Barometrul s\n\t\]ii
Cardul de s\n\tate, bolnav [i cu sechele
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
a de fiecare dat\ la
C `nceput de an, autorit\]ile
`[i amintesc de reforma
sanitar\. Dezbaterile de anul acesta
graviteaz\ `n jurul cardului de
s\n\tate. Cu toate c\ acesta trebuie
s\ intre `n vigoare de la 1
februarie, iar introducerea lui a
`nceput s\ fie preg\tit\ `n urm\ cu
nu mai pu]in de 8 ani, mult
a[teptatul card debuteaz\ cu
numeroase erori `n sistem.
Ideea cardului de s\n\tate s-a
n\scut `n 2007, `n vremea
mandatului lui Eugen Nicol\escu.
De atunci la conducerea S\n\t\]ii
s-au perindat vreo cinci mini[tri [i o
armat\ de func]ionari, au urmat
nesfâr[ite dezbateri, tergivers\ri,
declara]ii, critici, amân\ri,
resemn\ri [i iat\ c\, de-abia `n
2014, `n prag de campanie
electoral\, a fost anun]at\ cu surle
[i trâmbi]e punerea `n practic\ a
cardului de s\n\tate. Dup\ ce s-a
zb\tut `ntre via]\ [i moarte atâta
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
amar de vreme, bietul card a fost
resuscitat [i a prins via]\, dar cu
numeroase disfunc]ii [i sechele.
Sunt mul]i români –
aproximativ 1 milion, care nu au
primit cardurile prin po[t\. Sunt
familii `n care, paradoxal, unul
dintre so]i a primit cardul, iar
cel\lalt nu. Medicii de familie
refuz\ s\ distribuie sutele de mii de
carduri care nu au ajuns la
asigura]i. Poate pe bun\ dreptate,
medicii de familie – oricum
sufoca]i de birocra]ie – nu sunt
dispu[i s\ rezolve e[ecurile Casei
Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate
[i Po[tei Române. Problema nu este
câtu[i de pu]in rezolvat\ nici
pentru cet\]enii care [i-au primit
cardurile. Unii au alergat repede la
medicul de familie. Dar surpriz\!
Medicii nu au cititoare, deci nu pot
s\ valideze cardurile [i nici s\
inscrip]ioneze datele medicale ale
pacien]ilor. ~n plus, nici spitalele nu
sunt preg\tite din punct de vedere
informatic pentru implementarea
sistemului cu carduri de s\n\tate.
Parc\ to]i fug ca dracul de t\mâie
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Dr. Mihaela Leventer,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Martie 2015
(c\ tot au g\sit unii c\, citit invers,
„card” devine „drac”) de
implementarea dosarelor medicale
electronice. Fiindc\, la drept
vorbind, cardul de s\n\tate nu este
altceva decât un dosar medical al
pacientului, care, odat\ accesat,
arat\ clar serviciile medicale de
care a beneficiat asiguratul,
prescrip]iile medicale, fondurile
alocate etc. Intern\rile medicale se
vor face doar cu cardul, iar
medicamentele compensate se vor
da tot cu cardul la purt\tor. ~n
teorie, totul sun\ foarte simplu [i
foarte frumos. Practic, `n România
modern\ [i european\, e absolut
firesc s\ faci carduri de s\n\tate
f\r\ softuri, s\ `ncepi [coala f\r\
abecedare, s\ tratezi pacien]i `n
spitale f\r\ medici [i f\r\
medicamente, s\ porne[ti la
salvarea unor vie]i cu pre]ul vie]ii
salvatorilor din avioane [i elicoptere
improvizate. Atunci nu este de
mirare c\, asemenea sistemului
care l-a conceput, cardul de
s\n\tate s-a n\scut deja bolnav [i
cu sechele.
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3
 Nutri]ie

Dieta dup\ S\rb\tori

Lector Dr. Lygia Alexandrescu Dup\ S\rb\tori trebuie s\ se revin\ la o diet\
Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
echilibrat\, u[or redus\ caloric, pentru a corecta
de Educa]ie Nutri]ional\ efectul exceselor alimentare din aceast\ perioad\.
Natural Silhouette
Tel: 0731 45 83 82

acan]a de Cr\ciun `nseamn\ mai mult\ lini[te [i odihn\, desprinderea de realitatea de la serviciu

V sau de la [coal\ [i de grijile cotidiene. De cele mai multe ori `ns\ relaxarea, indulgen]ele culinare,
mai multe ore de somn [i chiar frigul ne aduc [i ni[te kilograme `n plus. Acest lucru este valabil
pentru `ntreaga familie, de la cei mari [i pân\ la cei mai mici. O diet\ fad\ sau de `nfometare este cea
mai p\guboas\ alegere, pentru c\ rezultatele se ob]in rapid, `ns\ ele nu sunt de durat\.

Silueta sub]ire cu fructe [i legume se ]ine

Vegetarianismul strict nu este
nici pe departe o solu]ie pe
termen lung, `ns\ este foarte util\
[i recomandat\ o m\rire a
cantit\]ilor de fructe, legume,
cereale integrale [i semin]e
consumate `n aceast\ perioad\ a
anului. Legumele [i fructele
colorate con]in diverse substan]e
fitochimice care se combin\ [i se
completeaz\ reciproc `n lupta
pentru men]inerea st\rii de
s\n\tate.
Din dieta `ntregii familii nu
trebuie s\ lipseasc\ legume [i
fructele proaspete, cereale
integrale bogate `n fibre,
proteinele de natur\ superioar\
[i lactate fermentate (chefirul,
sana, laptele b\tut). Dieta zilnic\
trebuie s\ fie `mp\r]it\ `n 3 mese
principale [i dou\ gust\ri de
fructe, iar `ntre mese s\ se
consume din abunden]\ lichide
care hidrateaz\: ap\ [i ceai
ne`ndulcit. Gustarea de fructe de
diminea]\ poate fi format\ din
fructe mai dulci, cu indice
glicemic superior, iar cea de
dup\-amiaz\ din fructe mai
acre.

Mi[carea joac\ un Strategie dedicat\ femeilor

rol esen]ial `n
activarea Femeile resimt cel mai acut cele câteva kg depuse `n
metabolismului [i de concediu [i nevoia de revenire la silueta [i garderoba de
aceea m\car birou implic\ o strategie clar\ [i rapid\ a stilului de via]\
activit\]ile fizice de dup\ vacan]a de iarn\. Hidratarea este ingredientul-cheie
rutin\ (mers pe jos, care men]ine echilibrul hidric [i termic al corpului. Fiind frig
urcat sc\ri, plimbare afar\ [i c\ldura din cas\ produc\toare de atmosfer\
`n parc) trebuie uscat\, trebuie m\rit\ cantitatea de ap\ consumat\,
practicate. indiferent de nivelul de efortul fizic depus. Dieta trebuie s\
con]in\ alimente u[oare, bogate `n nutrien]i [i s\race `n

4

gr\simi: carne de pe[te, ou fiert,
brânz\ nes\rat\, salate, fructe
proaspete [i cantit\]i limitate de
pâine cu secar\.
Micul dejun poate fi
format din cereale integrale,
fructe proaspete [i ceai sau
cafea. Gustarea de fructe de
diminea]\ poate fi format\ din
prune uscate, mere, pere, o
banan\, iar cea de dup\-
amiaz\ din mere sau citrice.
Prânzul poate s\ con]in\ pe[te
g\tit dietetic (la gr\tar sau la
Nutri]ie
cuptor), o salat\ de legume
proaspete, câteva linguri de orez
integral g\tit la abur, un produs
lactat [i ceai de plante cald.
Cina poate s\ fie o salat\ cu
brânz\ dulce [i câteva migdale
crude [i iaurt.

Recomand\ri adresate Por]ii mici

b\rba]ilor
B\rba]ii trebuie s\ evite b\uturile alcoolice,
carbogazoase [i `n special pe cele cu aport de cafein\ [i
zah\r. Pentru hidratare nu trebuie b\ute lichide foarte reci,
pe care b\rba]ii le prefer\ indiferent de anotimp, ci lichide
calde sau la temperatura camerei. Alimentele
condimentate (iu]i [i s\rate) trebuie limitate. Proteinele sunt
substan]ele care dau energie, ajut\ ]esuturile s\ creasc\ [i
s\ se regenereze, iar b\rba]ii au nevoie de mai mult de 1
g de protein\ per kg corp per zi. Micul dejun poate s\
con]in\ alimente bogate `n proteine, dar [i carbohidra]i
complec[i cu fibre. Proteinele pot fi luate din carne, ou\,
lactate sau soia. Fibrele pot fi g\site `n pâine cu secar\.
Fructele de sezon trebuie consumate la gust\ri. Prânzul
poate s\ con]in\ o sup\ sau o ciorb\ de legume, carne de
curcan sau pe[te g\tite dietetic, salat\ de var\ cu l\mâie [i
ulei de m\sline, cartof copt, lactate. Cina poate s\ fie
format\ din brânzeturi nes\rate (ca[, urd\), legume la
gr\tar sau salat\ asortat\, pâine cu secar\ sau
m\m\ligu]\ [i iaurt.
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
adresa Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3
Talon s Etj.1, camera 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i
r
concu câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5
premii Probiosan. Nu uita]i s\ completa]i
adresa Dvs. pe plic!
pentru copii
Copiii nu trebuie supu[i la diete
restrictive pentru c\ sunt organisme `n
cre[tere [i au nevoi nutri]ionale crescute.
Totu[i, câteva reguli ar trebui stabilite pentru
a avea un echilibru nutri]ional. Este
necesar\ limitarea num\rului de calorii
provenite din lichidele pe care le consum\
copilul. Mul]i copii beau zilnic prea multe
sucuri de fructe [i lichide carbogazoase.
Evitarea meselor frecvente de tip fast food
este de asemenea o necesitate. Mare aten]ie
trebuie acordat\ m\rimii por]iilor consumate
la fiecare mas\. O problem\ comun\ a
copiilor care cresc excesiv `n greutate este
faptul c\ por]iile sunt prea mari.
TREBUIE SĂ ȘTII!
~ncurajarea activit\]ii fizice zilnice
trebuie s\ fie de asemenea o prioritate:
plimb\ri cu p\rin]ii sau bunicii, joac\
afar\ din cas\, patinajul, practicarea
sporturilor de sal\ `n echip\. Evitarea
consumului de alimente `n timpul
acestor activit\]i ajut\ la ob]inerea unei
siluete zvelte a micu]ului nostru.

ii l Epure Stelu]a, Bucure[ti

Nume g\tor l
Prenume Câ[ti sului Bantea Liliana, Bucure[ti
ur l Constantin Ion, Bucure[ti
conc N
Email IOSA
PROB
Telefon

5
 Farmacia Naturii

~NCEPE}I ANUL NOU

`n form\ perfect\
~nceputul unui nou an este
Dr. Ruxandra Constantina pentru noi, to]i, motiv de
Medic specialist medicin\ familie, competen]\ bucurie, speran]\, optimism.
apifitoterapie, biorezonan]\, iridologie De aceea, este foarte
Centrul Terapii Naturiste SANAVIT CONSULT
important s\ p\[im `n noul an
https://www.facebook.com/SanavitConsult/
`ntr-o bun\ stare de s\n\tate
Telefon: 0733.299.355
fizic\ [i psihic\.

\ propunem o scurt\

V cur\ de detoxifiere, mai

ales c\ venim dup\ o
perioad\ de supra-abunden]\
culinar\. ~ncerca]i s\ consuma]i cât
mai mult\ hran\ vie, nepreparat\
termic: legume, fructe, verde]uri,
care cresc alcalinitatea
organismului, cereale integrale,
fructe [i semin]e oleaginoase, uleiuri
presate la rece, pe[te, alge, lactate
(iaurt, sana, chefir), fructe uscate;
renun]a]i la pr\jeli, mezeluri.
Asigura]i-v\ o hidratare eficient\
(1,5-2 l/zi), consuma]i ap\, ap\ cu
l\mâie; ceai verde, ceai negru, ceai
alb, mate, oolong, pu-erh-ele, care
ne men]in tonusul fizic [i psihic [i ne
confer\ energie, fiind un substitut
excelent al cafelei [i b\uturilor
energizante; consuma]i supe [i
ciorbe de legume, acrite cu bor[ sau
l\mâie; consuma]i suc natural de
fructe (portocal\, grapefruit, l\mâie)
sau verde]uri (p\trunjel).
Plante bune pentru digestie
Persoanele care au probleme
digestive (colon iritabil, dischinezie
biliar\, tulbur\ri de tranzit intestinal,
meteorism) este bine s\ consume 1-2
c\ni de ceai de chimen, anason,
busuioc, fenicul, p\p\die, sun\toare,
g\lbenele, ghimbir, care `mbun\t\]esc digestia. Se poate utiliza
[i ulei volatil de ment\, de cimbru (`n propor]ia de 2:1), câte 3
pic\turi de amestec, de 3 ori pe zi, cu pu]in\ ap\. Utile sunt [i
comprimatele cu c\rbune medicinal [i cele ce con]in enzime
digestive. Papaya [i ananasul con]in enzime ce `mbun\t\]esc
digestia [i absorb gazele, fiind singurele fructe ce pot fi
consumate dup\ mas\.
Pentru combaterea constipa]iei pute]i utiliza ceai sau
tinctur\ de soc, care regleaz\ tranzitul [i ajut\ [i `n lupta cu kg
`n plus; o ac]iune excelent\ o are [i sucul de aloe vera, care
ajut\ la detoxifierea digestiv\.
Pentru a sus]ine func]ia hepatic\ este indicat
extractul de armurariu (ajut\ la detoxifierea
[i regenerarea celulei hepatice), eventual `n
combina]ie cu anghinare, p\p\die, cicoare,
sun\toare.

6
 Vitamine [i minerale
antioxidante
Antioxidan]ii, acele substan]e care anihileaz\
ac]iunea radicalilor liberi, ne ajut\ s\ ne cre[tem
imunitatea, s\ prevenim apari]ia diferitelor boli;
este bine s\ utiliz\m combina]ii naturale de
antioxidan]i, cu ac]iune detoxifiant\ [i
regeneratoare: vitamine (beta-caroten, vit A, C, E)
[i minerale antioxidante (Se, Zn, Ge, Co), `n
asocia]ie cu coenzima Q10, extract de orz verde,
licopen, silimarin\, resveratrol, gingko biloba,
ginseng, fructe p\dure, aloe, rodie, noni, goji.

Gemoterapia favorizeaz\ o detoxifiere

digestiv\, hepatobiliar\ [i urinar\ a
organismului; schema trebuie recomandat\ de
c\tre un medic; se pot utiliza extract din muguri
de frasin, extract din ml\di]e de m\slin [i
ml\di]e de rozmarin, extract din muguri de
jneap\n, extract ml\di]e ienup\r, administrat\
cel pu]in 1 lun\.

Surse naturale
de energie
Tot `n aceast\ perioad\ de `nceput de an
putem s\ resim]im o stare de astenie mental\,
melancolie. V\ recomand plantele adaptogene,
care ajut\ organismul s\ se adapteze [i s\ se
echilibreze fizic, psihic, emo]ional: rhodiola rosea,
ginseng siberian, cu efecte tonice [i energizante.
Gemoterapia este foarte benefic\; se pot asocia
extractul din ml\di]e de sequioa, ml\di]e de
rozmarin, muguri de smochin, `n cure periodice
de 2-3 luni. Noni, suc natural foarte bogat `n
vitamine, minerale, oligoelemente, enzime,
combate starea de astenie, amelioreaz\
simptomele depresiei. Efecte energizante [i
vitaminizante au [i produsele stupului (miere,
polen, l\pti[or de matc\).
 Farmacia Naturii
Mituri despre grip\ [i r\celi
F\r\ `ndoial\ c\ iarna [i-a câ[tigat reputa]ia ca fiind „Sezonul gripei [i r\celilor“, astfel c\
mul]i dintre noi suntem, inevitabil, mult mai preocupa]i de s\n\tate `n anotimpul rece. Medicii
spun `ns\ c\ aceast\ grij\ excesiv\ a dus la apari]ia unor mituri, care ne pot face mai mult
r\u decât bine.
Aerul rece ne
1 `mboln\ve[te – FALS
De[i este cunoscut\ sub
denumirea de „r\ceal\“,
aceast\ afec]iune nu este
declan[at\ de aerul rece.
„Dimpotriv\, num\rul celulelor
responsabile cu combaterea
infec]iilor cre[te atunci când
ie[im afar\, iar simpla stare de
a-]i fi frig nu are leg\tur\ cu
r\ceala. De regul\, bolile
precum gripa [i r\ceala sunt
provocate de virusuri, care au o
rat\ de r\spândire mai mare la
temperaturi de peste 30 de
grade Celsius, astfel c\ sunt
mult mai u[or transmise prin
8
contact `ntr-un cadru restrâns“,
explic\ medicul imunolog Tania
Bejan.
Alergiile dispar `n
2 sezonul rece – FALS
De[i simptomele alergiilor
sezoniere precum febra fânului
sau cele cauzate de polen se
amelioreaz\, exist\ un revers al
medaliei: alergiile de interior se
agraveaz\ `n sezonul rece. eficient\ de a face sport,
Acestea sunt cauzate de praf, deoarece genereaz\ arderi
mucegai [i aerul mai `nc\rcat, calorice mai intense decât cele
corelate `n special cu faptul c\ realizate la temperaturi
`n timpul iernii camerele nu sunt confortabile trupului uman, la
atât de des aerisite ca `n aproximativ 20 de grade
sezonul cald. Celsius. ~n plus, datorit\ faptului
c\ exerci]iile presupun un efort
Nu trebuie s\ facem mai mare `nseamn\ [i c\ nivelul
3 sport iarna, afar\ –
FALS
endorfinelor va cre[te mai mult,
`mbun\t\]ind astfel [i starea de
Dac\ a]i decis s\ amâna]i spirit“, recomand\ Dr. Tania
exerci]iile fizice sau jogging-ul Bejan.
pân\ la prim\var\, este
Nu avem nevoie de
momentul s\ v\ r\zgândi]i!
“Exerci]iile fizice la temperaturi 4 protec]ie solar\ `n
timpul iernii – FALS
sc\zute, bine`n]eles cu
echipamentul corespunz\tor, De[i cazurile de arsuri
sunt o modalitate mult mai solare `n timpul iernii sunt
foarte rare, ac]iunea razelor soarelui poate fi la
fel de nociv\, `n special pentru piele. Mai mult,
din cauza faptului c\ z\pada reflect\ 80% din
razele UV, celulele epidermei sunt mult mai
afectate. A[adar, cremele de protec]ie solar\ nu
trebuie s\ lipseasc\ nici `n timpul iernii.

Avem nevoie de mai mult somn `n

5 timpul iernii – FALS
Din cauza diminu\rii luminii soarelui,
prelungirea nop]ilor [i scurtarea zilelor, `n
sezonul rece ne sim]im mai somnoro[i [i chiar
ne trezim mai greu diminea]a. Cu toate acestea,
ceea ce resimte organismul nu este nevoia fizic\
de mai mult somn, ci mai degrab\ dorin]a
psihologic\ de a r\mâne `ntr-un loc confortabil
cu temperatur\ constant\.

Dac\ e[ti r\cit sau ai grip\, trebuie s\

6 iei antibiotice – FALS
Cum atât gripa, cât [i r\ceala sunt cauzate
de virusuri, [i nu de bacterii, tratamentul cu
antibiotice este inutil. Doctorul poate prescrie
totu[i antibiotice doar `n cazul `n care pacientul
dezvolt\ o complica]ie de natur\ bacterian\
precum sinuzita, otita, bron[ita ori pneumonie.
Tratamentele pentru r\ceal\ [i grip\
urm\resc ameliorarea simptomelor mai degraba
decât distrugerea virusului. Acestea sunt
recomandate imediat ce se observ\ instalarea
bolii. ~n cazul r\celii, consulta]i medicul dac\
simptomele severe dureaz\ mai mult de 10 zile,
dac\ prezenta]i dureri la nivelul urechilor [i al
sinusurilor, ave]i febr\ ridicat\. Pentru grip\,
apela]i la medic. Acesta va decide care este
tratamentul adecvat pentru complica]iile
ap\rute.
 Cardiologie

Bolile de inim\ + depresia =

risc de infarct
Bolile cardiovasculare asociate cu depresia cresc de dou\ ori riscul producerii unui infarct.
Acesta este rezultatul unui studiu realizat `n 2011 de oamenii de [tiin]\ de la Universitatea
Concordia din Canada.

a nivel mondial, decesul a 17 milioane de

L depresia constituie o
problem\ major\ de
s\n\tate, fiind prezent\ la
aproximativ 20% dintre pacien]ii
cu boli cardiace. Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS)
preconizeaz\ c\, pân\ `n anul
2020, depresia va fi a doua
cauza de mortalitate [i
dizabilitate `n lume, primul loc
fiind ocupat de bolile
cardiovasculare care provoac\
oameni anual.
Conform Asocia]iei
Americane a Inimii, depresia
apare de trei ori mai frecvent la
pacien]ii cu boli cardiovasculare
care au suferit deja un infarct
decât `n rândul celorlal]i. Cu cât
persoana la care se produce un
infarct miocardic este mai
tân\r\, cu atât riscul de a
dezvolta depresie este mai mare, exist\ o interdependen]\ `ntre
prin urmare se poate spune c\ cele dou\ afec]iuni.

De la depresie la boli cardiovasculare [i invers

Cercet\torii canadieni au
reu[it s\ explice mecanismul prin
care depresia afecteaz\ inima. Pe
de-o parte, din cauza stilului de
via]\ dezechilibrat, sedentar,
consumului de alimente
nes\n\toase, alcool sau
fumatului. Pe de alt\ parte,
depresia conduce [i la episoade
de anxietate sau atacuri de
panic\ [i hipertensiune arterial\
sau la introvertire, izolare [i
implicit la inhibarea posibilit\]ii
urm\rii unui tratament adecvat.
Toate acestea conduc la o
circula]ie deficitar\ a sângelui `n
organism [i devin factori
cauzatori de boli cardiovasculare.
Nu doar depresia conduce la
boli cardiovasculare, [i reciproca
fiind de asemenea valabil\.
Potrivit Asocia]iei Americane a
Inimii, 15% din persoanele care
sufer\ de o boal\
cardiovascular\ se confrunt\ [i
cu simptome specifice depresiei.
Studiile au ar\tat c\, la
persoanele care au suferit un
infarct miocardic, episoadele
depresive cresc cu 17% riscul de
deces. Prin compara]ie, la
persoanele s\n\toase, riscul de
deces dup\ un infarct este de
numai 3%. Principalele motive
pentru care bolile
cardiovasculare favorizeaz\
depresia sunt activitatea social\
redus\, `ntrucât bolnavii de inima
ies mai rar din cas\ [i nu fac

10

suficient\ mi[care, dar [i
dependen]a de medici [i
medicamente, ceea ce cre[te
Studii realizate `n America [i Australia sus]in c\ depresia favorizeaz\ dezvoltarea
depunerilor de gr\sime [i colesterol `n vasele sangvine, care duc la cre[terea riscului de
accident vascular cerebral [i de infarct miocardic.
Simptome
`ngrijor\toare
Deseori simptomele debutului
unei boli cardiovasculare pot
coincide cu cele ale depresiei [i
invers. Pe m\sur\ ce apar dificult\]i
de concentrare, tulbur\ri de somn,
reducerea apetitului alimentar,
anxietate, tensiune interioar\,
iritabilitate, oboseal\ sau pesimism
(gânduri de vinov\]ie [i de
inferioritate), depresia urmat\ de
boal\ cardiovascular\ se poate
instala.
Un procent semnificativ dintre
pacien]ii care sufer\ de depresie,
cu sau f\r\ afec]iuni
cardiovasculare asociate, nu sunt
diagnostica]i la timp sau primesc
`ngrijirile terapeutice inadecvate.
De aceea, medicul de familie
de]ine un rol cheie `n depistarea
precoce a simptomelor depresive [i
`ndrumarea acestor pacien]i c\tre
un serviciu de psihiatrie. ~n mod
particular, la pacien]ii cu
antecedente cardiovasculare,
medicul cardiolog poate fi cel care
recomand\ o evaluare psihiatric\
`n vederea stabilirii unui diagnostic
de depresie.
Cardiologie
gradul de frustrare al pacien]ilor. pacien]ii se afl\ `ntr-o stare de
Nu `n ultimul rând, deoarece stres permanent\, care conduce
evolu]ia bolii este imprevizibil\, la `mboln\virea inimii.
Cum se trateaz\ corect cele
dou\ afec]iuni?
Cea mai utilizat\ [i eficient\ abordare terapeutic\ s-a
dovedit a fi asocierea dintre tratamentul psihologic [i cel
farmacologic.
Tratamentul psihologic poate fi reprezentat de una dintre
urm\toarele forme de psihoterapie: terapia cognitiv-
comportamental\ sau interpersonal\. ~n anumite cazuri,
consilierea suportiv\ s-a dovedit a fi cea mai bun\ metod\ de
tratament psihologic.
~n ceea ce prive[te tratamentul farmacologic, medica]ia
antidepresiv\ aleas\ pentru a fi administrat\ unui pacient
depresiv cu boli cardiovasculare asociate trebuie s\ aib\ cel
mai bun profil de siguran]\ `n ceea ce prive[te apari]ia
efectelor adverse. ~n aceast\ situa]ie vor trebui alese cu
prec\dere medicamente atât cardiovasculare, cât [i
antidepresive care nu interac]ioneaz\ `ntre ele [i au un profil
de siguran]\ [i tolerabilitate excelent.
Medicii care ofer\ `ngrijire pacien]ilor cu afec]iuni
cardiace trebuie s\ fie familiariza]i cu manifest\rile
depresiei [i s\-i con[tientizeze pe ace[tia de
prezen]a acestei afec]iuni, aceasta cu atât mai mult
cu cât s-a demonstrat c\ o serie de medicamente
folosite `n tratarea bolilor cardiovasculare sunt ele
`nsele inductoare de st\ri depresive. Acest lucru este
important, deoarece depresia influen]eaz\ `n mod
negativ evolu]ia afec]iunii cardiace [i, de asemenea,
afecteaz\ toate aspectele vie]ii unui pacient, inclusiv
familia [i rela]iile personale, educa]ia, cariera,
activitatea [i starea general\ de s\n\tate.
11
 Doctorul lunii

Dup\ 14 ani de carier\ `n Fran]a,

dr. Victor Costache a ales din nou România
~n timp ce sute de medici români p\r\sesc `n fiecare an ]ara pentru a profesa `n str\in\tate,
exist\ [i speciali[ti de calibru care aleg s\ se `ntoarc\. E adev\rat, sunt pu]ini [i `i reg\sim `n
principal `n sistemul privat. Este [i cazul medicului Victor Costache, care a pus bazele Sec]iei
de Chirurgie Cardiovascular\ [i Toracic\ la Spitalul European Polisano.

octorul Victor Costache a „Sprijinim reformarea

D abolvit Facultatea de
Medicin\ din Ia[i, `n anul
1998. Dup\ primul an de
reziden]iat `n chirurgie toracic\, a
plecat `n Fran]a, la Spitalul
Universitar din Toulouse.
~ntre 2008 [i 2009, a practicat
chirurgia cardiac\ la Institutul Inimii
din Quebec, unde s-a specializat `n
chirurgia cardiac\ minim-invaziv\
[i TAVI.
Dup\ nou\ ani de activitate `n
spitalele universitare din Grenoble
[i Toulouse, unde a realizat toat\
gama de interven]ii pe cord deschis
[i s-a supraspecializat `n
transplantul cardiac [i pulmonar, a
acceptat provocarea de a deschide,
`n 2010, `mpreun\ cu doi reputa]i
chirurgi din cel mai mare centru
privat din Fran]a, Grupul Tonkin,
primul centru public-privat din
Annecy. Dr. Costache a fost
coordonatorul serviciului public din
Annecy timp de trei ani.
~n iunie 2013 s-a al\turat
proiectului Spitalului European
Polisano din Sibiu, unde a realizat
peste 140 de opera]ii pe cord
deschis.
sistemului medical românesc”
„Dup\ 14 ani de experien]\ `n Fran]a, pot spune c\ serviciile
oferite pacien]ilor la Spitalul European Polisano sunt similare celor
din occident. Imediat dup\ facultate, mul]i tineri medici din
genera]ia mea au ales s\ se formeze `n marile centre din
occident. ~n momentul de fa]\, mul]i dintre noi au ajuns `n pozi]ii
cheie `n centre universitare cu reputa]ie din Europa [i avem voin]a
de a sprijini reformarea sistem medical românesc. O solu]ie
pentru aceast\ reformare este dezvoltarea sistemului medical
privat, crearea unor parteneriate public-privat, dup\ modelul celor
din Fran]a [i Germania [i ini]ierea unor pun]i de leg\tur\ `ntre
medicina privat\ [i medicina de stat. Ne afl\m la un moment de
cotitur\ pentru reforma sistemului medical românesc, iar lipsa
acestor m\suri de `ncurajare a medicinei private [i de dezvoltare a
parteneritelor cu institu]ii de stat va duce la transformarea
sistemului medical romanesc `ntr-o pia]\ de export pentru clinicile
din afara României”, a declarat `n cadrul unei conferin]e de pres\
conf. dr. Victor Costache.
Conf. dr. Victor Costache
este autorul urm\toarelor
performan]e
Premiere na]ionale:
4implantare de endoprotez\ aortic\ multilayer pentru un
anevrism toraco-abdominal, `mpreun\ cu dr. Nicolae Florescu
4tratament prin endoprotezare a unei disec]ii de aort\
4teconstruc]ie de perete toracic cu implanturi de titan
Premier\ mondial\:
4implantare de protez\ bifurcat\ Phantom pentru un anevrism
de aort\

12
 Diabetologie

Diabetul [i avalan[a
complica]iilor sale
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

România se afl\ pe locul 2 `n Europa `n ceea ce prive[te inciden]a diabetului zaharat de tip 2.
Aproximativ 1,7 milioane de români (11,6%) sufer\ de diabet zaharat, iar peste 3 milioane de
români (18,4%) au prediabet, arat\ PREDATORR, primul studiu din ]ara noastr\ privind prevalen]a
diabetului, prediabetului, dislipidemiei, obezit\]ii, hiperuricemiei [i bolii cronice de rinichi.

iabetul este o Riscuri din cap pân\-n picioare

D boal\ cu o evolu]ie
lent\, dar sigur\
spre numeroase complica]ii.
Pe lista neagr\ a complica]iilor
diabetului se afl\ [i urm\toarele:
4retinopatia diabetic\ – prima
Conferen]iar doctor Cristian
cauz\ de orbire la adul]i,
Serafinceanu, [ef de clinic\ la
Institutul Na]ional de Diabet
4boala renal\ diabetic\ – prima
cauz\ de intrare `n sistemul de
„N. Paulescu”, define[te
dializ\ [i transplant renal,
diabetul drept „o boal\
progresiv\, f\r\ dureri, dar cu
4piciorul diabetic – prima cauz\
de amputa]ie non-traumatic\ a membrelor,
consecin]e devastatoare pe
termen lung”. Specialistul
4neuropatia diabetic\.
Potrivit studiului PREDATORR, dintre cei 1,7 milioane de
atrage aten]ia asupra celor
pacien]i diagnotica]i cu diabet zaharat, `ntre 200.000 [i 450.000
mai frecvente complica]ii
au boal\ renal\ cronic\, `ns\ doar 10.000 sunt lua]i `n eviden]\.
asociate diabetului: bolile
Aceste date furnizate de conf. dr. Cristian Serafinceanu
cardiovasculare. Acestea sunt
demonstreaz\ cât de neglijate [i subdiagnosticate sunt
[i cel mai dificil de abordat ca
complica]iile diabetului.
preven]ie [i tratament, fiindc\
presupun invalidit\]i [i sechele
pe via]\. Riscul unor Diabetul zaharat de tip 2 este o problem\
evenimente cardiace majore major\ de s\n\tate public\. La nivel global
(infarct miocardic, accident sunt `nregistra]i `n prezent peste 400 de
vascular cerebral, boal\ milioane de pacien]i cu diabet, iar
arterial\ periferic\) este de 3-4 perspectivele sunt de-a dreptul
ori mai mare `n cazul `nfrico[\toare. ~n urm\torii 15-20 de ani se
estimeaz\ o cre[tere cu 50% a num\rului
pacien]ilor cu diabet fa]\ de
de diabetici.
cei f\r\ aceast\ boal\.

14
 Diabetologie

Preven]ie: stil de via]\ echilibrat, screening na]ional

Cauzele exacte ale apari]iei
diabetului zaharat nu sunt
cunoscute. Dar, cu certitudine,
stilul modern de via]\,
dezechilibrat, caracterizat prin
sedentarism, stres, obezitate,
alimente junk-food, are o
contribu]ie major\ la
declan[area acestui flagel
mondial numit diabet. Iat\ de
ce speciali[tii recomand\
preven]ia prin normalizarea
greut\]ii [i adoptarea unui stil
de via]\ s\n\tos. Dieta
s\n\toas\ [i un stil de via]\
echilibrat reprezint\ cea mai
eficient\ metod\ de preven]ie.
~n plus, depistarea precoce prin
intermediul controalelor
medicale periodice este o alt\
solu]ie pentru a ]ine `n frâu
diabetul.
„Pentru prevenirea
diabetului zaharat de tip 2,
singura metod\ eficient\ la nivel
na]ional este screening-ul. ~ns\
acesta trebuie s\ fie organizat,
desf\[urat periodic [i urmat de
o eviden]\ clar\ a pacien]ilor.
Cum vorbim despre un proces
care nu este implementat `n
România, pacien]ii ajung la
medic `n stadii avansate, când
tratamentele recomandate sunt
foarte costisitoare. De curând,
au fost ad\ugate pe lista
medicamentelor compensate noi
molecule care vor salva vie]ile
multor oameni”, precizeaz\
conf. dr. Serafinceanu.
Referitor la alimenta]ia
s\n\toas\, conf. dr. Cristian
Serafinceanu ne avertizeaz\ c\
nu trebuie s\ c\dem `n capcana
a[a-numitelor diete care fac
minuni. Specialistul este
categoric `mpotriva dietelor
severe, pe care le nume[te
„abera]ii, injurii metabolice”, [i
recomand\ dieta personalizat\,
prescris\ de medic.

{i copiii sunt Cine trebuie să facă analize

amenin]a]i
Diabetul zaharat tip 2 reprezint\ o
amenin]are [i pentru copiii. ~ncepând cu
vârsta de 10 ani, tot mai mul]i copii sunt
diagnostica]i cu diabet zaharat tip 2.
Riscurile `n cazul copiilor apar atunci când
sunt prezente obezitatea, antecedente `n
familie (la rudele de gradul 1) sau semne
de insulino-dependen]\. Referitor la
preven]ia acestei boli `n rândul copiilor,
conf. dr. Serafinceanu recomand\: „L\sa]i
copiii s\ alerge, s\ se joace afar\, [i nu s\
stea `n fa]a unei tablete sau a
computerului. Dac\ este vorba despre un
copil supraponderal sau obez, el prezint\
un risc de gradul 1 de diabet, iar de la
vârsta de 10 ani trebuie testat metabolic,
inclusiv feti]ele intrate la pubertate”.
pentru depistarea diabetului?
4popula]ia peste 45 de ani (`n special b\rba]i)
4persoanele supraponderale [i obeze, indiferent de
vârst\
Ce analize trebuie efectuate periodic?
4glicemie pe nemâncate 4creatinina seric\
4prob\ de urin\ 4tensiunea arterial\
4examen clinic
Rezultate PREDATORR
4la grupa de vârst\ 60-79 de ani: 21,9%
sufer\ de diabet
4la grupa de vârst\ 40-59 de ani: 13,4%
sufer\ de diabet
4la grupa de vârst\ 20-39 de ani: 3%
sufer\ de diabet

15

Artroplastia
un pas `naintea bolilor articulare
Dr. Ovidiu George Muntean
Medic primar ortopedie-traumatologie
Spitalul Sf. Constantin Bra[ov
enunchiul [i
G [oldul
reprezint\
dou\ dintre cele mai mari
articula]ii ale corpului,
care sus]in `n mod
fundamental activit\]ile
zilnice [i asigur\ atât
mobilitatea, cât [i for]a `n
orice mi[care pe care o
facem, `n lipsa durerii.
Atunci când cartilajele
articulare ale acestora se
deterioreaz\, lucrurile
obi[nuite precum a[ezatul
pe scaun, mersul [i chiar
dormitul devin mult mai
dureroase [i dificile. De[i
aceste simptome se pot
atenua un timp cu ajutorul
terapiei medicamentoase,
`n majoritatea cazurilor,
boala avanseaz\ pân\
este necesar s\ intervenim
chirurgical cu artroplastia,
procedur\ prin care
articula]ia normal\ este
`nlocuit\ cu una sintetic\.
16
Terapii moderne
Un ajutor de n\dejde pentru leziunile de [old sau
genunchi `l reprezint\ artroplastia, o procedur\
ce readuce pacientul la via]a normal\, corectând
deform\rile [i eliminând durerile prin
implantarea de articula]ii artificiale.
Când este recomandat\ interven]ia?
Implantarea protezelor constituie solu]ia cea mai potrivit\ pentru
afec]iuni cronice: gonartroza, artrita reumatoid\ [i alte st\ri posttraumatice
(`n cazul genunchilor), dar [i gonartroz\ sau agresiuni grave precum fractura
de col femural (`n cazul [oldurilor), `ns\ pacientul (`n colaborare cu medicul
ortoped) decide etapa `n care se va realiza procedura chirurgical\, `n func]ie
de intensitatea simptomelor resim]ite.
Cu toate acestea, exist\ anumite semnale care indic\ necesitatea acestei
interven]ii:
4Dureri severe `nso]ite de rigiditate `n mi[care, ce nu dispar `n stare de
repaus sau `n timpul somnului.
4Deformarea articula]iilor – de regul\, acestea se curbeaz\ spre interior
sau exterior.
4Inflamarea cronic\ a genunchiului sau [oldului, care nu cedeaz\ pe
durata administr\rii tratamentului medicamentos cu rol antiinflamator.
Cum se realizeaz\ opera]ia?
Artroplastia este o procedur\ laborioas\ al c\rei succes depinde de o
serie de factori: `ncepând cu preg\tirea pre-operatorie, vârsta [i starea de
s\n\tate a pacientului, abilitatea medicului chirurg, dar [i respectarea
regulilor post-operatorii. Cu toate acestea, rezultatele pot fi cu adev\rat
remarcabile, majoritatea persoanelor care au optat pentru aceast\
interven]ie nu au mai avut dureri articulare, iar calitatea vie]ii li s-a
`mbun\t\]it substan]ial. Mai mult decât atât, implanturile moderne sunt `nc\
func]ionale chiar [i dup\ 15 ani de la interven]ie, chiar dac\ vor cunoa[te un
anumit grad de uzur\, accelerat `n cazul pacien]ilor supraponderali [i care
practic\ activit\]i solicitante. ~n prezent, la Spitalul Sf. Constantin, protezele
de [old [i genunchi sunt decontate prin Casa de Asigurari de S\n\tate.
Nout\]i medicale

Medicii de familie nu accept\ s\ Sedentarismul,

distribuie cardurile de s\n\tate boala omului
ocietatea Na]ional\ de Medicina Familiei (SNMF) [i modern
S Federa]ia Na]ional\ a Patronatelor Medicilor de
Familie (FNPMF) au reafirmat, la `nceputul lunii
ianuarie, c\ nu accept\ s\ se implice `n distribu]ia
S
edentarismul este, `n societatea
actual\, o caracteristic\
definitorie a adultului, având `n
cardurilor de s\n\tate r\mase nedistribuite la nivelul caselor vedere c\ mai mult de jum\tate din
de asigur\ri jude]ene [i nici `n ac]iunile de distribuire timpul `n care nu doarme `l petrece `n
ulterioare. „A[a cum am argumentat `n numeroase rânduri activit\]i sedentare – privitul la
[i cum se poate observa `n documentele `nc\rcate pe televizor, statul `n ma[in\, utilizarea
pagina de web a SNMF (www.snmf.ro/card), distribuirea computerului etc. Speciali[tii atrag
cardului trebuie s\ fie finalizat\ de c\tre CNAS. Cardul de aten]ia c\ timpul petrecut `n activit\]i
asigurat este proiectul acestei institu]ii, nu al medicilor de
familie. Cardul reprezint\ un document de identificare care
conform legii poate fi eliberat titularului doar de emitent
(CNAS). Cardul de asigurat trebuie s\ fie distribuit de
asigur\tor c\tre asigurat, el constituind o leg\tur\ direct\
`ntre ace[tia, care nu poate include ter]i”, se arat\ `ntr-un
comunicat al medicilor de familie. Potrivit acestora,
distribuirea cardului de s\n\tate nu este activitate medical\
[i nu este `n concordan]\ cu curriculumul de preg\tire `n
medicina familiei.

Berea, consumat\ moderat,

poate avea efecte benefice sedentare este strâns legat de riscul
[i `n sezonul rece de apari]ie a obezit\]ii, diabetului
zaharat [i bolilor de inim\, precum [i
e[i berea este vedeta zilelor `nsorite de var\,

D consumul moderat al acestei b\uturi `n timpul iernii

p\streaz\ acelea[i beneficii pentru starea de bine a
organismului. Corina Zugravu, pre[edintele Centrului de
Studii despre Bere, S\n\tate [i Nutri]ie, spune de ce este
bine ca berea s\ fie consumat\ [i iarna: „Aportul s\u de
vitamine, fibre, antioxidan]i, elemente atât de necesare
organismului pentru a func]iona `n parametri normali este
reprezentat, `n mod evident, [i iarna. Consumul moderat
de bere poate completa foarte bine o diet\ s\n\toas\ [i `n
anotimpul rece”. Un consum moderat de bere `nseamn\
660 ml/zi pentru b\rba]i [i 330 ml/zi pentru femei.
de cre[terea mortalit\]ii
cardiovasculare [i a mortalit\]ii `n
general. Sedentarismul are ca rezultat
acumularea intramuscular\ de acizi
gra[i liberi [i translocarea unui
num\r mai redus de transportori de
glucoz\ (GLUT4). ~n compara]ie cu
sedentarismul, activitatea fizic\
u[oar\ este asociat\ cu activarea
c\ilor metabolice antiinflamatoare [i
activarea metabolismelor lipidic [i
glucidic.

18
 Nout\]i medicale

Opera]ie `n premier\, Primul spital

salvatoare pentru un pacient din România
de 48 ani acreditat
ia]a unui pacient de 48 ani, diagnosticat cu disec]ie

V de aort\, a fost salvat\ printr-o interven]ie minim

invaziv\ realizat\ la spitalul SANADOR, `n premier\
pentru sistemul medical privat din România. Interven]ia,
la cel mai `nalt
standard
pitalul B\neasa este primul [i

S
`ncheiat\ cu succes, a constat `n montarea a dou\
endoproteze aortice [i a fost realizat\ de o echipa format\ singurul spital din România care
din dr. Rodica Niculescu, medic primar medicin\ intern\, a ob]inut acreditare
competen]\ cardiologie interven]ional\, [eful laboratorului interna]ional\ din partea Joint
de Cardiologie Interven]ional\; conf. dr. Hora]iu Moldovan,
[eful sec]iei de Chirurgie Cardiovascular\; dr. Mihaela
Cr\ciun, [eful sec]iei ATI. Disec]ia de aort\ este o situa]ie
clinic\ `n care cel mai important vas de sânge din organism
– artera aort\, care pleac\ de la inima [i hr\ne[te cu sânge
`ntregul organism, se fisureaz\, punând `n pericol via]a
pacientului. Riscul de mortalitate `n cazul acestei afec]iuni
cre[te cu cât diagnosticul este `ntârziat, de la 29% `n
primele 48 ore, la 50% dup\ primele 2 s\pt\mâni. Commission International (JCI).
Acreditarea JCI a câ[tigat respectul
Diagnostic personalizat al Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii [i
reprezint\ cel mai `nalt standard
cancerului, disponibil [i `n interna]ional `n sistemul de s\n\tate,
România care atest\ calitatea actului medical [i
siguran]a pacientului. Aceast\
el mai avansat serviciu de diagnosticare molecular\ a

C cancerului din Europa, numit Oncompass, vine din

ianuarie `n ajutorul pacien]ilor din România. Diagnosticul
molecular [i terapia ]intit\ reprezint\ cea mai important\ [ans\
recunoa[tere interna]ional\ se ob]ine
`n urma unui proces foarte riguros de
testare [i evaluare a calit\]ii serviciilor
medicale. Din cele peste 20.000 de
pentru cei care se lupt\ cu boala canceroas\. „~n trecut, oncologii
organiza]ii medicale care sunt
trebuiau s\ `ncerce rând pe rând diferite medicamente. Acum se evaluate de JCI, doar 3,53% primesc
poate ac]iona din timp cu cel mai potrivit medicament pentru acreditarea. Gradul de conformitate
fiecare pacient `n parte, `n func]ie de profilul s\u molecular, ceea cu standardele JCI ob]inut de Spitalul
ce este un mare pas `nainte, mai ales pentru România, o ]ar\ care B\neasa este unul dintre cele mai
nu este `n top, la nivel european, `n func]ie de num\rul de bolnavi mari – respectiv 98%. Astfel aceast\
de cancer, dar este `n top `n ceea ce prive[te rata mortalit\]ii unitate medical\ intr\ `n elita
cauzate de aceast\ boal\”, a declarat dr. Florin B\canu, medic spitalelor lumii, cum sunt cele din
primar `n oncologie [i vicepre[edintele Societ\]ii Na]ionale de SUA, Japonia, Danemarca, Anglia
Oncologie. sau Germania.

19
 Ortopedie

Când aluneci pe ghea]\, este

vai de picioare!
~n lunile ianuarie-februarie, c\z\turile pe ghea]\ provoac\
cele mai numeroase traumatisme la nivelul aparatului
locomotor. Entorsele, luxa]iile [i fracturile sunt `n topul
prezent\rilor la camerele de gard\ ale spitalelor.
n singur pas gre[it pe o por]iune cu ghea]\ [i c\z\tura este inevitabil\. ~n timp ce unii se aleg

U doar cu o sperietur\ sau, dimpotriv\, un prilej de amuzament, pentru cei mai pu]in noroco[i
alunecarea pe ghea]\ se poate solda cu consecin]e serioase: contuzii, entorse, luxa]ii, fracturi.

Entorsa
Entorsa este o leziune
articular\, care se produce
din cauza unei mi[c\ri
anormale sau a unei c\z\turi.
Durerea este resim]it\ imediat
`n zona `n care s-a produs
leziunea, dup\ care
articula]ia `ncepe s\ se umfle
(edem), iar pielea se
tumefiaz\. Tratamentul const\
`n imobilizarea articula]iei cu
fa[\ elastic\, ortez\ sau
aparat gipsat [i men]inerea
acesteia `n repaus. Terapia cu
ghea]\ sau crioterapia se
folose[te pentru calmarea
durerii [i reducerea edemului,
precum [i pentru limitarea
complica]iilor ulterioare.
Medicul poate recomanda
antiinflamatoare
nonsterioidiene locale sau
generale.
Luxa]iile
Luxa]iile reprezint\ `ntinderea for]at\ a ligamentelor, asociat\ cu
deplasarea extremit\]ilor osoase ale unei articula]ii. Durerea, edemul
[i tumefierea articula]iei sunt prezente [i `n cadrul unei luxa]ii, iar `n
plus fa]\ de entors\ apare [i modificarea structurii articula]iei din
cauza deplas\rii osului. Tratamentul const\ `n imobilizarea articula]iei
`n aparat gipsat sau ortez\ pe durata a 21-28 de zile. Pentru
ameliorarea durerii se recomand\ administrarea de antiinflamatoare.
Fractura
Fractura reprezint\ ruptura pielea, iar pericolul de infec]ie
unui os sau a unui cartilaj osos. este mare). La locul fracturii pot
~n cazul unei fracturi, durerea exista mici fragmente care se
este acut\, mi[c\rile devin pot mi[ca [i se pot sim]i la
imposibil de realizat, apare un palpare. ~n caz de fractur\ este
hematom, iar zona respectiv\ obligatorie prezentarea la
se deformeaz\. Când un os se medicul ortoped. Uneori se
rupe, se aude un zgomot poate reu[i realinierea oaselor
asem\n\tor unui trosnet, iar f\r\ interven]ie chirurgical\,
membrul afectat se scurteaz\. alteori este nevoie de opera]ie,
Fracturile pot fi `nchise (pielea cu sau f\r\ protezare.
este intact\) sau deschise Imobilizarea `n aparat gipsat
(pielea este sec]ionat\, este obligatorie, `ntre 21 [i 60
fragmentele osoase str\pung de zile.

20
 Sezon

Rezolu]iile Anului Nou

De ce dorim să ne lăsăm de fumat sau
să slăbim pe 1 ianuarie?
Deseori ne g\sim `n situa]ia `n care ne este greu s\ ne
Diana Nicolescu
hot\râm dac\ s\ facem sau nu o schimbare. Cei mai Psiholog [i psihoterapeut `n
mul]i dintre noi `[i propun s\ `nceap\ schimb\rile `n psihoterapii scurte orientate pe
resurse [i solu]ii
zilele de luni, de 1, sau a[teapt\ rezolu]iile Anului Nou www.diananicolescu.ro
ca s\ sl\beasc\, s\ se lase de fumat sau s\ bea mai diana@diananicolescu.ro
pu]in. Aceste dorin]e se petrec sub imperiul efectului Telefon: 0734 721 941

~nceputului Proasp\t.
Reperele temporale,
precum Anul Nou, motiveaz\
comportamentul aspira]ional [i
ofer\ posibile mecanisme
pentru alte explica]ii. ~n primul
rând, ne place s\ credem c\,
pe m\sur\ ce trece timpul, ne
`mbun\t\]im ca persoane [i
atribuim gre[eli din trecut unor
versiuni inferioare ale
persoanei noastre, folosind
astfel concep]iile despre sine,
din prezent, pentru a ne
informa comportamentul.
Grani]\ `ntre trecut [i prezent
Reperele temporale ne mai ajut\ s\ separ\m psihologic
persoana din prezent de cea din trecut, care nu ne mai dorim s\ fie,
fapt ce accentueaz\ identitatea pozitiv\. Aceste borne ale timpului
ne ajut\ s\ ne imagin\m c\ putem opri curgerea liniar\ a timpului,
oferindu-ne ni[te pauze care ne permit s\ ne oprim din goana
noastr\ [i s\ arunc\m o privire la ce este `n jur. Reperele vin cu
puterea ritualului, cele mai multe religii sus]inând „schimbarea (la
fa]\)” care este marcat\ cu posturi, de pild\. Acest lucru nu
`nseamn\ c\ trebuie s\ a[tept\m sfâr[itul de an sau zilele de luni
pentru a `ntreprinde ceva.
Schimbarea e oricând binevenit\
Sim]ul comun ne spune c\ atunci când dorim s\ facem ceva,
putem s\ `ncepem acel lucru imediat, f\r\ s\ a[tept\m o anume zi
care s\ aib\ alte atribute calendaristice. ~nceperea de luni a unui
regim alimentar nu prezice [ansele de succes ale acestuia, dup\
cum `nceperea acestuia `n ziua de mar]i, 13, nu `nseamn\ c\ el va fi
sortit e[ecului. Dac\ avem con[tiin]a necesit\]ii schimb\rii [i lu\m
decizia asum\rii acesteia, atunci aceasta poate `ncepe oricând. Dac\
ne uit\m `nainte de a pune punct unui capitol pe care dorim s\ `l
rescriem, putem observa c\, `n cele mai multe dintre cazuri, am
`ncercat s\ ob]inem acea schimbare [i `n alte zile decât zilele de luni
sau de 1 ianuarie.

22
 Sezon

Viziunea clar\ Vechile obiceiuri

a unui nou `nceput
Ca s\ dorim s\ schimb\m ceva, nu e suficient
cadrul temporal (fie c\ e luni sau ianuarie sau data
de 1 a lunii `n curs). Este necesar s\ trecem din
ambivalen]a pe care o avem `ntre a face/a nu face
ceva [i a nu face nimic. O rezolu]ie nu `nseamn\
neap\rat c\ fac ceva. Ea poate `nsemna [i decizia
de a nu face absolut nimic. Ca s\ pot `ncepe ceva
nou [i s\ obtin o schimbare orientat\ c\tre
rezultate, este necesar ca acel punct imaginar pe
care `l pun unui comportament nefunc]ional, s\ fie
clar [i vizibil [i s\ am viziunea unui nou `nceput. S\
[tiu clar c\ termin o etap\, ca s\ o pot `ncepe pe
cealalt\.
revin din februarie
Unele studii au g\sit c\ `n primele dou\
s\pt\mâni de la momentul deciziei de a
implementa o schimbare `n Noul An,
lucrurile merg relativ bine pe noul drum, ca
mai apoi oamenii s\ revin\ la vechile
obiceuri negative, `ncepând cu luna
februarie. De ce se `ntâmpl\ acest lucru?
Rezolu]iile sunt o form\ de amânare
cultural\, un efort de a ne reinventa. De[i
peste 50% dintre oameni iau aceste rezolu]ii
de Anul Nou, ei fac acest lucru mai degrab\
pentru a se motiva decât pentru a ob]ine
schimbarea `n sine.

Sindromul falsei speran]e

Din nefericire, rezolu]iile
Anului Noi e[ueaz\ `n propor]ie
de 80%, pentru c\, de cele mai
multe ori, nu sunt realiste, nici ca
a[tept\ri [i nici ca scopuri.
Speciali[tii au identificat ceea ce
se nume[te sindromul falsei
speran]e, ceea ce `nseamn\ c\
rezolu]iile sunt nerealiste [i
nealiniate cu viziunea intern\ a
decidentului. Acest principiu se
reflect\ `n felul `n care facem, de
pild\, afirma]ii pozitive. Atunci
când facem afirma]ii pozitive
despre noi `n[ine [i `n care noi nu
credem cu adev\rat, nu numai c\
aceste afirma]ii nu func]ioneaz\,
dar [i d\uneaz\ stimei de sine.

Recalibrarea creierului
Neurocercet\torii sus]in c\
atunci când dorim s\ schimb\m
un comportament, ar fi de dorit
s\ schimb\m felul `n care
gândim [i s\ „recalibr\m”
creierul. Astfel, s-a descoperit c\
modelele de gândire creeaz\ c\i
neuronale [i amintiri care devin
baz\ de pornire pentru un
comportament ulterior, care nu
este `ns\ provocat de luarea de
decizii. Damasio a propus
ipoteza markerilor somatici,
ace[tia fiind un mecanism prin
care procesele emo]ionale pot
influen]a comportamentul, dar
mai ales procesul de luare a
deciziilor. Markerii somatici ne

23
 Sezon

permit ca, `n circumstan]e noi, s\ experiment\m sentimente `nainte de a `ncepe s\ evalu\m situa]ia `n
mod ra]ional. Când trebuie s\ lu\m decizii nesigure [i complexe, markerii somatici crea]i de stimuli
relevan]i sunt subsuma]i s\ produc\ o stare somatic net\. Aceast\ stare direc]ioneaz\ deciziile noastre [i
cum reac]ion\m. Pare complicat, dar `n realitate nu este.

A `ncerca s\ schimbi gândul „Nu comportament `n mod con[tient, ca s\ `l

fuma!”, de pild\, nu face decât s\ `l
`nt\reasc\. Un prim pas ar fi s\
`ncerc\m s\ ne gândim la acel
putem scoate din sfera automatismelor.
Mul]i dintre noi fum\m sau mânc\m
f\r\ s\ ne gândim la actul `n sine.
Bun\oar\, `n loc s\ ne spunem
„Trebuie s\ m\ las de fumat!”, „Nu mai
m\nânc junk-food!”, pot s\ m\ gândesc
c\ doresc s\ fac o ac]iune pozitiv\, ci nu
privativ\, cum ar fi s\ m\ duc la sal\,
s\ m\nânc mai multe salate etc. ~n loc
s\ ne restric]ion\m [i s\ ne propunem
s\ mânc\m mai pu]in, am putea s\ ne
propunem s\ mânc\m diferit, `nlocuind
anumite alimente (mezelurile), cu altele
(legumele).

S\ gândim `n termeni pozitivi

Aceste rezolu]ii de a nu mai s\ `l opresc (negativ) [i care creaz\ un paradox, de aceea
dori s\ faci `n viitor ceva ce faci este deja un obicei acel comportament va r\mâne
`n prezent sunt denumite (automatism) care este activ `n mintea ta. Putem
rezolu]ii negative, tocmai pentru condi]ionat de mediu. Pe `ncerca s\ gândim `n leg\tur\
c\ se concentreaz\ pe m\sur\ ce ne gândim la cu ce vrem s\ schimb\m `n
comportamentul pe care doresc comportamentul indezirabil, se termeni pozitivi, de introducere
a unui nou comportament,
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa care, `n timp s\ `l `nlocuiasc\,
Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera natural, pe cel vechi.
Talon s 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin tragere
r
concu la sor]i unul din cele 5 premii Relaxen capsule.
Un premiu const\ `ntr-o cutie de capsule. Nu
uita]i s\ completa]i adresa Dvs. pe plic! ii
g\tor l Epure Stelu]a, Bucure[ti
Nume, prenume Câ[ti u l ui
n c u r s l Bantea Liliana, Bucure[ti
c o
en
Email Relax l Constantin Ion, Bucure[ti
Telefon

24

10 pa[i pentru o
alimenta]ie s\n\toas\
Starea noastr\ de bine depinde `n mare m\sur\ de modul nostru de
nutri]ie. Tocmai de aceea este extrem de important s\ cunoa[tem cât
mai multe informa]ii despre ce `nseamn\ alimenta]ia s\n\toas\, iar
speciali[tii `n nutri]ie ne atrag aten]ia c\ modera]ia [i varia]ia sunt
principalele atribute.
~n mod normal, ne place s\
mânc\m pentru a ne satisface
foamea, pofta sau gustul, dar [i
pentru a tr\i s\n\tos, [tiind c\
hrana este unul dintre factorii de
baz\ care ne influen]eaz\ traiul, `n
bine sau `n r\u. ~n continuare
reg\si]i 10 pa[i pentru o
alimenta]ie s\n\toas\ – o serie de
principii care ar trebui puse `n
practic\ indiferent de vârst\ [i, de
asemenea, asociate unui stil de
via]\ s\n\tos.
Ce este alimenta]ia s\n\toas\
1 4aport de lichide de cel pu]in 2
Un prim pas pentru o
alimenta]ie s\n\toas\ este s\
`nv\]\m cât mai multe despre
aceasta. Câteva elemente de baz\
sunt:
4asigurarea unui aport caloric
corespunz\tor (echilibru
caloric),
4acoperirea tuturor substan]elor
nutritive `n propor]ii adecvate
(echilibru nutri]ional),
4aport de sare de maxim 5-6
g/zi,
4consum zilnic propor]ionat al
celor 5 grupe alimentare:
26
Stil de via]\
cereale [i produse cerealiere,
fructe [i legume, lapte [i
produse lactate, alimente
bogate `n proteine (de origine
vegetal\ [i animal\), alimente
grase [i produse zaharoase cu
mult\ cump\tare,
43 mese principale [i 2-3
gust\ri, la ore adecvate,
4preparare prin tehnologii
moderne,
4consum cu calm, savurarea
mânc\rii,
4grija pentru siguran]a
alimentar\,
litri zilnic,
4alcoolul nu face parte din
alimenta]ia s\n\toas\, dar se
admite un aport moderat.
Evaluarea din punct de vedere
2 nutri]ional
Este foarte important s\
aplic\m corect ceea ce am `nv\]at
legat de alimenta]ia s\n\toas\, iar
acest lucru se poate face doar dac\
ne analiz\m [i apoi adapt\m totul
la propriul organism: gusturile (ce
ne place [i ce nu), obiceiurile
alimentare, ce [i cât muncim, cât [i
cum ne relax\m, ce [i cât\
activitate fizic\ facem.
Planificarea alimenta]iei
3 s\n\toase
Aplicarea cuno[tin]elor despre
alimenta]ia s\n\toas\ este
recomandat s\ fie f\cut\ prin
planificarea zilnic\ sau
s\pt\mânal\. Pentru acest lucru, se
porne[te de la piramida alimentar\
[i se construie[te propria piramid\
alimentar\, bazat\ pe ce [i cât
mânc\m din cele cinci grupe
alimentare. Cea mai practic\
metod\ este planificarea scris\.
Cump\r\turile
4
Atunci când mergem la
cump\r\turi, ar trebui respectate
câteva sfaturi: s\ facem o list\ de
cump\r\turi, s\ lu\m o mic\
gustare `nainte de a pleca spre
magazine (când ne este foame,
tindem s\ ne l\s\m prad\
tenta]iilor alimentare), s\ citim
etichetele produselor [i s\ nu
cump\r\m alimente despre care nu
[tim ce con]in.

Preg\tirea mânc\rii
5 Cei trei „S” reprezint\ regula
de aur `n preg\tirea mânc\rii:
Simplu, Sigur, S\n\tos. Premisele
unei mânc\ri s\n\toase sunt
alimente s\n\toase, preg\tite
s\n\tos, f\r\ pr\jeli, sosuri [i
creme clasice. Pe de alt\ parte,
putem folosi noile tehnologii de
gastrotehnie s\n\toas\, ca de
exemplu vasele de g\tit cu aburi,
cele de teflon, cuptorul electric.
6 Programarea meselor
~n ceea ce prive[te
programarea meselor, sunt
recomandate trei mese principale
pe zi [i, la alegere, 2-3 gust\ri.
Micul dejun ar trebui luat constant
acas\, nu `n ma[in\, `n drum spre
serviciu, la locul de munc\ sau pe
strad\. Prânzul poate fi adaptat
orarului de munc\, dar nicidecum
omis, iar cina luat\ `ntre orele
19.00 [i 21.00. A mânca noaptea
`n mod constant este un obicei
nes\n\tos. Gust\rile sunt op]ionale,
dar utile `n evitarea senza]iei de
foame intens\ `nainte de prânz sau
cin\.
Servirea mesei
7 Cump\tarea este cuvântul
magic legat de servirea mesei – s\
mânc\m `ncet [i s\ savur\m
alimente `n por]ii moderate, astfel
`ncât s\ ne putem ridica de la
mas\ satisf\cu]i, dar nu `ngreuna]i
prin ghiftuial\. De asemenea, ar
trebui s\ se m\nânce ce s-a
planificat `n mod s\n\tos.
Stil de via]\
Alimenta]ia s\n\toas\ oricând Verificarea, corectarea,
8 [i oriunde 10 protejarea
Oricând [i oriunde am fi, ar Func]ionarea corect\ [i pe
trebui s\ fim `nso]i]i de alimenta]ia termen lung a alimenta]iei
s\n\toas\. Abaterile de la regulile s\n\toase implic\ verific\ri,
de alimenta]ie s\n\toas\ apar, de corect\ri [i protec]ie. Este indicat s\
obicei, cu ocazia s\rb\torilor se verifice cuno[tin]ele despre
religioase sau a meselor festive, alimenta]ia s\n\toas\, aplicarea
dar este important ca aceste acestora, efectele alimenta]iei
abateri s\ fie moderate, s\ nu se asupra noastr\, adic\ starea de
repete prea des [i s\ fie urmate de bine, lipsa semnelor de boal\, o
recuperare nutri]ional\ adecvat\. bun\ capacitate de munc\ sau de
Alimenta]ia s\n\toas\ s\ fie efort fizic, men]inerea unei greut\]i
9 asociat\ cu stilul de via]\ normale sau aproape de normal.
s\n\tos Toate abaterile rezultate din
Alimenta]ia s\n\toas\, verificarea de mai sus ar trebui
probabil cea mai important\ corectate, identificând cauza [i
component\ a stilului de via]\ modelând-o corespunz\tor. Odat\
s\n\tos, este cu adev\rat eficient\ `nv\]at\, alimenta]ia s\n\toas\
atunci când este asociat\ cu trebuie protejat\ de mesajele
celelalte elemente ale acestuia: incorecte [i chiar periculoase
activitatea fizic\ zilnic\ (30-60 provenite de a pseudonutri]ioni[ti,
minute, de intensitate moderat\), jurnali[ti nepreg\ti]i sau chiar
starea de nefum\tor, modera]ia `n medici nedocumenta]i.
consumul de alcool, somnul
odihnitor.
Opinia specialistului
„Alimenta]ia s\n\toas\ ne apropie binele [i
`ndep\rteaz\ r\ul. Din p\cate, putem constata c\ omul nu m\nânc\
`n mod corect. Fie c\ nu [tie, nu poate sau uit\ c\ pl\cerea de a
mânca se ob]ine [i din cump\tare, nu doar din ghiftuial\. Transferat
la nivel popula]ional, fenomenul devine alarmant pentru c\ o na]iune
cu oameni care nu se hr\nesc s\n\tos devine ea `ns\[i nes\n\toas\.
~n acest context, este esen]ial procesul de educa]ie nutri]ional\
permanent\, la toate vârstele, nivelurile societ\]ii [i prin toate
mijloacele”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu (foto),
nutri]ionist, membru de onoare al Academiei Române, `n cadrul
evenimentului „Nutri]ie, S\n\tate, Longevitate”.
27
 Alimenta]ie s\n\toas\

Iaurtul - aliment viu care ne men]ine `n form\

{ef lucr. dr. Cornelia Bala
Pre[edintele Asocia]iei
Române a Educatorilor `n
Diabet (ARED)
Nutrien]ii din iaurt sunt esen]iali la orice vârst\: `n copil\rie
[i adolescen]\, pentru cre[tere [i dezvoltarea normal\ a
scheletului, ca [i pentru men]inerea oaselor [i mu[chilor la
adul]i, sau p\strarea densit\]ii osoase la vârsta a treia.

Iaurtul se num\r\ Aliat `mpotriva obezit\]ii

printre cele mai s\n\toase
Consumul de iaurt contribuie la s\n\tatea sistemului digestiv,
alimente, situându-se pe
`mbun\t\]e[te sistemul imunitar [i ajut\ la sc\derea colesterolului r\u (LDL).
locul doi `n ierarhia
~n plus, studiile recente arat\ c\ iaurtul este asociat [i cu reducerea greut\]ii,
alimentelor dense `n
atât la femei, cât [i la b\rba]i. De exemplu, proteinele din lactate inhib\ pofta
nutrien]i raportat la
de mâncare [i men]in mai mult timp senza]ia de sa]ietate, iar cre[terea
num\rul de calorii, dup\
aportului de calciu are un impact pozitiv asupra metabolismului energetic.
fructe [i legume. Iaurtul
Studiile arat\ c\ o diet\ controlat\ caloric [i bogat\ `n iaurt favorizeaz\
este o surs\ natural\ de
pierderea `n greutate, `ndeosebi reducerea depozitelor de gr\sime din zona
calciu u[or asimilabil,
abdomenului. ~n general, persoanele care consum\ `n mod obi[nuit iaurt au
necesar pentru cre[tere [i
o diet\ de calitate mai bun\ [i sunt mult mai pu]in expuse riscului de caren]e
men]inerea densit\]ii
alimentare. Iaurtul ne ajut\ s\ limit\m [i excesele: `nlocuirea alimentelor dulci
osoase, ne furnizeaz\
bogate `n gr\simi [i zah\r cu un iaurt reduce considerabil aportul caloric.
proteine de foarte bun\
calitate, con]inând to]i
aminoacizii esen]iali,
Ne ap\r\ de diabet [i boli de inim\
precum [i bacterii vii, care Un consum regulat de lactate [i, implicit, iaurt este corelat cu reducerea
contribuie la echilibrul riscului de boal\ cardiovascular\, infarct [i diabet zaharat. ~n prezent, este
florei intestinale, dovedit [tiin]ific faptul c\ persoanele care consum\ s\pt\mânal 4,5 pahare
„gardian” al s\n\t\]ii de iaurt au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta diabet zaharat de tip 2.
organismului. Totodat\, consumul de iaurt ajut\ la reducerea inciden]ei bolilor
cardiovasculare, contribuind la sc\derea cu pân\ la 8,4% a colesterolului
„r\u” (LDL), dup\ cum au ar\tat rezultatele
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa Calea din 2014 ale unei meta-analize privind
Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera 4, sect.5, impactul produselor lactate fermentate
Talon s
r Bucure[ti [i pute]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din
concu cele 5 premii Gastroval. Un premiu const\ `n dou\ cutii
asupra colesterolului.

Gastroval. Nu uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic!

ii l Epure Stelu]a, Bucure[ti
Nume
g\tor
Prenume Câ[ti sului l Bantea Liliana, Bucure[ti
ur
Email conc OVAL l Constantin Ion, Bucure[ti
A S T R
Telefon G

28

{coala de Infarct
locul unde pacien]ii `nva]\ despre via]a de dup\ infarct
Primul infarct nu este o joac\, nu este deloc `ntâmpl\tor [i nu trebuie s\ fie urmat de al
doilea. Cei care au avut norocul s\ supravie]uiasc\ primului infarct au responsabilitatea de a-
[i organiza via]a dup\ aceea. Un prim pas este `nscrierea la „{coala de Infarct”.
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
n 15 centre medicale din
~
`ntreaga ]ar\ se desf\[oar\
„{coala de Infarct”, un
program unic `n România, prin
care pacien]ii sunt preg\ti]i
pentru via]a de dup\ infarct.
Practic, pacien]ii care au suferit
un infarct [i sunt spitaliza]i
particip\ la cursuri ]inute de
speciali[ti. „Exact ca la [coal\,
preg\tim pacien]ii pentru via]a
de dup\ infarct”, declar\ dr.
Gabriel Tatu-Chi]oiu,
pre[edintele Societ\]ii Române
de Cardiologie. Medicii
consider\ c\ este extrem de
important ca pacien]ii s\ `nve]e
cum s\ previn\ al doilea
infarct, pentru c\, de obicei,
acesta provoac\ decesul.
La fiecare 9 minute, un
român face infarct. Anual,
60.000 de persoane `n
]ara noastr\ sufer\ un
infarct. Doar 1 din 5
beneficiaz\ de tratament
optim.
30
Preven]ie
Cursuri adresate atât pacien]ilor,
cât [i apar]in\torilor
~n fiecare zi de miercuri, `n cadrul centrelor care g\zduiesc
„{coala de Infarct”, cadrele medicale specializate sus]in o [edin]\ de
training, cu o durat\ de aproximativ o or\, timp `n care explic\
pacien]ilor [i apar]in\torilor despre evenimentul cardiovascular prin
care au trecut, despre medicamentele pe care le primesc, despre
perioada de recuperare de dup\ eveniment (numit\ reabilitare
cardiac\), dar [i despre acele lucruri simple pe care le pot face
pentru a reveni la un stil de via]\ cât mai s\n\tos [i normal.
Cu alte cuvinte, pacien]ii primesc informa]ii care `i ajut\ s\ plece
acas\ preg\ti]i pentru tot ceea ce urmeaz\ dup\ producerea
infarctului.
Bolile cardiovasculare,
inamicul nr. 1
„Dintre cele 999 de boli din România mor `nainte de a
aflate pe lista Organiza]iei ajunge la medic.
Mondiale a S\n\t\]ii, una Dr. Lucian Calmac, medic
singur\ – boala cardiovascular\ cardiolog la Spitalul de Urgen]\
– provoac\ peste 60% dintre Floreasca, precizeaz\ c\, `n cazul
decese”, avertizeaz\ profesorul unui infarct, primul [i cel mai
doctor Marius Vintil\, medic important sfat este s\ se apeleze
cardiolog la Spitalul Sf. cât mai repede la 112. „Fiecare
Pantelimon. Cu toate c\ `n minut este pre]ios, pentru c\ este
ultimul timp s-a redus afectat mu[chiul cardiac, iar
considerabil rata de deces, ne mu[chiul acesta nu se mai
confrunt\m `n continuare cu un reface. Fiecare minut `nseamn\
fenomen grav: 50% dintre via]\ pentru mu[chiul cardiac”,
pacien]ii care au f\cut un infarct spune prof. Marius Vintil\.
 Stomatologie

Aten]ie la factorii ce duc la

pierderea din]ilor! Dr. Ion Melnic
Specialist `n chirurgie dento-alevolar\
Boala parodontal\ este o afec]iune a parodon]iului Coordonatorul Clinicii Dr. Melnic
marginal, a ]esuturilor ce asigur\ men]inerea [i
sus]inerea din]ilor `n oasele maxilare.

olul determinant `n producerea bolii parodontale `l de]ine placa

R bacterien\, dar o importan]\ major\ o au factorii favorizan]i locali,

precum [i bolile generale, sistemice.

De la gingivite la parodontite
Afec]iunile parodontale sunt cu distruc]ie osoas\ [i
Cauze frecvent `ntâlnite la pacien]ii de ligamentar\, apari]ia pungilor
toate vârstele, atât `n stadiile parodontale purulente, retrac]ii
Tartrul dentar, cariile dentare,
incipiente de gingivit\, dar mai gingivale, migrare [i mobilitate
absen]a unor din]i, for]e masticatorii mari
ales `n formele de parodontite dentar\, iar ulterior – prin lipsa
preluate de prea pu]ini din]i, anomaliile
medii [i avansate, agresive, mult tratamentului parodontal – la
dentomaxilare, bruxismul, `ncle[tarea
mai grave. Acestea pot fi pierderea treptat\ a din]ilor.
din]ilor, respira]ia oral\, degluti]ia
localizate la un num\r limitat de Pierderea unui dinte
infantil\, onicofagia, mu[carea buzelor,
din]i sau generalizante, afectând genereaz\ for]e masticatorii
folosirea traumatic\ a scobitorilor, periaj
to]i din]ii prezen]i pe arcade. mari preluate de din]ii restan]i
traumatic, interpunerea `ntre din]i a
Sângerarea, retrac]iile afecta]i parodontal. Aceast\
diverselor obiecte (cuie, pipe, instrumente
gingivale localizate sunt semne suprasolicitare accelereaz\
muzicale), sugerea degetului, tratamente
clinice precoce de `mboln\vire distruc]ia osoas\ deja
dentare incorecte, precum [i fumatul,
parodontal\. declan[at\ de boala
consumul cronic de alcool, radia]iile
Neglijarea acestora [i lipsa parodontal\ astfel `ncât din]ii
folosite `n tratamentul unor tumori
tratamentului pe o perioad\ de `nc\ prezen]i se vor pierde mult
maligne cervico-faciale reprezint\ factorii
minim 3-4 luni duc la evolu]ia mai rapid `n lipsa tratamentului
favorizan]i locali.
acestora `n forme clinice parodontal [i protetic specific de
Dintre factorii generali amintim:
profunde de boal\ parodontal\ `nlocuire a din]ilor absen]i.
ereditatea, tulbur\rile sistemului nervos,
tulbur\ri endocrine (diabet, osteoporoz\,
pubertate, sarcin\, menopauz\), disfunc]ii Boala parodontal\ este o afec]iune complex\, care `n
imune (SIDA), afec]iuni hematologice primul rând trebuie `n]eleas\ [i con[tientizat\ `n
(leucemii, anemii, trombocitopenii), boli ansamblul ei, pentru ca ulterior `n urma tratamentului de
cardiovasculare (ateroscleroz\), boli specialitate s\ ob]inem cele mai bune rezultate,
hepatice (ciroz\), deficien]e de nutri]ie mentenan]\ `n timp a s\n\t\]ii parodontale, a din]ilor,
(hipoavitaminoza A, D, B1, B2, PP, C). dar [i longevitatea lucr\rilor protetice dentare.

31
 Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

>>
[tia]i c\...

>>
Unghiile de la degetele mâinilor cresc de patru ori mai
rapid decât cele de la picioare. Pentru a se regenera
complet, o unghie are nevoie de 3-6 luni.

>>
De[i este un organ pe care organismul `l folose[te pentru
a detecta durerea, creierul nu este prev\zut cu receptori
ai durerii.

Cel mai mic os al corpului uman se g\se[te la nivelul

urechii.

>> >> >>

Asemenea amprentelor digitale, limba are pe suprafa]\ o amprent\
>> >> >>

care este unic\ pentru fiecare persoan\ [i irepetabil\.

Ficatul este o adev\rat\ uzin\ a organismului, care

Cu ajutorul nasului reu[im
s\ recunoa[tem pân\ la
10.000 de mirosuri.
~n nomenclatorul
Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii sunt `nregistrate
999 de boli.
`ndepline[te pân\ la 500 de func]ii.
Senza]ia de sete apare atunci
când organismul pierde deja
1% din cantitatea de ap\.
>> >>
Smal]ul dentar este cea
mai dur\ substan]\ a
corpului nostru.

>>
Desf\[urat, intestinul
sub]ire m\soar\ peste 6 11% dintre oameni sunt
metri. stângaci.

Lungimea medie a tuturor vaselor sangvine (artere, vene, capilare) ale unui individ `nsumeaz\
peste 150.000 de km, adic\ de patru ori lungimea Ecuatorului.

32
 Interviu

„Acord aceea[i aten]ie

atât pl\mânului «s\rac»,
cât [i celui «bogat»”
Prof. dr. Florin Mih\l]an, pre[edintele Societ\]ii Române de
Pneumologie, ne prezint\ `n acest interviu o radiografie a
s\n\t\]ii pl\mânilor, cât [i a st\rii actuale a pneumologiei
române[ti.

DOCTORULMEU: - V-a]i
gândit vreodat\ cam câ]i pl\mâni
a]i ascultat de-a lungul carierei?
Prof. dr. Florin Mih\l]an:
- Sigur, m-am gândit de multe
ori: cred c\ mi-a r\mas `n
memorie doar prima mie de
pacien]i („pereche de pl\mâni” pe
care i-am ascultat). Eram pe
vremuri chiar foarte mândru c\
[tiam fiecare bolnav cu povestea
sa. Ulterior a devenit din ce `n ce
mai greu s\ re]in pacientul; `n
schimb, acele imagini pulmonare
extrem de particulare,
personalizate au devenit un fel de
iconografie, memorizat\ la
purt\tor (am ajuns uneori s\ le
vizualizez `n alte situa]ii similare `n
minte). Cred c\ `n condi]iile `n care
v\d `n medie `ntre 10-30 de
pacien]i pe zi, `n cei 32 de ani de
carier\ `n pneumologie, am la
activ peste 10.000 de pl\mâni.
Ceea ce vreau s\ men]ionez,
pentru c\ este un crez al meu de la
debutul carierei: v\d `n egal\
m\sur\ [i acord aceea[i aten]ie
atât pl\mânului „s\rac”, cât [i celui
„bogat”, spre deosebire de unii
confra]i care, odat\ cu avansarea
`n vârst\, au devenit mai restrictivi.
- Ce `nseamn\ a avea un
pl\mân s\n\tos?
- Pl\mânul este singurul viscer
din corpul uman care are leg\tur\
direct\ cu atmosfera, cu ceea ce
exist\ `n aerul inhalat. Pl\mânul
s\n\tos este `n aceste condi]ii un
organ care trebuie protejat; acest
lucru este foarte greu de realizat
`ntr-o atmosfer\ poluat\, a unei
expuneri la locul de munc\ cu risc
[i mai ales dac\ individul fumeaz\.
Este de aceea important s\ nu fii
fum\tor activ sau pasiv, s\ evi]i
orice tip de poluare, s\ te protejezi
de infec]ii, viroze, s\-]i faci
vaccinurile protective [i s\ `]i
controlezi cu regularitate func]iile
pulmonare.
- Ce pericole amenint\
s\n\tatea pl\mânilor `n sezonul
rece?
- Sezonul rece este cel care
cre[te `ntotdeauna num\rul de
pacien]i care solicit\ intern\ri sau
consulta]ii `n ambulator. Fluctua]iile
de temperatur\, umiditatea
decompenseaz\ `n primul rând
bolile obstructive cronice
respiratorii. Exacerb\rile la
astmatici, la emfizemato[i, la
bron[iectatici sunt la ordinea zilei.
Apoi remarc\m o cre[tere a
procentului de pneumonii
bacteriene [i virale [i a
complica]iilor induse de
temporizarea lor la domiciliu.
- Tusea este cel mai comun
simptom respirator? Când ar
trebui s\ ne trimit\ la medic?
- Tusea este simptomul
omniprezent indiferent de
afec]iunea respiratorie luat\ `n
colimator. Tusea poate fi uscat\
iritativ\, extrem de deranjant\, cu
o sonoritate care `ngr\de[te
ie[irea `n societate sau doar cu o
repeti]ie care este perturbant\
doar pentru bolnav. De obicei,
pacien]ii vin dup\ luni de zile de
tuse continu\ [i tratamente dup\

34

ureche. Tusea poate fi primul
simptom al unei crize de astm sau
o decompensare a unui emfizem,
dar poate fi [i dup\ o viroz\
u[oar\ sau sever\. Nu exist\ un
interval propice de prezentare la
medic. Cred ca dac\ un pacient
tu[e[te cel pu]in 3 zile ar trebui s\
fie v\zut de un medic, dup\ cum
o tuse care este a[a de intens\
`ncât induce vom\ sau
incontinen]\ urinar\ este oricând
investigabil\.
- Care este inciden]a bolilor
cronice pulmonare `n România?
- Este o `ntrebare pe care [i-o
pun adesea [i practicienii, [i
autorit\]ile. La unele avem
r\spunsuri. De exemplu,
tuberculoza a sc\zut sub 80 la
suta de mii de locuitori, 1 din 10
români are bron[it\ cronic\ sau
emfizem pulmonar, 1 din 3
români fumeaz\, 50% din
fum\torii români mor dup\ 45 de
ani prin diferite afec]iuni induse de
fumat. Nu [tim exact cum st\m la
capitolul astm bron[ic,
bron[iectazii [i lista este [i r\mâne
lung\ [i deschis\.
- Ce rol joac\ fumatul `n
apari]ia suferin]elor pulmonare?
- Tabagismul este factor
cauzal sau factor de risc `n cel
pu]in 100 de boli respiratorii.
Exist\ o rela]ie direct\ cu cancerul
pulmonar, unde contribuie `n
propor]ie de 50-70% la apari]ia
bolii, de 50-60% `n bron[it\ [i
emfizem, dar lista este [i r\mâne
deschis\ dac\ m\ gândesc c\
fumatul gravidei are consecin]e
pentru f\t, iar ulterior fumatul `n
cas\ are influen]\ asupra
dezvolt\rii pl\mânului copilului
mic.
- ~n general, `n ce stadii de
boal\ ajung pacien]ii români `n
cabinetele pneumologilor?
- Adev\rul este c\ `n toate
bolile respiratorii exist\ o
`ntârziere la prezentare. ~n
cancerele pulmonare, 5-10 % vin
`n stadii `n care este posibil\ o
interven]ie chirurgical\ curativ\,
cei cu emfizem au `ntârzieri de
10-20 de ani, cei cu tuberculoz\
pulmonar\, de 2-6 luni. Avem o
problem\ `n educa]ia popula]iei,
pe care o resim]im `n identificarea
precoce a bolnavilor.
- Au acces pacien]ii români la
cele mai noi terapii `n domeniul
pneumologiei?
- Aici avem o discrepan]\
`ntre preg\tirea [i perfec]ionarea
permanent\ a pneumologilor [i
tipurile de terapii moderne, dac\
vorbim de logistic\. Exemple sunt
preg\tirile bronhologilor `n
domeniul bronhologiei
interven]ionale [i lipsa de dotare
pentru a face laserterapie, EBUS,
Interviu
crioterapie etc. Acela[i lucru se
`ntâmpl\ `n multe din tehnicile de
laborator. Mult mai bine st\m la
terapiile medicamentoase. Dup\ 7
ani, anul acesta au intrat 3
molecule noi pe lista de
compensate [i oarecum s-au mai
amortizat frustr\rile
pneumologilor. Sigur c\ mai sunt
`ns\ multe de f\cut `n domeniu
pentru actualizarea acestei liste [i
pentru dotarea la nivel european
al spitalelor de pneumologie.
- Ce le recomanda]i
oamenilor pentru a-[i men]ine
pl\mânii s\n\to[i?
- Din p\cate, nu-i pot muta
pe to]i românii `ntr-un mediu f\r\
poluare. Aerul curat, ca [i apa
neinfestat\ `n România ajunge s\
fie o raritate. Parcurile sunt
invadate de tot felul de construc]ii
legale sau ilegale, fabricile nu se
doteaz\ corespunz\tor cu filtre
antipoluante, ma[inile diesel se
`nmul]esc, polu\m pânzele
freatice, t\iem p\durile f\r\
opreli[ti, iar influen]ele climatice
cu extremele sale [i cu [tergerea
grani]ei dintre anotimpuri devine o
realitate. De aceea poate c\
singurele sfaturi posibile la ora
actual\ sunt: evitarea de c\tre
copii [i vârstnici a zonelor poluate,
mai ales `n momentul de furtuni,
cu o clim\ extrem de
umed\ sau cu
35
 Interviu
temperaturi ridicate, vacan]ele `n
zone de munte, profilaxia
infec]iilor cu produse ce cresc
ap\rarea, vaccinarea contra
gripei, antipneumococic\ [i
controlul regulat spirometric la
medic pentru a verifica vârsta
pl\mânului.
- Sunteti unul dintre cei mai
implica]i medici `n domeniul dvs
de activitate. Ce v-a determinat s\
alege]i pneumologia [i ce v\
determin\ s\ intra]i zilnic `n
cabinetul dvs?
- Ini]ial nu am ales aceast\
specialitate. Erau anii de
secundariat când visam ca orice
tân\r medic la a fi cardiolog sau
internist. Vremurile [i examenele
succesive pe care le-am dat m-au
adus `ncet spre aceast\
specialitate. ~n anii ‘82 era un mic
pavilion cu 30 de paturi de boli
netuberculoase [i toat\
specialitatea [i toat\ lumea a[a-
zis\ pneumologic\ se lupta cu o
singur\ boal\ – tuberculoza. ~ncet,
`ncet, `mpreun\ cu al]i colegi, am
descoperit universul
pneumologiei, `n special dup\
Revolu]ie, ca urmare a stagiilor `n
str\in\tate. Am dezvoltat prin ce
am `nv\]at acolo `n premier\
pentru România lucruri care mi-au
fost dragi, ca somnologia,
tabacologia, ventila]ia non-
invaziv\. Le-am dezvoltat [i am
format discipoli de care sunt
36
mândru. Mai r\mân `ns\ multe de
f\cut [i acest fapt m\ motiveaz\
s\ continui. Sunt un practician
care este mul]umit de fiecare dat\
când un pacient `mi spune: „Am
v\zut oferta din str\in\tate, m-am
gândit s\ m\ consult acolo, dup\
care mi-am spus auzind de d-
voastr\ de ce s\ nu vin totu[i aici
s\ m\ vede]i `n ]ar\”. Este un
lucru care sincer m\ ajut\ s\
continui chiar dac\ cl\direa `n
care lucrez de 32 de ani este de
secole `n acela[i loc [i am visat s\
`mi continui activitatea `n ceea ce
vedem adesea `n spitalele private.
- Care este principala dvs
mul]umire profesional\, dar [i
nemul]umire?
- Principala mul]umire vine
din dou\ zone: multitudinea de
pacien]i care m\ recomand\ altor
colegi pentru c\ au fost mul]umi]i
de mine [i din ceea ce am realizat
pe linie de Societate de
Pneumologie, unde exist\ multe
realiz\ri [i premii pe care le-am
primit, prin efortul tuturor colegilor
din echipa coordonat\ de mine,
pentru dinamismul pe care `n final
l-am imprimat acesteia.
Nemul]umirile sunt [i ele pe
m\sur\: absen]a unor strategii
coerente `n zona pneumologiei, a
unor programe pe afec]iuni
respiratorii importante, lipsa unei
legisla]ii antifumat complete care
s\ fac\ un serviciu ]\rii [i s\n\t\]ii
na]iunii, pierderea [i emigrarea
unor reziden]i capabili care nu-[i
g\sesc locul `n sistem etc.
- ~n ce direc]ie crede]i c\ se
`ndreapt\ sistemul sanitar
românesc? Ce a[tept\ri ave]i `n
2015 [i la ce ar trebui s\ se
a[tepte pacien]ii români?
- Sistemul sanitar românesc
nu se bucur\ `nc\ de bugetul pe
care ar trebui s\-l aib\ când e
vorba de grija real\ fa]\ de na]ie.
Emigrarea `n mas\ a medicilor, `n
special a celor competitivi las\
descoperite o multitudine de
specialit\]i [i servicii, mai ales `n
spitale jude]ene, din localit\]i mai
mici etc. Presiunea asupra celor
r\ma[i `n re]eaua de stat este `n
aceste condi]ii `n cre[tere [i extrem
de angajant\. Schimbarea
frecvent\ de mini[tri ai s\n\t\]ii,
de pre[edin]i de case nu asigur\
continuitate pe idei uneori bune
de ordonare a activit\]ilor din
s\n\tate. Anul 2015 poate fi un
an bun dac\ pneumologia va fi
recunoscut\ la adev\rata sa
valoare, nu ca o rud\ s\rac\ din
familia specialit\]ilor medicale,
dac\ se deblocheaz\ posturile din
spitale [i se `ncadreaz\ prin
examene care s\ nu fie
conjuncturale tineri capabili, dac\
medica]iile nu vor mai fi dr\muite,
iar spitalele nu vor fi tratate ca
uzine care au planuri de produc]ie
[i norme dictate de func]ionari
rup]i de realitatea practic\.
 Parenting

C\ut\rile p\rintelui modern

Motto: „A fi un p\rinte bun este a fi acolo, lâng\ copilul t\u, `n modul t\u particular de a fi, `n
momentele care conteaz\ cu adev\rat” - John Gottman
Daniela Dumitrache
Dac\ vrei s\ sco]i cu adev\rat pe cineva din min]i e Psiholog cu formare `n
suficient s\-i spui doar c\ nu e un p\rinte bun. psihoterapie, psihologie clinic\
[i psihooncologie
Cabinet individual de psihologie
imic nu ne face mai
N sensibili la critic\,
nici un repro[ nu ne face s\
Telefon: 0722697149

ne sim]im mai vinova]i decât

ideea exprimat\ sau abia
sugerat\ c\ am fi gre[it cu
copiii no[tri. Ne r\nesc sau ne
revolt\ observa]iile propriilor
no[tri p\rin]i dac\ ne atrag
aten]ia asupra stâng\ciilor
noastre `n educarea nepo]ilor
lor, suntem vulnerabili `n fa]a
oric\rei remarci venite de la
rude, prieteni, cuno[tin]e sau
chiar str\ini, dac\ acestea ne
vizeaz\ odraslele. {i, fire[te,
ne sperie cel mai mult ceea
ce spun speciali[tii `n c\r]ile
sau `n discursurile lor. Pentru
c\, absolut invariabil, e
imposibil s\ nu afl\m c\ am
gre[it, s\ nu sim]im, m\car
pentru frac]iuni de secund\,
ce simte un om care ]ine `n
mâini o impecabil\ vaz\ de
por]elan din dinastia Ming –
nepre]uit\, perfect\,
miraculoas\ – [i, din
neaten]ie sau din pur\
prostie, o face ]\nd\ri.
10 calit\]i pentru o via]\ fericit\
Exager\m, catastrof\m,
suferim pentru erorile noastre,
`ns\ c\ut\m cu obstina]ie s\
afl\m mai multe de la cei ce
studiaz\ asiduu [i cu pasiune
rela]ia special\ a p\rin]ilor cu
copiii lor. Unul dintre ace[ti
speciali[ti `n domeniul
parentingului, prof. Stanley I.
Greenspan reu[e[te `n cartea
sa „Copii grozavi – zece calit\]i
esen]iale pentru o via]\
fericit\”, s\ mute registrul
aten]iei de pe erorile comune
comise de p\rin]i, pe
Trecutul p\rin]ilor revine `n
cre[terea copiilor
Toate aceste calit\]i reprezint\
sursa pentru realiz\rile viitoare [i
fericirea de care se vor bucura copiii
[i `[i au r\d\cina `n experien]a
emo]ional\ timpurie asigurat\, `n
cea mai mare parte de p\rin]i.
recunoa[terea unor calit\]i pe
care ace[tia reu[esc s\ le
insufle copiilor [i care au un
grad mare de predictibilitate a
fericirii lor: capacitatea de a
forma rela]ii de `ncredere,
empatia, curiozitatea, abilitatea
de a comunica, efuziune
emo]ional\ [i echilibru , stim\
real\ de sine, disciplina
interioar\, perseveren]a [i
autocontrolul, creativitate [i
viziune, gândire logic\,
nuan]at\, elaborat\, critic\,
reflexiv\ [i integritate moral\.

38

Asupra acestei experien]e
emo]ionale prof. Daniel Siegel,
una dintre cele mai respectate
voci `n domeniul neuro[tiin]elor
[i psihologiei copilului din SUA,
atrage aten]ia: „Când devenim
p\rin]i aducem cu noi probleme
din trecutul propriu, care
influen]eaz\ modalitatea `n care
ne cre[tem [i educ\m copiii”.
Siegel avertizeaz\ `n cartea sa
„Parentaj sensibil [i inteligent”
Parenting
asupra pericolului la care ne
supunem copiii prin faptul c\ nu
ne-am procesat complet
experien]ele de via]\ dureroase,
`n special pe cele ale propriei
copil\rii.

Neuronii-oglind\ Orice problem\ se rezolv\

`n rela]ia
p\rinte-copil
Cercet\ri recente centrate asupra
neuronilor-oglind\ ofer\ indicii
asupra modului `n care creierul
uman a evoluat `n timp,
transformându-ne `n fiin]e profund
rela]ionale. ~nv\]\m, se pare, s\
`n]elegem st\rile l\untrice ale
celorlal]i prin st\rile pe care
sistemele neuronilor-oglind\ le
creeaz\ `nl\untrul nostru, iar
recunoa[terea emo]ional\ a celorlal]i
este legat\ direct de con[tientizarea
[i `n]elegerea noastr\ de sine. „~n
cazul rela]iilor dintre copii [i p\rin]i,
se pare c\ p\rin]ii care au
mindsight, care `[i pot exprima
con[tien]a proceselor l\untrice din ei
`n[i[i [i din al]ii, ar avea coeren]a
mental\ ce coreleaz\ cu faptul c\ au
copii care `nfloresc” (Siegel, 2013).
`mpreun\
Revenit pentru a doua
oar\ `n România `n decurs
de un an pentru a ]ine o
serie de prelegeri pe tema
parentingului
necondi]ionat, psihologul
american Alfie Kohn a
r\spuns astfel unei nevoi
clare venite din partea
p\rin]ilor români, din ce `n ce mai con[tien]i de nevoia de
schimbare a unor paradigme culturale `nvechite `n ceea ce
prive[te educa]ia [i cre[terea copilului. Ideea iubirii
condi]ionate, guvernate de recompense [i pedepse pierde
din ce `n ce mai mult teren. „Nu `i preg\te[ti pe copii pentru
situa]ii dificile de via]\ f\cându-i inten]ionat s\ se simt\
neferici]i când sunt mici”, spune Alfie Kohn `ntr-un interviu,
trezind cu aceste cuvinte, cu siguran]\, tr\iri introspective
puternice `n tinerii p\rin]i. Kohn vorbe[te despre o abordare
de tipul „a face `mpreun\” `n loc de „a face ceva copilului”,
o abordare care arat\ c\ orice problem\ prin care trece
copilul (chiar dac\ e provocat\ de copil) trebuie rezolvat\
`mpreun\ cu p\rintele, [i nu abordat\ de acesta ca
infrac]iune ce trebuie pedepsit\.

Conexiunea `i ajut\ pe copii s\ se simt\ `n siguran]\

La baza acestei abord\ri este, fire[te, `nv\]a „re]ete de jocuri”. Abordând problema
conexiunea – esen]a metodei parentale anxiet\]ii copiilor, Cohen spune: „Totul `n via]a
recomandate de Lawrence Cohen, un alt psiholog uman\ e despre conexiune: sarcin\, al\ptare sau
american invitat de p\rin]ii români pentru a-i hr\nire, leg\nat [i strâns `n bra]e,

39
 Parenting
contact vizual, joc, petrecerea timpului `mpreun\,
lini[tire [i alinare, ascultare [i discu]ii, prietenie [i
empatie, dragoste [i afec]iune. Conexiunea `i ajut\
pe copii s\ se simt\ `n siguran]\, `ncrez\tori [i
ferici]i”. ~ntreruperea conexiunii este `ns\, `n mod
natural, parte din via]\, ceea ce ne aduce `n fa]a
nevoii evidente de a `nv\]a s\ devenim exper]i `n
reconectare. Jocul, se pare, ar fi cea mai bun\
metod\ prin care un p\rinte poate restabili
leg\tura cu copilul s\u.

A fi un p\rinte bun `ncepe `n inima ta

p\rintele actual, responsabil
[i inteligent, este `n c\utare
de r\spunsuri pentru ceea ce
are de f\cut cu copilul s\u,
pentru a evita suferin]e
inutile. F\r\ a minimaliza
importan]a informa]iei
dobândite `n oricare dintre
sursele pertinente [i [tiin]ific
argumentate, subscriu `ns\ [i
eu opiniei (oarecum
xist\, la ora actual\, o
parentingului, John Gottman,
care scria `n 1997, `n
volumul „The Heart of
Parenting; How to Raise an
Emotionally Intelligent Child”:
„Parentingul bun `ncepe `n
inima ta [i continu\ clip\ de
clip\ prin implicarea ta `n
momentele de triste]e, furie
sau fric\ ale copilului t\u. A
fi un p\rinte bun este a fi

E abunden]\ de c\rti,
tratate, conferin]e,
workshopuri pe teme de parenting.
Este din ce `n ce mai clar c\
reconfortante prin
accesibilitatea pe care o
implic\) unui alt autor cu
acolo, lâng\ copilul t\u, `n
modul t\u particular de a fi,
`n momentele care conteaz\
cu adev\rat”.
notorietate `n domeniul

CARTE DE VIZITĂ formare `n psihooncologie, profesor de limba englez\, am

organizat de Patronatul Medicinei r\mas ancorat\ `ntr-un interes
Daniela Dumitrache Integrative, `n colaborare cu permanent fa]\ de problemele
Facultatea de Psihologie [i de parenting, de `nv\]are, de
Psiholog, psihoterapeut,
{tiin]ele Educa]iei, Universitatea educa]ie [i dezvoltare a copilului,
absolvent\ a Facult\]ii de
din Bucure[ti, Facultatea de de la cea mai mic\ vârst\ [i
Psihologie [i {tiin]ele Educatiei,
Medicin\ [i Chirurgie, Ancona, pân\ la maturitate. Sunt membr\
Universitatea din Bucure[ti. Am
Italia, Institutul Oncologic pentru a Colegiului Psihologilor din
urmat drumul profesional al
Sus]inerea Integrat\ [i România, membr\ a Asocia]iei
form\rilor `n Hipnoz\ clinic\ [i
Cercetarea Multidisciplinar\, Române de Hipnoz\ Clinic\ [i
Terapie Ericksonian\, precum [i
Fano, Italia [i Asocia]ia pentru Terapie Ericksonian\ [i secretar
`n psihologie clinic\. Am avut
Formare Superioar\, Continu\ [i [tiin]ific al Asocia]iei Române de
[ansa de a urma primul curs de
la Distan]\, Rimini, Italia. Fost Psihooncologie.

40
 Pediatrie

Rinita [i exacerb\rile ei `n sezonul rece

Impactul asupra astmului la copii
Dr. Ileana Ghiord\nescu
Medic specialist alergologie [i
imunologie clinic\
Re]eaua de S\n\tate Regina Maria
021/9268
www.reginamaria.ro
Rinita (inflama]ia mucoasei nazale), atât cea
alergic\, precum [i cea nonalergic\ reprezint\ un
factor de risc atât pentru copii, cât [i pentru adul]i
pentru a dezvolta astm. La adult, apari]ia
astmului este frecvent independent\ de alergie, `n
timp ce la copii este frecvent asociat\ cu alergia.

Rela]ia rinit\-astm Prevalen]\ [i simptome

ajoritatea Rinita este o problem\ de s\n\tate frecvent `ntâlnit\ la copii [i

M pacien]ilor cu
astm au [i rinit\,
sugerând existen]a „unei c\i
adolescen]i, cu impact negativ asupra activit\]ilor zilnice ale
copilului (joac\, sport, performan]e [colare, somn). Prevalen]a
acestei afec]iuni, `n Europa, este de 5-8% (1,8% - 20,4%) la copii
respiratorii unite” sau „a unei de 6-7 ani [i 14,6% (1,4% - 33,3%) la copii de 13-14 ani.
singure boli a c\ilor Rinita la copii este caracterizat\ de prezen]a a cel pu]in 2
respiratorii”. Totu[i, nu to]i manifest\ri nazale: - rinoree (secre]ii nazale ce se exteriorizeaz\ la
pacien]ii cu rinit\ au [i astm [i nivel de narine – mucozit\]i),
exist\ diferen]e majore `ntre - obstruc]ie nazal\ (nas `nfundat), str\nut sau prurit
cele dou\ boli. Prezen]a rinitei (mânc\rime) nazal. Simptome asem\n\toare pot s\ apar\ [i `n
exacerbeaz\ astmul, cre[te alte afec]iuni din sfera ORL cum ar fi: vegeta]iile adenoide (incorect
riscul [i frecven]a crizelor de numite „polipi”), devia]ia de sept nazal, polipoza nazal\ (afec]iune
astm [i a prezent\rilor la foarte rar\ la copii), ce se pot asocia sau suprapune uneori rinitei.
Camera de Gard\, precum [i
frecven]a spitaliz\rilor. Forme de rinit\
Majoritatea exacerb\rilor
Exist\ mai multe forme mucegaiurile, etc. Sensibilizarea
astmului sunt asociate cu o
clinice de rinit\ ce se pot (alergia) poate fi demonstrat\
infec]ie viral\ nazal\, de aceea,
suprapune, dintre care cele mai prin teste cutanate speciale
recunoa[terea simptomelor unei
frecvente sunt: (teste cutanate prick) sau
infec]ii respiratorii superioare [i
Rinita alergic\: forma clinic\ dozarea Ig E specifice –
tratamentul prompt, precum [i
`n care simptomele sunt cauzate anticorpi speciali produ[i
prevenirea acestora sunt extrem
de expunerea la un alergen; de `mpotriva alergenelor. ~n func]ie
de importante.
exemplu: acarienii din praful de de durata simptomelor [i de
cas\, anumite polenuri, epiteliile gradul de afectare a calit\]ii
de câine sau pisic\, vie]ii (activit\]ilor zilnice), rinita

42
 Pediatrie

alergic\ poate fi clasificat\ ca [i ocazional de fungi. Pân\ la studiu recent a demonstrat c\

rinit\ persistent\ sau intermitent\
[i respectiv u[oar\ sau moderat-
sever\.
Rinita infec]ioas\: forma
clinic\ ce apare `n cursul unor
infec]ii virale sau bacteriene [i
poate fi acut\, precipitat\ de o
infec]ie viral\ sau cronic\ -
cauzat\ mai frecvent de bacterii
vârsta de 3 ani, copiii pot avea
pân\ la 11 episoade de rinit\
acut\ infec]ioas\/an, pre[colarii
pot avea pân\ la 8
episoade/an, iar [colarii cam 4
episoade/an.
Coexisten]a rinitei alergice
cu cea infec]ioas\, viral\, este
frecvent\ la pre[colari. Un
pacien]ii cu rinit\ alergic\, `n
context de infec]ie viral\ sau
bacterian\ au un risc mai mare
de a dezvolta rinosinuzit\ acut\.
De altfel, rinita infec]ioas\ este
frecvent mai sever\ la pacien]ii
cu rinit\ alergic\, simptomele
fiind persistente uneori chiar
pentru câteva s\pt\mâni.

Impactul rinitei asupra

astmului Evalu\rile periodice, f\cute
de c\tre echipa format\ dintr-un
Rinita este o afec]iune cel mai adesea
medic alergolog, un ORL-ist, un
neglijat\, `n special la copiii care sunt
pediatru [i un pneumolog
diagnostica]i cu astm [i al c\ror tablou
pediatru, sunt extrem de utile
clinic este dominat de simptomele
pentru ajustarea tratamentului
pulmonare (tuse `n special dup\ efort [i
cronic al rinitei, evaluarea
nocturn\, dificultate la respira]ie – `n
nivelului de control al astmului,
special expiratorie, wheezing – un zgomot special, de
tratarea prompt\ a exacerb\rilor
tonalitate `nalt\, comparat cu „sunetul produs de vânt, care
ambelor afec]iuni. Evaluarea pe
bate pe sub u[\”, ce poate fi auzit `n timpul expirului).
sezonul rece ar trebui f\cut\ cam
Uneori tusea la copii, atribuit\ incorect astmului, se poate
o dat\ la dou\ luni dac\ nu chiar
datora curgerii posterioare (`n gât) a secre]iilor nazale – deci
lunar.
rinitei, care nu este diagnosticat\ [i controlat\.
~n aceste condi]ii ceea ce este catalogat ca exacerbare de
astm [i tratat ca atare, prin cre[terea dozelor de medica]ie
inhalatorie sau aerosoli ar putea fi rezolvat mult mai u[or
prin recunoa[terea [i tratarea corect\ a rinitei.
TREBUIE SĂ ȘTII!
La copiii cu astm preexistent [i rinit\ alergic\, Fiecare caz este unic, iar tratamentul
suprapunerea unui episod acut infec]ios peste patologia deja trebuie ajustat pentru fiecare pacient `n
existent\ poate duce nu numai la exacerbarea rinitei, cu parte. De aceea, comunicarea cu
prelungirea perioadei simptomatice, afectarea calit\]ii vie]ii medicul curant este esen]ial\ pentru
copilului (care nu se mai poate odihni, lipse[te de la [coal\), men]inerea unei rela]ii pe termen lung,
ci [i la exacerbarea astmului care poate conduce la spitaliz\ri care permite evalu\ri periodice,
repetate. De aceea, tratamentul constant [i corect al cunoa[terea particularit\]ilor fiec\rui
simptomelor rinitei alergice [i al exacerb\rilor infec]ioase ale copil, evitarea supramedica]iei sau
acesteia este deosebit de important, inclusiv pentru controlul subdoz\rii medicamenta]iei, a
astmului. O rinit\ netratat\ duce la un astm dificil de exacerb\rilor frecvente [i automat a
controlat. necesit\]ii intern\rilor.

43
 S\n\tate de cuplu

Bolile autoimune te las\

f\r\ urma[i
Când propriul sistem imun atac\ fertilitatea
Statisticile [i-au spus cuvântul: bolile care au un impact
mai mic sau mai mare asupra fertilit\]ii constituie o
problem\ complex\. ~n general, cauzele infertilit\]ii de
cuplu sunt, `n propor]ie de 35%, legate de afec]iunile
femeilor, 35% de afec]iunile b\rba]ilor, 20% de
afec]iuni ale ambilor parteneri, iar `n 10% din cazuri
cauza r\mâne neelucidat\.

Dr. Dorina Codreanu

Medic primar obstetric\-ginecologie cu
supraspecializare FIV
Asistent universitar, UMF Carol Davila Bucure[ti
Doctor `n [tiin]e medicale
Gynera Fertility Center

e se `ntâmpl\ cu asem\n\toare [i pot ac]iona Tratamentul

C cele 10% dintre
cazurile de
infertilitate `n care factorii
declan[atori nu sunt
complet elucida]i? Multe
sunt corelate cu deregl\ri
ale sistemului imunitar –
bolile autoimune, care se
manifest\ atunci când
propriul sistem de ap\rare
percepe organismul ca pe
un inamic [i produce
anticorpi `mpotriva acestuia.
Exist\ peste 80 de tipuri
de boli autoimune, multe
dintre ele au simptome
similar asupra organismului,
ceea ce face diferen]ierea
`ntre ele mai dificil\. Un
numitor comun al acestor
boli este determinat de
faptul c\ reac]iile sistemului
imunitar nu mai
func]ioneaz\ corespunz\tor,
iar sistemul de ap\rare
`ncepe s\ atace celulele
organismului, inclusiv cele
reproduc\toare, afectând
astfel procese esen]iale
pentru ob]inerea unei
sarcini: rezerva ovarian\ [i
ovula]ia.
un cu]it cu dou\
t\i[uri
Deregl\rile autoimune ale
organismului constituie o premis\
pentru ca celulele embrionare s\ fie
interpretate de sistemul imun ca fiind
str\ine (ca un atac asupra corpului)
[i astfel s\ se ini]ieze distrugerea
acestora `nainte ca embrionul s\ fie
implantat `n uter, inhibând astfel
concep]ia sau provocând un avort
spontan.
De[i cele mai frecvente boli
autoimune specifice femeilor
(tiroidita autoimun\, artrita, boala

44

Crohn, lupus, psoriazis, boala Addison [i diabetul
de tip I) nu afecteaz\ `n principal sistemul
reproduc\tor, ele pot influen]a fertilitatea prin
tulbur\rile metabolice pe care le induc: amenoree
sau cicluri menstruale anovulatorii.
Mai mult decât atât, tratamentele prescrise
pentru aceste boli pot constitui un pericol pentru
S\n\tate de cuplu
f\tul `n dezvoltare sau pot la rândul lor s\ duc\ la
cre[terea riscului de avort spontan. Astfel, de[i
ameliorarea acestor afec]iuni depinde de terapiile
medicamentoase, reversul medaliei este `ntocmai
`ngreunarea conceperii unui copil, din cauza
deterior\rii foliculilor ovarieni sau efectelor nocive
asupra f\tului.

{ANSE Infertilitatea masculin\

Totu[i, simptomele bolilor autoimune
se manifest\ `n etape, prin perioade de
maxim\ activitate [i perioade de
remisie. ~n acest context, speciali[tii
Gynera recomand\ pl\nuirea sarcinii
`n intervalele `n care simptomele sunt
inactive [i medica]ia `ntrerupt\ pentru
a reduce la minimum riscurile asociate:
restric]ia de cre[tere intrauterin\ a
f\tului, preeclempsia sever\, apari]ia
trombozelor, avortul spontan.
Factorii care determin\ infertilitatea
masculin\ sunt la fel de numero[i [i complec[i
ca `n cazul femeilor, iar bolile autoimune nu
lipsesc nici ele de pe aceast\ list\. Acestea
afecteaz\ capacitatea de reproducere
masculin\ prin apari]ia `n lichidul seminal a
anticorpilor care atac\ spermatozoizii. Astfel,
spermatozoizii `[i pot modifica motilitatea,
structura, func]iile sau provoac\ blocaje, efecte
ce `mpiedic\ drastic procesul de concepere a
unui copil.

Diagnostic dificil
Atunci când sunt `nc\ `n stadii
incipiente, bolile autoimune pot fi
greu de identificat atât `n cazul
femeilor, cât [i al b\rba]ilor.
Procedura de depistare a acestora
implic\ de cele mai multe ori, pe
lâng\ testele de sânge, [i o
colaborare `ntre ginecolog [i al]i
speciali[ti (endocrinolog,
reumatolog, specialist `n
imunologie). Majoritatea
deficien]elor imunitare nu pot fi
vindecate `n totalitate, astfel c\ `n
cele mai multe cazuri este nevoie
de terapie medicamentoas\
pentru a stabiliza simptomele.
Netratate pe termen lung, aceste
afec]iuni pot duce la infertilitate,
iar `n acest caz singura solu]ie
pentru o sarcin\ r\mâne
fertilizarea in vitro (FIV).

Rata de succes a fertiliz\rii in vitro depinde
de o multitudine de factori, printre care:
4Vârsta p\rin]ilor
4Cauza infertilit\]ii
4Clinica `n care se efectueaz\ procedura
4Tipul de procedur\ de reproducere
asistat\ folosit\
4Dac\ embrionii sunt proaspe]i sau
congela]i
Conform raportarii CDC din SUA `n 2007,
[ansa de a na[te un copil dup\ un ciclu FIV
este:
440% pentru femei sub 35 ani
431% pentru femei `n vârst\ de 35-37 ani
421% pentru femei `n vârst\ de 38-40 ani
412% pentru femei `n vârst\ de 41-42 ani
45% pentru femei `n vârst\ de 43-44 ani

45
 Oftalmologie

Premier\ `n chirurgia
oftalmologic\ din România
Cel mai precis laser din lume, care permite corectarea dioptriilor printr-o interven]ie minim
invaziv\, `ntr-o singur\ procedur\, este acum disponibil [i `n România.

Pentru prima dat\ `n

România, pacien]ii au
posibilitatea de a face
opera]ii pentru reducerea
dioptriilor printr-o
singur\ interven]ie minim
invaziv\, f\r\ decuparea
[i expunerea corneei, cu
ajutorul unui laser de
`nalt\ precizie cu
femtosecunde. Aceast\
tehnic\ ofer\ avantajul
preciziei cu care este
realizat flapul (capacul)
corneean [i posibilitatea
de a ajusta forma
acestuia `n func]ie de
ochiul pacientului, astfel
`ncât stabilitatea structurii
corneene s\ fie minim
afectat\. Pân\ acum,
astfel de interven]ii
puteau fi realizate numai
`n afara ]\rii.
Corectarea dioptriilor
„Cu ajutorul acestei tehnologii moderne, punem la dispozi]ia
pacien]ilor din România cele mai sigure metode de corec]ie cu laser
a dioptriilor, inclusiv dioptrii mari, imposibil de corectat pân\ acum:
ReLEx Smile [i FemtoLasik cu VisuMax. Aceste tehnici chirurgicale de
ultim\ or\ se pot realiza exclusiv `n Clinica de oftalmologie Ama
Optimex. Odat\ cu achizi]ia acestui echipament,
Ama Optimex a devenit primul [i singurul centru de
chirurgie refractiv\ din România, care ofer\ solu]ii
complete pentru corectarea tuturor tipurilor de
dioptrii, cu ajutorul exclusiv al tehnologiei germane
Carl Zeiss Meditec”, spune dr. Andrei Filip, medic
primar oftalmolog. (foto)
Cum decurge interven]ia
„O procedur\ dureaz\ aproximativ 10 minute [i se face sub
anestezie local\. Cu ajutorul laserului cu femtosecunde, `ntr-o singur\
interven]ie cu laser asupra ochiului, se decupeaz\ o lenticul\ `n
grosimea corneei [i se face o incizie de 4 mm sub form\ de tunel, prin
care este extras\ ulterior lenticula. Astfel, este modificat\ raza de
curbur\ a corneei [i corectat defectul de refrac]ie al ochiului”, explic\
dr. Andrei Filip. Procesul de vindecare este rapid [i f\r\ durere. ~n cele
mai multe dintre cazuri, pacientul are o acuitate vizual\ bun\ la una
sau dou\ zile dup\ opera]ie, iar `n câteva s\pt\mâni vederea se
stabilizeaz\ complet.
Opera]ia se desf\[oar\ f\r\ durere, disconfortul dup\ opera]ie
este minim [i recuperarea rapid\.

Prin interven]ii cu laser se pot trata miopia, hipermetropia, astigmatismul, presbiopia [i

anizometropia. „Disconfortul sim]it de pacien]i la purtarea ochelarilor sau a lentilelor de
contact poate fi eliminat, iar pentru aproape fiecare afec]iune, `n func]ie de particularit\]ile
anatomice ale ochilor pacien]ilor, exist\ o interven]ie chirurgical\ potrivit\, cu noul laser sau
alt\ tehnic\, care se stabile[te dup\ o consulta]ie oftalmologic\”, sus]ine dr. Andrei Filip.

46
 Dermatologie

Crema hidratant\,
esen]ial\ pentru mâini catifelate
Iarna, pielea fin\ [i sensibil\ a mâinilor sufer\ din cauza frigului. Multe persoane se plâng c\
au pielea uscat\, aspr\ [i cr\pat\ când stau afar\ `n frig. Iat\ câteva gesturi simple ce
trebuie puse `n aplicare zilnic pentru a v\ proteja mâinile [i a le p\stra catifelate.

âinile sunt primele care au de suferit iarna, de aceea trebuie s\ le acord\m o aten]ie ridicat\.

M Pielea de la nivelul mâinilor este sub]ire, s\rac\ `n glande sebacee [i mult mai expus\ factorilor
de mediu decât alte p\r]i ale corpului. {i s\ nu uit\m de câte ori ne sp\l\m pe mâini `n fiecare
zi. Or, se [tie c\ apa [i s\punul favorizeaz\, mai ales iarna, irita]ia [i deshidratarea pielii. Dar nici vorb\
s\ renun]\m la igien\, mai ales `n acest sezon când virusurile gripale [i cele responsabile de r\celi
bântuie peste tot. Ceea ce putem face este s\ folosim pentru cur\]area mâinilor s\punuri hidratante,
blânde, care cur\]\ pielea f\r\ s\ o agreseze.

M\suri zilnice Aplicarea zilnic\ a

De mai multe ori pe zi,
obligatoriu dup\ sp\larea mâinilor, aplica]i
o crem\ hidratant\ pe toat\ suprafa]a
mâinilor, cu mi[c\ri ample de la `ncheietur\
pân\ la vârful degetelor. Crema va hr\ni
pielea, iar masajul u[or va reactiva
circula]ia sangvin\ `ngreunat\ de frig.
Pentru a lupta contra efectului de uscare
produs de ap\ [i s\pun, pune]i al\turi de
recipientul cu s\pun lichid `nc\ unul cu ulei
de jojoba. Dup\ fiecare sp\lare, usca]i-v\
cu aten]ie mâinile, apoi aplica]i aceast\
cear\ vegetal\, care va forma un film
protector pe suprafa]a pielii, f\r\ a l\sa
urme de gr\sime. ~n fine, nu ie[i]i niciodat\
din cas\ f\r\ a v\ pune m\nu[ile, de
preferin]\ din piele. Lâna este un bun
izolant, dar poate deveni iritant\. Ideale
sunt m\nu[ile din materiale termoizolante
disponibile `n magazinele de sport.
unei creme
hidratante ajut\ la
men]inerea tinere]ii
mâinilor.
Repara]ie `n profunzime
Pentru hidratarea `n profunzime a pielii,
`nainte de culcare, masa]i-v\ mâinile cu ulei de migdale,
apoi pune]i-v\ o pereche de m\nu[i din bumbac.
Diminea]a vor fi de nerecunoscut. Dac\ nu suporta]i
purtarea m\nu[ilor `n timpul somnului, apela]i la
urm\toarea procedur\: ]ine]i mâinile, timp de o jum\tate
de or\, `ntr-o baie de ulei de m\sline sau ulei de
migdale dulci, `nc\lzit u[or de bain-marie. Pentru a gr\bi
vindecarea cr\p\turilor, aplica]i pe zonele respective foi
de varz\ macerate `n ulei de m\sline [i bandaja]i lejer cu
un pansament. Men]ine]i aceste cataplasme 2-3 ore.
Repeta]i opera]iunea mai multe seri la rând pân\ la
dispari]ia leziunilor.

47
 Pneumologie

CANCERUL PULMONAR:
semne că plămânii suferă
~n România, cancerul pulmonar este cea mai frecvent\ form\ de cancer.
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
Totodat\, este cancerul care provoac\ cele mai multe decese. Cu toate
acestea, multe `mboln\viri pot fi prevenite, pentru c\ majoritatea
cazurilor au leg\tur\ cu fumatul.
ifrele sunt `ngrijor\toare. ~n ]ara noastr\, cancerul pulmonar are cea mai mare inciden]\ – 11.644

C cazuri noi pe an – [i cea mai mare mortalitate – 10.071 decese anual – dintre toate tipurile de
cancer. Este o boal\ necru]\toare, pentru c\ doar 15% dintre pacien]i au [ansa de a supravie]ui la 5
ani de la `mboln\vire.

Tumori benigne Simptome `ngrijor\toare

sau maligne Cancerul pulmonar este o boal\ care se diagnosticheaz\
Cancerul pulmonar reprezint\ o cu dificultate [i adesea, la momentul diagnosticului, este deja `n
cre[tere a unor celule anormale `n pl\mân. stadiu metastazat. Este posibil ca tumora din pl\mân s\ nu
Aceste celule se `nmul]esc [i cresc `ntr-un determine niciun simptom `n regiunea pieptului, `ns\ ea se
ritm mai rapid decât celulele normale. Mai poate `nso]i de alte semne care v\ determin\ s\ v\ adresa]i
multe celule canceroase ata[ate unele de medicului. Este bine s\ ruga]i medicul s\ v\ fac\ o radiografie
altele formeaz\ o tumor\. Tumorile pot fi dac\ ave]i `n mod repetat urm\toarele simptome:
benigne sau maligne. Cele benigne nu se
4tuse repetate
extind [i nu pericliteaz\ via]a. Ele pot fi
4sput\ cu sânge 4oboseal\
`ndep\rtate prin interven]ie chirurgical\
4dispnee (dificultate `n a 4lipsa poftei de mâncare [i
f\r\ a se reface. Tumorile maligne pot sc\dere `n greutate
respira)
invada [i distruge ]esuturile [i organele
4durere 4r\gu[eal\
`nvecinate sau se pot extinde `n alte p\r]i
4pneumonii sau bron[ite 4transpira]ii ale fe]ei [i gâtului
ale corpului.

Fumatul, principalul vinovat

Peste 80% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, avertizeaz\
dr. Magda Ciobanu (foto), medic primar pneumolog, coordonatorul
Programului Na]ional „Stop Fumat”. Cu cât num\rul de ]ig\ri fumate zilnic este
mai mare, cu atât riscul de cancer pulmonar cre[te. Renun]area la fumat
reduce riscul de cancer, dar dup\ mult timp. Astfel, dup\ 5 ani se reduce la
jum\tate riscul de cancer oral, de esofag sau de vezic\ urinar\, iar de-abia
dup\ 10 ani riscul de deces prin cancer pulmonar se reduce la jum\tate. Dup\

48

cum ne informeaz\ dr. Magda Ciobanu, studii recente au ar\tat c\ asocierea renun]\rii la fumat cu adoptarea
unui stil de via]\ s\n\tos, care s\ includ\ activitate fizic\ [i alimenta]ie corect\, `nseamn\ mai multe [anse de
reu[it\ `n abandonarea definitiv\ a fumatului.
Fii activ!
Renun]\ la
fumat!
Hr\ne[te-te
s\n\tos!
Cea mai bun\ metod\ de a
preveni cancerul pulmonar este
renun]area la fumat [i evitarea
fumatului pasiv. Oamenii care
se las\ de fumat `nainte de 50
de ani `[i reduc la jum\tate
riscul de a muri `n urm\torii 15
ani, spre deosebire de cei care
continu\ s\ fumeze.
„Cancerul pulmonar poate fi
prevenit. Sunt trei lucruri simple
de care trebuie s\ ]inem seama:
renun]area la fumat, o diet\
echilibrat\, mai mult sport. Cel
mai greu este de fapt s\ ne
schimb\m stilul de via]\. Dar
dac\ punem `n balan]\ pe de o
parte efortul [i pe de alt\ parte
beneficiile pentru s\n\tate, nu ar
trebui s\ st\m pe gânduri”,
consider\ Cezar Irimia,
pre[edintele Federa]iei
Asocia]iilor Bolnavilor de Cancer
(FABC).
Pneumologie
Fost fum\tor, actual ultramaratonist
Andrei Ro[u (38 ani) (foto), moment al alerg\rii este s\ ne
singurul om din lume care a ridic\m de pe canapea”, spune
reu[it performan]a s\ realizeze 7 Andrei Ro[u. Dar odat\ ce am
maratoane [i 7 ultramaratoane f\cut primul pas, „sportul vine la
pachet cu via]a s\n\toas\, te
determin\ s\ nu mai pierzi nop]i,
s\ m\nânci s\n\tos, s\ nu mai
fumezi, s\ renun]i la o bere `n
plus”, adaug\ el. Iat\ re]eta cu
ajutorul c\reia, `n martie 2012,
Andrei Ro[u a intrat `n Cartea
pe 7 continente, este un fost Recordurilor pentru performan]a
fum\tor, care [i-a schimbat via]a de a alerga la 7 maratoane [i 7
radical. Totul a `nceput la vârsta ultramaratoane de pe 7
de 34 de ani, când [i-a privit fiul continente, `n 582 de zile. Ce
de un an [i ceva cum `l imita: se face acum? „M\ antrenez `n
a[eza pe canapea [i `ncepea s\ fiecare diminea]\ de la ora 5
butoneze frenetic telecomanda pân\ la 7. Alerg, merg cu
televizorului. Atunci a avut un bicicleta, `not...”, poveste[te
declic [i a avut curajul „s\ fug\” Andrei Ro[u. Anul acesta [i-a
de pe canapea. A `nceput s\ se propus s\ devin\ primul român
antreneze, a urmat primul care traverseaz\ Canalul
maraton, nu oriunde, ci la Polul Mânecii `not, `n cadrul
Nord, apoi triatlon, ultramaraton competi]iei Arch to Arc, Londra-
[i curse IronMan `n care [i-a Paris (140 km alergare, 30-50
dep\[it limitele. „Cel mai greu km `not, 300 km biciclet\).
Campanie respir\s\n\tate este o campanie de informare
despre cancerul pulmonar ini]iat\ de Federa]ia
Asocia]iilor Bolnavilor de Cancer din România [i Liga
Român\ de Cancer. Prin intermediul Facebook, oricine
poate da „tag” unui prieten, sub hashtag respir\s\n\tate,
pentru a-l `ndemna s\ fie activ, s\ renun]e la fumat [i s\
aib\ o diet\ echilibrat\. Informa]ii suplimentare g\si]i pe
www.invingemcancerul.ro.
49

La fiecare 8 minute, un român sufer\
un traumatism cranio-cerebral
Prof. dr. Dafin Mure[anu
Pre[edintele Societ\]ii de Neurologie din
România (SNR)
Pre[edintele Societ\]ii pentru Studiul
Neuroprotec]iei [i Neuroplasticit\]ii (SSNN)
raumatisme
T le cranio-
cerebrale
constituie cauza a
aproximativ dou\
treimi din decesele
post-traumatice, fiind
[i cel cel mai frecvent
generator de handicap
permanent post-
traumatic. To]i
pacien]ii cu TCC sever
[i 75% dintre cei care
au suferit o form\
medie r\mân cu
dizabilit\]i fizice [i
psihice. Datele
Organiza]iei Mondiale
a S\n\t\]ii arat\ c\
11,5 milioane de
europeni care au
supravie]uit `n urma
traumatismelor cranio-
cerebrale prezint\
ast\zi dizabilit\]i fizice
sau tulbur\ri cognitive
[i emo]ionale.
50
Neurologie
Traumatismele cranio-cerebrale (TCC) reprezint\
principala cauz\ de deces la popula]ia tân\r\,
cu vârste de sub 40 de ani.
Contuzii, fracturi, hematoame
Principalele tipuri de
leziuni cerebrale
traumatice sunt: fracturile craniene,
raport de 2-4/1.
~n Europa sunt aproximativ
245.000 de persoane spitalizate
contuziile cerebrale, dilacer\rile anual cu astfel de traumatisme, iar
cerebrale, leziunile axonale difuze, 66.000 dintre acestea mor din cauza
hematoamele extradurale, subdurale complica]iilor.
[i intracerebrale. Datele oficiale {i `n România, num\rul cazurilor
indic\ o inciden]\ `n cre[tere a cu traumatisme cranio-cerebrale este
traumatismelor cranio-cerebrale, `n cre[tere. Cu o inciden]\ de 300 de
200-300 de cazuri de traumatisme cazuri la 100.000 de locuitori, ]ara
craniene la 100.000 de locuitori, cu noastr\ `nregistreaz\ anual peste
vârf de inciden]\ la grupa de vârst\ 60.000 de noi cazuri de TCC. La
de 15-24 ani [i prevalen]a sexului fiecare 8 minute, un român sufer\
masculin fa]\ de sexul feminin `n un traumatism cranio-cerebral.
Accidentele rutiere, cauza principal\
TCC constituie 36-40% din totalitatea traumatismelor, iar `n
asociere cu alte traumatisme ponderea lor cre[te la 60-65% .
Totodat\, TCC `n structura invalidit\]ii popula]iei constituie 25-30% . De altfel,
75% dintre persoanele care au decedat `n urma accidentelor rutiere au suferit
un traumatism cranio-cerebral. Cu o rat\ a deceselor `n accidente rutiere
produse de 92 de mor]i la un milion de locuitori, România este pe primul loc
`n UE, unde media acestui indicator este 52, potrivit datelor oficiale.
~n timp ce mecanismele de producere a traumatismelor cranio-cerebrale
sunt variate, cauzele cele mai frecvente sunt: accidentele auto, accidentele de
munc\, traumatismele survenite `n cursul practic\rii unor sporturi, agresiunile
fizice, traumatismele prin arme de foc.
 Neurologie

Num\rul traumatismelor cranio-cerebrale

este `n cre[tere din cauza mai multor
factori. De la dezvoltarea industriei auto [i
modul `n care evolueaz\ tehnologia `n
transport pân\ la `nmul]irea accidentelor
domestice. Din datele pe care le avem,
putem spune c\ `n Europa inciden]a
oscileaz\ `ntre 1,4 milioane [i 1,6
milioane, majoritatea victimelor ajungând
s\ fie tratate `n regim de urgen]\.
S\r\cia, factor de risc
Studiile recente eviden]iaz\ o leg\tur\ direct\
`ntre condi]ia social\ [i producerea unui
traumatism cranio cerebral. Cele mai multe dintre
victimele traumatismelor sunt persoanele cu un
venit sc\zut [i o condi]ie social\ mai modest\,
starea material\ fiind considerat\ un factor de
risc pentru traumatismul cerebral. La b\rba]i se
constat\ o inciden]\ mai mare decât la femei.

Neuroreabilitarea, pu]in dezvoltat\ `n România

Toate acestea arat\
cât de important\ este
neuroreabilitarea, la care, din
p\cate, România este `nc\
deficitar\, `n principal din cauza
lipsei speciali[tilor.
Traumatismele cranio-
cerebrale trebuie tratate cu
maximum de seriozitate [i aten]ie,
deoarece au de nenumar\te ori
implica]ii medico-sociale,
economice [i juridice dintre cele
mai grave. România se confrunt\,
`ns\, cu unele probleme `n aceste
cazuri. ~n primul rând este vorba
despre un deficit mare de
neuropsihologi. Nu avem speciali[ti
`n recuperarea memoriei. Nu este
suficient doar s\ te po]i mi[ca din
nou. Este cel pu]in la fel de
important s\ po]i comunica [i s\ te
po]i reintegra `n societate. ~n
România exist\ doar câteva centre
`n care pacientul este tratat de
echipe multidisciplinare de
neuroreabilitare. Ar fi nevoie de
câte un centru `n fiecare jude],
precum [i de dezvoltarea unei
comunitare de neuroreabilitare [i a
unui sistem alternativ privat. Pentru
toate acestea este `ns\ nevoie de
un efort bugetar considerabil.

Consecin]e severe, recuperare

~n Germania, costul mediu
pentru `ngrijirea unui pacient
cu traumatism cranio-cerebral
se cifreaz\ la peste 2.500 euro,
`n Spania, 2.800 de euro, iar
`n Suedia, 3.000 de euro.
dificil\
Recuperarea tulbur\rilor func]iilor cognitive (limbaj, percep]ie
spa]ial\, aten]ie, memorie, calcul, praxie) se poate face cu ajutorul unei
echipe multidisciplinare. TCC reprezint\ un domeniu al recuper\rii
neurologice aflat `n dezvoltare continu\, care a mobilizat un interes
deosebit `n cercetare `n ultimii ani. Tulbur\rile cognitive men]ionate
anterior reprezint\ consecin]e frecvent `ntâlnite dup\ o leziune cerebral\
dobândit\. Este [tiut c\ traumatismele craniene grave produc tulbur\ri
mentale [i deficite neurologice severe. Crizele epileptice sunt frecvent
`ntâlnite dup\ fracturi craniene severe sau plagi cranio-cerebrale.
Aproximativ 10-20% dintre pacien]ii cu TCC dezvolt\ epilepsie
posttraumatic\, 38% – arahnoidit\ [i `ntre 30 [i 90% – hidrocefalie
intern\ posttraumatic\.

51
 Actualitate

Podiatria — o specialitate medical\

care lipse[te din România
~ngrijirea eficient\ a persoanelor cu probleme ale picioarelor trebuie
Neurodiab realizat\ de o echip\ pluridisciplinar\, care s\ includ\ un medic
Societatea de Neuropatie diabetolog, un chirurg, un medic de familie [i un specialist `n podiatrie,
Diabetic\ recomand\ Federa]ia Interna]ional\ de Diabet (IDF) [i Grupul
Interna]ional de lucru pentru Piciorul Diabetic. Amputa]iile de la nivelul
membrelor inferioare pot fi reduse cu pân\ la 85% dac\ `n echipa de
`ngrijire a persoanelor cu picior diabetic este [i un specialist `n podiatrie.

Semnal de alarm\ Podiatria este o specialitate recunoscut\ la nivel

~n România, conceptul de podiatrie este mondial `n 19 ]\ri. Federa]ia Interna]ional\ a
aproape inexistent, iar astfel de speciali[ti Podiatrilor include peste 100.000 de podiatri.
cu instruire specific\ lipsesc. Pentru un
management cât mai eficient al piciorului Ce fac podiatrii?
diabetic [i pentru a reduce rata amputa]iilor
Podiatrii se ocup\ de toate problemele piciorului, inclusiv
`n ]ara noastr\, Societatea de Neuropatie
de pacien]i cu unghii `ncarnate, monturi, deform\ri ale
Diabetic\ sus]ine introducerea podiatriei `n
degetelor, cu probleme de piele la nivelul piciorului, pacien]i
sistemul de s\n\tate românesc.
cu o s\n\tate precar\ a piciorului `n general. Activitatea
„Num\rul amputa]iilor membrelor
podiatrului `n cadrul echipei multidisciplinare const\ `n:
inferioare cauzate de neuropatie diabetic\
4apreciarea factorilor de risc la nivelul picioarelor;
este `n continuare foarte crescut `n
4screening de neuropatie (testarea sensibilit\]ilor) [i
România. Având `n vedere c\ organizarea
arteriopatie (indice gamb\-bra]);
coerent\ a unei echipe multidisciplinare de
4realizarea educa]iei specifice picioarelor;
`ngrijire a piciorului diabetic este urmat\ de
4evaluarea `nc\l]\mintei [i oferirea recomand\rilor privind
o reducere semnificativ\ a ratei
`nc\l]\mintea;
amputa]iilor, se impune urgent introducerea
4oferirea tratamentului de prevenire a piciorului diabetic [i
[i dezvoltarea podiatriei [i `n ]ara noastr\.
a tratamentelor specifice piciorului diabetic (t\ierea
Activit\]ile desf\[urate `n aceast\
unghiilor, `nl\turarea b\t\turilor sau a tegumentului mort,
specialitate sunt diverse [i sunt conexe cu
tratamentul specific pielii uscate);
specialit\]i precum diabet zaharat,
4realizarea opera]iunilor de debridare a ulcera]iilor
chirurgie, medicin\ intern\, dermatologie [i
(`nl\turarea ]esutului mort), tratamentul infec]iilor [i
ortopedie. ~n esen]\, podiatria se bazeaz\
ulcera]iilor, sub `ndrumarea unui medic;
pe m\suri terapeutice preventive, curative [i
4realizarea tratamentelor conservative, de aplicare de
de reabilitare a piciorului”, a declarat conf.
pansamente specifice [i speciale;
dr. Ioan Andrei Vere[iu, pre[edintele
4`ndrumarea pacien]ilor c\tre alte specialit\]i medicale
Neurodiab.
(dermatologie, chirurgie, chirurgie vascular\, radiologie).

52
 Chirurgie plastic\

Iarna, sezonul opera]iilor

estetice Unul dintre cele mai aglomerate sezoane pentru chirurgii
esteticieni [i plasticieni a `nceput deja de mai bine de o
Dr. Cristian Ni]escu lun\. El continu\ atât `n lunile de iarn\, cât [i `n cele de
Medic primar chirurgie
plastic\
prim\var\, când majoritatea persoanelor se preg\tesc
Clinica Gral Medical pentru a fi `ntr-o form\ de invidiat pentru ]inutele estivale.
www.operatie-estetica.ro
www.DrNitescu.ro
Recuperare mai u[oar\
nterven]iile de chirurgie estetic\ sunt

I din ce `n ce mai populare, atât la

nivel mondial, cât [i `n România, iar
implanturile cu silicon, liposuc]iile sau
Nu exist\ un anotimp perfect pentru realizarea
interven]iilor de chirurgie estetic\, acestea putând fi
realizate `n orice perioad\ a anului, `n func]ie de
disponibilitatea [i timpul fiec\rui pacient `n parte. Cu toate
rinoplastiile sunt printre cele mai c\utate [i
acestea, putem spune c\ din punct de vedere al
cerute astfel de opera]ii. Românii `[i doresc s\
recuper\rii postoperatorii, anumite opera]ii sunt mai
arate din ce `n ce mai bine, s\ se fac\
solicitate `n anumite perioade, cum ar fi toamna, iarna [i
remarca]i prin modul `n care arat\, iar pentru
prim\vara. Este cazul liposuc]iilor [i al interven]iilor de
mul]i dintre ei chirurgia estetic\ reprezint\
m\rire a sânilor, când post-operator se recomand\
modul prin care visele lor legate de aspectul
pacientelor s\ poarte haine compresiv-elastice.
fizic pot deveni realitate.

Momentul schimb\rilor de look

Ianuarie este de asemenea o lun\ destul de aglomerat\ `n materie de interven]ii chirurgicale estetice. Se
`ncepe un nou an [i este momentul perfect pentru schimb\ri de tot felul, inclusiv legate de look [i aspect fizic.
Fie c\ vorbim de interven]ii de rejuvenare facial\, de m\rire sau ridicare a sânilor sau de proceduri de
redefinire a siluetei – toate sunt la mare c\utare la `nceput de an. Cu toate acestea, important este ca fiecare
persoan\ s\-[i programeaze interven]iile de chirurgie estetic\ `n func]ie de propriile priorit\]i [i necesit\]i. Iar
cea mai bun\ perioad\ este aceea `n care persoana respectiv\ se simte preg\tit\ din toate punctele de
vedere, atât psihic, emo]ional, cât [i financiar.

Orice persoan\ trebuie s\ ]in\ cont de o serie de factori atunci când dore[te s\ apeleze la
chirurgia estetic\. De exemplu, majoritatea procedurilor presupun anumite restric]ii `n timpul
perioadei de recuperare, care poate dura de la câteva zile la câteva s\pt\mâni. Astfel, este
posibil ca post-operator chirurgul estetician s\ recomande câteva zile de repaus total, ceea ce
`nseamn\ odihn\ la pat [i imposibilitatea de a merge la locul de munc\. De asemenea, `n
timpul perioadei de recuperare, pacienta va avea de cele mai multe ori nevoie de o persoan\
care s\ o ajute la `ndeplinirea anumitor treburi casnice.

54
 Chirurgie plastic\

Interven]ii chirurgicale
de ridicarea a sânilor
Mastopexia sau ridicarea sânilor este procedura estetic\ chirurgical\ ce
ajut\ la conturarea [i ridicarea sânilor l\sa]i, la restabilirea fermit\]ii
acestora [i la corectarea pozi]iei sânilor.

ierderea elasticit\]ii pielii, efectele gravita]iei, sarcina,

Dr. Vangelis Vasalos
Medic primar chirurgie plastic\
Metamorphosis Center
P al\ptarea, procesul de `mb\trânire [i fluctua]iile `n
greutate sunt toate modific\ri comune aparute `n intervalul
20-40 de ani, atunci când sânii `[i pierd aspectul ini]ial.
Ridicarea sânilor este o interven]ie frecvent `ntâlnit\ `n rândul
femeilor, deoarece ofer\ un aspect mai tân\r sânilor, pe care
niciun exerci]iu fizic sau tratament medical nu `l poate produce.

F\r\ implant
Opera]ia de ridicare a sânilor presupune o
rearanjare a ]esutului mamar [i eliminarea
excesului tegumentar, fapt ce determin\ fermitatea
sânului prin strângerea pielii. Opera]ia de ridicare
a sânilor poate reduce [i dimensiunile areolei.
Mastopexia se face sub anestezie general\
intravenoas\ [i dureaz\ aproximativ 3 ore. ~n
urm\toarele 10-14 zile dup\ opera]ie, pacienta
poate s\ aib\ un anumit disconfort care nu
reprezint\ neap\rat durere. ~n acest timp nu este
recomandat ca persoana care a suferit aceast\
opera]ie s\ doarm\ pe burt\, s\ fac\ baie
fierbinte, s\ se expun\ la soare sau solar sau s\
practice activit\]i fizice epuizante.

Cu implant
Mastopexia cu implant sau ridicarea [i m\rirea
sânilor cu implant este calea optim\ pentru a
ob]ine sânii ridica]i [i m\rimea dorit\.
Opera]ia de ridicare a sânilor cu implant se
desf\[oar\ `n 2 etape: ini]ial se pozi]ioneaz\ areola
(ridicare), se introduc `n sâni implantele de silicon
(umplere), iar la final se `ndep\rteaz\ surplusul de
piele. Opera]ia de ridicare include totdeauna o
anumit\ mic[orare a sânilor, datorat\ pielii `n exces
care se `ndep\rteaz\ `n timpul opera]iei.
Interven]ia de ridicare se realizeaz\ prin 3
variante, stabilite de chirurg `n func]ie de
caracteristicile pacientei:
4incizie `n jurul mamelonului, potrivit\ unor sâni
cu grad de l\sare minim sau mediu;
4incizie `n jurul mamelonului [i de la mamelon `n
jos, prin care se `ndep\rteaz\ surplusul de piele
de sub sân;
4incizie `n form\ de ancor\, ce `nconjoar\
mamelonul [i coboar\ spre pliul de sub sân.

55
 Utile

Be]i ap\ `nainte de a vi

se face sete
Setea apare `n momentul `n care organismul resimte un deficit de
ap\, ceea ce corespunde cu o pierdere `n greutatea corporal\ de
3% sau poate chiar mai mult.
orpul uman este compus `n propor]ie de peste 60% din lichide.

C Cantitatea de ap\ din organism este reglat\ constant pentru a asigura

necesarul de lichide, care poate varia de la o zi la alta, `n func]ie de
activit\]ile fiec\rei persoane. Aten]ie, `ns\, la oamenii s\n\to[i, aceast\
cantitate nu trebuie s\ creasc\ sau s\ scad\ cu mai mult de 1% pe zi.

Ghidurile europene `n materie de nutri]ie men]ioneaz\ c\ b\rba]ii

Hidratarea
trebuie s\
fie constant\
„De obicei, oamenii beau
lichide doar atunci când le este
sete. Totu[i, trebuie s\ se ]in\
cont de faptul c\ setea apare
când organismul este deja
deshidratat. Drept urmare, ar fi
indicat ca oamenii s\ `nve]e s\
se hidrateteze constant, chiar [i
atunci când nu simt nevoia, mai
ales c\, `n timp, pe m\sur\ ce
`naint\m `n vârst\, abilitatea
noastr\ de a percepe senza]ia
de sete scade, crescând astfel
riscul de deshidratare”, a
declarat prof. univ. dr. Gabriela
Radulian, [eful Sec]iei Diabet II
din cadrul Institutului Na]ional
de Diabet, Nutri]ie [i Boli
Metabolice „Prof. Dr. N. C.
Paulescu” din Bucure[ti.
trebuie s\ bea aproximativ 2,5 litri de lichide pe zi, `n timp ce
femeile – 2 litri de lichide pe zi. Aproximativ 80% din consumul
total de ap\ provine din cantitatea de lichide ingerat\, atât ap\,
cât [i alte b\uturi (sucuri, lapte, b\uturi r\coritoare, cafea [i ceai),
`n timp ce restul de 20% provine din alimente.
Sucuri, ceai, lapte, dar [i ap\
„Oamenii aleg s\ consume `n special sucuri, b\uturi r\coritoare,
ceai, lapte `n loc de ap\ plat\, pentru gustul lor pl\cut. De preferat ar
fi `ns\ s\ nu se abuzeze de acestea `n detrimentul apei plate. Pe de
alt\ parte, nu este indicat nici ca aportul de lichide s\ provin\ exclusiv
din consumul de ap\, având `n vedere c\ majoritatea b\uturilor
furnizeaz\ organismului substan]e nutritive esen]iale, cum ar fi
vitamine, antioxidan]i [i electroli]i, necesari bunei func]ion\ri a
organismului. Important este ca oamenii s\ se hidrateze”, a explicat
prof. univ. dr. Gabriela Radulian, `n cadrul simpozionului „Nutri]ie,
S\n\tate, Longevitate”. O persoan\ nehidratat\ corespunz\tor poate
acuza dureri de cap, greutate `n concentrare [i chiar oboseal\.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Speciali[tii atrag aten]ia c\, `n momentul `n care organismul nu
prime[te suficiente lichide, scade volumul de sânge din organism,
sc\zând `n acela[i timp [i cantitatea de oxigen [i num\rul de substan]e
nutritive vitale necesare organismului pentru a func]iona corect.

56
 U
ORLtile Psihoterapie
\ trezi]i cu senza]ia c\ sunte]i mai obosi]i decât la culcare? Pentru dimine]i
ENERGIE DE
DIMINEA}| V pline de energie, `ncerca]i du[ul sco]ian. Dup\ cum arat\ [i denumirea, acest
tip de du[ inventat `n Sco]ia, la mijlocul secolului al XIX const\ `n alternarea
apei reci cu cea fierbinte. Este o metod\ ce reactiveaz\ circula]ia sangvin\ [i
1 stimuleaz\ sistemul nervos. Beneficiile contrastului cald-rece sunt similare efectului
produs de o curs\ de alergare [i momentul de odihn\ care-i urmeaz\.

n studiu american sus]ine c\ site-urile Internet, aplica]iile pentru smartphone

RENUN}AREA LA
FUMAT
U [i liniile telefonice constituie un ajutor important pentru cei care vor s\
renun]e la fumat. Suportul constant oferit de mijloacele multimedia
reprezint\ cel mai bun mijloc de a rezista `n fa]a tenta]iilor care declan[eaz\ nevoia
de a fuma. Potrivit Centrului american pentru controlul [i preven]ia bolilor (CDC),
aceast\ metod\, asociat\ cu substitutele nicotinice, este cea mai eficient\. ~n ]ara
2
noastr\, cei care doresc s\ se lase de fumat au la dispozi]ie site-ul oficial al
5 Sfaturi pentru...

Programului Na]ional pentru Renun]area la Fumat www.stopfumat.eu [i linia

telefonic\ TelVerde 0800 878 673.

robleme familiale, dificult\]i profesionale, numeroasele griji de zi cu zi se

ALIMENTA}IE
ANTISTRES
P acumuleaz\ [i duc la apari]ia stresului sau anxiet\]ii. Pentru a face fa]\
surmenajului, trebuie s\ ave]i grij\ la p\strarea echilibrului nervos. Un rol
important `n acest sens `l au vitaminele din grupul B [i magneziul – campion `n lupta
antistres. Pentru a beneficia de propriet\]ile antistres ale vitaminelor B [i magneziului,
include]i `n diet\ urm\toarele alimente: cereale integrale, carne de pui [i curcan (B1),
3
carne de vit\ (B6 [i B12), germeni de grâu, spanac (B1 [i B9), ciocolat\ neagr\ [i
fructe uscate (magneziu).

spectul din]ilor poate fi `mbun\t\]it cu ajutorul unei

A paste naturale, pe care o pute]i prepara singuri acas\.

Iat\ re]eta: zdrobi]i 2 c\p[une [i ad\uga]i o linguri]\
>>>>>>>>>>

de bicarbonat de sodiu, omogeniza]i pân\ la ob]inerea unei

ALBIREA
paste. Peria]i-v\ din]ii cu aceast\ past\ diminea]a [i seara,
DIN}ILOR
cel pu]in 5-7 minute. Rezultatele pot fi vizibile imediat, din]ii
c\p\tând un alb str\lucitor. Pasta pe baz\ de c\p[une este
4 ideal\ pentru `ndep\rtarea petelor produse de ceai [i cafea. C\p[unele con]in acid
malic, care ajut\ la [tergerea petelor respective. Aten]ie: aceast\ past\ nu trebuie
utilizat\ zilnic, ci doar ocazional, `ntrucât acidul malic atac\ smal]ul dentar.

entru a sc\pa de irita]ii [i comedoane, tampona]i zona respectiv\ cu o

REMEDII
ANTIACNEE
P compres\ `mbibat\ `n ulei esen]ial din arbore de ceai, cu propriet\]i
dezinfectante. Repeta]i aplicarea de câteva ori pe zi, astfel `ncât co[urile s\ se
usuce [i `n final s\ dispar\. Dac\ nu ave]i la dispozi]ie ulei esen]ial din arbore de
ceai, `l pute]i `nlocui cu banalul o]et de vin alb sau cu o feliu]\ de l\mâie. Efectele
5
astringente [i dezinfectante sunt similare.

57
 Info
Ce nu [tiai despre sport
Iarna este perioada `n care frigul [i z\pada ne oblig\ s\ petrecem mult timp `n interior. Asta
nu `nseamn\ c\ avem o scuz\ s\ nu facem mi[care, mai ales dac\ ne-am ales cu o greutate
suplimentar\ dup\ festinurile culinare de S\rb\tori. L\murim `n continuare câteva mituri
privind activitatea fizic\, pentru a `ncepe s\ facem mi[care `n mod corect.
Mi[carea este s\n\tate
1 curat\ pentru corpul uman.
To]i medicii ne spun c\
sportul ne ajut\ s\ fim s\n\to[i,
s\ ne men]inem `n form\, s\
sl\bim, etc. ~n mare parte este
adev\rat, dar trebuie s\ ]inem
seama de anumite nuan]e. De
exemplu, nu toate persoanele
pot s\ practice alergarea. Sau
mersul pe jos se poate dovedi
inutil `n cazul celor care doresc
s\-[i tonifieze musculatura. Sau
efortul fizic intens se transform\
`ntr-un pericol major pentru cei
cu probleme cardiace. Iat\ de ce
orice persoan\ care dore[te s\
`nceap\ un program de exerci]ii
fizice trebuie s\ solicite avizul
unui specialist.
58
Febra muscular\ dovede[te consecven]i `n practicarea
2 eficien]a antrenamentului.
Durerile musculare nu arat\
activit\]ii fizice pentru care am
optat. Antrenamentul constant
neap\rat c\ te-ai antrenat este cheia succesului `n sport.
eficient, ci poate c\ ai f\cut
exces de zel. Febra muscular\
este dat\ de micile rupturi
musculare care au loc mai ales
`n cazul unui efort fizic intens.
Durerile mari apar atunci când
se dep\[e[te capacitatea de
efort a organismului.
Stretchingul ne protejeaz\ de
3 accident\ri.
Faptul de a `ntinde un
mu[chi nu schimb\ cu nimic
Dac\ faci sport, po]i mânca
func]ionarea acestuia sau
predispozi]ia la accident\ri. ~n 5 orice dore[ti.
Nu este adev\rat.
realitate, `ntinderea static\ are
Organismul trebuie hr\nit
mai degrab\ tendin]a de a-l
corespunz\tor atât `nainte, cât [i
face mai pu]in reactiv, deci mai
dup\ antrenament. Cea mai
pu]in performant.
important\ condi]ie se refer\ la
calitatea alimentelor consumate.
Sportul trebuie practicat
4 diminea]a.
~nainte de a face sport se
recomand\ carbohidra]ii cu
Mi[carea este binevenit\
asimilare lent\ (cereale, paste,
oricând ai timp. Seara sau
orez), iar dup\ antrenament –
diminea]a, important este s\ fim fructe uscate sau banane.
 Organismul se reface singur dup\
6 antrenament.
Gre[it. Corpul uman nu este o ma[in\rie care
se repar\ singur\, ci o entitate biologic\
complex\, care are nevoie de micronutrien]i
esen]iali pentru a-[i asigura energia, refacerea [i
rezisten]a. Suplimentele nutritive ortomolecare
reprezint\ combina]ia ideal\ pentru sus]inerea
performan]ei sportive.

Cu cât transpiri mai intens, cu atât sl\be[ti

7 mai mult
Cantitatea de transpira]ie eliminat\ `n timpul
antrenamentelor solicitante nu `nseamn\ c\
elimini [i kilogramele suplimentare, ci doar c\ te
deshidratezi. Transpira]ia este r\spunsul
organismului prin care se r\ce[te pielea [i se
regleaz\ temperatura intern\.

Mersul pe jos [i alergarea te ajut\ s\ sl\be[ti.

8 Dac\ mergi pe jos 30 de minute sau alergi de
dou\ ori pe s\pt\mân\, nu trebuie s\ `]i faci prea
multe speran]e c\ vei ajunge la greutatea ideal\.
Pentru a ob]ine silueta mult visat\, este nevoie de
mai mult efort. Dieta s\n\toas\ trebuie combinat\
cu antrenamente cardio, alergare, mers pe jos,
`not.
 Psihiatrie

Înva]\ cum s\ spui

STOP depresiei!
Recuperarea `n urma unei depresii este un proces `ndelungat [i dificil. Din nefericire,
aproximativ 50% dintre oamenii care au trecut printr-un episod major de depresie vor
recidiva, iar riscurile cresc dac\ au avut mai mult de un astfel de episod (conform American
Psychiatric Association).
www.depresiv.ro

Factori ce cauzeaz\ recidive

Exist\ o serie de factori care
duc la reinstalarea depresiei.
Cel mai important dintre
ace[tia este `ncetarea
tratamentului: de la
neprezentarea la consulta]ia la
medic sau la [edin]ele de
terapie, la `ncetarea
tratamentului medicamentos
sau la `ncheierea prematur\ a
terapiei, toate acestea
conducând fie la persisten]a
unor simptome (a[a-numitele
simptome reziduale), fie la
reapari]ie dup\ o perioad\ mai
scurt\ sau mai lung\ de timp a
manifest\rilor depresiei.
De foarte multe ori,
persoanele afectate de depresie
obi[nuiesc s\ se gândeasc\
destul de mult asupra p\r]ilor
negative din via]a personal\,
acesta fiind un alt factor care
poate duce la reapari]ia
simptomelor depresive. Indivizii
care sufer\ de depresie au
tendin]a de a r\mâne bloca]i `n
presupusele lor defecte, e[ecuri
sau evenimente mai pu]in
pl\cute din via]\. O gândire de
acest fel, negativist, nu va face
decât s\ sporeasc\ riscurile de
reinstalare a depresiei la aceste
persoane.

iscul de a interveni o

R recidiv\ a depresiei
variaz\ `n func]ie de
severitatea simptomelor [i a
istoricului medical personal.
Vestea bun\ este c\ exist\
anumi]i pa[i ce pot fi urma]i
pentru ca depresia s\ nu `[i
fac\ din nou loc `n via]a
noastr\.
Semne prevestitoare
Persoanele care au trecut printr-unul sau mai multe episode
depresive trebuie s\ `nve]e s\ recunoasc\ semnele timpurii de
avertizare ale acestei tulbur\ri `n eventualitatea reapari]iei acestor
manifest\ri. Nim\nui nu `i face pl\cere s\ `[i aminteasc\ perioadele
grele prin care a trecut, `ns\ odat\ dep\[ite aceste momente, ele
trebuie s\ r\mân\ drept puncte de reper pentru pacient, care va
trebui s\ `[i aminteasc\ cum a progresat, ce a f\cut pentru a-[i
modifica comportamentul s\u depresiv [i care sunt lucrurile,
aspectele care l-au ajutat `n mod particular.

60

Printre primele manifest\ri care anun]\
iminen]a unui episod depresiv includem: tulbur\ri
ale somnului, sc\derea apetitului, apari]ia unei
st\ri de oboseal\, lipsa pl\cerii de a socializa,
Psihiatrie
iritabilitate [i anxietate. De asemenea, [i durerile
cronice corporale sunt semne de revenire a
depresiei, al\turi de cre[terea sau sc\derea brusc\
`n greutate.

Pa[i de urmat pentru echilibrul mental

~n primul rând este
obligatoriu ca pacientul s\
urmeze tratamentul [i
recomand\rile prescrise de c\tre
medic, indiferent de forma
acestuia, inclusiv psihoterapia,
chiar [i atunci când se simte
bine. Tratamentul (atât cel
medicamentos, cât [i
psihoterapia) poate continua [i
dup\ dispari]ia st\rii depresive,
câteva luni sau chiar mai mult,
`n func]ie de factorii de risc ai
reapari]iei acesteia.
S\n\tatea fizic\ joac\ un
rol foarte important `n
`mbun\t\]irea vie]ii unui pacient
care a suferit de depresie.
Mâncarea s\n\toas\, sportul
regulat [i somnul sunt
elemente-cheie `n men]inerea
unei st\ri mentale pozitive.
Mâncarea cu con]inut sc\zut de
gr\simi, bogat\ `n acizi omega-
3 [i acid folic, poate avea o
influen]\ pozitiv\ asupra
psihicului. Sunt recomandate
legumele, fructele, nucile,
cerealele integrale [i pe[tele,
fiind de evitat consumul de
alcool [i cofein\.
Fiecare persoan\ trebuie s\
ia parte la ac]iuni care `i fac
pl\cere [i o motiveaz\, precum
vizitarea prietenilor sau
practicarea hobby-ului preferat.

Face]i `n fiecare zi Tehnici de relaxare

o list\ cu lucruri Medita]ia, exerci]iile de respira]ie, relaxarea progresiv\
pentru care sunte]i a mu[chilor, yoga, muzica, pictura sau scrisul sunt
recunosc\tori [i tehnici de relaxare esen]iale `n lupta contra depresiei.
ferici]i, pentru a O schimbare major\ `n via]a oric\rui om o face
combate emo]iile voluntariatul, iar oamenii care s-au luptat cu depresia
negative. sunt `ncuraja]i s\ adere la grupuri de suport, grupuri `n
care `i pot ajuta pe cei care au aceea[i problem\.

Plan de preven]ie
Este recomandat\ realizarea
unui plan de preven]ie care s\
con]in\, punctual, urm\toarele
elemente:
4Evenimente sau situa]ii care au
cauzat recidiva `n trecut
4Simptome sau manifest\ri care
preced instalarea depresiei
4Lucruri care m\ ajut\ atunci
când observ posibila apari]ie a
unui nou episod depresiv
4Oameni care m\ ajut\ [i
modul `n care m\ ajut\
4Oameni pe care vreau sa `i
contactez `n caz de urgen]\
4Modalit\]i prin care este redus
impactul episodului depresiv
4Metode de tratament
(psihoterapie sau
medicamentos) care m-au
ajutat `n trecut.
Foarte important `n revenirea
dup\ o depresie este suportul pe
care `l ofer\ familia [i prietenii.
Comunicarea este esen]ial\ `n
prevenirea reapari]iei depresiei,
exteriorizarea sentimentelor fiind o
cale de con[tientizare a lor [i un
mod de a lupta `mpotriva celor
negative.

61
Nout\]i medicale

Nou antibiotic eficient Din 2015,

contra bacteriilor rezistente to]i nou-n\scu]ii
n nou tip de antibiotic, numit Teixobactin, eficient vor beneficia de
U inclusiv contra unor bacterii care au dezvoltat
rezisten]\ la alte tratamente, a fost realizat de un
testare audiometric\
inisterul S\n\t\]ii va
colectiv de cercet\tori din Germania [i SUA, informeaz\
revista britanic\ Nature. Testele efectuate pe mai multe
animale au dat rezultate `ncurajatoare. Se estimeaz\ c\, `n 5-
6 ani, noua substan]\ ar putea deveni primul membru al unei
M asigura, `ncepând din
2015, testarea
audiometric\ `n toate maternit\]ile
[i pentru to]i copiii nou-n\scu]i.
noi clase de antibiotice. Eficien]a noului antibiotic a fost
Screeningul auzului la nou-n\scu]i
dovedit\ pentru Clostridium difficile, bacterie care produce
este singura metod\
diaree, contra stafilococului auriu, care st\ la originea unor
prin care se poate
infec]ii ce pot duce la septicemie, [i a bacteriei tuberculozei,
depista activ
Mycobacterium tuberculosis. Toate cele trei bacterii men]ionate
hipoacuzia chiar
au dobândit rezisten]\ fa]\ de antibioticele clasice. Rezisten]a
din prima lun\ de
la antibiotice ar putea duce la moartea a 10 milioane de
via]\. Instruirea
persoane pe an, la nivel global, `n 2050, cauzând [i o
personalului
diminuare a PIB-ului mondial cuprins\ `ntre 2 [i 3 %,
medical, dar [i
apreciaz\ o comisie de exper]i alc\tuit\ de guvernul britanic.
dotarea
tuturor celor
Stresul post-traumatic, 150 de
risc crescut de diabet maternit\]i
emeile care sufer\ de stres post-traumatic risc\ de de pe

F aproape dou\ ori mai mult s\ fac\ diabet decât cele

care nu sunt afectate de aceast\ tulburare, se arat\ `ntr-
un vast studiu american citat de AFP. Cercet\torii au analizat
teritoriul României cu aparatura de
screening auditiv la nou-n\scut se
vor face din fonduri europene.
datele ob]inute `ntre 1989 [i 2011 `n leg\tur\ cu aproape Potrivit MS, `n prezent, testarea
50.000 de femei din SUA [i au constatat c\ exist\ o corela]ie pentru depistarea surdit\]ii nou-
puternic\ `ntre severitatea tulbur\rii de stres post-traumatic n\scu]ilor se desf\[oar\ `n 17
(TSPT) [i nivelul riscului de diabet de tip 2. Potrivit statisticilor, o maternit\]i din ]ar\ care dispun de
femeie din zece sufer\ de TSPT `n cursul vie]ii, dublu fa]\ de condi]iile necesare. Dac\ `n anul
b\rba]i. Evenimentele care pot duce la stres post-traumatic 2013 fondurile asigurate `n cadrul
sunt accidentele de ma[in\, pierderea unei persoane dragi, programului de screening au ajuns
violul sau alte violen]e psihice [i fizice. Stresul post-traumatic pentru testarea a aproximativ
nu este numai devastator pentru s\n\tatea mental\, ci exist\ [i 38.000 de copii, pentru 2015
efecte nefaste asupra s\n\t\]ii fizice, m\rind riscul unor boli Ministerul S\n\t\]ii `[i propune
cardiovasculare, diabet [i obezitate. testarea a 200.000 de copii.

62

Creierul, influen]at de
flora intestinal\
otrivit unor studii realizate `n Suedia [i Singapore,
P activitatea creierului este influen]at\ de flora
intestinal\, adic\ de bacteriile prezente `n sistemul
digestiv. Rezultatele au fost observate `n prima faz\ pe
animale de laborator. Cercet\torii de la Karolinska Institute
[i cei de la Genome Institute din Singapore au comparat
comportamentul [oarecilor cu sau f\r\ flor\ intestinal\. A
rezultat c\ [oarecii care posedau o flor\ intestinal\
s\n\toas\ erau mai activi [i mai pu]in anxio[i decât ceilal]i.
Pentru a `n]elege mecanismul de ac]iune, cercet\torii au
studiat expresia anumitor gene la nivel cerebral. Astfel au
constatat c\ exist\ varia]ii `ntre cele dou\ grupuri la nivelul
regiunilor cerebrale responsabile cu controlul motor [i al
comportamentului anxios. Aceste rezultate deschid calea
observa]iilor ce vor fi efectuate [i la om pentru a descoperi
noi beneficii ale unei flore intestinale s\n\toase.
Un avocado pe zi ajut\
la sc\derea colesterolului
onsumul unui fruct de avocado pe zi ar putea
C
ajuta la sc\derea nivelului de colesterol r\u `n
cazul persoanelor supraponderale [i obeze, dar
aflate `nc\ `n stare bun\ de s\n\tate, potrivit unui
studiu citat de Reuters. Coordonatorul studiului a spus
c\ se poate ajunge la acest rezultat numai dac\
avocado este inclus `ntr-un regim alimentar s\n\tos.
„Oamenii nu trebuie doar s\ adauge un avocado
dietei, ci ar fi foarte bine s\ adauge un astfel de fruct
unui regim alimentar s\n\tos”, a declarat Penny Kris-
Etherton, pre[edinte al Comitetului pentru Nutri]ie al
American Heart Association [i expert `n nutri]ie la
Pennsylvania State University. Fructele de avocado sunt
o surs\ important\ de acizi gra[i mononesatura]i
(omega), dar [i de vitamine, minerale [i fibre cu rol
protector fa]\ de bolile cardiovasculare.
Nout\]i medicale
Obezitatea poate
scurta via]a
cu opt ani
bezitatea [i obezitatea sever\
O
pot scurta cu opt ani
speran]a de via]\ [i cu pân\
la 19 ani perioada `n care s\n\tatea
este bun\, sus]ine un studiu coordonat
de profesorul Steven Grover de la
Universitatea McGill (Montreal) [i
publicat `n revista The Lancet Diabetes
& Endocrinology. Studiul arat\ c\
obezitatea este asociat\ cu un risc
crescut de a dezvolta boli
cardiovasculare, cum ar fi infarctul
miocardic [i accidente vasculare
cerebrale, dar [i diabet, care reduce
semnificativ speran]a de via]\ [i anii de
via]\ s\n\toas\, comparativ cu
persoanele cu greutate normal\,
explic\ Grover. Cea mai important\
sc\dere a speran]ei de via]\ la
persoanele supraponderale s-a
`nregistrat `n rândul tinerilor cu vârste
cuprinse `ntre 20 [i 29 de ani. De
asemenea, la persoanele care sufer\
de obezitate sever\, perioada tr\it\
`ntr-o stare de s\n\tate bun\ se poate
reduce cu pân\ la circa 19 ani. Potrivit
Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii,
num\rul de cazuri de obezitate s-a
dublat din 1980.
Supraponderabilitatea afecteaz\ 1,4
miliarde de persoane cu vârsta de
peste 20 ani, din care peste 200 de
milioane de b\rba]i [i aproape 300 de
milioane de femei sunt obezi.
63
 Divertisment
n Doi microbi st\teau de
vorb\. Unul zice c\tre cel\lalt:
– Ast\zi sunt bolnav.
– Dar ce ai?
– Penicilin\.
n AVOCATUL: – Doctore,
câte din autopsiile pe care le-ai
f\cut au fost pe oameni mor]i?
MARTORUL: – Toate. Cei `nc\
vii… se zbat prea mult!
n Robotul telefonic la spitalul
de psihiatrie: Dac\ suferi de
tulburare obsesiv-compulsiv\,
apas\ repetat tasta 1. Dac\ e[ti
dependent, roag\ pe cineva s\
apese tasta 2. Dac\ ai
personalit\]i multiple, apas\ 3,
4, 5 [i 6. Dac\ e[ti paranoic,
nu e nevoie s\ ape[i vreo tast\;
64
Bancuri cu
medici
deja [tim cine e[ti; r\mâi pe fir,
s\ `]i detect\m telefonul. Dac\
e[ti schizofrenic, ascult\ cu
aten]ie, [i o voce `]i va spune
ce tast\ s\ ape[i. Dac\ e[ti
deprimat, nu conteaz\ ce tast\
ape[i, oricum nu `]i va
r\spunde nimeni. Dac\ suferi
de halucina]ii, fii atent c\
obiectul acela pe care `l ]ii la
ureche este viu [i o s\ te mu[te
de ureche.
n – Doctore, am aflat c\ am
gut\. V\ pricepe]i s\ mi-o
trata]i?
– Asta-i bun\, chiar eu s\ nu
m\ pricep?! Tat\l meu a suferit
pân\ la moarte de gut\, iar pe
mine nu m\ las\ boala asta `n
pace de peste zece ani!
n ~ntr-o mic\ ferm\, uitat\ `n
mun]i, a fost chemat doctorul
ca s\ asiste la o na[tere.
Neavând curent electric,
fermierul aprinse un felinar `n
dreptul patului unde so]ia sa `i
d\rui un fiu. Nu trecu mult timp
[i ap\ru [i al doilea copila[.
Bucurie mare, `ns\ v\zând c\
apare [i al treilea copil,
fermierul `ncepu s\ strige:
„Doctore, s\ stingem felinarul,
lumina `i atrage!”.
n Ion se duce la doctor [i `i
spune sup\rat:
– Domnule doctor… cred c\
eu vorbesc `n somn.
– Dar ce v\ face s\ crede]i
asta?
– P\i, `n fiecare diminea]\ m\
trezesc r\gu[it.
n Un dentist, dup\ ce `[i
termin\ lucrarea, `i spune
pacientului:
– ~mi faci un serviciu? Po]i s\
]ipi foarte tare de câteva ori?
– P\i de ce, c\ de data asta
nu a fost chiar a[a de r\u?!
– Da, dar mai am vreo cinci
pacien]i afar\ [i nu vreau s\
pierd meciul de la ora 6!
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1

4
5

7
8 Doi ardeleni, unul mai sl\bu] [i unul mai gr\su], stau de vorb\.
Unul dintre ei zise:
- M\i, Ioane, dac\ te-ar vedea cineva, ar zice c\ e foamete
9 `n ]ar\!
- Da, dar dac\ te-ar vedea pe tine, ar zice c\ tu…
10 (urmarea pe linia 7)

REPLICI de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL:
l 1) 12 ODOARE! – VIOLET DESCHIS – MIEZ DE RAHAT! l 2) ANONIM l 3) A {OV|I – BUFNI}|
l 4) CIUR – 13 FLORI! – ~N GU{|! l 5) NIT RUPT! – ~N BULB! – CUIER! l 6) 12 ETAPE! – V¢RFUL
CAPULUI l 7) CONTINUARE GLUM| (2 CUV) l 8) CEAS l 9) INDOLEN}| l 10) M|GAR
VERTICAL:
l 1) CINSTITE – GAURA COLACULUI l 2) INDIFEREN}| l 3) A PARCURGE UN TEXT -– GLANDE
MAMARE l 4) A SCHIMBA LOCUL – CETE! – ~N VEN|! l 5) CONAC ~N CENTRU! - A DU{M|NI
l 6) 12 VOCI! – BUC|}IC| DE TALP| PE TOCUL ~NC|L}|MINTEI l 7) 132 SOBE! – CAS|! l 8)
~N ACEST MOMENT – A NITUI ~N MIJLOC l 9) PAS|RE R|PITOARE DE NOAPTE l 10) TRAS DE
MOTOCICLET| – CUT|!

DEZLEGARE
ORIZONTAL: l 1) OD – MOV – AHA l 2) NECUNOSCUT l 3) EZITA – BUHA l 4) SITA – FO – US
l 5) TNI – UL – IR l 6) ET – CRESTET l 7) ESTI CAUZA l 8) ORA l 9) LENE l 10) ASIN
VERTICAL: l 1) ONESTE – OLA l 2) DEZINTERES l 3) CITI – SANI l 4) MUTA – CT – EN
l 5) ONA – URI l 6) VO – FLEC l 7) SBO – SA l 8) ACU – ITU l 9) HUHUREZ
l 10) ATAS – TA

65
 Din num\rul viitor

În edi]ia din martie-aprilie

a revistei DoctorulMeu puteți citi
aCOPILUL T|U ESTE
TIMID? aAVEM UN BEBELU{
Cum proced\m?
Modalit\]i de a-i forma
`ncrederea `n sine

aIMUNIZAREA
NATURAL|,
mit sau realitate?

aPentru un c\min s\n\tos

AFAR| CU ACARIENII! aACUPUNCTURA
ac de cojocul durerilor
aSolu]ii de a combate
ASTENIA DE PRIM|VAR|

aUN TEN FRESH

pentru noul anotimp

aProfita]i de beneficiile
VERDE}URILOR DE SEZON!

66