindrom de intestin
4 tipul de alimenta]ie;
iritabil), al bolilor inflamatorii cronice ale
4 medica]ie administrat\
intestinului;
(antibiotice, antiacide).
4 prevenirea obezit\]ii.

14
 Pediatrie

Copiii al\pta]i,
feriți de colesterol, obezitate
și diabet la maturitate
~nc\ din prima zi de via]\, po]i influen]a s\n\tatea copilului t\u pe termen
lung, oferindu-i alimentul ideal pentru sugari: laptele matern.

eseori, când `ncepe s\ al\pteze, o

D m\mic\ prime[te multe informa]ii

contradictorii care pot fi foarte
descurajante. De aceea este foarte
Al\ptarea — un mix unic de
nutrien]i
Studiile demonstreaz\ c\ laptele matern este `ntru totul adaptat
important\ o informare coerent\, care s\
primelor nevoi ale bebelu[ului. Prin al\ptare mama `i va asigura
ajute proasp\ta m\mica s\ `n]eleag\ cât
bebelu[ului un mix de nutrien]i pe care altfel nu `i poate oferi micu]ului ei.
de important\ este o nutri]ie precis
{i tot efortul depus va fi mai târziu recompensat prin s\n\tatea copilului.
adaptat\ nevoilor micu]ului ei `nc\ din
Al\ptarea reprezint\ o etap\ foarte important\ `n dezvoltarea psihomotorie
prima zi de via]\. O nutri]ie precis
a bebelu[ului, [i `n plus, consolideaz\ rela]ia afectiv\ `ntre m\mic\ [i
adaptat\ nevoilor bebelu[ului `ncepe din
micu]ul ei. Pe termen scurt, dându-i copilului anticorpi `mpotriva mai multor
momentul al\pt\rii la sân, moment
infec]ii, este dovedit\ o inciden]\ sc\zut\ a infec]iilor gastro-intestinale,
crucial, cu impact major asupra s\n\t\]ii
respiratorii `n perioada neonatal\ [i a otitei `n perioada de sugar.
ulterioare, `n via]a adultului.

Laptele matern Explica]ii

— „lapte viu”
Laptele matern este supranumit de unii autori
„laptele viu” datorit\ compozi]iei sale speciale `n
hormoni, factori de cre[tere, anticorpi, leucocite,
neutrofile, macrofage, oligozaharide, nucleotide [i
citokine. Substan]ele cu rol de protec]ie din laptele
matern sunt rezistente la procesul de digestie [i au
activitate antimicrobian\.
Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii recomand\
alaptarea exclusiv pân\ la vârsta de 6 luni [i
ulterior, pân\ la doi ani, `mpreun\ cu alimenta]ia
complementar\.
Recomand\rile Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii se bazeaz\ pe o suit\ de studii care au
demonstrat o inciden]\ sc\zut\ a obezit\]ii,
diabetului de tip 1 [i 2, precum [i niveluri de
colesterol mai mici la adul]ii care au fost al\pta]i.
Din punct de vedere biologic se consider\ c\ al\ptarea previne
apari]ia obezit\]ii, astfel: este cunoscut c\ o alimenta]ie bogat\ `n
proteine `n copil\rie predispune la obezitate, iar laptele matern are o
concentra]ie redus\ de proteine. S-a observat c\ laptele matern are o
compozi]ie special\ de hormoni care nu predispun la stimularea
insulinei. Insulina este r\spunz\toare de formarea depozitelor
adipoase.
Copiii al\pta]i au o prevalen]\ redus\ la jumatate a obezit\]ii
comparativ cu cei neal\pta]i. Iar corela]ia dintre obezitate – volum de
lapte matern ingerat este invers propor]ional\. Protec]ia pe termen
lung `mpotriva obezit\]ii este unul dintre mecanismele care poate
explica [i preven]ia diabetului zaharat.
~n plus, alte mecanisme prin care laptele matern diminueaz\ pe
termen lung riscul bebelu[ului de a dezvolta diabet zaharat sunt legate
de con]inutul bogat `n acizi gra[i polinesatura]i. Ace[ti acizi gra[i din
laptele matern sunt foarte importan]i `n cre[terea bebelu[ului, precum
[i `n dezvoltarea func]iei cognitive [i a celei vizuale.

15
 Dermatologie

Dermatita atopic\
Eczema, o problem\ frecvent\ la bebelu[i
Dermatita atopic\ este o Dr. Gabriela Turcu
afec]iune frecvent\, o Medic dermatolog
inflama]ie a pielii
`ntâlnit\ la 1 din 5 copii,
ce poate fi de durat\,
dar rareori grav\.

Dermatita atopic\ poate fi rezultatul unei combina]ii de factori

genetici (mo[teni]i) [i de mediu, cauzele exacte ale dermatitei atopice
nefiind cu exactitate determinate.

Factori de risc Simptome

Factorii de mediu agravan]i
variaz\ de la o persoan\ la
alta, de aceea este important ca
identificarea lor s\ se fac\
pentru fiecare caz `n parte,
pentru a fi evita]i. Acest lucru nu
este `ntotdeauna posibil.
Cei mai frecven]i iritan]i
sunt lâna, fibrele sintetice,
s\punul [i detegen]ii, anumite
parfumuri [i cosmetice, praful,
fumul de tigar\. ~n unele cazuri,
dermatita atopic\ poate fi
asociat\ [i cu alergia alimentar\
(ou\, alune, pe[te, soia) sau cu
alergia la polen, p\r de
animale, acarieni.
Stresul psiho-emo]ional,
c\ldura [i transpira]ia pot
accentua simptomele dermatitei
atopice.
Pielea afectat\ de dermatit\ atopic\ este uscat\ [i are o modificarea a
sistemului de ap\rare, implicit o capacitatea de protec]ie mai sc\zut\. De
aceea pot ap\rea infec]ii repetate (stafilococi, negi, herpes).
Manifest\rile de dermatit\ atopic\ sunt foarte diferite de la un pacient la
altul, existând [i simptome ce se `ntâlnesc la majoritatea cazurilor, precum
pielea uscat\, ro[ea]\, mânc\rimi [i arii de zemuire.
Primele semne de dermatit\ atopic\ pot fi observate `n jurul vârstei de 3
luni. La nivelul obrajilor [i `n jurul gurii apar zone ro[ii, uneori acoperite de
coji]e. Pe m\sur\ ce copilului `i cre[te mobilitatea, pot fi afectate coatele [i
genunchii. Formele severe de dermatit\ atopic\ pot cuprinde suprafe]e cutanate
extinse. Zona scutecului, `n care persist\ umezeala, nu este de obicei
modificat\. La copilul mai mare, dermatita atopic\ afecteaz\ mai ales pliurile
(plica cotului, spatele genunchilor, `ncheietura mâinilor, gleznele, gâtul).
Copiii cu dermatit\ atopic\ pot fi mai irascibili din cauza disconfortului
cutanat.
Aten]ie la sc\rpinat!
Pruritul (mânc\rimea de piele) este un simptom important al dermatitei
atopice, deoarece gratajul (sc\rpinatul) agraveaz\ inflama]ia [i astfel pielea
devine [i mai pruriginoas\. ~n plus, copiii cu dermatit\ atopic\ sunt mai
sensibili la prurit [i simt nevoia de a se sc\rpina mai mult, dezvoltând un
cerc vicios prurit-grataj. Zonele sc\rpinate se pot suprainfecta cu u[urin]\.

16
 Dermatologie

TREBUIE SĂ ȘTII! Nu e contagioas\

~n majoritatea cazurilor se va observa o Dermatita atopic\ nu este contagioas\ [i nu poate
ameliorare `n jurul vârstei de 18 luni, dar ace[ti fi transmis\ prin contact direct cu pielea. Infec]iile
copii r\mân cu un risc crescut de piele uscat\ [i asociate cu dermatita atopic\ sunt `ns\
eczeme frecvente. contagioase.

Diagnostic
Diagnosticul de dermatit\ atopic\ se stabile[te dup\ examinarea de c\tre dermatolog a `ntregii suprafe]e cutanate,
]inând cont de istoricul problemelor medicale ale pacientului [i ale rudelor de sânge ale acestuia (astm bron[ic, rinit\
alergic\, conjunctivit\ alergic\, alergii alimentare). Rareori sunt necesare analize de laborator.

Planul de tratament
Tratamentul implic\ un emolierea pielii imediat dup\
Forme grave
parteneriat `ntre medic, pacient [i sp\larea acesteia. Emolierea reduce Episoadele de agravare
membrii familiei. Medicul va usc\ciunea cutanat\ [i astfel scade pot necesita creme ce
propune un plan de tratament bazat frecven]a episoadelor de agravare. con]in
pe vârsta pacientului, simptome [i Nu se recomand\ b\ile corticosteroizi
starea general\ de s\n\tate. fierbin]i, de lung\ durat\, uscarea sau imuno-
Pacientul [i membrii familiei joac\ pielii prin frecare cu prosopul. modulatori.
un rol important `n succesul planului Este util\ t\ierea unghiilor ~n caz de
de tratament. pentru a evita traumatizarea pielii. suprainfec]ie
Tratamentul dermatitei atopice Regimul alimentar este rareori bacterian\
are 3 obiective principale: indicat.
se asociaz\
4 vindecarea pielii [i men]inerea Animalele de companie nu
[i un
ei s\n\tos\, trebuie ]inute `n preajma locurilor
tratament
4 prevenirea episoadelor de de joac\ pentru copii sau a celor de
antibiotic.
agravare, dormit. Asta nu `nseamn\ c\ este
4 tratarea simptomelor atunci necesar\ interzicerea animalelor de
când acestea apar. companie `n preajma copiilor, cu Formele severe de
Cei mai mul]i pacienti pot fi excep]ia anumitor situa]ii dermatit\ atopic\
trata]i cu succes prin m\suri particulare. pot necesita
speciale de `ngrijire a pielii. Pruritul sever poate fi controlat tratament pe cale
Cea mai important\ etap\ este cu ajutorul antihistaminicelor. oral\.

~n loc de concluzii
De[i simptome de dermatit\ atopic\ pot fi foarte sup\r\toare, boala poate fi controlat\ cu succes. Persoanele cu
dermatit\ atopic\, precum [i familiile lor pot duce o via]\ normal\.
Evolu]ia pe termen lung este greu de prezis. Riscul de a dezvolta astm bron[ic este de 3 ori mai mare fa]\ de copiii
f\r\ dermatit\ atopic\. Boala poate intra `n remisiune pentru luni sau ani de zile.
~n majoritatea cazurilor, manifest\rile dispar dup\ pubertate, dar unii pot avea simptome [i ca adul]i.

17
 Cover story

Prof. dr. Marin Burlea:

„Intrarea `n colectivitate, banca de anticorpi
a copilului”
~n peste 35 de ani de pediatrie, i-au trecut prin mân\ mai bine de 300.000 de copii. Prof. dr. Marin Burlea,
pre[edintele Societ\]ii Române de Pediatrie, ne-a m\rturisit c\: „De[i am avut func]ii de conducere din
1985, nu am p\r\sit nicio zi profesia, pediatria [i copiii”. ~ntre dou\ prezent\ri [i alte discu]ii [i `ntâlniri
prilejuite de Conferin]a Na]ional\ de Pediatrie, prof. dr. Marin Burlea ne-a acordat urm\torul interviu.

suficient de mare, orice politici spune c\ fa]\ de datele dinainte de

Doctorul Meu: - Despre copii
se spune c\ reprezint\ viitorul unei
na]iuni. Cum vede]i viitorul României
din acest punct de vedere?
Prof. dr. Marin Burlea: - Doresc
s\ trag un serios semnal de alarm\
asupra faptului c\ România sufer\
un proces cert de depopulare, adic\
mor mai mul]i oameni decât se nasc
anual, iar `n maximum 10-15 ani
structura popula]iei române[ti se va
schimba mult. Dac\ nu avem o
popula]ie tân\r\ cu un segment
economice [i strategii am `ncerca s\
aplic\m sunt iluzii. Familiile tinere ar
trebui s\ aib\ condi]iile materiale
pentru a fi motivate s\ aib\ mai
mul]i copii. ~n mod normal, o familie
tân\r\ ar trebui s\ aib\ 3 copii: unul
pentru so]ie, unul pentru so] [i unul
pentru ]ar\. Copiii reprezint\
popula]ia care are cea mai mare
valoare biologic\ [i ar trebui s\ aib\
cea mai mare pondere `n structura
popula]ional\. Or, acum, se constat\
c\ `n aceast\ vâltoare a carierei
pentru tineri, c\s\toriile se fac la o
vârst\ `naintat\, dup\ 25 de ani, iar
multe femei se c\s\toresc dup\ 30
de ani. ~n situa]ia `n care au folosit
mult anticoncep]ionale, riscul de
infertilitate este major. Aceasta este o
cauz\ pentru care natalitatea a
sc\zut mult la noi.
- Cum se situeaz\ România la
indicatorii privind s\n\tatea
copilului?
- Ca de obicei, suntem pe
ultimele locuri `n Europa. Dar putem
1989, mortalitatea infantil\ a sc\zut
substan]ial. Dac\ exist\ dou\
câ[tiguri ale secolului al XX-lea,
primul câ[tig ar fi sc\derea evident\
a mortalit\]ii infantile `n perioada 0-
1 an [i al doilea progres ar fi c\
oamenii adul]i au câ[tigat 10 ani de
via]\ din punct de vedere calitativ.
- Care sunt cele mai frecvente
probleme cu care se confrunt\ copiii
la noi `n ]ar\?
- Cele mai frecvente boli ale
copilului sunt afec]iunile respiratorii,
la sugar (0-1 an), iar dup\ aceast\
vârst\, bolile respiratorii sunt legate
[i de evolu]iile sezoniere. Urmeaz\
afec]iunile digestive: gastroenteritele,
infec]iile intestinale acute cu virusuri
(mai ales rotavirus) sau bacterii;
boala de reflux gastro-esofagian,
gastrite. Infec]iile respiratorii
reprezint\ [i prima cauz\ de
mortalitate la copiii de vârst\ mic\.
La copiii peste 5 ani, principalele
cauze de mortalitate sunt accidentele
[i cancerele.

18

- Multe probleme de s\n\tate
ale copilului apar `n perioada intr\rii
`n colectivitate. Ce le recomanda]i
mamelor confruntate cu aceste
situa]ii?
- Faptul c\ un copil pre[colar
face infec]ii respiratorii repetate
reprezint\ normalitatea. Când un
copil merge `ntr-o colectivitate el
face toate bolile copil\riei pentru c\
el `[i face o banc\ cu anticorpi
pentru diverse boli de care va fi
protejat `n viitor. Aceasta este o
evolu]ie normal\, o „autovaccinare”.
- Sunt p\rin]i care ocolesc
uneori vizita la medic [i `[i trateaz\
copilul dup\ propria [tiin]\ sau
conform sfaturilor de pe Internet.
Care sunt riscurile automedica]iei
mai ales la copii?
- Automedica]ia este un
fenomen `ntâlnit `n toat\ lumea, nu
este o inven]ie româneasc\, dar
legisla]ia este mai ferm\ `n Occident
[i nu se poate cump\ra orice
medicament f\r\ prescrip]ie
medical\. Dar simptomaticele,
antialgicele [i unele antibiotice se
dau f\r\ re]et\ [i sunt posibile unele
abuzuri. Sunt [i ini]iative ilogice,
intempestive ale mamelor, care-[i
spun „Las\ c\ [tiu ce are [i [tiu [i
tratamentul”, ei bine, acest fenomen
trebuie limitat, dar nu poate fi
eliminat. ~n general, se fac excese `n
a vitaminiza, `n a administra calciu
sau fier peste ceea ce este necesar.
Aceste suplimente trebuie
administrate sub control medical.
Dar, chiar [i `n cazul unor excese,
din fericire, organismul copilului are
mecanisme de a re]ine cât `i trebuie.
~n privin]a forumurilor de pe
Internet, consider c\ acestea sunt
discu]ii utile `n m\sura `n care sunt
chestiona]i oameni competen]i,
medici de diverse specialit\]i care
pot furniza informa]ii avizate. }in s\
v\ spun c\ am v\zut pe Internet [i
informa]ii profund eronate. Nu se
poate face cultur\ medical\ sau s\
te instruie[ti numai de pe Internet,
pentru c\ este `n mod cert gre[it.
- Un alt fapt semnalat de
medicii pediatri este sc\derea
dramatic\ a procentului mamelor
care `[i al\pteaz\ copiii. De ce s-a
ajuns aici?
- Dup\ p\rerea mea, perioada
de sarcin\ trebuie urm\rit\ cu
maxim\ aten]ie, [i aici vorbim
despre vitaminizare, alimenta]ie
corect\, administrare corect\ de
calciu, vitamina D [i fier, `n special
`n ultimul trimestru de sarcin\. Apoi,
`n perioada prenatal\, asistenta
pediatr\ sau moa[a este necesar s\
mearg\ la domiciliu s\ discute cu
mamele, poate chiar `n cadrul
organizat, `n grupuri, s\ le explice
pe de o parte superioritatea na[terii
pe cale natural\, iar pe de alt\
parte beneficiile indiscutabile ale
al\pt\rii. Na[terea prin cezarian\
trebuie s\ fie o excep]ie. Or, la noi,
s-a ajuns la un procent mai mare
de na[teri prin cezarian\ decât pe
cale natural\. Se [tie c\ la na[terea
prin cezarian\ este aproape
imposibil de stabilit termenul exact
al na[terii [i atunci la mamele care
nasc prin opera]ie cezarian\ „furia
Cover story
laptelui” se produce mai târziu, la
10-14 zile. Din p\cate, `n
maternit\]i, nu se educ\ mamele s\
aib\ r\bdare, s\ poat\ fi hidrata]i
copiii prin formul\ specific\ pentru
nou-n\scu]i, dar numai pân\ se
instaleaz\ secre]ia lactat\.
Alimenta]ia natural\ este superioar\
fa]\ de orice formul\ de lapte din
lume. Femeia este bine s\ al\pteze
cel pu]in 6 luni exclusiv, diversificare
corect\ de la 6 luni [i continuarea
administr\rii sânului, dar nu `n
exclusivitate pân\ la 1 an, iar dup\
Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii
al\ptarea la cerere ar trebui
continuat\ pân\ la 2 ani.
- Dar cine s\ le spun\ mamelor
toate acestea `n condi]iile `n care
sunt regiuni `ntregi f\r\ niciun
medic pediatru?
- Medicii tineri trebuie s\
r\mân\ `n ]ar\ pentru c\ `n scurt
timp vom r\mâne f\r\ pediatri.
Sunt zone `n Moldova: Boto[ani,
Bac\u, Moine[ti, Buhu[i, care au
nevoie maxim\ de medici tineri
pediatri.
- Cum `i motiva]i pentru a
merge `n acele zone?
- ~i putem motiva oferindu-le
salarii cel pu]in duble. Acest lucru n-
ar fi o problem\, dar la noi,
finan]i[tii au un reflex patologic:
„Nu am”. Eu cred c\ totdeauna sunt
posibile sacrificii `n anumite zone
unde se fac excese de cheltuieli, `n
favoarea unei chestiuni care este
vital\ pentru viitorul medicinei
române[ti.
19
 Advertorial

O nouă abordare în
tratamentul diareei
Bolile diareice reprezint\ a doua cauz\ de `mboln\vire [i mortalitate la copiii sub 5 ani. Anual, la nivel mondial, peste
700.000 de copii `[i pierd via]a din cauza diareei, semnaleaz\ Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii. ~n rândul adul]ilor
se `nregistreaz\ pân\ la 1,7 miliarde cazuri de boli diareice `n fiecare an, `n lume, potrivit OMS.

De ce este important\ Un nou antidiareic cu o

interven]ia rapid\ `n
caz de diaree?
Diareea este cea mai frecvent\ afec]iune digestiv\,
ce poate ap\rea la orice vârst\. De obicei, diareea
reprezint\ simptomul unei infec]ii gastrointestinale, ce
poate fi cauzat\ de microorganisme precum bacteriile,
virusurile sau parazi]ii. Boala se caracterizeaz\ printr-un
num\r de peste trei scaune moi sau lichide `n 24 de
ore, `n cazurile cele mai grave ajungându-se la zeci de
scaune apoase. Cel mai mare pericol al diareei este
deshidratarea sever\ a organismului, care este privat de
s\rurile minerale necesare supravie]uirii. Deshidratarea
sever\ prin pierderi hidrice poate duce la deces. Pentru
a nu se ajunge aici, este esen]ial a se institui din vreme
tratamentul corect al diareei.
Diareea fiind a[adar o boal\ ce trebuie luat\ `n
serios [i destul de des `ntâlnit\ atât la copii, cât [i la
adul]i, este important a avea la `ndemân\ solu]ii rapide
[i eficiente pentru a ]ine sub control situa]ia.
formul\ unic\, disponibil
acum [i `n România
Un nou antidiareic ce con]ine gelatin\ tanat vine
`n sprijinul persoanelor care se confrunt\ cu episoade
de diaree. Acest dispozitiv medical este singurul produs
din România care con]ine gelatin\ tanat. Aceast\
compozi]ie special\ are proprietatea de a controla [i a
reduce num\rul scaunelor diareice.
Gelatina tanat are rolul de a restabili func]ia
fiziologic\ a pere]ilor intestinali [i de a proteja
mucoasa intestinal\ inflamat\. Gelatina tanat nu se
absoarbe sistemic, ci ac]ioneaz\ mecanic, formând o
pelicul\ protectoare pe baz\ de proteine la nivelul
peretelui intestinal. Astfel se limiteaz\ contactul
agen]ilor patogeni sau al toxinelor cu mucoasa
intestinal\, contribuind la eliminarea lor prin scaun.
Produsul `[i face efectul `n primele 12 ore de la
administrare.

Eficient [i u[or
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la de acceptat
Talon s adresa Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, Spre deosebire de alte antidiareice,
r
concu camera 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin
tragere la sor]i unul din cele 5 premii Tasectan. Nu
gelatina tanat nu ac]ioneaz\ asupra
sistemului nervos central [i nici asupra
uita]i s\ completa]i adresa Dvs. pe plic!
motilit\]ii intestinale. Acesta este un
Nume tratament sigur `n cazul sugarilor [i al
Prenume copiilor. Nu se absoarbe sistemic. Are
Email gust neutru, fiind u[or acceptat de copii, [i
Telefon poate fi administrat `n ap\ sau ceai. Nu
con]ine zah\r, putând fi utilizat [i `n cazul
persoanelor cu diabet zaharat.

20
 Doctorul lunii

Dup\ 20 de ani `n Germania,

chirurgul C\t\lin Badiu se `ntoarce acas\
S-a mutat `n Germania `n 1995. Acolo [i-a dat Bacalaureatul, apoi a studiat la Universitatea „Ludwig-
Maximilian“ din München, care este cotat\ ca fiind cea mai bun\ facultate de medicin\ din Germania. A
devenit chirurg cardiovascular `n cadrul Deutsches Herzzentrum München (Centrul german al inimii din
München), fiind autorul a peste 1.000 de opera]ii pe cord deschis. {i, totu[i, inima lui bate pentru
România. Medicul german de origine român\ dr. C\t\lin Constantin Badiu (foto) a ales s\ se `ntoarc\
definitiv acas\, dup\ 20 de ani petrecu]i `n Germania.

Planuri nem]e[ti `n Peste 1.000 de opera]ii pe cord

spitale române[ti
Din luna mai a acestui an, dr. C\t\lin
Constantin Badiu va face parte din echipele
de chirurgie cardiovascular\ a dou\ spitale
renumite din Capital\: Spitalul Monza [i
Spitalul Universitar de Urgen]\ Bucure[ti.
De ce ar dori un medic de top `n
Germania, cum este dr. C\t\lin Badiu, s\ se
`ntoarc\ `n România? „Motivul principal sau
mai apropiat de inima mea este, bine`n]eles,
familia mea care este `n România [i care `[i
dore[te s\ r\mân\ `n România. {i, `n al
doilea rând, pentru c\ aici m\ simt acas\.
Am avut tot timpul leg\tur\ cu România [i am
considerat `ntotdeauna c\ `n meseria [i `n
specialitatea mea se pot face lucruri `n plus [i
aici”, consider\ dr. C\t\lin Badiu.
~n cadrul Spitalului Universitar de
Urgen]\ Bucure[ti, dr. C\t\lin Badiu are un
plan la care ]ine foarte mult: de a dezvolta,
`mpreun\ cu al]i colegi chirurgi [i nu numai,
sec]ia de chirurgie cardiac\. „Sunt convins c\
poate exista o sec]ie la Spitalul Universitar
care s\ func]ioneze la standardele cele mai
`nalte. Cu sprijinul celor implica]i din ]ar\, dar
[i cu ajutorul colabor\rii colegilor din
München vom putea dezvolta mai departe
aceast\ sec]ie `ncât s\ asigur\m un act
medical de vârf”, spune dr. C\t\lin Badiu.
deschis
Dr. C\t\lin Constantin Badiu este specializat `n chirurgie cardiac\ de ultim\
genera]ie [i aduce `n România experien]a acumulat\ `n 11 ani de activitate sub
`ndrumarea Profesorului Rüdiger Lange `n spitalului universitar german Deutsches
Herzzentrum München (DHM) din München. ~n ultimii patru ani, acesta a activat `n
cadrul acestui serviciu `n func]ia de medic primar al sec]iei de chirurgie
cardiovascular\, având la activ peste 1.000 de opera]ii pe cord deschis, fiind
specializat `n chirurgie cardiac\ miniminvaziv\, plastii valvulare, protezarea aortei
ascendente cu p\strarea valvei aortice [i bypassul coronarian total arterial.
Doctorul Badiu [i-a `ncheiat doctoratul `n [tiin]e medicale la Technische
Universität München cu calificativul „Magna cum Laude”; este absolvent al
programului pentru docen]\ `n cadrul acelea[i universit\]i [i autor a numeroase
studii de specialitate prezentate `n reviste interna]ionale de chirurgie
cardiovascular\. Domeniul principal de cercetare al doctorului Badiu este plastia
valvular\ [i tratamentul anevrismelor de aort\ toracic\.
CV
Numele: C\t\lin Constantin Badiu
Data [i locul na[terii: 28 iunie 1975, Bucure[ti
Starea civil\: c\s\torit cu Ileana Badiu, cu care are un fiu, Sasha, `n vârst\ de 4 ani
[i jum\tate
Studiile [i cariera: A studiat la {coala German\ din Bucure[ti pân\ `n clasa a IV-a,
apoi la Colegiul German Goethe din Bucure[ti.
~n 1996 a repetat Bacalaureatul la Liceul din ora[ul Schweinfurt, Bavaria, fiindc\
diploma de liceu din România nu era recunoscut\ acolo.
~n perioada mai 1997-septembrie 2002 a urmat cursurile Facult\]ii de Medicin\ din
cadrul Universit\]ii „Ludwig Maximilian“ din München. Dup\ un an de practic\ [i
mai multe examene, `n 2004 a ob]inut Licen]a de liber\ practic\.
Din ianuarie 2004 activeaz\ la Centrul German al Inimii din München, mai `ntâi ca
rezident, apoi ca specialist, iar acum ca medic primar.

22
 Oftalmologie

DEGENERESCENȚA MACULARĂ:
Cea mai periculoas\
afec]iune a vederii
Dr. Horia P`rg\ Degenerescen]a macular\ legat\ de vârst\ este cea mai frecvent\
Medic primar oftalmolog cauz\ de pierdere a vederii la nivel mondial, la persoanele de peste
Specialist Essilor
Doctor `n [tiin]e medicale
50 de ani.

egenerescen]a macular\ apare din

D cauza deterior\rii maculei, o por]iune

delicat\ a retinei, responsabil\ pentru
vederea central\, ce permite perceperea clar\ a
micilor detalii. Boala nu duce c\tre orbire total\,
dar se manifest\ prin reducerea progresiv\,
uneori `n luni, alteori `n ani, a abilit\]ilor de a
scrie, a citi sau a conduce un vehicul.

TREBUIE SĂ ȘTII!
~n ]\rile dezvoltate, la ora
actual\, se estimeaz\ c\
aproximativ 14-24% din
popula]ia cu vârste `ntre 65 [i
74 de ani [i 35% dintre
persoanele de peste 75 de
ani sufer\ de degenerescen]\
macular\.

Forma uscat\ [i forma umed\

Se `ntâlnesc dou\ forme de degenerescen]\ macular\ legat\ de vârst\: forma uscat\ sau atrofic\ este cea
mai frecvent\; ea reprezint\ aproximativ 90% din cazurile de boal\ [i se manifest\ prin reducerea vederii
centrale [i afectarea perceperii culorilor. Forma umed\ reprezint\ forma mai grav\ a bolii, cu apari]ia de
neovase patologice, cu producerea de hemoragii [i acumul\ri de lichide subretinian.

23
 Oftalmologie

Lumina emis\ de gadget-urile TREBUIE SĂ ȘTII!

moderne, factor de risc Se pare c\ exist\ posibilitatea
Dintre factorii de risc, vârsta de peste 60 de ani este cel reducerii riscului de apari]ie a
mai frecvent incriminat\, cu toate c\ apar manifest\ri ale bolii degenerescen]ei maculare prin
[i mult mai devreme. Expunerea la lumina albastru-violet, adoptarea unor op]iuni
emis\ de multe dintre gadget-urile moderne (tablet\, comportamentale, cum ar fi:
smartphone, desktop-ul PC-ului etc.) este un alt factor care renun]area la fumat, practicarea
duce la formarea degenerescen]ei maculare. De asemenea, exerci]iilor fizice, men]inerea `n
studiile au demonstrat c\ fumatul dubleaz\ riscul apari]iei parametri normali a tensiunii
degenerescen]ei maculare legate de vârst\. Boala se arteriale [i a nivelurilor de
`ntâlne[te mai frecvent la tipul caucazian [i `n familiile cu colesterol, adoptarea unei diete
antecedente de afectare macular\. bogate `n legume, fructe [i pe[te.

Boal\ M\suri de men]inere sub control

incurabil\
Tratamentul
degenerescen]ei maculare
legate de vârst\ este, din
p\cate, extrem de modest; nu
exist\ propriu-zis o terapie
curativ\, ci doar `ncerc\ri [i
experimente mai mult sau mai
pu]in reu[ite.
Dintre op]iunile de
tratament putem aminti:
4medica]ia antiangiogenic\,
sub forma injec]iilor
intraoculare, reprezint\ cea
mai utilizat\ terapie la ora
actual\;
4terapia laser;
4terapia fotodinamic\;
4vitaminele C, E,
betacarotenul, zincul [i
cuprul pot descre[te riscul
pierderii vederii la unii
pacien]i cu forma uscat\ de
degenerescen]\ macular\,
intermediar\ sau avansat\.
Degenerescen]a macular\ probabilitate de a dezvolta
poate fi controlat\ cu ajutorul afec]iunea; utilizarea de rutin\ a
medicului oftalmolog, iar grilei Amsler pentru detectarea
efectele vizuale ale acesteia pot modific\rilor discrete ale vederii
fi minimizate; cu cât se centrale sau administrarea
precizeaz\ diagnosticul mai suplimentelor alimentare cu
devreme, cu atât mai mari sunt antioxidan]i [i zinc sunt
[ansele de tratament. examin\ri utile; de asemenea,
Persoanele de peste 45 de examinarea oftalmologic\ a
ani, cu istoric familial de persoanelor de peste 65 de ani
degenerescen]\ macular\ legat\ trebuie s\ includ\ screening-ul
de vârst\, au o mai mare degenerescen]ei maculare.
Lentilele care ne protejeaz\
ochii de lumina albastr\
Protec]ia ochilor prin lentile aeriene sau intraoculare reprezint\ o
provocare majora `n ultimii ani `n `ncercarea de prevenire a apari]iei
acestei afec]iuni de temut. Din fericire, anii de studii [i cercet\ri `n
laboratoare au condus la apari]ia unui nou tip de lentil\ aerian\ care
are rolul de a ne proteja ochii de efectul nociv al luminii albastre-violet,
nociv\ pentru celulele retiniene [i dovedit\ ca factor de risc al
degenerescen]ei maculare.
~n concluzie, pacien]ii no[tri mai pot beneficia de o arm\ redutabil\
– protec]ia prin lentile dedicate `n lupta cu boala secolului `n
oftalmologia de pretutindeni: degenerescen]a macular\ legat\ de vârst\.

24
 Sexualitate

Top 10 alimente
afrodisiace
Virtu]ile afrodisiace ale unor alimente sunt vestite `nc\ de
pe vremea Afroditei, zei]a Iubirii, care a ie[it din mare pe
o stridie, dând na[tere apoi lui Eros. Dincolo de mituri,
exist\ `ns\ [i o parte de adev\r, `ntrucât [tiin]a
demonstreaz\ c\ fructele de mare, ciocolata, migdalele,
ginsengul, vanilia [i o list\ `ntreag\ de plante aromatice
au mai mult decât propriet\]i nutritive.

Fructele de mare,
1 alimentele dragostei
Pentru o sear\ romantic\,
Evul Mediu, ciocolata era interzis\ este un excitant al sistemului nervos
clericilor, fiindc\ era considerat\ un
aliment care reprezenta ispita,
[i un tonic cardiac.

fructele de mare sunt veritabile

alimente ale dragostei. Stridiile
posed\, potrivit unor studii,
propriet\]i stimulante datorit\
compozi]iei bogate `n iod [i fosfor.
De asemenea, stridiile sunt bogate `n
zinc, fier, magneziu, minerale care
ajut\ la sinteza testosteronului. Ele
mai con]in o substan]\ alb\, cu rol
`n reproducere, care are propriet\]i
excitante. Printre fructele de mare cu
efecte afrodisiace se num\r\ [i
creve]ii, langustinele, calamarii,
ariciul de mare.
Ciocolata, afrodisiacul
2 de pe vremea aztecilor
Reputa]ia afrodisiac\ a
ciocolatei este cunoscut\ din epoca
precolumbian\. Regele aztec
Moctezuma II obi[nuia s\ bea 50 de
c\ni de ciocolat\ pe zi pentru a-[i
putea onora numeroasele so]ii. ~n
p\catul. Studii recente au demonstrat
c\ ciocolata favorizeaz\ activitatea
sexual\ la [oareci. Deocamdat\, nu
au fost efectuate teste de acest gen
la om. ~ns\ oamenii de [tiin]\ sus]in
c\, datorit\ efectelor sale pozitive
asupra psihicului [i circula]iei
arteriale, ciocolata influen]eaz\ [i
activitatea sexual\. Ciocolata con]ine
o substan]\ cu efecte asem\n\toare
cofeinei, numit\ teobromin\, care
3 Migdalele stimuleaz\
pasiunea femeii
Simboluri ale feminit\]ii [i
fertilit\]ii, migdalele au o arom\ care
stimuleaz\ pasiunea femeii.
Totodat\, ele sunt bogate `n vitamina
E, vitamine din grupul B [i `n acizi
gra[i esen]iali, toate cu efecte
benefice asupra st\rii psihice. Or, se
[tie c\ dorin]a sexual\ feminin\
depinde foarte mult de starea de
bine din punct de vedere psihic [i
emo]ional.
Ghimbirul, simbolul
4 virilit\]ii
Pentru reprezentan]ii sexului
masculin, ghimbirul este simbolul
virilit\]ii. Iar acesta nu este doar un
simbol, s-a demonstrat c\ ghimbirul
`mbun\t\]e[te func]ia erectil\ prin
cre[terea afluxului de sânge c\tre
organele sexuale. R\d\cina de
ghimbir poate fi consumat\ crud\ `n

26

salate, sosuri sau ca [i condiment
pentru pe[te, fripturi sau preparate la
cuptor.
}elina treze[te sim]urile
5 b\rba]ilor
~n Evul Mediu, ]elinei i se
Sexualitate
„mai picant\”. Curcuma, o plant\ Vanilia, aroma serilor
din familia ghimbirului, din care se
prepar\ celebrul curry, este pe deplin
9 romantice
Plant\ din familia orhideelor,
recunoscut\ ca având puteri vanilia este utilizat\ [i apreciat\
afrodisiace mai ales `n regiunile `n
care se cultiv\: Asia, India, China,
]\rile tropicale. Ceea ce se consum\
peste tot `n lume. Chiar [i
propriet\]ile sale afrodisiace au f\cut

atribuia proprietatea de a concepe este rizomul plantei, care are forma

unui omule].

{ofranul cre[te dorin]a

copii de sex masculin. Sigur, acesta e
doar un mit, `ns\ faptul c\ sucul de
]elin\ ac]ioneaz\ ca un stimulent al
sim]urilor masculine este cât se poate
de adev\rat. Printre legumele
renumite pentru efectele afrodisiace
se mai afl\ sparanghelul,
anghinarea, trufele, p\trunjelul. Ca
s\ nu mai vorbim de ardeiul iute,
care datorit\ capsaicinei ce-i confer\
iu]eala este un veritabil „aliment
fierbinte”.
Curcuma
7 sexual\
Foarte pre]ios [i apreciat `n
gastronomie, [ofranul posed\ de
asemenea calit\]i afrodisiace. El
ajut\ la cre[terea dorin]ei sexuale
atât masculine, cât [i feminine,
având propriet\]i stimulante asupra
zonelor erogene.
`nconjurul globului. ~n America de
Busuiocul, eficient
8
Sud este `nc\ utilizat\ `n medicin\ ca
pentru fertilitate tratament pentru disfunc]ia erectil\.
Un alt argument `n favoarea puterii
Datorit\ uleiurilor volatile
psihostimulante a vaniliei – utilizarea
deosebite, busuiocul este
masiv\ `n parfumerie [i `n industria
cosmetic\ nu este `ntâmpl\toare…
Scor]i[oara
10 favorizeaz\ atrac]ia
sexual\
~n Indonezia, de unde este
originar\, scor]i[oara este
considerat\ cel mai puternic
afrodisiac natural. ~ntr-adev\r,

6 „condimenteaz\” via]a
sexual\
Plantele aromatice [i
condimentele au puterea nu numai
de a da savoare preparatelor
culinare, ci [i de a face via]a intim\
binecunoscut pentru faptul c\ induce
starea de bun\dispozi]ie. Se pare c\
aceast\ plant\ aromatic\ stimuleaz\
atrac]ia sexual\ [i fertilitatea.
aromele scor]i[oarei, cui[oarelor,
nuc[oarei sunt `nalt stimulante,
ac]ionând ca tonice nervoase [i
cardiace. S-a constatat c\
favorizeaz\ [i atrac]ia sexual\, motiv
pentru care sunt utilizate [i `n
compozi]ia unor parfumuri.

27
 Medicin\ general\
Virusurile care `mboln\vesc ficatul
Dr. Cristina B\l\nescu
Medic primar medicin\ general\
Competen]\ `n acupunctur\,
homeopatie, apifitoterapie
Centrul de s\n\tate Clar Med
Telefon: 021/665.74.20
HEPATITA B
Hepatita B, numit\ [i seric\ sau de
inoculare, se transmite exclusiv pe cale
parenteral\ (prin transfuzii cu sânge
neverificat, seringi, instrumente
chirurgiale sau stomatologice
contaminate). Sursa de infec]ie este
serul pacientului contaminat (aflat `n
faza de incuba]ie, `n perioada
manifest\ a bolii, `n convalescen]\, un
fost bolnav sau un purt\tor s\n\tos), iar
perioada de incuba]ie este cuprins\
`ntre 6 s\pt\mâni [i 6 luni. Boala se
manifest\ prin semne de infec]ie
general\ (oboseal\, mole[eal\,
disconfort, dureri ale articula]iilor mici,
st\ri subfebrile), digestive [i hepatice
(gre]uri, balonare, lipsa poftei de
mâncare, dureri hepatice la efort).
De remarcat c\ fenomenele
icterice (colorarea tegumentului `n
galben, iar a urinei `n brun-cafeniu),
l Bantea Liliana,
ii Bucure[ti
g\tor
Câ[ti rsului l Gr\jdeanu
concu roval
Liliana, Timi[
l Onitiu Susana,
Gast Cluj
28
Hepatita este o inflama]ie acut\ sau cronic\ a ficatului. Cele mai
frecvente hepatite sunt produse de virusurile hepatitice, denumite cu
primele litere ale alfabetului.
HEPATITA A
Hepatita A, numit\ [i infec]ioas\ sau epidemic\, se propag\ preponderent
pe cale oral\ (prin ingerare de alimente sau ap\ infestat\ cu saliv\, urin\, sânge
sau fecale provenite de la omul bolnav). Perioada de incuba]ie este de 2-6
s\pt\mâni, iar bolnavul cap\t\ imunitate de lung\ durat\.
caracteristice pentru hepatita A (mai organismului, tratarea
pu]in la cei aproximativ 10% din necorespunz\toare a formelor acute,
bolnavii anicterici) pot s\ nu apar\ la men]inerea condi]iilor declan[atoare
hepatita de tip B. Hepatita B nici nu sau favorizante), circa 1% dintre bolnavi
creeaz\ imunitate. ~n circa 80% dintre nu se vindec\, ci trec spre hepatit\
cazuri, hepatita are un prognostic cronic\ sau spre forma acut\ sever\,
pozitiv, boala mergând spre vindecare cu prognostic rezervat, numit\ distrofie
dup\ numai 3-4 s\pt\mâni, f\r\ a hepatic\.
l\sa sechele serioase. Procedurile terapeutice obligatorii
Prelungirea afec]iunii peste 3-4 sunt: repausul fizic [i intelectual
luni este un semnal c\ aceasta tinde s\ (permanent, la pat `n perioada acut\ a
se cronicizeze. Un al doilea mesaj de bolii, 10-12 ore culcat `n perioada de
aten]ionare este tendin]a de convalescen]\ [i `nc\ 2-3 luni dup\
„vindecare”, program de munc\ redus
permanentizare a icterului, `nso]it\ de
1 an dup\ `mboln\vire), diet\ bogat\
cre[terea `n volum a ficatului
`n glucide, proteine [i cât mai multe
(hepatomegalie) [i a splinei
vitamine [i medica]ie corespunz\toare,
(splenomegalie) [i de revenirea unor
din care n-ar trebui s\ lipseasc\ [i
perioade subfebrile, ceea ce `nseamn\ ceaiurile din plante medicinale
rec\derea `n boal\ sau chiar o nou\ (fitoterapie), produse ale stupului
`mboln\vire. Din diverse motive (apiterapie), homeopatia,
(reactivitatea mai sc\zut\ a reflexoterapia.
HEPATITA C
Hepatita C este cauzat\ de un virus s\pt\mâni ale perioadei de incuba]ie
`ntâlnit `n mod natural numai la om, (`naintea debutului aparent al bolii) [i
sursa de infec]ie fiind individul bolnav este contagios `n continuare atât timp
acut sau cronic cu forme de boal\ cât are virus `n sânge. Aceast\ perioad\
aparente sau inaparente. Perioada de este mai scurt\ `n cazurile ce evolueaz\
contagiune nu are limite fixe. Un spre vindecare (20%).
pacient devine contagios `n ultimele 2-3 Pacien]ii sunt contagio[i prin sânge,
 Medicin\ general\
riscul de transmitere fiind cel mai mare
`n cazul transfuziilor [i al folosirii f\r\
sterilizare corect\ a instrumentelor
`n]ep\toare [i t\ietoare medicale [i
nemedicale (tatuaje, lame [i brice de
ras, forfecu]e de manichiur\, seringi
pentru injectarea de droguri intravenos).
Este posibil\ [i transmiterea prin contact
sexual neprotejat atât `n raporturile
normale, raporturi homosexuale sau
orale. Prezen]a sângelui m\re[te
cantitatea de virus existent `n secre]iile
vaginale sau spermatice, sporind astfel
riscul de transmitere a infec]iei `n a[a fel
`ncât raporturile violente soldate cu
r\niri sunt cele mai periculoase.
Perioada de incuba]ie este
variabil\ cu limite foarte largi.
Majoritatea cazurilor de infestare sunt
f\r\ simptome (asimptomatice) sau
uneori posibile asem\n\ri cu hepatita
A. ~n perioada de stare (adic\ de
instalare a bolii) seam\n\ foarte mult
ca manifest\ri [i evolu]ie cu hepatita B:
evolu]ie lent\, cu analize de sânge
alterate o perioad\ mai lung\.
Convalescen]a este rar urmat\ de
vindecare. Bolnavii cu hepatit\ C
trebuie s\ fie informa]i privind
atitudinea `n familie, trebuind s\
`n]eleag\ c\ ei sunt purt\tori de virusuri
[i deci trebuie s\ se considere
contagio[i, uneori toat\ via]a.
C\ile de transmitere a virusului
enumerate `nainte trebuie evitate [i
pentru aceasta vor fi folosite pentru uz
strict personal periu]a de din]i, trusa
de ras, trusa de epilare, trusa de
manichiur\, foarfeci, folosirea pentru
tratamente injectabile numai a truselor
personalizate de unic\ folosin]\.
Pentru protec]ia partenerului este
indicat\ folosirea sistematic\ a
prezervativelor. ~n cazul unor accidente
sângerânde, a tratamentelor
stomatologice, a efectu\rii de analize
de sânge, pacientul este obligat s\
informeze personalul medical despre
afec]iune. Donarea de sânge este
interzis\.
Dup\ externare, nu orice stare de
bine aparent\ `nseamn\ [i vindecare.
Boala poate evolua lent f\r\ nici un
semn clinic c\tre hepatit\ cronic\. De
aceea se recomand\ controale clinice
[i de laborator la intervale stabilite: la
1, 3, 6 luni. Tratamentul urm\re[te
cre[terea imunit\]ii [i men]inerea
ficatului `n limite cât mai apropiate de
normal.

HEPATITA D HEPATITA E
Hepatita E: virusul E se g\se[te `n toat\ lumea
Hepatita D este cauzat\ de virusul D, care are o istorie
pe toate continentele. Se transmite pe cale digestiv\
recent\, fiind identificat de-abia `n ultimii 25 de ani. Sursa de
putând da `mboln\viri izolate, r\mase de obicei
infec]ie este omul bolnav. Se poate transmite, ca [i virusul hepatic
nediagnosticate, ducând la apari]ia de epidemii `n
C, prin sânge, instrumente contaminate cu sânge [i nesterilizate,
special `n sezon ploios sau dup\ mari inunda]ii.
sexual [i posibil de la mam\ la f\t sau nou-n\scut. Toate aceste
Aceast\ mare particularitate duce la ideea
posibilit\]i de transmitere au ceva particular: virusul are o
contamin\rii prin ap\ cu reziduuri fecale. Boala are
structur\ incomplet\. De aceea, pentru a putea infecta celulele
gravitate mic\ [i medie, cu vindecare [i imunitate
hepatice are nevoie de o particul\ apar]inând virusului B. ~n acest
pentru restul vie]ii.
fel virusul poate fi transmis `n 2 feluri: unei persoane s\n\toase
numai dac\ provine de la un pacient infectat concomitent cu
ambele virusuri: B [i D; unui pacient infectat anterior cu virusul B
Alte forme de hepatit\
Date recente au identificat urm\toarele virusuri:
[i `n acest caz, de[i infectarea se produce cu ambele virusuri,
pacientul va primi numai virusul D, aceasta numindu-se avirusul hepatitic F – descoperit de cercet\torii
francezi, cu transmitere digestiv\;
suprainfec]ie.
Boala este manifest\ `n toate cazurile, virusul fiind mai
avirusul hepatitic G – descoperit de cercet\torii
americani, cu transmitere parenteral\, ca
agresiv decât celelalte prezentate pân\ acum. Faza de stare are o
virusurile B, C, D;
evolu]ie particular\, `n cazurile de infec]ie concomitent\ cu B [i D
vor ap\rea 2 pusee: unul dat de virusul D [i unul dat de virusul B.
a virusul hepatitic TT – descoperit de cercet\torii
japonezi
~n cazurile de suprainfec]ie la un pacient care a avut deja o
hepatit\ B va face un singur puseu care poate s\ ia aspectul de
a cel mai recent – virusul SEN – semnalat de câ]iva
cercet\tori italieni.
rec\dere a bolii ini]iale. De cele mai multe ori aceasta
Mai sunt alte forme de hepatite virale acute date
`nr\ut\]e[te boala pacientului cu evolu]ie grav\. Indiferent de
de alte virusuri decât cei hepatitici: cele date de
modalitatea infec]iei, evolu]ia spre vindecare este posibil\.
virusurile herpetice, SIDA, mononucleoz\ infec]ioas\.

30

Cum da]i jos 2-3 kilograme
„Vreau s\ dau jos 2-3 kilograme pentru a ar\ta bine `n rochi]ele de var\.” U[or de zis, dar mai greu de
realizat. Pentru c\ planul de a sl\bi 2-3 kilograme poate e[ua din cauza câtorva gre[eli dietetice comune. V\
dezv\luim secretele nutri]ioni[tilor astfel `ncât cântarul s\ v\ indice greutatea dorit\.
entru a v\ corecta greutatea
P corporal\ cu 2-3 kilograme, este
necesar s\ adopta]i urm\toarele
obiceiuri alimentare s\n\toase:
a
Evita]i ron]\itul `ntre mese. Dac\ vi
se face foame `n perioadele dintre
mese, este cazul s\ v\ reechilibra]i
meniul. Lua]i un mic dejun
`ndestul\tor: pâine integral\ (nu alb\),
un produs lactat de genul iaurt sau
brânz\ dulce cu cel mult 3% gr\sime
sau un ou, un fruct (mai degrab\ decât
suc de fructe), o b\utur\ ne`ndulcit\
(ceai, cafea). Pentru gustarea de la ora
10.00-11.00 opta]i pentru un fruct sau
un produs lactat simplu. La prânz
delecta]i-v\ cu un singur fel de
mâncare, dar care s\ fie compus `n
mod echilibrat din proteine 15% (carne
sau pe[te sau ou), fibre 30% (legume
crude sau preparate la abur) [i glucide
55% (orez sau cereale integrale sau
paste sau leguminoase). Pentru
gustarea de dup\-amiaz\ limita]i-v\ la
un pumn de fructe oleaginoase sau
semin]e. Seara – o sup\ de legume
sau o salat\ cu brânz\ reprezint\ tot
ce ave]i nevoie.
Metod\ de sl\bit
a~n cazul `n care nu pute]i rezista
tenta]iei de a ron]\i cam tot timpul câte
ceva, `narma]i-v\ cu alimente super-
u[oare, ce con]in pu]ine calorii: ro[ii
cherry; batoane din morcovi, castrave]i,
ardei etc.; fructe cu pu]in zah\r precum
c\p[unii, pepenele; cubule]e de brânz\
degresat\; m\sline.
a Evita]i consumul de alcool [i
spune]i adio b\uturilor dulci
carbogazoase. Caloriile lichide
reprezint\ tot ce e mai r\u pentru
curele de sl\bire, deoarece nu hr\nesc
deloc, ci se stocheaz\. De re]inut c\ un
pahar de vin (100 ml) con]ine 70
calorii, o cutie de suc carbogazos (330
ml) – 140 calorii, un cocteil cu alcool [i
suc de fructe – peste 170 de calorii.
a Consuma]i numai hran\
preparat\ acas\. Acest lucru v\
permite s\ mânca]i mai pu]in gras,
mai pu]in s\rat [i mai multe legume.
Majoritatea alimentelor semipreparate
din comer] sunt bogate `n gr\simi. Or,
gr\simile au cea mai mare valoare
energetic\: 9 calorii pe gram.
Glucidele au 4 calorii pe gram.
a Limita]i consumul de zah\r. Sunte]i
genul care nu poate termina masa
f\r\ ceva dulce? Din p\cate, dulciurile,
biscui]ii, produsele de patiserie,
`nghe]atele con]in [i gr\simi, nu numai
zah\r – combina]ie hipercaloric\. A[a
se face c\ 100 g de biscui]i ajung la
400-450 de calorii, iar un cornet de
`nghe]at\ – la 220 calorii. Solu]ia este
de a limita consumul unor astfel de
dulciuri la 2-3 ori pe s\pt\mân\, pe
post de gustare (nicidecum desert dup\
mas\). ~n meniurile zilnice, deserturile
pot fi alc\tuite din salate de fructe sau
sorbeturi/spume de fructe cu lactate
degresate.
31
 Boli respiratorii

Extractul din frunze de ieder\,

remediu pentru tuse Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

Tusea este o patologie controversat\ `n practica pediatric\. Unii

spun c\ tusea trebuie comb\tut\, al]ii spun c\ nu trebuie inhibat\.
Cert este c\ tusea poate cauza multiple complica]ii [i reprezint\ un
mare disconfort pentru copil. Iat\ de ce `n cadrul Conferin]ei
Na]ionale de Pediatrie (2-5 aprilie 2014), prof. dr. Evelina Moraru
a pledat `n favoarea trat\rii tusei cu ajutorul unui remediu natural
foarte eficient [i sigur: extractul din frunze de ieder\.

Eficien]\ dovedit\ clinic

Tusea [i mai ales tusea prelungit\ reprezint\ un semnal de alarm\, motiv
pentru care trebuie tratat\ cu seriozitate `n contextul bolii `n care a ap\rut. Un
Tipuri de tuse remediu natural `mpotriva tusei este extractul din frunze de ieder\.
Utilizat\ `nc\ din Antichitate pentru combaterea tusei, iedera face obiectul
Numeroase boli respiratorii au
unor studii [tiin]ifice serioase, `n prezent, dovedindu-se un remediu eficient [i
ca simptom tusea. Spre exemplu,
sigur `n tratamentul tusei la copil.
tusea iritativ\, uscat\, este de cele
Extractul din frunze de ieder\ con]ine: saponine (principalele substan]e
mai multe ori semnul inflama]iei
active care calmeaz\ tusea), flavonoide [i acid fenolic. Datorit\ acestei
c\ilor aeriene superioare. ~n
compozi]ii, extractul din ieder\ este inclus `n ghidurile agen]iilor interna]ionale
majoritatea cazurilor, ea este
pentru medicamente, pentru c\ reprezint\ o alternativ\ de terapie a tusei pe
cauzat\ de infec]ii virale, dar [i
baze naturale, f\r\ efecte adverse [i cu o eficien]\ foarte mare, a declarat
bacteriene. O tuse persistent\, care
prof. dr. Evelina Moraru, `n cadrul Conferin]ei de Pediatrie. De exemplu, `n
determin\ congestie [i perturb\ri
monografia „Hedera Helix Volume”, citat\ de prof. dr. Moraru, Agen]ia
metabolice sau digestive poate fi un
European\ a Medicamentului certific\ eficien]a, siguran]a [i calitatea
factor de risc pentru suprainfec]ie
extractului din frunze de ieder\.
bacterian\. Tusea aderent\,
vâscoas\ este foarte chinuitoare
pentru copil [i necesit\ tratament. Extractul din frunze de iederă are o serie de efecte benefice:
Alteori, tusea poate duce cu gândul
la afec]iuni bacteriene grave, cum
asecretolitic – saponinele din extractul de ieder\ lichefiaz\ mucusul vâscos de
la nivelul bronhiilor;
ar fi tuberculoza. Dar tusea poate fi amucolitic – mucusul care devine mai pu]in vâscos [i aderent este eliminat cu
[i un simptom al unor boli ajutorul cililor, iar tusea se amelioreaz\ [i dispare treptat;
extrarespiratorii, cum ar fi refluxul aspasmolitic – musculatura bronhiilor se relaxeaz\, apare bronhodilata]ia
gastro-esofagian. benefic\ pentru pacient, care `i u[ureaz\ respira]ia.

32
 Eveniment

ROMURO 2014
Al XXX-lea Congres al Asociației Române de Urologie
~n perioada 7-10 mai 2014 se desf\[oar\ la Bucure[ti, Centrul expozi]ional Romexpo, al XXX-lea Congres al
Asocia]iei Române de Urologie, manifestare [tiin]ific\ recunoscut\ [i inserat\ pe agenda EAU (European
Association of Urology), cu participare interna]ional\. Evenimentul este organizat de Asocia]ia Român\ de
Urologie, al c\rei pre[edinte este Academician prof. dr. Ioanel Sinescu.

rogramul [tiin]ific al acestei

P manifest\ri este unul

cuprinz\tor, ce acoper\
toate cele 13 supraspecializ\ri ale
urologiei. Pe parcursul celor patru zile
dedicate urologiei [i inov\rii `n acest
domeniu medical se desf\[oar\ mai
multe sesiuni [i dezbateri conduse de
reputa]i profesori urologi atât din
]ar\, cât [i din str\in\tate. Printre
temele dezb\tute se afl\: cancerul de
prostat\, boli urologice moderne,
transplantul renal, dar [i chirurgia
laparoscopic\ `n urologie sau
medicina robotic\.
Urologia româneasc\, la standarde
europene
Academician prof. dr. Ioanel Sinescu (foto),
pre[edintele Asocia]iei Române de Urologie (ARU),
afirm\ c\: „Integrat\, ca specialitate, `nc\ de la
`nceputurile ei `n Europa (1909), iar juridic din anul
2005, ARU se dezvolt\ cu mult\ vigoare `n
performanta [i generoasa arie profesional-[tiin]ific\
patronat\ de Asocia]ia European\ de Urologie (EAU).
Rezult\, cu prisosin]\, c\ urologia româneasc\, prin
tot ceea ce `nseamn\ [i reprezint\ ea, este o urologie european\”.
~n cele patru zile de manifest\ri [tiin]ifice, experien]a urologilor români se
`mplete[te cu experien]a unor colegi din str\in\tate, cu {coala European\ de
Urologie (ESU) [i cu simpozioane-satelit ce vor pune `n dezbatere noi procedee
diagnostice [i terapeutice `n specialitate.

Urologul modern — chirurg

`ndemânatic [i medic prietenos
Prof. dr. Dan Mischianu, pre[edintele celui de-al XXX-lea Congres al
Asocia]iei Române de Urologie, spune c\: „Urologul modern a dep\[it de mult
etapa de uroscopist sau endoscopist, fiind obligat s\ fie nu numai un chirurg
`ndemânatic, ci [i un urolog prietenos, (...) capabil [i dornic s\ coopereze cu
colegi din multe ale specialit\]i: nefrologi, dermatologi, cardiologi, endocrinologi,
interni[ti [i mul]i, mul]i al]ii, pentru a diagnostica [i trata bine [i competent to]i
bolnavii care ni se `ncredin]eaz\. Urologia, ca specialitate chirurgical\, se
redescoper\ zi de zi [i este perfect conectat\ la noul din tehnologie. Cred,
absolut f\r\ niciun dubiu, c\ `ntr-un `nceput de mileniu debordant, printre
display-uri, PC-uri, online-uri, facebook-uri, markeri [i eprubete care con]in, pân\
la urm\, sânge uman, urologul trebuie s\ r\mân\ `n primul rând un clinician”.

34

>> >>
>>
>>
Inima este un mu[chi cu
patru cavit\]i: 2 atrii [i 2
ventricule. La baza inimii se
afl\ atriile, iar la vârful inimii
– ventriculele, fiind separate
`ntre ele prin septul interatrial
[i septul interventricular. Din
punct de vedere func]ional,
inima este alc\tuit\ din:
partea dreapt\ (atriul drept [i
ventriculul drept) [i partea
stâng\ (atriul stâng [i
ventriculul stâng). Prin inima
stâng\ circul\ sânge bogat
`n oxigen [i substan]e
nutritive. Inima dreapt\
aduce, prin intermediul
venelor, sângele cu dioxid de
carbon [i metaboli]i de la
]esuturi.
Curiozit\]i medicale
Curiozit\]i medicale
>>
[tia]i c\... De[i greutatea rinichilor reprezint\ doar 0,5%
din masa total\ a corpului nostru, ei filtreaz\ 1000-
>>
1200 ml de sânge pe minut, adic\ aproximativ 20%
din volumul total de sânge.
Atât `n torace, cât [i `n abdomen exist\
membrane care acoper\ [i protejeaz\ organele.
Astfel, pleura c\ptu[e[te peretele toracic [i acoper\
pl\mânii, iar pericardul acoper\ inima. La nivelul
cavit\]ii abdominale exist\ membrana peritoneal\.
Peritoneul, care c\ptu[e[te interiorul peretelui
abdominal, dar acoper\ [i majoritatea organelor
interne, are o suprafa]\ mare, `nsumând aproape 2
metri p\tra]i.
Starea de mole[eal\ [i somnolen]\ Nicotina este considerat\ unul
dup\ o mas\ copioas\ apare din dintre cele mai puternice droguri. Cu
cauza faptului c\ o mare parte din fiecare „fum” tras din ]igar\ se
sânge este direc]ionat c\tre tubul introduce `n corp o doz\ de nicotin\.
digestiv pentru a face fa]\ digestiei [i Din fiecare ]igar\ se fumeaz\ `n medie
spre alte organe. La nivelul creierului 10 „fumuri”. Un om care fumeaz\ 1
scade de asemenea fluxul de sânge, pachet de ]ig\ri pe zi `[i administreaz\
ceea ce explic\ apari]ia somnolen]ei. circa 200 de doze de drog. Zi de zi!
Munca intelectual\ este mult mai
obositoare decât munca fizic\. Dup\ o
zi de munc\ fizic\ v\ pute]i reveni rapid
cu o mâncare bun\, un du[ relaxant [i
un somn odihnitor, `ns\ dup\ un intens
efort intelectual de 8 ore pot fi necesare
chiar 2-3 zile pentru a v\ reveni.
Aceasta pentru c\ refacerea sistemului
nervos central este mult mai complex\
decât recuperarea fizic\.
35
 Preven]ie

Caren]a de vitamina C = AVC

(Accident Vascular Cerebral)
Pe lâng\ nenum\ratele sale beneficii, vitamina C se dovede[te foarte
eficient\ pentru s\n\tatea cardiovascular\. Potrivit unui studiu prezentat la
congresul anual al Societ\]ii Americane de Neurologie, persoanele care
sufer\ un accident vascular cerebral (AVC) au toate un punct comun: le
lipse[te vitamina C.

ersoanele cu deficit de vitamina C prezint\ mai multe riscuri de a suferi un accident vascular cerebral (AVC)

P comparativ cu cele având un nivel normal de vitamina C. Se pare c\ vitamina C joac\ un rol important `n apari]ia
patologiei cardiovasculare. Aceasta este concluzia studiului efectuat de Stephane Vannier [i colegii s\i de la
Universitatea din Rennes. Ei sus]in c\ persoanele care au suferit un accident vascular cerebral prezentau un nivel al
vitaminei C sub media normal\.

Studiu TREBUIE SĂ ȘTII!

Pentru a ajunge la aceast\ concluzie, Vitamina C, cunoscut\ [i sub denumirea de acid ascorbic,
cercet\torii au comparat nivelul sanguin de a fost descoperit\ `n 1974 de c\tre chirurgul sco]ian
vitamina C a 65 de persoane victime ale James Lind. El a stabilit atunci c\ acest nutrient poate
unui AVC cu 65 de persoane `n stare bun\ preveni scorbutul, o boal\ caracterizat\ prin pete la nivelul
de s\n\tate. Rezultatul: din grupul pacien]ilor pielii, gingii inflamate [i sânger\ri ale mucoaselor.
cu AVC, 41% aveau un nivel normal al
vitaminei C, 45% - un deficit moderat [i 14%
Scorbutul – boala care a
- o caren]\ mare.
decimat mii de marinari
„Rezultatele noastre arat\ c\ lipsa de
de-a lungul secolelor din
vitamina C trebuie considerat\ ca un factor
cauza lipsei de vitamina
de risc pentru atacul cerebral, la fel ca
C – a disp\rut ast\zi din
hipertensiunea arterial\, consumul de alcool
practica medical\. Pe
sau obezitatea”, a explicat Stephane Vannier.
vremuri, pentru c\ nu
El a completat `ns\ c\ sunt necesare alte
aveau posibilitatea de a
studii pentru a determina mecanismele
consuma fructe [i legume
acestui risc. Totu[i, rezultatele recente sunt
proaspete, marinarii
promi]\toare chiar dac\ studiul a fost f\cut
prezentau caren]e majore
pe un e[antion redus de pacien]i.
de vitamina C.

36
 Propriet\]i
Vitamina C este cel mai puternic antioxidant, având
un rol deosebit de important pentru organism, prin faptul
c\ intervine `n fenomenele de combatere a radicalilor
liberi. Vitamina C este antiinfec]ioas\, tonifiant\,
antitoxic\, particip\ la asimilarea de c\tre organism a
fierului, previne [i vindec\ scorbutul, m\re[te rezisten]a
vaselor sangvine, contribuie
la formarea globulelor
ro[ii, a din]ilor [i a
oaselor. Are rol de
reglare a nivelului
glicemiei [i al
colesterolului, de
distrugere a toxinelor
acumulate `n organism,
intervine `n buna func]ionare a
]esuturilor, precum [i a diferitelor organe. Particip\ la
transform\rile chimice ale proteinelor, lipidelor [i
glucidelor, la formarea substan]elor intercelulare,
diminueaz\ perioadele de convalescen]\, ajut\ la
reducerea ritmului de opacifiere a cristalinului (`ndeosebi
la persoanele vârstnice) [i reduce gravitatea cataractei cu
aproximativ 50%, `mpiedic\ depunerea gr\similor la
nivelul ficatului [i asigur\ func]ionarea normal\ a celulei
hepatice. Intervine `n metabolismul carotenilor, scade
inciden]a apari]iei de cheaguri `n vasele sangvine,
m\re[te gradul de absorb]ie a fierului `n organism,
reduce efectele unui num\r mare de alergeni, asigur\
coeziunea celulelor proteice, m\rind durata vie]ii.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Lipsa vitaminei C determin\ multe afec]iuni: boli
infec]ioase, anemii, surmenaj fizic [i intelectual,
anorexie, viroze favorizate de neadaptarea
organismului la frig, acnee, celulit\, stres, caren]\
de calciu, tulbur\ri respiratorii, artrit\, diaree,
hipertensiune arterial\ [i ateroscleroz\, diferite
tulbur\ri digestive etc.
 Geriatrie

Boala numit\ SINGUR|TATE

Oamenii care sufer\ de singur\tate sunt de
dou\ ori mai expu[i riscului de a `nceta din via]\
prematur comparativ cu ceilal]i, arat\ un studiu.
De aceea, tot mai mul]i medici sunt de p\rere c\
singur\tatea ar trebui considerat\ o boal\ ca
oricare alta [i tratat\ ca atare.

Motto: „Cea mai grav\ boal\ actual\ nu este

lepra sau tuberculoza, ci sentimentul de a fi
indezirabil, dispre]uit [i abandonat de to]i”. -
Maica Teresa

Riscuri Comunicarea antreneaz\

pe plan fizic
Care sunt consecin]ele singur\t\]ii
asupra st\rii de s\n\tate? Exist\ o mul]ime
de efecte negative ale izol\rii sociale.
Majoritatea celor care sufer\ de
singur\tate sunt persoane `n vârst\, care de
cele mai multe ori sunt izolate la domiciliu, se
mi[c\ foarte pu]in, ceea ce duce la pierderea
motricit\]ii. Or, lipsa activit\]ii fizice are
repercusiuni asupra somnului, glicemiei,
hipertensiunii arteriale. Adesea, vârstnicii
singuri nu se alimenteaz\ corespunz\tor,
renun]\ la `ngrijirea personal\, sufer\ de
stres cronic, depresie, ceea ce le cauzeaz\
dezechilibre fizice [i psihice majore.
Oamenii care tr\iesc `n cuplu merg mai
des la medic [i au grij\ unul de altul, ceea ce
este benefic pentru starea general\ de
s\n\tate. Pe când persoanele singure
neglijeaz\ `ngrijirea medical\, au tendin]a de
a abandona tratamentele prescrise de medic,
iar `n cazul unor accidente domestice,
consecin]ele pot fi mai grave `n cazul lor.
creierul
Atunci când nu exist\ cu atât mai pu]in vor s\ fie `n
singur\tate `n doi, compania celorlal]i.
comunicarea este un mare ~n plus, a tr\i `n compania
beneficiu al vie]ii de cuplu. altcuiva constituie un exerci]iu
Schimbul de p\reri, chiar [i cognitiv deloc neglijabil:
contradictorii, are un efect trebuie s\ ascult\m, s\
calmant asupra emo]iilor [i interpret\m expresiile faciale
dinamizeaz\ starea de spirit. ale celuilalt, s\-i `n]elegem
Persoanele singure se afl\ `ntr- emo]iile, s\ verbaliz\m, ceea
un cerc vicios: cu cât sunt mai ce `ntre]ine creierul. Studiile au
singure, cu atât se simt mai ar\tat c\ via]a `n cuplu `ntârzie
inutile; cu cât sunt mai inutile, apari]ia bolii Alzheimer.
Nu trebuie s\ confund\m izolarea cu sentimentul de
singur\tate. Unele persoane tr\iesc singure, `ns\ nu
sufer\ de singur\tate. Pe de alt\ parte, sunt
persoane `nconjurate de membrii familiei [i cu toate
acestea se simt `ngrozitor de singure. Este deseori
cazul mamelor dedicate familiei, care nu se mai simt
nici iubite, nici `n]elese de partenerul de via]\, uneori
nici m\car de copii. Adolescen]a este de asemenea
o etap\ de via]\ caracterizat\ prin sentimentul
singur\tate [i ne`n]elegere, fiindc\ adolescen]ii nu
pot vorbi `ntotdeauna cu cei din jur despre
schimb\rile prin care trec.

38
 Psihologie

SINDROMUL BURNOUT
semne care arată că suferi de stres
Motto: „Omul modern ori va `nv\]a s\-[i st\pâneasc\ stresul, ori va fi sortit
Rodica Stoican
Psiholog clinician, psihoterapeut
e[ecului, bolii [i chiar mor]ii.”
Hans Selye
www.psiho-healing.ro
Telefon: 0737 285 245
Acas\, la serviciu, `n parc sau la cinema, stresul este prezent. ~n zilele
noastre, stresul este resim]it mai acut, fiind favorizat de contextul
actual de via]\. Criza economic\, poluarea, evenimentele de via]\ [i
ermenul de stres a fost varietatea stimulilor la care oamenii sunt expu[i contribuie din plin. O

T definit de Hans Selye astfel:

„Stresul reprezint\ un
sindrom, o constela]ie de r\spunsuri
nespecifice, cu un caracter general
adaptativ provocat de agresiunea
agen]ilor stresori asupra organismului.
El include atât leziunea, uzura,
suferin]a, cât [i reac]iile adaptative
nespecifice mediate de verigi
neuroendocrine”. Exist\ dovezi
[tiin]ifice care arat\ c\ stresul
determin\ sc\derea rezisten]ei
organismului prin afectarea sistemului
imunitar. Astfel, persoanele stresate
sunt predispuse `mboln\virii fizice [i
psihice. Tulbur\rile asociate stresului
cum sunt depresia [i anxietatea
afecteaz\ tot mai mul]i oameni.
persoan\ este afectat\ de stres atunci când se simte incapabil\ s\
fac\ fa]\ unor situa]ii, se simte frustrat\, iritat\, bulversat\, `n alert\
permanent\.
Stresul profesional
Stresul profesional resim]it timp
`ndelungat determin\ apari]ia st\rii de
epuizare fizic\, emo]ional\ [i mental\,
cunoscut [i sub denumirea de
„Sindrom Burnout”. ~n anul 1970,
psihiatrul [i psihanalistul Herbert
Freudenberger a fost primul care a
folosit acest termen pentru a descrie
acest sindrom de epuizare
profesional\ pe care l-a observat la
voluntarii ce se ocupau de toxicomani.
Psihologul american Christiana
Maslach propune urm\toarea defini]ie
a sindromului burnout: „Un sindrom
de epuizare emo]ional\, de
depersonalizare [i de reducere a
realiz\rii profesionale ap\rut la
indivizii implica]i profesional al\turi de
al]ii”. Stresul este asociat cu suferin]ele
de la locul de munc\. Condi]iile
actuale de munc\ bazate pe
performan]\ [i randament, surplusul
de munc\, evalu\rile periodice,
amenin]\rile cu retrogradarea sau
concedierea sunt surse generatoare de
griji, depresie, stres, oboseal\ pân\ la
epuizare. Fenomenul de epuizare
profesional\ debuteaz\ ca un stres
pozitiv. Persoanele predispuse epuiz\rii
profesionale sunt pasionate de ceea ce
fac, investesc totul `n profesiunea lor,
sim]indu-se pline de entuziasm,
determinate [i euforice. Cei mai
afecta]i de sindromul burnout sunt
oamenii care lucreaz\ cu al]i oameni,
cum ar fi: profesorii, personalul
medical, func]ionarii publici,
educatorii, avoca]ii, etc. Predispozi]ia
pentru suferin]ele generate de stres
este bazat\ pe criterii de vârst\, sex,
tip de personalitate, vechimea `n
munca [i zone geografice. Nu toate
persoanele care activeaz\ `n domeniile
mai sus men]ionate manifest\
oboseal\ cronic\. Cu siguran]\, exist\
diferen]e `n func]ie de resursele [i
gradul de adaptabilitate ale fiec\ruia.

39

Anumite substan]e [i alimente sunt recunoscute ca factori favorizan]i ai sindromului de oboseal\ cronic\,
printre care se num\r\: cafeaua, ceaiul negru, ciocolata, cafeina, zah\rul, nicotina [i alcoolul.
Semnale de alarm\
Sindromul burnout se face
sim]it treptat, `ns\ semnalele de
alarm\ pe care corpul nostru le
transmite apar mai devreme.
Simptomele de burnout sunt
sintetizate de Maslach [i Jackson
(1981) `ntr-un „sindrom ce prezint\
3 dimensiuni”:
a Epuizare fizic\ [i emo]ional\
(persoana `[i epuizeaz\
resursele [i devine vulnerabil\
fa]\ de agen]ii stresori);
a Depersonalizarea (persoana se
deta[eaz\ [i se izoleaz\ de
ceilal]i);
a Reducerea realiz\rilor
personale (persoana dezvolt\
un spirit critic exagerat orientat
spre sine, dar [i spre ceilal]i,
precum [i sc\derea
randamentului).
Epuizarea fizic\ [i
1 em]ional\ este descris\
de urm\toarele
suferin]e fizice: dureri de cap,
tensiuni musculare, dureri `n zona
pieptului, palpita]ii, dificult\]i de
respira]ie, tulbur\ri gastro-
intestinale, senza]ia de le[in. ~n
timp, este afectat sistemul imunitar,
ceea ce determin\ r\celi frecvente,
infec]ii [i alte probleme legate de
imunitate. ~n sfera emo]ional\,
manifest\rile sunt urm\toarele:
lipsa energiei, insomnia sau
hipersomnia, oboseal\
permanent\, sc\derea puterii de
concentrare, uitare, diminuarea
40
Psihologie
poftei de mâncare, anxietate,
depresie, furie.
Depersonalizarea se
2
recunoa[te prin:
pierderea interesului [i
bucuriei pentru diverse activit\]i,
inclusiv cele ce ]in de divertisment [i
via]a de familie. Persoana devine
pesimist\ fiind cople[it\ de gânduri
negative, inclinat\ s\ vad\ doar
„jum\tatea goal\ a paharului”.
Alt\ dimensiune a depersonaliz\rii
este izolarea care debuteaz\ mai
`ntâi ca o u[oar\ rezisten]\ vis-a-vis
de socializare [i poate culmina cu
evitarea `n totalitate a interac]iunilor
sociale. Deta[area este [i ea parte
a depersonaliz\rii. Ea are ca punct
de plecarea izolarea [i const\ `ntr-o
deconectare emo]ional\, de la
atmosfera de lucru cât [i cea
familial\. Persoana devine
indiferent\ fa]\ de colegi [i familie,
nu `[i mai asum\ responsabilit\]i,
nu se mai implic\ [i nu mai ofer\
feedback.
Reducerea realiz\rilor
3 personale este
generat\ de triste]e [i
lips\ de speran]\. Persoana
devine demotivat\ [i nu mai vede
rostul ac]iunilor sale. Aceasta se
confrunt\ cu iritabilitatea, n\scut\
din sentimente de inutilitate,
Câ[ti rsului
concu xen
vinov\]ie [i lipsa de eficien]\. Pe
fondul oboselii [i epuiz\rii apare
lipsa de performan]\, ceea ce
genereaz\ amânare, incompeten]\
[i e[ecuri repetate.
Strategii
de gestionare
a stresului
Este necesar ca fiecare individ s\-[i
m\soare nivelul de stres [i s\ `nve]e
strategii de gestionare a acestuia. ~n
prezent sunt companii care
implementeaz\ programe de prevenire a
stresului la locul de munc\.
~n lupta cu sindromul burnout,
speciali[tii recomand\: tratamentul
farmacologic al simptomelor fizice [i
psihice, psihoterapia `n vederea
gestion\rii situa]iilor stresante,
reorganizarea mediului de lucru `n ceea
ce prive[te concordan]a `ntre performan]\
[i durata de execu]ie.
Câteva strategii folositoare `n cazul
suprasolicit\rii fizice [i psihice ar fi:
a~nv\]area unor tehnici de respira]ie [i
relaxare;
aEfectuarea de exerci]ii fizice [i masaj,
plimb\ri `n natur\;
aStabilirea unor scopuri realiste;
aEvitarea perfec]ionismului [i
supraimplic\rii;
aRespectarea concediilor pentru
odihn\;
ii
g\tor
l Gr\jdeanu Liliana,
Timi[
Rela l Nastasa Elena Rita,
Bac\u
l Bantea Liliana,
Bucure[ti
 Chirurgie

Top 4 factori de risc pentru

apari]ia cancerului gastric
Cancerul gastric este boala care ucide `n fiecare an 20 de
Conf. dr. Ion Daniel români la 100.000 de locuitori. De obicei, maladia este
Medic primar chirurg diagnosticat\ tardiv, când opera]ia este complex\ [i presupune
{eful clinicii Chirurgie III din
multe riscuri, iar speran]a de via]\ scade considerabil. Acesta
cadrul Spitalului Universitar
este motivul pentru care medicii atrag aten]ia asupra factorilor
de Urgen]\ Bucure[ti
www.iondaniel.ro
de risc [i recomand\ o via]\ cât mai echilibrat\.

cancerelor digestive. La polul opus, o

alimenta]ie s\n\toas\, echilibrat\,
hipocaloric\ este un element de
protec]ie pentru toate tipurile de
cancere digestive.
Rezec]ia gastric\ pentru

3 ulcer. Persoanele care au

Iat\ câteva explica]ii cu privire la
factorii care ne expun la apari]ia
cancerului gastric, dar [i la metodele
identificat\ ast\zi cu ajutorul unor
teste neinvazive [i ieftine. Tratamentul
presupune o cur\ de antibiotice pe
suferit `n prealabil o
opera]ie de rezec]ie a stomacului
prezint\ un risc `n plus la 10-15 ani
de la aceast\ interven]ie pentru
apari]ia cancerului gastric din cauza
modific\rilor induse de dereglarea
circuitului sucurilor digestive. Ace[ti
pacien]i sunt sf\tui]i s\ vin\ la control
endoscopic pentru a descoperi cât
mai precoce un eventual cancer
gastric.
Factorul ereditar. Dac\

4
de preven]ie. durata a dou\ s\pt\mâni ce reduce
riscul de apari]ie a cancerului gastric. unul sau mai mul]i
Infec]ia cu helicobacter Dieta de tip occidental. membri ai familiei au fost

1 pylori. Periculoas\ atât

pentru apari]ia ulcerului
gastric [i duodenal, aceast\ infec]ie
este factor carcinogen de ordinul I `n
apari]ia cancerului de stomac.
Prezen]a bacteriei `n anticorpii din
sânge sau `n stomac poate fi u[or
2 Alimenta]ia modern\,
abundent\ `n gr\sime,
proteine, carne ro[ie sau afum\turi,
bogat\ `n nitri]i [i nitra]i, dar s\rac\
`n fructe, legume [i vitamine este
unanim recunoscut\ ca
predispozant\ asupra genezei
diagnostica]i cu cancer de stomac,
este cazul ca celelalte rude directe s\
efectueze un control endoscopic dup\
vârsta de 50 de ani. ~n acest caz,
riscul de a dezvolta cancer gastric
este de 3 ori mai mare decât riscul
popula]iei generale.

42
 Chirurgie

La medic, de Endoscopia, necesar\ pentru

la primele diagnostic
simptome Odat\ prezen]i la medic, acesta va recomanda efectuarea unei
endoscopii, ce presupune introducerea unui tub flexibil pe cale oral\, care va
permite vizualizarea stomacului. Procedura se realizeaz\ cu o sedare u[oar\
[i dureaz\ doar câteva minute, timp `n care medicul `[i poate da seama
dac\ exist\ vreo zon\ suspect\ ce necesit\ biopsiere [i analiz\ anatomo-
patologic\. Dac\ este nevoie, acesta va indica [i alte investiga]ii precum
ecografia sau tomografia pentru a vedea extinderea tumorii, apari]ia
nodulilor sau a metastazelor. ~n urma procedurilor, medicul va determina
dac\ este vorba despre un cancer gastric precoce sau despre un cancer
gastric avansat [i va putea recomanda o atitudine terapeutic\ adecvat\.

Pacien]ii sunt sf\tui]i s\ nu ignore

primele simptome [i s\ se prezinte la
medic pentru a avea [anse de
recuperare cât mai bune. Durerea
apare `ntr-un stadiu avansat al bolii,
de aceea nu acesta trebuie s\ fie
principalul semnal de alarm\ `n
diagnosticarea [i tratarea cancerului
gastric. Pacientul trebuie s\ se
prezinte la medic `nc\ de la primele
simptome, care pot fi: modificarea
apetitului manifestat\ prin
diminuarea poftei de mâncare,
inapeten]a selectiv\ pentru carne,
sc\derea ponderal\, paloarea,
anemia, oboseala sau balonarea.

Tratament complex
Tratamentul chirurgical este cea mai important\ arm\ din arsenalul terapeutic `n lupta cu cancerul gastric, fiind
completat de chimioterapie [i uneori de radioterapie. ~n cazul unui cancer gastric precoce, unde au fost identificate tumori
de mici dimensiuni, rezultatele terapeutice vor fi foarte bune. ~n cazul unui cancer gastric avansat, chirurgia este destul de
agresiv\ [i extensiv\ [i presupune o rezec]ie complet\ sau par]ial\ atât a stomacului, cât [i a acestor noduli limfatici
perigastrici pe `ntindere destul de mare.
Dup\ opera]ie, pacientul trebuie supravegheat constant pentru a putea identifica [i trata metastazele la distan]\ [i a
spori astfel [ansele de supravie]uire.

43
 Sezon

~ngrijirea picioarelor
`n 3 pa[i Pentru a porni cu dreptul `n [lapi [i sandale vara aceasta,
`ngrijirea picioarelor este absolut necesar\. Supuse la grele
`ncerc\ri `n cizme [i ghete toat\ iarna, picioarele au nevoie
de o gam\ complet\ de `nfrumuse]are. Iat\ ce recomand\
dermatologii `n privin]a `ngrijirii picioarelor.

cald\. Dup\ baie este foarte c\ldu]\, urmat\ de o frec]ie cu

important\ uscarea temeinic\ a
picioarelor, mai ales `n spa]iile
interdigitale pentru a preveni
apari]ia micozei plantare. La final
aplica]i un produs destinat `ngrijirii
picioarelor, adaptat problemelor
specifice: picioare uscate [i cr\pate,
picioare afectate de calus [i
cr\p\turi, picioare transpirate,
picioare predispuse la micoz\.
~ntre]inerea s\pt\mânal\
lo]iune tonic\ – pentru tonifierea
pielii;
a5 minute `ntr-o baie cu ap\ la
37 de grade Celsius – pentru
calmarea durerilor provocate de
oboseal\;
a3 minute sub jet de ap\ rece –
pentru stoparea transpira]iei;
a10 minute de du[ sco]ian, adic\
2 minute cu ap\ cald\, 5-10
secunde cu ap\ rece – pentru
activarea circula]iei sangvine.

Igiena zilnic\
2
1 S\pt\mânal, se recomand\
aplicarea unui gomaj pe baz\ de 3
Sfaturi pentru tot anul

O bun\ igien\ a picioarelor
`ncepe cu folosirea zilnic\ a unui
s\pun blând, care nu distruge filmul
lipidic ce acoper\ pielea [i o
protejeaz\ de agen]i microbieni [i
fungici (ciuperci). Dac\ ave]i pielea
uscat\ este cu atât mai indicat s\
utiliza]i un s\pun foarte hidratant
bogat `n lanolin\. Pe pielea `nc\
umed\, `ndep\rta]i celulele moarte
cu ajutorul unei pietre ponce prin
mi[c\ri circulare. Cl\ti]i apoi cu ap\
acid lactic sau acid acetilsalicilic
pentru catifelarea pielii. Tot periodic
picioarele pot fi r\sf\]ate cu o baie
potrivit\:
a10 minute `ntr-o baie cu ap\
cald\ `n care se dizolv\ dou\
linguri de sare grunjoas\ –
pentru relaxare;
a10 minute `ntr-o baie cu ap\ la
15 grade Celsius – pentru
stimularea circula]iei sangvine;
a10 minute `ntr-o baie cu ap\
P\stra]i-v\ bunele obiceiuri de
`ngrijire a picioarelor tot restul
anului. Nu uita]i nici de piatra
ponce, nici de pedichiur\ indiferent
c\ v\ expune]i picioarele `n sandale
sau nu. Periodic utiliza]i o crem\
exfoliant\ destinat\ atât cur\]\rii,
cât [i mas\rii picioarelor. {i nu uita]i
de hidratarea generoas\ a
picioarelor `n fiecare zi pentru a
preveni apari]ia cr\p\turilor [i a
calusului.

44

Un nou test
de depistare
a celiachiei
O echip\ de cercet\tori
australieni au pus la punct
un test de sânge rapid [i
fiabil pentru diagnosticul
intoleran]ei la gluten, potrivit
revistei Clinical and
Experimental Immunology.
~n studiu au fost implica]i 48
de voluntari. Testul
detecteaz\ [i m\soar\
>>
citokinele, substan]e
eliberate de limfocite `n caz
de intoleran]\ la gluten,
boal\ numit\ celiachie. Cu
ajutorul noului test,
rezultatele pot fi ob]inute
dup\ numai 3 zile, `n
condi]iile `n care
diagnosticul actual al acestei
boli este invaziv (presupune
biopsie de ]esut intestinal) [i
de durat\. Celiachia este o
intoleran]\ permanent\ la
gluten, care provoac\
deteriorarea mucoasei de la
nivelul intestinului sub]ire.
Drept consecin]\ apare
malabsorb]ia nutrien]ilor,
`ndeosebi a fierului, calciului
[i acidului folic. Simptomele
sunt foarte sup\r\toare:
diaree cronic\, balonare,
anemie. Singurul tratament
al celiachiei const\ `n
respectarea unui regim f\r\
gluten toat\ via]a.
46
Nout\]i medicale
Oncologie
~notul, terapie pentru diabet
Esen]ial pentru s\n\tatea tuturor,
sportul joac\ un rol important `n
tratamentul diabetului de tip 2.
~notul s-a dovedit cel mai eficient
sport pentru reducerea glicemiei.
„Practicând 150 de minute de
activitate fizic\ `n mediul acvatic
s\pt\mânal, diabeticii au [ansa de
a-[i reduce `n mod semnificativ
nivelul glicemiei”, sus]in autorii unui
studiu coordonat de Societatea Francofon\ de Diabet. La studiu au
participat 98 de pacien]i care au desf\[urat trei tipuri de activit\]i
sportive: `not, mers pe jos [i gimanstic\. ~nainte [i dup\ fiecare
antrenament, participan]ii trebuiau s\-[i m\soare glicemia.
Rezultatele au ar\tat c\ nivelul glicemiei a sc\zut cu 0,59 g/l dup\
[edin]ele de `not, cu 0,46 g/l dup\ mersul pe jos [i cu 0,31 g/l
dup\ gimnastica `n sal\.
Studiu:
Berea nu e cauz\ a obezit\]ii
n studiu realizat la Institutul {tiin]ific pentru S\n\tate
U
Public\ – Louis Pasteur din Belgia demonstreaz\ c\
un consum moderat de bere nu contribuie la
instalarea obezit\]ii. Rezultatele prezentate au avut la baz\
obiceiurile de consum a 10.000 de belgieni. „Obezitatea
trebuie tratat\ cu seriozitate pentru c\ este asociat\ cu multe
probleme de s\n\tate, inclusiv cu diabetul de tip 2, bolile
cardiovasculare, osteortrita sau steatohepatita. Se [tie chiar c\
obezitatea poate reduce speran]a de via]\ cu aproximativ 10
ani, `n medie. Nerespectarea unui stil de via]\ s\n\tos [i a unei
diete echilibrate poate fi un factor determinant `n instalarea
obezit\]ii, de aceea se recomand\ consumul de alimente [i
b\uturi bogate `n vitamine [i minerale. A[a cum a demonstrat [i
studiul belgian, datorit\ aportului s\u de carbohidra]i, proteine
[i vitamine, berea este unul dintre alimentele care poate avea
efecte benefice atunci când e parte a unei diete echilibrate”, a
declarat dr. Corina Zugravu, pre[edintele Centrului de Studii
despre Bere, S\n\tate [i Nutri]ie.
>>
Nout\]i medicale
Oncologie

Cobas HPV, aprobat pentru Cele mai frecvente

screeningul cancerului forme de cancer
cervical din România
omitetul consultativ FDA (Food and Drug

C Administration) a recomandat `n unanimitate

utilizarea testului cobas HPV ca test de prim\ linie
`n screeningul femeilor de peste 25 de ani, pentru evaluarea
Afec]iunile oncologice cel mai
frecvent `ntâlnite `n cabinetele
medicilor oncologi din România sunt
cancerul de sân, cancerul de
riscului de cancer cervical. ~n plus, comitetul a votat `n
pl\mâni, cancerul de prostat\ [i
unanimitate c\ testul cobas HPV este sigur [i eficient pentru
cancerul colo-rectal, iar cel mai rar
indica]iile de utilizare prezentate. HPV (Human Papillomavirus)
`ntâlnite sunt cancerul de vezic\
este prezent `n aproximativ 99% dintre cancerele cervicale, iar
biliar\, cancerul tiroidian [i
genotipurile 16 [i 18 `n 70% din cazuri la nivel mondial.
testicular, potrivit studiului anual
Studiul ATHENA, care a `nrolat peste 47.000 de femei, a
Onco Monitor, realizat de GfK
ar\tat beneficiile utiliz\rii cobas HPV ca test de screening
România. ~n medie, un medic
primar, demonstrând c\ aproape 1 [i 7 femei cu citologie Pap
specialist oncolog consult\ pe lun\
(test Papanicolau) normal\, dar pozitive pentru HPV 16,
peste 40 de paciente cu cancer de
prezentau `n realitate leziuni de grad `nalt care fuseser\ omise
de citologie.

Cluj-Napoca, `n iunie,
capitala european\ a oncologiei
~n iunie 2014, Cluj-Napoca este gazda a dou\
evenimente de referin]\ pentru oncologia european\ [i cea
româneasc\. ~n premier\ pentru România, Organiza]ia
Institutelor Europene de Cancer (OECI) va desf\[ura
sân, peste 20 de pacien]i cu cancer
evenimentul OECI Oncology Days & General Assembly, `n
de pl\mâni, peste 20 de pacien]i cu
perioada 11-13 iunie, la Cluj-Napoca. Manifestarea este
cancer de prostat\, 7 pacien]i cu
organizat\ `n parteneriat cu Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion
cancer renal, 7 pacien]i cu cancer
Chiricu]\”, care `n acela[i timp s\rb\tore[te 85 de ani de la
gastric [i 7 cu cancer al vezicii
`nfiin]are `n cadrul Zilelor IOCN 2014. Cancerul continu\ s\
urinare. Profilul pacientului cu
reprezinte una dintre cele mai mari provoc\ri ale sistemelor
cancer de pl\mâni din România
de s\n\tate din `ntreaga lume. Reprezentan]ii Organiza]iei
indic\ un b\rbat (75% din pacien]ii
Mondiale a S\n\t\]ii estimeaz\ c\ num\rul cazurilor noi de
cu cancer pulmonar) cu o vârst\
cancer va cre[te la 22 de milioane pân\ `n 2030, comparativ
medie de 62 de ani. Pacienta cu
cu 14 milioane, cât au fost `n 2012. Num\rul deceselor
cancer de sân are `n medie 57 de
cauzate de cancer va ajunge la 13 milioane `n urm\toarele
ani.
dou\ decenii, potrivit World Cancer Report 2014.

47
 Utile
8 sfaturi pentru a fi
`n form\ toat\ vara
~]i dore[ti cu ardoare ca vara aceasta s\ te men]ii `ntr-o form\ fizic\ [i psihic\ de invidiat?
Iat\ o strategie `n 8 pa[i pentru a reu[i...
Consum\ alimente proaspete de
1 sezon!
~n alimenta]ie, tendin]a actual\
este de a include `n diet\ cât mai
multe produse proaspete, locale [i de
sezon. Fructele [i legumele de la pia]\
sau de la târgurile din week-end sunt
mai gustoase [i con]in mai multe
vitamine [i nutrien]i decât alimentele
industriale. Consumul produselor
naturale, de sezon presupune `ntr-
adev\r mai mult efort pentru a le
cump\ra [i a le g\ti, `ns\ merit\ cu
prisosin]\. Odat\ ce ne vom obi[nui
cu gustul acestora, nu ne vom mai
putea lipsi de ele.
48
Ascult\-]i corpul! nepermis seara, deoarece astfel se
2 stocheaz\ toate glucidele inutile.
A fi receptiv la propriul corp, la
Mai pu]in\ carne, mai mult pe[te!
senza]ia de foame [i cea de sa]ietate
constituie cel mai bun mijloc de a nu 4
mânca peste m\sur\ [i orice ne pic\
`n mân\. Când ne este foame `ntre
mese, putem ron]\i câteva migdale [i
o banan\, `ns\ nu o pung\ de
chipsuri. Senza]ia de foame poate fi
provocat\ [i de sete. De aceea, este
bine s\ ne hidrat\m constant pe tot
parcursul zilei. Pentru a evita senza]ia
de foame nepotolit\, este indicat\
repartizarea hranei `n mai multe
mese cu cantit\]i mici.
Carne de 3-4 ori pe s\pt\mân\,
nu mai mult! Organismul nostru are
M\nânc\ u[or seara!
3 nevoie de 55% glucide, 25% lipide [i
15% proteine, `n fiecare zi. De aceea,
Câ]i dintre noi nu se confrunt\ cu
carnea nu trebuie s\ fie alimentul
aceast\ problem\: nu mânc\m mai
principal al meniurilor zilnice. Aceasta
nimic toat\ ziua, iar seara recuper\m
poate fi foarte u[or `nlocuit\ cu pe[te
cu trei feluri de mâncare [i desert. {i
sau cu proteine vegetale din
uite a[a kilogramele se acumuleaz\
leguminoase, soia sau cereale.
pu]in câte pu]in. Nutri]ioni[tii ne
recomand\ ca meniul de sear\ s\ fie
}ine un jurnal alimentar!
compus din glucide cu asimilare lent\
(orez integral, paste sau quinoa)
5 Timp de dou\ s\pt\mâni
asociate cu legume crude sau noteaz\ `ntr-un carne]el tot ce
preparate la abur. Desertul e total m\nânci `ntr-o zi. Astfel `]i vei da
seama de num\rul caloriilor ingerate [i de obiceiurile
alimentare gre[ite.

Controleaz\-]i tenta]iile!
6 Din fericire, ne putem permite [i câteva capricii.
Nutri]ioni[tii spun c\ 80% din alimenta]ie e bine s\ fie
echilibrat\, restul de 20% poate s\ includ\ [i unele
pl\ceri vinovate, cum ar fi o felie de tort. ~ns\ micile
derapaje trebuie controlate. Putem avea, de exemplu,
cam 4 mese de tip fast-food pe s\pt\mân\, care s\ se
compenseze `n rest cu alimenta]ie echilibrat\.

R\mâi activ\ toat\ ziua !

7 Nu te gr\bi s\ iei liftul, urc\ [i coboar\ sc\rile de
fiecare dat\ când ai ocazia; mergi pe jos cât mai mult
cu putin]\; la birou, f\ câte o pauz\ [i dezmor]e[te-]i
articula]iile pe coridoare; seara, `n loc s\ te ui]i la
televizor, f\ o plimbare de 30 de minute; când te speli
pe din]i, f\ mi[c\ri repetate de ridic\ri pe vârfuri…
Exist\ o mul]ime de trucuri pentru a fi activ\ `n
permanen]\.

Alege o activitate sportiv\ care `]i place!

8 A te for]a s\ alergi
când de fapt nu-]i place
deloc acest lucru este
calea sigur\ de a
abandona mi[carea.
Activit\]i intense sau
sporturi blânde, `n sal\
sau `n aer liber...
important este s\ alegem
ceea ce ne place.
Practicarea sportului
potrivit de 2-3 ori pe
s\pt\mân\ devine astfel
un mod de via]\, nu
numai o activitate `n
timpul verii.
 Nefrologie

~n cinstea RINICHIULUI,
bea un pahar cu ap\!
Boala cronic\ de rinichi este frecvent ignorat\ `n România.
De[i peste 1,8 milioane de persoane sunt raportate de
medicii de familie ca având factori de risc, numai 45.000 de
români sunt diagnostica]i cu boal\ cronic\ de rinichi. ~n
acest context, Societatea Român\ de Nefrologie trage un
semnal de alarm\ asupra pericolului reprezentat de boala
cronic\ de rinichi `n rândul popula]iei.

Boala cronic\
de rinichi — un semnal de alarm\
„A avea boal\ cronic\ de rinichi reprezint\, din p\cate, poate cel
mai important marker de prognostic negativ. Deci, dragi pacien]i,
gândi]i-v\ la rinichii dumneavoastr\, testa]i-v\ func]ia renal\. Este
poate cel mai important predictor de s\n\tate sau, dimpotriv\, de
boal\”, a declarat prof. dr. Adrian Covic, pre[edintele Societ\]ii
Române de Nefrologie.
„Din cauza prevalen]ei mari, de 11-15%, boala cronic\ de rinichi
este recunoscut\ ca o problem\ de s\n\tate public\ `n majoritatea
]\rilor lumii. Pacien]ii cu boal\ cronic\ de rinichi au un risc mare nu TREBUIE SĂ ȘTII!
numai de a necesita tratament de substitu]ie a func]iilor renale prin
dializ\ sau transplant, ci [i de evenimente cardiovasculare. Acest risc ~n ultimii ani, medicii consider\ c\ boala
poate fi redus dac\ boala cronic\ de rinichi este diagnosticat\ `n stadii cronic\ de rinichi devine din ce `n ce mai
de `nceput [i se aplic\ m\suri simple de `ncetinire a progresiei”, a frecvent\ din cauza obiceiurilor
afirmat prof. dr. Gabriel Mircescu, pre[edintele Comisiei de Nefrologie alimentare nes\n\toase, vie]ii sedentare
din Ministerul S\n\t\]ii. [i cre[terii ratei obezit\]ii.

Doar 2% din pacien]i sunt diagnostica]i [i trata]i

Potrivit profesorului Gabriel
Mircescu, `n România, boala cronic\
de rinichi este frecvent ignorat\: de[i
1,8 milioane de persoane sunt
raportate de medicii de familie ca
având factori de risc, numai 45.000
sunt diagnosticate de ace[tia ca
având boal\ cronic\ de rinichi. „Cu
alte cuvinte, din cele aproximativ 2
milioane de persoane estimate a
avea boal\ cronic\ de rinichi, sunt
diagnosticate [i tratate numai 2%.
Pentru remedierea acestei situa]ii, o
solu]ie ar fi `ngrijirea integrat\ a
pacien]ilor cu boal\ cronic\ de

50

rinichi, `n grupuri de practic\ medical\ pluridisciplinare, care includ cabinete ale medicilor de familie, diabetologilor [i
nefrologilor, spitale cu sec]ii de nefrologie [i centre de dializ\ sau de transplant renal”, a subliniat prof. dr. Gabriel
Mircescu.
Diagnosticarea
precoce,
esen]ial\
Rinichii – adev\ra]i purificatori ai
corpului – sunt responsabili cu
detoxifierea organismului, ajutând la
eliminarea substan]elor toxice [i a
surplusului de lichide din organism. Când
rinichii nu-[i mai pot `ndeplini
corespunz\tor aceste func]ii `nseamn\ c\
ne confrunt\m cu boal\ cronic\ de
rinichi, iar reziduurile se vor acumula [i
vor intoxica `ntreg organismul. ~n fazele
finale ale acestei afec]iuni, pentru a
`nlocui func]ia de cur\]are a sângelui
avut\ de rinichi, pacientul devine
dependent de dializ\ pentru a putea
supravie]ui. ~n unele cazuri se ajunge la
transplant renal.
Diagnosticarea precoce a bolii
cronice de rinichi este esen]ial\ [i permite
tratarea corespunz\toare, `nainte ca
boala s\ se agraveze. Diagnosticarea
precoce este singura alternativ\ prin care
se poate limita semnificativ impactul bolii
cronice de rinichi asupra calit\]ii vie]ii
pacien]ilor, dar [i asupra costurilor din
sistemul de s\n\tate.
Nefrologie
Dializa, un model de succes
~n 1995, `n România existau doar 35 de centre de dializ\, toate
de stat, unde erau trata]i cei circa 1.200 de bolnavi. De atunci [i pân\
acum, num\rul centrelor de dializ\ a crescut constant, doar `n ultimii 8
ani fiind `nfiin]ate 80 de centre noi. ~n total, `n prezent, exist\ 148 de
centre de dializ\ la nivel na]ional. Acest lucru a fost posibil datorit\
procesului de privatizare a serviciilor de dializ\. Totodat\, num\rul total
al bolnavilor afla]i `n tratament la sfâr[itul fiec\rui an (bolnavi
prevalen]i) a crescut continuu, de la 1.200 `n 1995 la 11.200 `n 2013.
Complicații
Boala cronic\ de rinichi cre[te de trei ori riscul de afec]iuni
cardiovasculare [i moarte prematur\, deoarece `n momentul `n
care rinichii au o caren]\ de func]ionare, este afectat\ [i
func]ionarea inimii [i a circula]iei sangvine. Pe de alt\ parte, [i
bolile cardiovasculare m\resc riscul de dezvoltare a unei
patologii renale. De fapt, mul]i oameni cu boal\ cronic\ de
rinichi fac infarct sau atac cerebral f\r\ a [ti c\ sufer\ de
patologie renal\.
Recomand\ri
Pentru a reduce riscul de boal\ cronic\ de rinichi, pot fi
adoptate urm\toarele m\suri:
4 adoptarea unei diete echilibrate [i a unui regim de via]\ s\n\tos,
4 practicarea exerci]iilor fizice,
4 evitarea fumatului [i a consumului de alcool,
4 men]inerea unei greut\]i corporale optime,
4 consumarea a minimum 2 l de lichide zilnic, iar primul pahar de
ap\ trebuie b\ut `nainte de micul dejun,
4 monitorizarea tensiunii arteriale,
4 evitarea abuzului de medicamente [i a automedica]iei,
4 efectuarea de controale profilactice a func]iei renale.
51
 Urologie

Incontinen]a urinar\,
tratat\ `n pa[i de dans
Incontinen]a urinar\ – pierderea involuntar\ de urin\ – este cauzat\ `n
majoritatea cazurilor de sl\birea musculaturii de la nivelul perineului. Când
perineul este sl\bit, pot ap\rea pierderi de urin\ la orice efort brusc precum
tusea, str\nutul, ridicarea de greut\]i. Pentru a combate incontinen]a, mi[c\rile
de dans sunt exerci]ii pl\cute [i eficiente `n tonifierea mu[chilor plan[eului
pelvin.

Activitate pl\cut\ [i util\

otrivit unui studiu
Unul dintre atuurile programului este c\ nicio
participant\ nu a abandonat exerci]iile. Re]eta
succesului? Potrivit autorilor, este pl\cerea!
„Adeziunea la tratament este un factor-cheie al
reu[itei”, subliniaz\ dr. Demoulin. „Cu cât dansul se
practic\ mai mult, cu atât se `nt\resc mu[chii
plan[eului pelvin. Provocarea noastr\ a fost s\ le
motiv\m pe femei pentru a se prezenta `n fiecare

P canadian, practicarea
dansului se dovede[te
eficient\ `n cazul femeilor care se
confrunt\ cu incontinen]\ urinar\.
Programul se bazeaz\ pe un joc
video dezvoltat la Institutul
Universitar de Geriatrie din
Montreal. Primele rezultate sunt
excelente, apreciaz\ dr. Chantal
Dumoulin, coordonatoarea
studiului. ~mpreun\ cu echipa sa, dr.
Dumoulin a constatat reducerea
important\ a problemelor de
incontinen]\ urinar\ la cele 24 de
femei care au participat la o serie
de exerci]ii de dans indicate prin
intermediul unei console de joc
video.
s\pt\mân\ la programul de exerci]ii. Am observat
rapid c\ dansul constituia pentru ele un moment
pl\cut [i relaxant pe care nu voiau s\-l rateze.” Pe de
alt\ parte, aspectul legat de socializare nu este deloc
de neglijat. „Participantele râdeau mult [i chiar se
distrau `n timpul [edin]elor de terapie”, poveste[te dr.
Demoulin.
Autorii au observat de asemenea c\ practicarea
dansului le permitea femeilor s\-[i recapete `ncrederea `n sine. „Prin dans,
ele au `nv\]at s\-[i contracte mu[chii perineului `n timpul activit\]ilor
cotidiene, reu[ind astfel s\ limiteze pierderile urinare involuntare”, a explicat
dr. Chantal Demoulin.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Statisticile arat\ c\ incontinen]a urinar\ afecteaz\ pân\ la 25% dintre
femei la un moment dat `n via]\. Sarcina, na[terea dificil\, constipa]ia
cronic\, menopauza, vârsta, hiperlaxitatea (elasticitatea excesiv\ a
ligamentelor) sunt factori de risc pentru apari]ia incontinen]ei urinare.

52
 Stomatologie

Copiii români, corigen]i

la sănătatea dentară
Statisticile arat\ o Românie cu
o stare de s\n\tate oral\
precar\. Copiii români nu prea
pot zâmbi cu to]i din]ii, `ntrucât
majoritatea au carii [i plac\
bacterian\.
4Rezultatele celui mai nou
studiu privind s\n\tatea
oral\ la copii, derulat de
Zâmbe[te România `n
2013, `n [coli, arat\ c\
75% dintre copiii de pân\
`n 13 ani au carii pe din]ii
temporari
44 din 10 copii au carii pe
din]ii definitivi, `n vreme ce
aproape 90% dintre acestea
sunt netratate Din]ii de lapte ai copiilor, neglija]i
Potrivit studiului, 75% dintre au fost extra[i din cauza cariilor. ~n
copiii `ntre 5 [i 13 ani au carii pe acest context, speciali[tii atrag
treia edi]ie a

A
campaniei „Zâmbe[te
România”, derulat\
de GSK Consumer Healthcare, a
debutat anul acesta `n martie
prezentând concluziile celui mai
recent studiu cu privire la nivelul de
s\n\tate oral\ a copiilor,
desf\[urat pe parcursul anului
2013, `n [colile din pricipalele 7
ora[e din ]ar\ [i arat\ c\ exist\ `n
continuare o nevoie pronun]at\ de
educa]ie atât `n rândul copiilor, cât
[i al p\rin]ilor.
din]ii temporari. Totodat\, `n medie, aten]ia p\rin]ilor c\ neglijarea [i
3/4 din din]ii afecta]i ai acestor netratarea din]ilor temporari poate
copii prezint\ carii netratate, `n timp s\ aib\ consecin]e asupra denti]iei
ce 4% din num\rul de din]i afecta]i definitive.
Din]ii permanen]i, afecta]i
de timpuriu
Conform rezultatelor, 4 din 10 copii de pân\ `n 13 ani au deja carii pe
din]ii definitivi, fapt `ngrijor\tor dat fiind c\ unii din]i definitivi `ncep s\
apar\ foarte devreme, la vârsta de 6 ani. ~n plus, 88% din din]ii permanen]i
afecta]i ai copiilor sunt afecta]i de carii care sunt neglijate [i nu sunt tratate,
ceea ce deterioreaz\ `nc\ de timpuriu starea general\ a danturii.
Inciden]a ridicat\ a cariilor atât `n cazul din]ilor temporari, cât [i al

54
 Stomatologie

celor definitivi arat\ lipsa unui comportament de preven]ie [i nevoia de educare cu privire la regulile esen]iale pentru
o igien\ oral\ corect\. De asemenea, nivelul ridicat de carii netratate din ambele tipuri de din]i indic\ necunoa[terea
consecin]elor pe care le poate avea absen]a tratamentului asupra st\rii generale de s\n\tate.

Placa dentar\ microbian\, Conform unui studiu Zâmbe[te România

semn al igienei precare
Totodat\, studiul arat\ c\ 38% dintre copii au
plac\ dentar\ microbian\ semnificativ\, fapt ce
semnalizeaz\ o stare precar\ de igien\ oral\. Placa
dentar\ favorizeaz\ apari]ia cariilor [i problemelor
gingivale [i este un indicator pentru faptul c\ cei mici
nu au o igien\ oral\ corespunz\toare.
desf\[urat `n rândul popula]iei generale `n
2012, 80% dintre români au probleme
dentare, cariile reprezentând cea mai frecvent\
afec]iune (71%). Obiceiurile de igien\ oral\ [i
atitudinea de preven]ie a p\rin]ilor se r\sfrâng
[i asupra copiilor lor, fapt sprijinit de rezultatele
studiului Zâmbe[te România din [coli.

O problem\ major\ de s\n\tate public\

„Profilul st\rii de s\n\tate oral\ al [colarilor, evaluat `n cadrul studiului, arat\ c\ leziunile carioase [i anomaliile
dento-maxilare r\mân `n continuare o problem\ major\ de s\n\tate public\. Pe lâng\ acestea, studiul arat\ c\
igiena oral\ a copiilor este neadecvat\. Sunt necesare `n continuare eforturi sus]inute pentru tratarea cariilor,
prevenirea apari]iei celor noi, inclusiv prin sigil\ri, `ncurajarea [i educarea elevilor pentru o igien\ oral\ corect\,
folosirea produselor auxiliare pentru evitarea apari]iei cariilor `n zone predispuse, precum [i ini]ierea tratamentelor
ortodontice precoce”, a declarat conf. dr. Adina Dumitrache, coordonatoarea studiului, [ef al Disciplinei de S\n\tate
oral\ [i {tiin]e comportamentale, Facultatea de Medicin\ Dentar\, UMF „Carol Davila”, Bucure[ti.

~n mediul rural, periu]a se schimb\ o dat\ la 10 ani

Cel mai recent studiu de pia]\
arat\ c\, [i `n 2013, românii au
folosit `n medie, pe tot parcursul
anului, pu]in peste 1 tub de past\
de din]i, ]ara noastr\ situându-se
`n continuare la o distan]\ mare
fa]\ de media european\.
Totu[i, `n anul 2013,
consumul mediu de past\ de din]i
la nivel na]ional a `nregistrat o
cre[tere u[oar\ - influen]at\ de
faptul c\ `n mediul rural consumul
de past\ de din]i aproape s-a
dublat, `n timp ce `n mediul
urban, acesta a sc\zut u[or. Astfel,
s-a calculat c\ acum popula]ia
rural\ folose[te 1 tub de past\ de
din]i la 3 ani `n loc de 6 ani, `ns\
la nivel urban, consumul a
coborât la numai 1 tub [i
jum\tate pe an `n 2013, fa]\ de 2
tuburi `n 2012.
De asemenea, studiile de
pia]\ arat\ c\ la nivel na]ional se
folose[te `n medie, aceea[i periu]\
de din]i timp de 2 ani. ~n mediul
rural, oamenii `[i schimb\ periu]a
de din]i o dat\ la 10 ani, mai des
`n compara]ie cu datele Nielsen
de anul trecut, având acum o
perioad\ de folosire redus\ la
jum\tate, `ns\ datele sunt `n
continuare `ngrijor\toare. La nivel
urban, popula]ia folose[te acum
aceea[i periu]\ de din]i timp de 2
ani, mai mult decât anul trecut,
când o aruncau dup\ 1,5 ani. ~n
compara]ie cu datele de la nivel
european, 77% dintre germani `[i
schimb\ periu]a cel pu]in o dat\
la 3 luni.
Aceste rezultate indic\ `n
continuare o igien\ oral\ precar\
a popula]iei [i apar `n contextul `n
care românii sus]in c\ respect\
regulile elementare de igien\
dentar\, declarând c\ totu[i `[i
periaz\ din]ii de dou\ ori pe zi.

55
 ORL

Obstruc]ia nazal\, insomnia

[i apneea de somn
– un trio de co[mar Dr. Valeriu Bronescu
Medic primar ORL
Func]ionarea optim\ a corpului [i a min]ii depinde de calitatea [i Doctor `n [tiin]e medicale
cantitatea somnului. Perioadele de somn `ntrerupt sau redus calitativ {ef sec]ie ORL `n cadrul Spitalului
pot conduce `n timp la manifest\ri fiziologice grave, cu impact major Sf. Constantin din Bra[ov
asupra sistemelor organismului [i asupra modului `n care acestea
comunic\ `ntre ele. Principalele cauze asociate tulbur\rilor de somn sunt problemele aparatului respirator, iar
15% dintre cazurile de insomnii sunt corelate cu sindroamele obstructive [i apneea. Netratate, acestea pot
induce apari]ia unor noi afec]iuni precum: narcolepsia, somnambulismul sau terorile nocturne.

Ce `nseamn\ De ce este important

obstruc]ia
nazal\
[i cum se
manifest\?
Obstruc]ia nazal\ sau congestia
nazal\ reprezint\ senza]ia de
respira]ie dificil\ pe nas, ce poate
afecta una sau ambele fose nazale,
dar care totodat\ poate alterna de
la o nar\ la alta. ~n cazul `n care
simptomatologia este de scurt\
durat\, aceast\ afec]iune este de
obicei asociat\ [i cu o infec]ie viral\
a tractului respirator. Cu toate
acestea, exist\ multiple cauze ale
instal\rii blocajului nazal:
traumatisme la nivelul cavit\]ii
nazale, boli de natur\ inflamatorie
precum sinuzita [i rinita sau chiar
dezvoltarea tumorilor benigne sau
maligne ale faringelui, foselor
nazale sau sinusurilor.
un diagnostic corect?
Pentru stabilirea unui diagnostic endoscoape pentru nas, ureche,
concret, se recomand\ consultul faringe [i laringe, videofibroscop,
unui specialist ORL, ce poate microscop sau sistem pentru
desf\[ura investiga]ii medicale microchirurgie ORL prin
aprofundate, precum radiofrecven]\. Consulta]iile,
nazofaringoscopia, [i poate evalua interven]iile chirurgicale [i serviciile
mai departe necesitatea unei departamentului de audiologie se
tomografii. Cabinetul de consulta]ii adreseaz\ atât copiilor, cât [i
din cadrul sec]iei ORL a Spitalului Sf. adul]ilor. Totodat\, cabinetul ORL al
Constantin din Bra[ov dispune de o Spitalului Sf. Constantin din Bra[ov
dotare de vârf, care faciliteaz\ este `n contract cu Casa de Asigur\ri
stabilirea unui diagnostic precis: de S\n\tate.
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa Calea
Talon s Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera 4, sect.5,
r
concu Bucure[ti [i pute]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din
cele 5 premii Rinogel. Nu uita]i s\ completa]i adresa Dvs.
pe plic!
Nume, prenume
Email
Telefon

56
 Care sunt factorii de risc
pentru apneea de somn
[i cum poate fi tratat\?
Pauzele respiratorii repetate, asociate cu sfor\itul [i
somnul agitat `n timpul nop]ii sunt principalele simptome
ce definesc instalarea apneei de somn. ~n func]ie de durata
[i frecven]a manifest\rii episoadelor, aceast\ afec]iune
poate avea diferite grade de gravitate.
La majoritatea pacien]ilor care se confrunt\ cu apneea
de somn se pot observa mici defecte anatomice ale c\ilor
respiratorii, ce cresc predispozi]ia declan[\rii acestei
afec]iuni: amigdalele hipertrofiate sau devia]ia de sept. Mai
mult decât atât, instalarea apneei de somn este supus\ [i
altor factori de risc precum: obezitatea, vârsta (simptomele
sunt mai frecvente la persoanele trecute de vârsta de 30
ani), factorii genetici sau deform\ri ale coloanei vertebrale,
cum ar fi scolioza, care influen]eaz\ func]ionarea corect\ a
tractului respirator [i pozi]ia `n timpul somnului.

La copii
De[i exist\ cazuri rare, apneea de somn la
copii se manifest\ prin sfor\it, agita]ie sau treziri
frecvente [i poate determina `n timp `ntârzierea `n
dezvoltare, comparativ cu copiii ce apar]in aceleia[i
grupe de vârst\. ~n cazul `n care simptomele se
manifest\ `n mod constant sau devin din ce `n ce
mai intense, se recomand\ un consult de
specialitate [i realizarea unor examene clinice care
ajut\ la stabilirea unui diagnostic detaliat [i
tratamentul care trebuie aplicat.

Când e necesar\
interven]ia chirurgical\?
~n general, manifest\rile apneei de somn pot fi
`mbun\t\]ite prin schimb\ri ale stilului de via]\ sau
modific\ri `n alimenta]ie. Cu toate acestea, pot exista [i
situa]ii `n care este necesar\ interven]ia chirurgical\ pentru
`ndep\rtarea amigdalelor hipertrofiate, a excesului de ]esut
depus la nivelul tractului respirator sau pentru corectarea
anomaliilor anatomice din zona faringelui sau gurii.
 Diabetologie

Importan]a individualiz\rii
tratamentului NEUROPATIEI DIABETICE
Neuropatia diabetic\ a fost unul dintre subiectele dezb\tute `n cadrul celei de-a treia edi]ii a Congresului
Na]ional Bolile Cronice Netransmisibile. Astfel, speciali[tii au adus `n discu]ie importan]a abord\rii
individualizate a neuropatiei diabetice `n contextul unui management eficient al afec]iunii `n practica
medical\ curent\.
Societatea de Neuropatie Diabetic\

revalen]a crescut\ a cazurilor de

P neuropatie diabetic\, precum [i

handicapul sever pe care `l poate
produce aceast\ afec]iune subliniaz\ o dat\ `n
Tratament personalizat
„Este recomandat ca op]iunile de tratament s\
fie alese ]inând cont de fiecare persoan\ `n parte, de
existen]a unor comorbidit\]i precum obezitatea,
depresia, disfunc]ionalit\]i ale ficatului etc., dar [i de
recomand\rile [i ghidurile interna]ionale cu privire la
tratamentul neuropatiei diabetice. ~n concluzie,
alegerea celui mai bun tratament de c\tre specialist
ar trebui s\ se fac\ `n func]ie de caracteristicile [i
simptomatologia pe care le prezint\ fiecare
persoan\ `n parte”, a declarat conf. dr. Ioan Andrei
Vere[iu, pre[edintele Societ\]ii de Neuropatie
Diabetic\.

plus necesitatea dezvolt\rii de solu]ii moderne [i Cea mai frecvent\

eficiente pentru tratarea ei. Mai mult, impunerea complica]ie a diabetului
unei abord\ri individualizate a neuropatiei
diabetice este sus]inut\ de cazurile `ntâlnite `n De asemenea, speciali[tii mai consider\ c\
practica medical\: trebuie luate `n considerare [i posibilele complica]ii
a neuropatia diabetic\ prezint\ mecanisme multiple care pot fi prezente la persoanele cu
patogenetice multiple; neuropatie diabetic\, precum [i efectele pe care le au
a manifest\rile clinice sunt diverse, variind atât asupra calit\]ii vie]ii pacien]ilor.
`n ce prive[te localizarea afec]iunii, cât [i la
nivelul pierderilor senzoriale;
a metodele de diagnostic [i screening sunt, la g\tor
ii
Câ[ti rsului l Maxim Rodica Vasilica, Bihor
rândul lor, diversificate – de la biopsie concu esan l Bantea Liliana, Bucure[ti
intradermal\ pân\ la testul Ipswich; Allpr tic l Gr\jdeanu Liliana, Timi[
a op]iunile de tratament sunt multiple. Diabe

58
 Medicii au atras aten]ia [i asupra faptului c\
trebuie depuse eforturi sus]inute pentru a se preveni
apari]ia acestei complica]ii, având `n vedere c\ `n
momentul `n care se instaleaz\ este ireversibil\, iar
afec]iunea este cea mai frecvent\ complica]ie
invalidant\ a diabetului zaharat.

Abordare
multidisciplinar\
„Dezvotarea [i implementarea unui management
eficient al acestei complica]ii a diabetului zaharat au
stat la baza `nfiin]\rii Societ\]ii de Neuropatie

Diabetic\. Societatea vrea s\ fie o punte de `ntâlnire [i

s\ asigure o platform\ de discu]ie `ntre speciali[tii
implica]i `n problematica neuropatiei diabetice. Din
acest motiv, am fost unul dintre fondatorii acestei
societ\]i [i consider c\ este extrem de important\
colaborarea multidisciplinar\ `ntr-o afec]iune care
impune o munc\ de echip\, dar [i individualizarea
tratamentului”, a ad\ugat conf.dr. Ioan Andrei Vere[iu,
pre[edintele Societ\]ii de Neuropatie Diabetic\.
Societatea de Neuropatie Diabetic\ a fost
partener [tiin]ific al Congresului Na]ional Bolile
Cronice Netransmisibile, fiind o societate care se
implic\ activ `n educa]ia medical\ continu\ a
membrilor s\i. Mai multe informa]ii despre activit\]ile
societ\]ii reg\si]i pe www.neurodiab.org
Nout\]i medicale

Autism: riscul cre[te dac\ mama Premier\:

are peste 30 de ani clonarea unor
ârsta p\rin]ilor este un factor de
celule stem adulte
V risc al autismului, confirm\ un
nou studiu americano-suedez
publicat `n revista International Journal of O
echip\ de cercet\tori
americani a reu[it `n
premier\ mondial\ s\
Epidemiology. Copiii concepu]i de p\rin]i ob]in\ celule stem embrionare din
cu vârsta peste 30 de ani prezint\ mai clonarea unor celule umane
adulte, celulele ob]inute p\strând
multe riscuri de a fi afecta]i de autism
informa]ia ADN specific\
decât cei ai c\ror p\rin]i sunt foarte
donatorului, un progres important
tineri. Riscul este cu atât mai important cu
`n domeniul medicinei
cât mama are peste 30 de ani.
regenerative, domeniu de la care
Rezultatele provin dintr-un studiu bazat pe un e[antion de 417.303 copii cu
se a[teapt\ tratarea unor patologii
sau f\r\ deficien]e intelectuale. Cercet\torii au practicat depistarea pe scar\
larg\ a riscului de tulbur\ri cu spectru autist (TSA) `n corela]ie cu vârsta
p\rin]ilor la data concep]iei.

Mânca]i mai pu]in, tr\i]i mai mult?

n studiu efectuat pe maimu]e relanseaz\ dezbaterea privind

U beneficiile restric]iei calorice asupra longevit\]ii. Potrivit studiului

publicat `n revista Nature, maimu]ele care m\nânc\ ce vor [i cât
vor `nregistreaz\ o rat\ de mortalitate dubl\ fa]\ de cele care sunt hr\nite
conform unui regim hipocaloric.
Concret, maimu]ele al c\ror
aport caloric este redus cu 30%
tr\iesc mai mult decât cele care
se hr\nesc dup\ bunul plac.
Deocamdat\, cercet\torii
aten]ioneaz\ c\ aceste rezultate
nu trebuie aplicate la om `n
absen]a studiilor suplimentare.
Pân\ `n prezent, niciun studiu
[tiin]ific concret nu a putut
evalua impactul unui regim
restric]ionat caloric asupra
longevit\]ii oamenilor, pentru c\ astfel de teste sunt greu de pus `n
practic\. Totu[i, speciali[tii sus]in c\ este mai important\ calitatea
alimentelor pe care le consum\m zilnic decât cantitatea.
considerate `n prezent incurabile,
conform AFP. Medicii `[i pun mari
speran]e `n acest procedeu de
clonare care, `n timp, poate duce
la `nlocuirea unor organe bolnave
cu organe s\n\toase perfect
compatibile, oferind solu]ii pentru
vindecarea unor tipuri de cancer,
a cecit\]ii sau a maladiei
Alzheimer. La Bucure[ti,
cercet\torii de la Institutul de
Bilogie [i Patologie Celular\ „N.
Simionescu” studiaz\ utilizarea
celulelor stem `n regenerarea
inimii dup\ infarct, `n condi]iile `n
care, `n ]ara noastr\, patologia
cardiac\ este foarte frecvent\.

60
 Nout\]i medicale

Al\ptarea,
scut contra bolilor
cardiovasculare
l\ptarea copilului pe o perioad\ BELLA ROMÂNIA
A de 3-12 luni `l poate proteja pe
acesta de boli cardiovasculare la
vârst\ adult\. Explica]ia: laptele matern
IMPLICARE
SOCIALĂ
reduce considerabil riscul dezvolt\rii
nul acesta organiz\m un

A
unor inflama]ii cronice, asociate cu
bolile cardiovasculare. Studiind circa eveniment sportiv special,
7.000 de persoane, cercet\torii dedicat persoanelor cu
americani au descoperit o leg\tur\ dizabilit\]i din Centre de ~ngrijire
semnificativ\ `ntre al\ptarea de scurt\ specializate. Este vorba de un
durat\ sau greutatea mic\ la na[tere [i campionat de fotbal, care se va
niveluri ridicate ale proteinei C reactive desf\[ura `n perioada 27-28 Mai
(CRP), indice al inflama]iei, `n probele 2014, `n comuna Clinceni, jude]
de sânge prelevate de la adul]ii tineri. Ilfov, `n incinta Liceului Sportiv.
CRP este o protein\ sintetizat\ `n principal de ficat, care joac\ un rol Este primul an `n care acest
important `n inflama]ii. „Al\ptarea `ntre 3 [i 12 luni se asociaz\ cu eveniment are loc `n România, `ns\
sc\derea concentra]iei sanguine de CRP cu 20-30% fa]\ de cei care nu au face parte dintr-un Turneu
fost al\pta]i”, sus]in autorii studiului ap\rut `n revista Proceedings of the
Interna]ional, pe care Grupul TZMO
Royal Society B.
SA din care face parte [i Bella
România, l-a organizat `ncepând
Cu aluni]ele, la control! Gratuit cu anul 2000. Acest concurs ajut\
participan]ii s\ aib\ mai mult\
n perioada mai-iunie 2014 se desf\[oar\ campania „Zilele

~ Protec]iei Solare”, care are drept scop controlul gratuit al

aluni]elor suspecte (care [i-au modificat forma, culoarea sau
dimensiunea) [i educarea privind riscurile expunerii neprotejate la
`ncredere `n poten]ialul lor [i mai
mult\ stim\ de sine.
Mai mult, Seni Cup ajut\ la
soare. Evenimentul are loc simultan `n 32 de ora[e din România, iar dep\[irea barierelor care exist\ `n
`nscrierea se face pe baz\ de programare. Pentru a consulta lista de mai multe grupuri sociale: de gen
clinici [i medici parteneri, accesa]i www.protectiasolara.ro. De[i (la concurs particip\ atât femei cât
melanomul malign este una din cele mai agresive tumori, 90% dintre [i b\rba]i), de vârst\ (nu exist\
cazurile depistate la timp sunt vindecabile. Totodat\, prin intermediul limit\ de vârst\), de handicap.
campaniei, românii sunt `ndemna]i s\ `[i dea seama cât de important Participan]ii demonstreaz\ c\ un
este s\ foloseasc\ protec]ia solar\. Un studiu recent arat\ c\ 30% handicap nu reprezint\ o piedic\
dintre români nu folosesc niciodat\ protec]ie solar\. De re]inut c\ pentru realizarea unui vis.
35% dintre cazurile de melanom incurabil din Europa sunt `n Europa
Central\ [i de Est. www.seni.ro

61
 Flebologie

{i sportivii pot avea

varice Chiar [i varicele `[i au propriile mituri – majoritatea pacien]ilor sunt
persoane `n vârst\, sedentare, cu un stil de via]\ nes\n\tos! Mitul acesta
poate fi comb\tut foarte simplu, `ntrucât studiile au demonstrat c\, `n
prezent, varicele pot ap\rea [i la persoanele tinere [i chiar la persoanele
cu o activitate sportiv\ intens\.

oala venoas\ cronic\ nu ]ine cont de vârst\, sex sau orele de sport desf\[urate pe

B s\pt\mân\, varicele putând fi depistate la orice persoan\, iar medicul specialist este
singurul care poate diagnostica afec]iunea [i prescrie tratamentul optim.

80% dintre femei Sport, diet\ [i picioare s\n\toase

au boală
venoasă cronică
Conform datelor statistice
privind rata pacien]ilor
diagnostica]i cu boal\ venoas\
cronic\, s-a constatat faptul c\, `n
unele ]\ri ale Europei (printre care
[i România), pân\ la 80% dintre
femei sunt diagnosticate cu boal\
venoas\ cronic\ dup\ vârsta de
30 de ani, iar aproape 20%
dintre b\rba]ii cu vârsta peste 40
de ani sunt predispu[i s\ dezvolte
varice. Stilul de via]\ nes\n\tos [i
lipsit de mi[care, dietele
practicate, dar [i obiceiuri
nes\n\toase (pozi]ie vicioas\ la
birou, statul `ndelungat `n picioare
sau pe scaun…) sunt doar câ]iva
factori care pot cre[te riscul
apari]iei bolii venoase cronice,
chiar [i `n rândul celor mai activi
dintre noi.
~n prezent, boala venoas\ cronic\ devine o boal\ iminent\, cu o evolu]ie
extrem de rapid\, `ns\ t\cut\, pacien]ii expunându-se la un risc major atunci
când ignor\ simptomele u[oare ale acestei patologii. De regul\, pacien]ii nu
acord\ aten]ie atunci când resimt o senza]ie constant\ de greutate `n picioare,
arsuri locale, `nso]ite de dureri sau umfl\turi, ori mânc\rimi `n zona gambelor.
Acestea sunt doar câteva simptome care anun]\ instalarea bolii venoase
cronice, iar netratarea acestora poate aduce
consecin]e grave asupra s\n\t\]ii picioarelor, pân\
la stadii invalidante cauzate de ulcere venoase de
gamb\.
Schimbarea stilului de via]\ [i respectarea
tratamentului prescris de medicul specialist sunt pa[ii
esen]iali `n vindecarea bolii venoase cronice.
Cre[terea calit\]ii vie]ii se bazeaz\ `n special pe
renun]area la vicii [i la alimenta]ia nes\n\toas\, iar
odat\ ce ve]i construi un program alimentar
s\n\tos, la care ad\uga]i [i câteva minute de
mi[care zilnic, v\ ve]i sim]i `ntineri]i [i plini de
vitalitate.
~ntr-adev\r, sedentarismul trebuie `nlocuit cu
sport, `ns\ [i sportul trebuie f\cut cu m\sur\ [i sub
atenta supraveghere a instructorului. ~n cazul
persoanelor diagnosticate cu boal\ venoas\
cronic\, mi[carea zilnica `n aer liber este vital\.

62
 Boala venoas\
cronic\ `n cazul
persoanelor active
Nici chiar `n cazul sportivilor sau pur [i simplu al
pasiona]ilor de sport, boala venoasa cronic\ nu ]ine
cont de orele de mi[care practicate cu regularitate. Da,
sportul v\ poate ajuta `n a v\ men]ine s\n\to[i, `ns\
exist\ anumi]i factori care, `mpreun\ cu un program
activ la sala de sport, pot `nr\ut\]i starea de s\n\tate.
Sunt cazuri `n care sportivi de performan]\ au fost
diagnostica]i cu boal\ venoas\ cronic\, informeaz\
site-ul www.sanatatepascupas.ro . {i `n cazul sportivilor,
simptomele care anun]au instalarea varicelor au fost
par]ial ignorate, `ntrucât senza]ia de oboseal\ [i dureri
la nivelul picioarelor erau considerate manifest\ri
normale dup\ programul de sport intensiv.

Știai că...
oate unul dintre cele mai interesante

P cazuri de boal\ venoas\ cronic\ `n rândul

sportivilor este cel al atletei americane
Summer Sanders, medaliat\ cu aur olimpic [i
comentatoare a Jocurilor Olimpice din 2012. Dup\
cea de-a doua sarcin\, ea a `nceput s\ acuze
senza]ie de oboseal\ `n picioare [i dureri constante,
`ns\ acestea au fost ignorate `ntrucât erau
considerate a fi semne normale pentru o persoan\
cu vârsta peste 30 de ani, care tocmai s-a `ntors
dintr-o excursie cu copiii. Cu toate acestea, dup\
câteva zile de plimb\ri pe jos, durerile deveneau tot
mai puternice, iar controlul medical a confirmat
b\nuiala sportivei, fiind diagnosticat\ cu boal\
venoas\ cronic\. ~n cazul atletei americane, cele
dou\ sarcini, vârsta peste 35 de ani, dar [i istoricul
medical (mama ei a suferit de aceea[i boal\) au fost
factorii principali care au determinat apari]ia bolii
venoase cronice.
 Povestea mea
„~i mul]umesc doctorului Sergiu Stoica,
un om pe cât de tân\r, pe atât de profesionist [i modest”
„Am citit `n num\rul trecut al
revistei Doctorul Meu un articol care
mi-a amintit, pentru a nu [tiu câta
oar\, de marea `ncercare prin care
am trecut `n urm\ cu 2 ani.
Totul a `nceput cu ni[te banale
ame]eli care m-au adus la Spitalul de
Urgen]\, unde mi s-au f\cut analize,
ecografii [i o tomografie
computerizat\. Diagnosticul a venit
fulger\tor pentru mine [i familia
mea: tumor\ cerebral\. Fiica mea,
având o profesie `n domeniul
medical, a `nceput c\ut\rile ([tim cu
to]ii ce `nseamn\ asta, `n România,
când unul dintre membrii familiei se
confrunt\ cu o boal\ crunt\):
telefoane, mailuri, informa]ii de pe
Internet, de la rude, colegi, prieteni [i
Ai ie[it
`nving\tor din lupta
cu o boal\? Ai o
`ntâmplare de via]\ pe care
vrei s\ o `mp\rt\[e[ti?
Scrie-ne pe adresa
redac]iei: Calea Rahovei nr.
266-268, Corp 3, Etaj 1,
Camera 4, Sector 5, Bucure[ti
sau pe adresa de e-mail:
office@doctorulmeu.com [i
povestea ta poate fi publicat\
`n cadrul acestei rubrici.
64
astfel a aflat de la ni[te cuno[tin]e
despre un medic extraordinar – dr.
Sergiu Stoica. Era atunci la un spital
privat din Bucure[ti.
Prima `ntâlnire cu dânsul a fost
[ocant\. Consulta]ia, analizele,
investiga]iile nu aveau cum s\ m\
mai [ocheze. Cuno[team
diagnosticul. Ceea ce m-a
impresionat a fost `nsu[i doctorul
Sergiu Stoica. Imagina]i-v\ c\ acest
medic tân\r, foarte tân\r, cu o
`nf\]i[are aproape de copil, opereaz\
creierele oamenilor. V\ zâmbe[te
continuu cu c\ldur\ [i v\ vorbe[te cu
o voce extrem de blând\. V\ ascult\
cu o atitudine atât de uman\ [i atât
de modest\ `ncât e aproape de
neconceput pentru un neurochirurg.
Despre câ]i medici din spitalele
române[ti, fie ele de stat sau private,
fie ei medici neurochirurgi sau de alte
specialit\]i, se poate spune c\ sunt
blânzi, r\bd\tori [i mode[ti?
Mi-a explicat c\, `n cazul meu,
singura solu]ie este opera]ia. S\ nu
crede]i c\ am acceptat imediat. Nu.
Fusesem operat\ de colecist, la
stomac, la picior... Dar pân\ aici. La
cap nu se opereaz\, am zis. Am
mers acas\, iar zilele [i nop]ile ce au
urmat mi-au adus gândul cel bun [i
curajul de a merge la opera]ie.
~n ziua `n care m-am internat, l-
am `ntâlnit pe doctorul Sergiu Stoica
`n holul spitalului. La lift, un b\rbat
`nso]it de familie pleca acas\ pe
picioarele lui. Dr. Stoica `mi zice: <~l
vede]i pe domnul acela? Acum 3 zile
l-am operat pe creier>. Atunci asta
nu a `nsemnat prea mult pentru
mine, nu pot s\ spun c\ mi-a dat
mai mult curaj. Chiar `n acea zi am
fost operat\. 12 ore a vegheat
asupra capului meu un doctor-`nger
cu fa]\ de copil. Dup\ 3 zile, plecam
acas\ pe picioarele mele. Mi-am
amintit vorbele de la lift ale
doctorului Sergiu Stoica. M-am
`nfiorat [i abia atunci le-am `n]eles pe
deplin. M-am `ntors acas\ operat\
pe creier, dar f\r\ niciun fir de p\r
clintit. Nu am fost ras\ `n cap, am
avut o incizie de doar câ]iva
centimetri.
Iat\ cum ceea ce a `nceput
foarte dramatic pentru mine [i familia
mea s-a terminat cu bine. Am r\mas
cu o u[oar\ dificultate la `nghi]ire,
dar gândi]i-v\ c\, `n cazul multor
pacien]i afla]i `n situa]ia mea,
opera]ia reu[e[te, dar ei r\mân
paraliza]i sau cu sechele grave pe
via]\.
Scriu aceste rânduri ca s\ afle
cât mai mult\ lume, nu se [tie cui i-ar
putea salva via]a, [i pentru a-i
mul]umi doctorului Sergiu Stoica, un
medic pe cât de tân\r, pe atât de
profesionist [i modest.”
Maria, Bucure[ti
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bancuri cu 1
medici

n - Acum dou\ minute am 5

intrat pe site-ul
www.diabetzaharat.ro [i am fost
6
`ntrebat: „Do you accept
cookies???”.
Stau [i m\ `ntreb de atunci: 7
s\ fie oare o `ntrebare
capcan\?!?!?!
8

n ~nainte era mai bine. Limba este cel mai puternic

9
De exemplu, ieri a fost mai
mu[chi din...
bine...
...Azi e luni... 10 urmarea pe linia 8

de Costel „Cos“ Ra[c\

Rebus
{TIA}I C|…
ORIZONTAL: 1) PREZENTARE CONCRET| A DIVINIT|}II - PETE! - BIS! ● 2) TREBUIN}| ● 3) 13 SEMNE! – AC}IUNEA
DE A SE JUCA - ~N CERC! ● 4) VIN COMPROMIS - HIDOS ● 5) SALUT PRIN PREZENTAREA ARMEI - ~N POZ|! - ~N ABIS! ●
6) PUNCT ~N SPA}IU - ~N NAV|! - PLANTA RUGULUI ● 7) ~N VALE! - BOMBOAN| UMPLUT| CU CREM| DE NUCI ● 8)
CONTINUARE TEXT - 2 CUVINTE ● 9) B|GAT LA MIJLOC ● 10) CONFESIUNE
VERTICAL: 1) INDIVID - {TAFET| ● 2) SPECIALI{TI ~N DRACI ● 3) ~N ROC|! – CONDEI - BOT DE PORC ● 4) COMOD
- 13 PIPE! ● 5) B|RBAT C|S|TORIT - ARUNCAT ~N FA}|! ● 6) STROP - E CA O ELIPS| ● 7) 14 TESTE! - FOLOSIN}| - ~N
ALUN! ● 8) TRAS ~N PIEPT - ACTOR DE PANTOMIM| ● 9) STR|MOA{| ● 10) 12 SECUNDE! - DESPOT

DEZLEGARE:
ORIZONTAL: 1) IDOL - PT - SS ● 2) NECESITATE ● 3) SM - JOC - ER ● 4) OTET - URAT ● 5) ONOR - OZ - BI ● 6)
LOC - AV - MUR ● 7) AL -PRALINA ● 8) CORPUL UMAN ● 9) AGA ● 10) RIT
VERTTICAL: 1) INS - OLACAR ● 2) DEMONOLOGI ● 3) OC - TOC - RAT ● 4) LEJER - PP ● 5) SOT - ARU ● 6) PIC -
OVAL ● 7) TT - UZ - LU ● 8) AER - MIM ● 9) STRABUNA ● 10) SE - TIRAN

65
 Din num\rul viitor

În edi]ia din iulie-august

a revistei DoctorulMeu puteți citi
aTERAPIA PRIN RÂS aPICIOARE
FRUMOASE
PENTRU PLAJ|

aCromoterapia
~NVA}| S| DAI aINVESTIGA}II
CULOARE VIE}II MEDICALE:
Coronarografia – Vasele

aSFATURI inimii, la control!

aADEV|RUL despre pentru ca DIAREEA

SUPERalimente C|L|TORULUI s\ nu aCU COPILUL ~N
4antiCANCER v\ strice vacan]a VACAN}|
4antiCOLESTEROL f\r\ griji
4antiÎMB|TRÂNIRE

aS|N|TATE
aSTRATEGII MODERNE DIN ADÂNCUL M|RII
contra CELULITEI alge, n\mol, scoici

aFARMACIA
NATURII
Florile de salcâm,
soc, tei

66