Barometrul s\n\t\]ii
Cr\ciun `n fiecare zi
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
ste Cr\ciun de fiecare dat\
E
când [tergi o lacrim\ de pe
obrazul unui copil.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
la[i deoparte `ncrâncenarea [i `]i
ascul]i sufletul.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
pui cap\t luptei [i `]i deschizi
bra]ele.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
nu te la[i cople[it de griji [i nevoi.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
inima ta bate la al\turi de inima
celorlal]i.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
speran]a `nvinge.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
minciunile se sting [i las\ loc
adev\rului.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
d\ruim aten]ie [i c\ldur\ unui
bunic.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
mâinile tale `mpart pâinea cea de
toate zilele.
Este Cr\ciun de fiecare dat\ când
familia ta se reune[te senin\ `n jurul
mesei.
Poate fi Cr\ciun `n fiecare zi.
~ntrucât Cr\ciunul `nseamn\
Iubire.
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
Sunt multe motive pentru care
ar putea fi Cr\ciun `n fiecare zi.
Dar m\car atunci când, `ntr-adev\r,
ne afl\m `n perioada S\rb\torilor
de Cr\ciun este bine s\ ne
deschidem sufletul, s\ fim `n
comuniune cu noi `n[ine [i cu cei
din jurul nostru, s\ d\ruim [i s\
primim iubire.
Mul]umim celor care ne-au
sus]inut de-a lungul acestui an. V\
mul]umim dumneavoastr\, cititorii
no[tri, c\rora am `ncercat s\ v\
aducem un strop de s\n\tate
`mp\rt\[indu-v\ informa]iile [i
sfaturile oferite cu generozitate [i
profesionalim de medicii cu care v\
facem cuno[tin]\ `n fiecare edi]ie.
V\ invit\m s\ afla]i informa]ii
interesante [i utile [i din aceast\
edi]ie care marcheaz\ `ncheierea
anului 2014, iar pentru 2015 v\
ur\m tot atâtea gânduri bune câte
luni sunt `ntr-un an.
Mult\ s\n\tate!
C\ci nu poate fi cump\rat\ cu
to]i banii din lume.
Iubire!
Via]a merit\ s\ fie plin\ de
iubire, nu de ur\ [i lupt\.
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Dr. Mihaela Leventer,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Ianuarie 2015
Noroc!
Norocul de a avea parte de tot
ceea ce v\ dori]i `n via]\.
Fericire!
Fiindc\ este hrana sufletului
nostru.
Speran]\!
Pentru a v\ putea `ndeplini visele.
Curaj!
De a accepta lucrurile pe care nu
le pute]i schimba.
~n]elepciune!
Pentru a g\si iubirea [i prietenia
care v\ vor face s\ nu sim]i]i
niciodat\ singur\tatea.
~n]elegere!
Ca s\ v\ bucura]i de o familie
unit\.
Succes!
~n toate proiectele pe care le
ave]i `n vedere.
Pace!
Lumea `n care tr\im are mare
nevoie de lini[te.
Tot ceea ce v\ mai dori]i!
Astfel suntem siguri c\ nu uit\m
ceva.
Binecuvântare Divin\!
Este cea mai important\!
S\ ave]i S\rb\tori Binecuvântate!
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3
 Psihologie
CUM NE MOTIV|M
pentru un sfâr[it de toamn\
plin de energie
A venit toamna, dar `n ciuda farmecului ei, ne sim]im
letargici [i lipsi]i de energie, de parc\ am fi participat la
maraton. De ce se `ntâmpl\ acest lucru?
peciali[tii sunt de p\rere c\
S o parte reprezentativ\ din
popula]ie sufer\ de ceea ce
se cheam\ tulburare afectiv\
sezonier\. Ce este aceasta?
Tulburarea afectiv\ sezonier\ sau
depresia de var\/iarn\ face parte
din tulbur\rile care par s\ fie
corelate cu schimbarea
anotimpului. De cele mai multe
ori, acest tip de depresie apare
iarna sau pe m\sur\ ce zilele se
scurteaz\, atunci când lumina
soarelui este mai redus\ [i ritmul
circadian se deregleaz\. Dar un
procent important dintre cei cu
aceast\ tulburare o resimt, mai
degrab\, atunci când zilele sunt
mai lungi, ci nu mai scurte.
Tulburarea afectiv\ sezonier\ se
manifest\ cu un nivel redus de
energie, triste]e, oboseal\,
dificult\]i de concentrare,
retragerea `n sine, evitarea
activit\]ilor sociale [i familiale,
cre[tere `n greutate, cu o poft\
crescut\ pentru carbohidra]i,
iritabilitate, somnolen]\.
4
Diana Nicolescu
Psiholog [i psihoterapeut `n
psihoterapii scurte orientate pe
resurse [i solu]ii
www.diananicolescu.ro
diana@diananicolescu.ro
Telefon: 0734 721 941
Cauze ale tulbur\rii afective
sezoniere
Unele teorii sus]in c\ zilele mai scurte [i lipsite de soare ar stimula
prezen]a melatoninei (hormonul somnului), conducând astfel la st\ri
de apatie [i somnolen]\. Apoi, mai este o ipotez\ interesant\ care
afirm\ c\ exist\ o corela]ie direct\ `ntre razele ultraviolete [i nivelul de
serotonin\. Razele UV sunt importante pentru c\ sunt absorbite prin
piele [i ajut\ la producerea vitaminei D. Aceast\ vitamin\ joac\ multe
roluri `n organism, inclusiv `n produc]ia de serotonin\. Dar, `n afar\
de produc]ia de vitamina D, intensitatea luminii la care suntem expu[i
este, de asemenea, important\ pentru c\ duce [i la o activitate
crescut\ a serotoninei, acel neurotransmi]\tor responsabil pentru
starea de bine [i buna dispozi]ie. Serotonina regleaz\, printre altele,
somnul [i apetitul, ceea ce explic\ cercul vicios al simptomelor
tulbur\rii sezoniere afective.
Se presupune, totu[i, c\ anotimpul nu are o influen]\ atât de mare
asupra acestei forme de manifestare afectiv\ [i c\ ea, de fapt, este
precursorul unei tulbur\ri depresive majore sau tulburari bipolare,
`ns\ cercet\rile nu au c\zut total de acord asupra acestei concluzii.
Exist\ persoane care nu dezvolt\ niciun episod depresiv major, dar
care atunci când se schimb\ anotimpul `ncearc\ o stare afectiv\ [i
un tonus mai sc\zute.
Sport [i alimenta]ie s\n\toas\
Cum s\ ne intr\m totu[i `n ritm [i s\ ne mobiliz\m pentru noul
sezon? Putem face acest lucru `n mai multe feluri, ac]iunea direct\
(sport sau orice tip de mi[care fizic\) fiind aliatul num\rul unu `n lupta
 Psihologie
cu orice tulburare de tip depresiv. Apoi, o alimenta]ie echilibrat\ ne poate aduce energie, dar ne [i poate
influen]a pozitiv imaginea de sine, astfel c\ o diet\ `mbinat\ cu o activitate fizic\ pot reduce dou\ dintre
manifest\ri.

Terapie cu lumin\ [i Jurnal de activit\]i

terapie cu ioni negativi Ce mai putem face pentru a ne intra `n
ritm? S\ ]inem un jurnal de activit\]i detaliat.
Terapia cu lumina (fototerapia) este [i ea o
Persoanele, care lucreaz\ [i la serviciu dup\ o
metod\ eficient\ de a lupta cu succes `mpotriva
list\ de sarcini, au mai multe [anse s\ termine
depresiei sezoniere. Acest tip de terapie se efectueaz\
ce [i-au propus, decât cele care se apuc\
`n condi]ii controlate [i const\ `n expunerea la o
haotic de munc\. Apoi, putem s\ prioritiz\m
lumin\ mai intens\ decât a becului, tratamentul
o singur\ activitate pe ziua respectiv\ [i s\ nu
durând de la 15 minute la 3 ore, `n func]ie de nevoile
amân\m. Oamenii eficien]i propun o metod\
individuale [i echipamentul folosit.
insolit\ de a-[i prioritiza sarcinile, printr-o
Speciali[tii de la Universitatea Columbia din SUA
reprezentare grafic\ a diagramelor lui Venn.
mai propun, cu rezultate destul de bune (dintr-o sut\
Probabil cu to]ii ne aducem aminte din
de pacien]i, ¾ au avut o recuperare bun\), [i terapia
manualul de logic\ din liceu de cercurile care
cu ioni negativi. Ionul negativ este o molecul\ care
se suprapun pentru a verifica mai multe
con]ine un extra electron. Aceste particule `nc\rcate
inferen]e. Diagramele Venn sunt un
negativ sunt create, `n mod natural, de soare, vânt
organizator cognitiv format din dou\ cercuri,
sau ape curg\toare. Aceste molecule, atunci când sunt
par]ial suprapuse, `n care se reprezint\
g\site `n concentra]ie ridicat\, sunt capabile s\ cure]e
asem\n\rile [i deosebirile dintre dou\ idei
[i s\ `mprosp\teze aerul, având un impact pozitiv
sau concepte. Acolo unde cercurile se
asupra persoanelor cu tulbur\ri afective sezoniere.
suprapun sunt asem\n\rile, iar acolo unde
Aceste metode se fac de c\tre speciali[ti [i sunt
nu, sunt deosebirile. Ce putem face?
combinate cu psihoterapie [i/sau medica]ie.
Desen\m trei cercuri care se intersecteaz\ [i
`n care scriem: ce ne place s\ facem, ce
trebuie s\ facem [i ce nu ne place s\ facem.
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
Talon s adresa Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3
Provocarea este de a g\si intersec]ia dintre ce
r
concu Etj.1, camera 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i ne place s\ facem [i ce trebuie s\ facem [i de
câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 a transforma ce nu ne place s\ facem `n ceva
premii Probiosan. Nu uita]i s\ completa]i tolerabil.
adresa Dvs. pe plic!
Nume
Prenume
ul
Email g\tor
Câ[ti sului
Telefon ur l Ra[c\ Simona, Bucure[ti
conc N
IOSA
PROB

5
 Farmacia Naturii

Alia]i din natur\ `n lupta contra

„Generalului Iarn\”
Cum ajut\m organismul s\ `nving\ infec]iile respiratorii de sezon
Odat\ cu instalarea anotimpului rece a crescut `n mod sim]itor [i frecven]a afec]iunilor
respiratorii; acestea pot `mbr\ca diverse forme, de la cele mai simple [i benigne (rinit\,
rinofaringit\) pân\ la forme mai grave (grip\, traheobron[ite, laringite, pneumonii).

Dr. Ruxandra Constantina

Medic specialist medicin\ familie, competen]\
apifitoterapie, biorezonan]\, iridologie
Centrul Terapii Naturiste SANAVIT CONSULT
https://www.facebook.com/SanavitConsult/
Telefon: 0733.299.355

n sezonul rece este recomandabil s\ ne stimul\m, pe c\i naturale,

~ imunitatea general\ nespecific\, pentru cre[terea rezisten]ei

organismului fa]\ de diferite infec]ii bacteriene sau virale.

Alimentele naturale, `n prima linie de ap\rare

Este bine s\ consum\m cât
mai multe legume `n stare
proasp\t\ sau pu]in preparate
termic: spanac, salat\ verde,
conopid\, varz\, vinete, ]elin\,
fasole verde, dovleac, ardei gras,
ro[ii; s\ nu uit\m de ceap\,
usturoi, praz, ardei iute, toate cu
propriet\]i imunostimulatoare [i
antivirale; s\ asezon\m orice fel de
mâncare cu condimente aromatice
de tipul cimbru, busuioc, ghimbir,
fenicul, ment\, rozmarin, care
con]in substan]e cu rol antiseptic,
revigorant, stimulator.
Indicate sunt [i lactatele, `n
special, laptele b\tut, kefirul [i
sana, ce produc o microflor\
probiotic\ ce confer\ un efect de
protec]ie `mpotriva bolilor
infec]ioase.

Echinaceea ]ine virusurile la distan]\

Dintre plantele
imunostimulatoare [i
imunomodulatoare, poate fi
folosit\ echinaceea. De-a lungul
timpului, echinaceea [i-a dovedit
extraordinara capacitate de
cre[tere a imunit\]ii nespecifice a
organismului, cu propriet\]i
antivirale [i bacteriostatice.
Poate fi administrat\ sub
form\ de: tinctur\ – 1 linguri]\ de
3-4 ori/zi, dizolvat\ `n pu]in\
ap\; sau comprimate cu pulbere
de echinaceea; sau suc proasp\t
stabilizat. Doza [i timpul de
administrare trebuie recomandate
de medicul apifitoterapeut.
Tratamentul dureaz\ `n general
30 de zile sau 10 zile/lun\, timp
de 3 luni. Pentru poten]area
efectelor de prevenire [i

6
combatere a infec]iilor gripale, se pot administra
capsule ce con]in echinaceea `n combina]ie cu
zinc [i vitamina C.

Propolisul, antibiotic
natural
Propolisul, unul dintre cele mai puternice
„antibiotice” naturale cunoscute, se folose[te sub
form\ de: tinctur\, miere cu propolis, tablete sau
baton de propolis. Tinctura se administreaz\ câte
30-40 de pic\turi de 2-3 ori/zi, `n func]ie de
vârsta [i greutate corporal\; tabletele se `nghit
sau se sug, 1 capsul\ de 3-4 ori/zi.

Uleiul de chimen negru este

indicat pentru cre[terea
imunit\]ii naturale a
organismului, ameliorarea
simptomatologiei `n diferite
afec]iuni respiratorii,
diminuarea marcat\ a tusei.

SIROPURI
Tot pentru `nt\rirea sistemului imunitar se pot
folosi [i siropuri presate la rece, surse
naturale excelente de vitamine, minerale [i
bioflavonoide, din m\ce[e, c\tin\, afine,
zmeur\, c\p[uni, citrice, struguri.

Plante care cresc

imunitatea
~n scopul stimul\rii imunit\]ii, adul]ii mai pot
folosi [i:
4Rhodiola rosea - cre[te imunitatea
organismului, ajutându-l s\ lupte
 Farmacia Naturii
contra infec]iilor cauzate de bacterii sau virusuri; de asemenea, are efect antioxidant.
4Ginseng (siberian, chinezesc) - are propriet\]i antioxidante, antiinflamatoare [i imunomodulatoare,
`mbun\t\]e[te imunitatea organismului, cre[te rezisten]a la efortul fizic [i intelectual.

Ceaiuri TREBUIE SĂ ȘTII!

binef\c\toare
S\ nu uit\m de ac]iunea
binef\c\toare a ceaiurilor, pe care le
putem consuma c\ldu]e sau la
temperatura camerei, eventual cu
adaos de suc de citrice, miere, fructe
uscate, scor]i[oar\:
4ceaiul oolong, un ceai ideal pentru
a ne ajuta s\ ne adapt\m la
trecerea la un nou anotimp;
4ceaiul de soc, care `nl\tur\
senza]ia de frig, accelereaz\
circula]ia [i metabolismul;
4ceaiul de hibiscus, care ajut\ la
cre[terea imunit\]ii;
4ceaiuri naturale din fructe de
p\dure: m\ce[e, c\tin\, afine, o
surs\ excelent\ de vitamina C;
4ceaiurile naturale din fructe
exotice, citrice, mere, pere,
consumate c\ldu]e, cu adaos de
miere [i suc de l\mâie sunt [i ele
benefice.
~n aceast\ perioad\ se pot folosi ceaiuri din plante cu
ac]iune benefic\ la nivelul aparatului respirator; ac]iune
antiseptic\ [i antiinflamatorie, decongestiv\ [i emolient\ la
nivelul c\ilor respiratorii, expectorant\ [i de favorizare a
elimin\rii secre]iilor, de calmare a tusei: scai-vân\t,
p\tlagin\, busuioc, coada-calului, mu[e]el, coada-
[oricelului, lumân\ric\, muguri de plop, potbal, ciubo]ica-
cucului, nalb\, isop, t\t\neas\, tei, cimbri[or, lemn-dulce,
muguri de pin, brad.
MIEREA, COCTEIL DE NUTRIEN}I
Ceaiurile se consum\ c\ldu]e (3-
4 c\ni/zi), `ndulcite cu miere,
care, prin con]inutul ei deosebit
de valoros (glucoz\, fructoz\,
enzime, vitamine, s\ruri
minerale, acizi organici), are
propriet\]i de stimularea a
imunit\]ii generale,
antibacteriene [i antivirale,
vitaminizante [i de refacere a
organismului.

Recomand\ri pentru copii

Copiilor este recomandabil
s\ le administra]i preparate
gemoterapice din muguri de
coac\z-negru, muguri de brad,
muguri de c\tin\, muguri de
porumbar, ml\di]e de m\ce[ [i
de afin, `n cure periodice de 1-2
luni, dup\ o schem\
recomandat\ de un medic
apifitoterapeut.
~n cazul `n care copilul a
r\cit, este bine s\-l hidrat\m
corespunz\tor (limonad\,
citronad\, ceaiuri c\ldu]e), s\ `i
administr\m antibiotice naturale
care sunt la fel de eficiente ca [i
medicamentele clasice, dar f\r\
reac]ii adverse; este vorba de
propolis, uleiuri esen]iale (de
ment\, te-tree, cimbru, eucalipt,
l\mâie); la fel de eficiente sunt [i
extractele naturale din cimbru,
muguri de plop, scai-vân\t,
busuioc, muguri de pin, de brad,

8
flori de soc, echinaceea.
Preparatele ce con]in argint coloidal ajut\ la
cre[terea imunit\]ii, au ac]iune antibiotic\ [i
antiviral\.
Tot pentru cre[terea imunit\]ii [i o dezvoltare
armonioas\ fizic\ [i psihic\ a copiilor se
recomand\ uleiul de pe[te.

Aten]ie la
antibiotice!
Tratamentul cu
antibiotice nu trebuie
prescris decât `n
cazul apari]iei
suprainfec]iei
bacteriene [i
recomandat de c\tre
un medic specialist.
Pe toat\ durata antibioterapiei [i `nc\ 7 zile dup\
aceea este recomandat s\ se administreze [i un
preparat cu probiotice, adic\ cu bacterii bune,
pentru asigurarea unei bune imunit\]i la nivel
intestinal [i deci a unei imunit\]i generale
adecvate, pentru c\ imunitatea `ncepe la nivel
digestiv.
Exist\ [i preparate naturale ce con]in uleiuri
esen]iale (de l\mâie, tea-tree, eucalipt, cimbru,
ment\, pin, brad), care sunt adev\rate antibiotice
naturale deosebit de puternice, dar f\r\ efecte
adverse dac\ sunt recomandate corect de c\tre
un medic apifitoterapeut. ~n special la copii, se
pot utiliza siropuri ce con]in un amestec de plante
imunostimulatoare `n combina]ie cu propolis sau
cu uleiuri esen]iale cu ac]iune antibiotic\ [i
antiseptic\ deosebit de puternic\.

Nu uita]i c\ aceste terapii naturale

trebuie recomandate de c\tre un
medic apifitoterapeut!

Hipertensiunea arterial\,
]inut\ `n frâu de la vârste tinere
Hipertensiunea arterial\ este o boal\ pe cât de frecvent\, pe atât de complex\. Pentru a nu se
transforma `ntr-un pericol iminent dup\ vârsta de 50 de ani, preven]ia trebuie s\ `nceap\ de
pe b\ncile [colii, sus]in speciali[tii Societ\]ii Române de Hipertensiune.
este 40% din
P popula]ia
României are
hipertensiune arterial\,
potrivit studiului
epidemiologic SEPHAR.
Acest lucru `nseamn\ c\ 4
din 10 români cu vârsta
cuprins\ `ntre 18 [i 80 de
ani se lupt\ zi de zi cu
aceast\ afec]iune. Situa]ia
este cu atât mai grav\ cu
cât posibilitatea ca num\rul
celor care au hipertensiune
arterial\ s\ fie mai mare
decât num\rul persoanelor
existente `n eviden]a
medicilor.
F\r\ prea mult\ sare `n bucate!
Medicii cardiologi subliniaz\
faptul c\ reducerea consumului
de sare la 2-4 grame pe zi este
esen]ial\ `n prevenirea
hipertensiunii arteriale. ~ns\
pentru a `ndeplini acest obiectiv
este necesar\ implicarea [i
cooperarea cu produc\torii
alimentari.
10
Cardiologie
Preven]ia trebuie s\ `nceap\
din [coal\
Speciali[tii atrag aten]ia c\
este necesar\ adoptarea unor
m\suri urgente de preven]ie [i
control privind hipertensiunea
arterial\. Mai exact, preven]ia `n
hipertensiunea arterial\ trebuie
s\ `nceap\ din [coal\ prin
adoptarea unor m\suri de
educa]ie sanitar\.
„Pentru a preveni
hipertensiunea arterial\ este
foarte important s\ educ\m
tinerele genera]ii, s\ se mi[te
mai mult, s\ nu se `ngra[e, s\
m\nânce alimente s\race `n
gr\simi saturate [i foarte
important s\ reduc\ aportul de
„Este timpul s\ ac]ion\m
pentru a preveni hipertensiunea
arterial\. Ac]iunile noastre
trebuie s\ se lege de stilul nostru
de via]\, de to]i acei factori care
duc la apari]ia hipertensiunii
arteriale, cum ar fi consumul
ridicat de sare. Este o ac]iune
important\ `n acest sens, mai
sare. Ce ar `nsemna acest lucru?
Ar `nsemna s\ introducem `n
[coli [i `n gr\dini]e programe `n
urma c\rora cei mici s\ `nve]e
un alt mod de a se comporta.
Dup\ cum spuneam, s\ reduc\
sarea din alimenta]ie, s\ aib\
ore de alimenta]ie sanitar\,
m\car una pe s\pt\mân\ sau la
dou\ s\pt\mâni, tot ar fi bine”,
a declarat prof. univ. dr. Maria
Doroban]u, pre[edintele
Societ\]ii Române de
Hipertensiune, cu ocazia
Congresului Na]ional al
societ\]ii (18-20 septembrie
2014).
ales `n ceea ce prive[te pâinea,
`n care se reg\sesc cantit\]i mari
de sare. De fapt, sarea ar trebui
redus\ din toate alimentele,
`ncepând cu acelea care se vând
`n [coli”, a subliniat prof. univ.
dr. Athanasios Manolis, expert
Grupul de lucru pe
Hipertensiune arterial\ al ESC.
 Cardiologie

Tratamentul Aproximativ 150.000 de români mor anual din

antihipertensiv, cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând circa
60% din totalul deceselor `nregistrate. Estim\rile indic\ date
pe via]\ la fel de alarmante pe viitor, din cauza inciden]ei crescute
`n rândul popula]iei a factorilor de risc cardiovascular:
hipertensiune arterial\, dislipidemie, obezitate, diabet
zaharat, fumat, sedentarism.

80% din decese pot fi evitate

Aproximativ 80 % din 94 cm. Datele au fost
decesele cauzate de bolile publicate `n Journal of the
cardiace pot fi prevenite prin American College of
„Este foarte important s\
controlul eficient al factorilor Cardiology.
inducem `n con[tiin]a românilor care
de risc, sus]in speciali[tii, care Cercetarea oamenilor de
au hipertensiune arterial\ necesitatea
fac apel la preven]ie. Prin [tiin]\ suedezi a ar\tat c\
unui tratament continuu. Doar `n
adoptarea unei alimenta]ii fiecare comportament s\n\tos
acest fel putem preveni complica]iile
s\n\toase, prin practicarea
asociate. Exist\ hipertensivi care
unei activit\]i fizice, prin
tr\iesc pân\ la 100 de ani cu o
oprirea fumatului, riscul de a
form\ u[oar\ a bolii, f\r\
fi doborât de o boal\
complica]ii, [i hipertensivi care mor
cardiovascular\ este redus.
la 40-50 de ani dac\ asociaz\
Potrivit unui studiu desf\[urat
diverse alte patologii [i au risc
timp de 11 ani de cercet\tori adoptat protejeaz\ inima.
cardiovascular mare. Iat\ de ce este
suedezi, riscul infarctului de Astfel, o alimenta]ie bogat\ `n
atât de important ca pacientul s\
miocard ajunge s\ fie fructe [i legume, cu pu]ine
respecte stilul de via]\ recomandat
aproape nul la b\rba]ii care alimente prelucrate [i gr\simi
de medic [i s\-[i ia zilnic tratamentul
nu fumeaz\, merg pe jos 40 duce la sc\derea cu 20% a
prescris. Pe de alt\ parte, nu trebuie
de minute zilnic [i fac exerci]ii riscului unei crize cardiace.
s\ uit\m c\ hipertensiunea arterial\
fizice o or\ pe s\pt\mân\, nu Dac\ se adaug\ un consum
poate fi prevenit\, iar prin
consum\ mai mult de un sc\zut de alcool, riscul este
campaniile pe care le desf\[ur\m
pahar de alcool pe zi, mai mic cu 35%, atingându-
`ncerc\m s\ educ\m popula]ia s\
m\nânc\ regulat fructe, se o reducere cu 64% dac\ se
adopte obiceiuri alimentare
legume, nuci, semin]e [i pe[te opre[te fumatul [i se practic\
s\n\toase, s\ m\nânce cât mai pu]in
[i a c\ror talie nu dep\[e[te o activitate sportiv\.
gras [i, foarte important, s\ reduc\
aportul de sare. Reducerea aportului
de sare `nseamn\ sc\derea 0 ]ig\ri + 5 legume [i fructe pe zi + 30 de
num\rului de hipertensivi”, explic\ minute de mi[care zilnic = 1 inim\ s\n\toas\
prof. dr. Maria Doroban]u.

11

Este fiul profesorului
Ion Chiricu]\, cel care a
dat numele Institutului
Oncologic de la Cluj,
care preia conducerea
acestuia `n 1958. Este
nepotul lui {tefan
Procopiu, cel care a
descoperit magnetonul
Bohr-Procopiu (Bohr a
fost câ[tig\torul Premiului
Nobel). Profesorul
Christian Chiricu]\ duce
mai departe renumele
`nainta[ilor s\i,
acumulând o vast\
experien]\ [i un renume
interna]ional `n
radioterapie. Profesorul
Christian Chiricu]\ a
creat primul atlas 3D al
sistemului limfatic [i a
pus bazele Spitalului „St.
Vincenz” din Limburg,
printre primele institute
de radioterapie din
Germania.
12
Doctorul lunii
Dup\ o carier\ de top
`n Germania, prof. dr. Christian
Chiricu]\ s-a `ntors `n România
Profesorul doctor Ion-Christian Chiricu]\, unul dintre cei mai
mari radioterapeu]i din Europa, dup\ aproape 30 de ani de
profesat `n Germania, s-a `ntors `n România, unde trateaz\
pacien]ii bolnavi de cancer la Centrul de Radioterapie Amethyst.
Carte de vizit\
Prof. dr. Christian Chiricu]\ [i-a dedicat `ntreaga carier\ trat\rii
pacien]ilor bolnavi de cancer, atât prin practica medical\, cât [i prin
activitatea [tiin]ific\ desf\[urat\.
~ntre 1965 [i 1980 a studiat Fizica Atomic\ [i Nuclear\ la Facultatea de
Fizic\ a Universit\]ii din Cluj-Napoca [i Medicina General\ la Institutul
Medico-Farmaceutic din Cluj-Napoca.
~n 1978 a ob]inut titlul de doctor `n fizic\ la Universitatea Babe[-Bolyai [i
titlul de doctor medic la Institutul de Medicin\ [i Farmacie Cluj. A urmat apoi
perioada de reziden]iat `n radioterapie, efectuat la Spitalul Col]ea Bucure[ti.
Din 1986, prof. dr. Christian Chiricu]\ [i-a desf\[urat activitatea `n
Germania, ca rezident `n sec]ia de radioterapie a Spitalului Marienhospital –
Herne (Universitatea Bochum).
Din 1988 [i pân\ `n 1955 a lucat `n Clinica de radioterapie a
Universit\]ii Wuerzburg, iar din 1991 este medic specialist `n radioterapie.
~n 1996, prof. dr. Chiricu]\ a fost desemnat medic [ef [i director al
Institutului de Radioterapie Oncologic\ de la Spitalul „St. Vincenz” din
Limburg, unde a profesat pân\ `n anul 2010.
~n 2002 a primit titlul de profesor la Universitatea Wuerzburg.
Din nou acas\
~n anul 2010, profesorul este directorul medical al Centrului
Chiricu]\ a decis s\ revin\ `n de Radioterapie Amethyst, unde
România. Motivul? Mama sa se aparatura [i condi]iile de tratament
`mboln\vise de cancer [i a hot\rât sunt la standarde interna]ionale, [i
s\ o trateze personal. A[a cum s-a colaboreaz\ cu Universitatea de
`ntâmplat cu mii de pacien]i de-a Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila”,
lungul carierei sale, a reu[it s\-[i unde pred\ `n cadrul Masteratului de
salveze mama, care `i este al\turi [i Biofizic\ Medical\ [i Biotehnologie
ast\zi la vârsta de 94 de ani. Celular\.
Actualmente, profesorul Chiricu]\
 Stil de via]\
Ce s\ bei [i ce s\ nu bei
când vrei s\ sl\be[ti
Dr. {erban Damian
Nutri]ionist sportiv
Centrul de nutri]ie Superfit
www.superfit.ro
STAI DEPARTE DE…
B\uturile carbogazoase
1 suc carbogazos.
Probabil c\ e[ti familiarizat
deja cu ideea c\ b\uturile
carbogazoase nu `]i fac bine.
Con]in un num\r extrem de
mare de calorii, `n special cele
dulci, nu con]in vitamine,
minerale sau alte substan]e
nutritive, con]in `n principal
zaharuri rafinate [i ap\ filtrat\ [i
un consum mediu de 330 ml
dintr-o astfel de b\utur\ te va
„ajuta” s\ pui `n greutate circa
500 de grame `n fiecare lun\.
Exist\ studii aprofundate care au
g\sit o leg\tur\ direct\ `ntre
riscul de obezitate [i consumul
unui singur pahar dintr-un astfel
de suc carbogazos: riscul de
obezitate cre[te de 1,6 ori dup\
14
Pe lâng\ lupta cu poftele alimentare care se ]in scai de tine
`n timpul oric\rei diete, de multe ori te love[ti [i de
problema lichidelor de care e recomandat s\ stai departe.
Dac\ obi[nuie[ti s\ bei cantit\]i mari de sucuri dulci,
acidulate, afl\ c\ dieta hipocaloric\ nu va da roadele
dorite, pentru c\ aceste sucuri nu vor face altceva decât s\
adauge calorii pe nev\zute. Alege cu aten]ie ce bei [i vei
reu[i s\ `]i `mbun\t\]e[ti metabolismul [i s\ scapi mai u[or
de senza]ia de foame.
ce consumi un pahar de
~n plus, aceste
b\uturi favorizeaz\ pe
lâng\ o cre[tere `n
greutate [i apari]ia
diabetului zaharat,
pentru c\ afecteaz\
capacitatea
organismului de a
procesa zah\rul `n mod normal. B\uturile energizante
Scad de asemenea densitatea
osoas\ [i cresc riscul de
2
Aceste b\uturi trebuie de
osteoporoz\, iar fructoza care se
asemenea s\ fie eliminate din
reg\se[te `n ele duce de
orice diet\ [i din alimenta]ia ta
asemenea la hipertensiune
`n general pentru c\ nu sunt
arterial\. Arsurile gastrice sunt o
altceva decât un alt exemplu de
alt\ problem\ specific\ ingestiei
bomb\ caloric\. Potrivit unor
de astfel de sucuri de care e
studii recente, singurul ingredient
recomandat a[adar s\ stai cât
util din b\uturile energizante este
mai departe nu doar pe durata
unei diete alimentare. cafeina – cu toate c\ o singur\

cea[c\ de cafea pare s\ con]in\
mai mult\ cafein\ decât o doz\
dintr-o astfel de b\utur\.
Cercet\torii nu au reu[it s\
g\seasc\ rezultate similare `n
restul ingredientelor din aceste
b\uturi, iar cele circa 270 de
calorii per doz\ prezint\ un risc
evident de cre[tere `n greutate.
CONSUM| MAI DES…
Ap\
1 Nu mai e o surpriz\ pentru
majoritatea probabil c\ apa are
o mul]ime de propriet\]i
benefice asupra organismului, [i
un consum zilnic regulat de 1,5-
2 litri este obligatoriu pentru un
stil de via]\ s\n\tos. Dac\ e[ti la
diet\ [i bei unul sau dou\
pahare de ap\ `nainte de o
mas\, vei ajunge mai u[or la
senza]ia de sa]ietate [i vei
reduce num\rul de calorii
ingerate.
Suc de legume
2 Spre deosebire de sucul de
fructe ce con]ine de regul\ un
num\r mare de calorii [i cantit\]i
mari de zah\r, sucul de legume
este mai slab caloric, dar are
cantit\]i asem\n\toare de
nutrien]i. De exemplu, `n 340 ml
de suc de portocale reg\sim 160
B\uturile alcoolice dulci
3 cu diverse arome sunt de
Aceste b\uturi `ngra[\
pentru c\ au un con]inut ridicat
de glucide care sunt renumite
pentru viteza mare de
metabolizare [i pentru
stimularea unei cantit\]i mari de
insulin\. Lichiorul de cafea,
de calorii, `n timp ce `n aceea[i
cantitate de suc de ro[ii reg\sim
doar 80 de calorii. Fibrele care
fac parte din compozi]ia sucului
de legume ajut\ la
`mbun\t\]irea digestiei [i te
scap\ de senza]ia de foame.
Ceai verde
3 folose[ti frunze `n locul
Ceaiul verde con]ine cafein\
[i poate reprezenta o alternativ\
bun\ [i s\n\toas\ la cafeaua
`ndulcit\ de care ai nevoie
diminea]a `n timpul curelor de
sl\bire. Fitochimicalele pe care
le con]ine acest ceai sunt cele
care contribuie chiar la
sc\derea `n greutate.
Ceaiul verde este o alt\
surs\ bun\ de cafein\. Nu
numai c\ nu con]ine calorii, dar
cercet\torii au ar\tat c\ ajut\ la
pierderea kilogramelor prin
ac]iunea fitochimicalelor. Pentru
a te bucura la maximum de
Stil de via]\
ciocolat\ sau crema de whisky
asemenea declan[atoare de o
cre[tere a nivelului de trigliceride
[i pot conduce chiar la apari]ia
leziunilor hepatice. Nervii
periferici pot fi afecta]i de aceste
b\uturi, conducând `n timp la
neuropatia alcoolic\.
efectele benefice ale acestui
ceai, e recomandat s\ bei
câteva c\ni de ceai pe zi, `ntre 2
[i 3. E recomandat ca pentru
infuzia de ceai verde s\ se
foloseasc\ circa 2 grame de
frunze de ceai la o can\ de
ap\. E bine de asemenea s\
plicule]elor pentru a te bucura
de o cantitate mai mare de
antioxidan]i. Fierbe apa separat
de frunze. Temperatura
considerat\ a fi ideal\ pentru
ceai este `ntre 85 [i 90 de grade
[i este bine ca ceaiul s\ fie
pre`nc\lzit pentru a nu-[i pierde
temperatura [i propriet\]ile.
Ce[tile de ceai pot fi cl\tite `n
prealabil cu ap\ fierbinte `n
acest sens. Frunzele de ceai
verde se vor l\sa `ntr-o sit\
vreme de 10 pân\ la 15
secunde pentru primele infuzii [i
pân\ la 3 minute pentru
urm\toarele.
15
 Medicin\ de familie

Sindromul de oboseal\ cronic\,

mai frecvent `n sezonul rece
Astenia de toamn\ prelungit\ sau simptome similare r\celii pot indica instalarea sindromului
de oboseal\ cronic\. Medicii atrag aten]ia c\ toamna [i la `nceputul iernii sunt diagnosticate
cele mai multe cazuri de sindrom de oboseal\ cronic\.

indromul de oboseal\ cronic\ este o afec]iune caracterizat\ prin oboseal\ intens\, ce persist\ mai mult

S de 6 luni, dificult\]i de concentrare, tulbur\ri de memorie, insomnie, migrene, depresie sau alergii.
Manifest\rile sunt similare asteniei, afec]iune prezent\ `n aceast\ perioad\ sub forma asteniei de toamn\.

Sindormul de oboseal\ cronic\ afecteaz\ de 4 ori mai multe

Cauz\:
alimenta]ia
deficitar\
~n contextul stilului
modern de via]\, `n care tot
mai mul]i oameni au o
alimenta]ie dezechilibrat\,
s\rac\ `n nutrien]i, petrec
multe ore la birou [i nu
practic\ sport, speciali[tii
trag un semnal de alarm\
pentru luarea unor m\suri
care s\ reduc\ riscul
instal\rii sindromului de
oboseal\ cronic\.
Cercet\rile din ultimii
20 de ani arat\ c\
deficien]a de nutrien]i din
organism este una dintre
cauzele afec]iunii. Alte
cauze pot fi stresul, sistemul
imunitar sl\bit sau infec]iile.
femei decât b\rba]i [i apare de obicei la adul]ii cu vârste `ntre 20
[i 50 de ani. Cu toate acestea, boala poate ap\rea la orice
vârst\, chiar [i `n rândul adolescen]ilor.
Confuzii de diagnostic
Doar 20% dintre cei care sufer\ de sindromul oboselii cronice ajung s\
fie diagnostica]i de medic, din cauza simptomelor care pot fi confundate cu
alte afec]iuni precum astenie prelungit\, depresie [i altele.
~n România, prevalen]a sindromului de oboseal\ cronic\ este estimat\
la 41.094 persoane (din `ntreaga popula]ie), dac\ extrapol\m singurele
date disponibile interna]ional, ca reper. ~n SUA sunt 4 milioane de oameni
afecta]i de acest sindrom [i multe alte cazuri nediagnosticate, iar `n Marea
Britanie sunt un sfert de milion.
Din cauza simptomelor care pot deveni invalidante, 50% din cei
afecta]i de oboseal\ cronic\ nu `[i pot continua activitatea
profesional\, `n timp ce 40% lucreaz\ doar cu jum\tate de norm\.
Tratament cu micronutrien]i
Sindromul de oboseal\ cronic\ se trateaz\ cu condi]ia absolut necesar\
de ]inere sub control a simptomelor. Mai ales `n aceast\ perioad\ rece, când
organismul e mai vulnerabil, speciali[tii recomand\ popula]iei o diet\
echilibrat\, sus]inut\ de un aport de suplimente nutritive cu formule complexe
care s\ acopere to]i micronutrien]ii esen]iali pentru men]inerea nivelului de
energie [i imunitate. Pe lâng\ corectarea alimenta]iei, alte sfaturi includ
adoptarea unui program cu exerci]ii de relaxare, masajul [i practicarea
exerci]iilor fizice de cel pu]in 2 ori pe s\pt\mân\, pentru `mbun\t\]irea
calit\]ii somnului.

16
 Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

>>
[tia]i c\...
Organismul uman `nsumeaz\ mii de miliarde de celule. O
singur\ celul\ are dimensiunea de 0,07 mm. Dac\ le-am
`n[ira pe toate, una dup\ alta, am ob]ine un lan] cu

>>
lungimea de 15.000 de km.

~n tractul digestiv al omului convie]uiesc 1.000 de specii

de bacterii „prietenoase”, numite probiotice, care au rolul
de a se lupta cu microbii pe care `i inger\m zilnic. Tocmai
de aceea la nivelul intestinului se afl\ 70% din celulele
sistemului imunitar.

>>
>>
Ochiul are nevoie de 30 de clipiri pe minut pentru a se hidrata
corespunz\tor cu ajutorul filmului lacrimal. Se pare c\ femeile clipesc de
>>

dou\ ori mai des decât b\rba]ii.

>>
Pl\mânii sunt alc\tui]i din 300 de milioane de alveole, acele
Creierul cânt\re[te circa
mici c\m\ru]e `n care ajung zilnic 12.000 de litri de aer.
1,6 kg la b\rba]i [i 1,45
kg la femei. Con]ine `n
Atunci când str\nut\m, viteza
medie 86 de miliarde de
aerului expirat atinge 250 km
neuroni. Fiecare neuron se
pe or\. {i `nc\ ceva: omul nu
afl\ `n contact prin sinapse
poate str\nuta cu ochii deschi[i.
cu al]i 10.000 de neuroni.
Astfel, la nivelul creierului
>>
se creeaz\ mii de miliarde
de conexiuni.
>>

3.000 de papile gustative acoper\

suprafa]a limbii. La vârf se afl\ cele
prin care sim]im gustul dulce, pe

>>
~n medie, secret\m 1 litru margini detect\m acrul [i s\rat, iar la
de saliv\ pe zi. baza limbii – gustul amar.

~n mod normal, un om are cam 100.000 de fire de p\r pe suprafa]a capului. P\rul cre[te [i se
re`nnoie[te continuu: zilnic e firesc s\ pierdem `ntre 50 [i 80 de fire, care sunt `nlocuite `n timp cu
unele noi. Fiecare fir de p\r are o durat\ de via]\ de circa 4-8 ani. ~n ceea ce prive[te lungimea,
firele de p\r cresc `n medie cu aproximativ 13 cm pe an.

18
 Flebologie

De ce este important
s\ trat\m corect varicele?
Varicele sunt unele dintre cele mai r\spândite afec]iuni de pe glob, fiind `ntâlnite la aproximativ
50% din popula]ie. ~n ]ara noastr\ se estimeaz\ c\ 1 din 5 români sufer\ de varice, potrivit
studiului VeinConsult, cel mai mare studiu epidemiologic cu privire la boala venoas\ cronic\.

oarte pu]ini români Boala venoas\ cronic\ nu trebuie

F con[tientizeaz\
gravitatea varicelor
[i se adreseaz\ medicului
doar atunci când devin
foarte sup\r\toare sau,
mai r\u, când apar
complica]ii de temut: ulcer
varicos, tromboflebit\
superficial\ sau profund\.
Aceste riscuri ar putea fi
evitate dac\ varicele sunt
tratate din timp. ~n
prezent, exist\ solu]ii
moderne [i eficiente
pentru prevenirea [i
tratarea varicelor.
neglijat\
Adesea ignorate [i considerate gre[it doar o problem\ estetic\,
varicele reprezint\ o afec]iune medical\ complex\, cu numero[i factori de
risc [i complica]ii redutabile. {tia]i c\ din cauza unor „banale” varice pot
ap\rea r\ni deschise (ulcere) la nivelul gambei sau cheaguri de sânge
(trombi) care blocheaz\ circula]ia sangvin\? Ei bine, `n aceste stadii
avansate, boala venoas\ cronic\ devine de-a dreptul invalidant\.
Boala are o evolu]ie silen]ioas\, care la debut nu este alarmant\
pentru pacien]i. Mul]i consider\ c\ primele simptome sunt o consecin]\
fireasc\ a activit\]ii zilnice. Orele prelungite de stat `n picioare sau la
birou, obiceiul de a purta `nc\l]\mite [i `mbr\c\minte departe de a fi
confortabile, expunerea la c\ldur\ [i mul]i al]i factori afecteaz\ s\n\tatea
picioarelor. Astfel apar simptome precum durerile difuze la nivelul
gambei, senza]ia de „picioare grele” sau „picioare obosite”, furnic\turile,
umflarea gleznelor.

~n lipsa tratamentului adecvat, boala
evolueaz\ spre stadii severe: apari]ia venelor
varicoase, dilatate, modific\ri trofice la nivelul
pielii neprovocate de lovituri, ulcer de gamb\
(ran\ deschis\ care nu se vindec\), tromboflebit\
(trombi sau cheaguri de sânge pe ven\). Cu cât
boala venoas\ este l\sat\ s\ avanseze, cu atât
suprafa]a gambei afectate de leziuni este mai
mare. Din p\cate, de regul\, pacien]ii se prezint\
la medic `n aceste stadii grave, greu de tratat.
Factori de risc
Femeile sunt de patru ori mai predispuse
de a dezvolta boala varicoas\ fa]\ de
b\rba]i. Potrivit statisticilor VeinConsult, 80%
dintre persoanele cu varice sunt femei, pe
când `n rândul b\rba]ilor afec]iunea se
reg\se[te `n propor]ie de 20%. Principalul
factor declan[ator este ereditatea. Se
apreciaz\ c\ pân\ la 80% dintre cazurile de
varice primare sunt mo[tenite
genetic.

19
 Flebologie

Exist\ `ns\ [i factori externi care favorizeaz\ apari]ia bolii venoase cronice:
4statul prelungit `n picioare (ortostatismul) sau posturile vicioase la birou 4obezitatea 4expunerea
la temperaturi extreme (c\ldur\ sau frig) 4sedentarismul 4imobilizarea prelungit\ 4sarcina [i
perioada dup\ na[tere 4anticoncep]ionalele orale 4fumatul.

Sarcina reprezint\ o perioad\ cu risc major `n ceea ce prive[te apari]ia varicelor, `n special
din al treilea trimestru. De ce? Odat\ cu avansarea sarcinii, presiunea [i greutatea sunt
puse `n mare parte pe membrele inferioare. Apoi, `n corpul gravidei au loc numeroase
modific\ri hormonale, care afecteaz\ [i pere]ii venelor. Acestea se dilat\ mai u[or,
favorizând astfel apari]ia varicelor.

Sfaturi pentru prevenirea varicelor

Pentru a preveni apari]ia bolii venoase cronice, medicii recomand\
exerci]iile fizice care stimuleaz\ circula]ia sângelui. Merge]i pe jos cel pu]in
2-3 km pe zi, practica]i `notul, ciclismul. Este foarte important s\ evita]i
perioadele lungi de stat `n picioare sau de stat nemi[ca]i pe scaun ore `n
[ir. Pentru cei care petrec mult timp la birou se recomand\ un set de
exerci]ii ritmice pentru picioare, care ajut\ la o mai bun\ circula]ie a
sângelui. Totodat\, se recomand\ evitarea posturii pe scaun „picior peste
picior”, care `ngreuneaz\ circula]ia. De asemenea, este indicat a se
renun]a la purtarea hainelor prea strâmte (de tip jeans, colant), a
ciorapilor care blocheaz\ circula]ia [i produc inflamarea venelor. Purtarea
zilnic\ a tocurilor `nalte este un alt obicei d\un\tor care ar trebui evitat.
Ideal\ este `nc\l]\mintea cu toc de 4-5 cm.

Tratament local modern [i eficient

Al\turi de regulile privind
stilul de via]\, medicii spun c\
instituirea precoce a unui
tratament local este esen]ial\
pentru prevenirea complica]iilor
grave ale varicelor. Studiile
arat\ c\ administrarea local\ de
heparin\ sodic\ lipozomal\
poate reduce `n mod
semnificativ simptomele bolii
venoase cronice [i poate preveni
apari]ia cheagurilor de sânge
(trombi). De re]inut c\
tromboflebita este o complica]ie
frecvent\ a bolii venoase
cronice. Heparina este o
substan]\ cu propriet\]i
anticoagulante. ~nglobat\ `n
ni[te molecule numite lipozomi,
heparina p\trunde mai bine `n
straturile profunde ale pielii [i
are un efect anticoagulant mai
`ndelungat datorit\ eliber\rii
gradate a heparinei din
lipozomi. Acest sistem original
de transport al heparinei –
lipozomal – face posibil\
penetrarea cu u[urin]\ a
stratului cornos [i p\trunderea
`n microcircula]ie a `ntregii
cantit\]i de heparin\
administrat\. Heparina sodic\
lipozomal\ sub form\ de spray
poate fi administrat\ [i femeilor
gravide, `ntrucât s-a demonstrat
c\ aceasta nu trece de bariera
placentar\. ~n plus, este u[or de
aplicat local, prin pulverizare,
f\r\ s\ necesite masaj.

20
 Sezon

S\rb\torile
prilej de magie, tihn\, rug\ciune [i iubire
Sunt multe motive pentru care
`ndr\gim, indiferent de vârst\,
s\rb\torile iernii. Iubim magia ce le
`nconjoar\, ritualurile ce se
`ncet\]enesc `n fiecare familie de
genera]ii `ntregi, `ndr\gim fiecare clip\
pe care o putem petrece `mpreun\ cu
familia [i faptul c\ vacan]ele [i
concediile ne permit luxul de a ne
trage sufletul dup\ oboseala
petrecerilor din aceast\ perioad\.
Savur\m cele mai gustoase mânc\ruri
[i ne decor\m casele vesel, `n culori vii
[i str\lucitoare. S\rb\torile Cr\ciunului
sunt melanjul ideal de mirosuri
`mbietoare, sunete melodioase [i
vesele, imagini de neuitat, c\ldur\,
comuniune [i pl\cerea de a d\rui.
Daniela Dumitrache
Psiholog cu formare `n
psihoterapie, psihologie clinic\
[i psihooncologie
Cabinet individual de psihologie
Telefon: 0722697149
Comuniunea, factor
de s\n\tate [i longevitate
Magia s\rb\torilor vine din pove[tile ce le-au
`ntemeiat, din sacralizarea lor [i din comuniune. ~n
preajma s\rb\torilor strângem rândurile... ne `ntâlnim [i
ne apropiem de familie, de prieteni, ne s\rut\m [i ne
`mbr\]is\m, adesea, cât n-am reu[it s-o facem un an
`ntreg. St\m mai mult `mpreun\, la mese `mbel[ugate,
d\m drumul amintirilor comune [i râdem ori lacrim\m
de dorul celor pe care nu-i mai reg\sim al\turi.
Comuniunea e cel mai magic lucru, iar [tiin]a a
confirmat demult acest lucru, numind-o principal factor
de s\n\tate fizic\ [i mental\, [i de longevitate.

Bucuria f\r\ margini a copiilor

Exist\ o febr\ a s\rb\torilor `n
care intr\m cu to]ii, fiecare `n felul
s\u, `n func]ie de evenimentele de
via]\ prin care am trecut, de
situa]ia afectiv\, familial\, social\,
economic\ ori profesional\ `n
care ne afl\m `n momentul
respectiv. Pentru unii totul e frumos
orice s-ar `ntâmpla, pentru al]ii
nimic nu e frumos, indiferent ce se
petrece. Copiii `ns\ nu-[i pun
grani]e emo]iilor, stiu s\ se bucure
la cote maxime de fiecare lucru
care `i `ncânt\ f\r\ s\ oboseasc\.
Pentru ei, magia s\rb\torilor este
tot ce conteaz\. ~ntr-o existen]\
destul de mult guvernat\ de
rutin\, instalat\ atât `n via]a
p\rin]ilor, cât [i `n cea a copiilor,
Cr\ciunul e un eveniment, un
moment `n care apar surprize,
`ntâmpl\ri [i personaje deosebite.
Privirile fericite ale celor mici,
`nfrigurarea cu care a[teapt\ s\
se `ntâmple lucrurile dup\ ritualul
`nv\]at aduc `n p\rin]i dou\ mari
[i substan]iale beneficii: satisfac]ia
[i bucuria de a fi principalii
„furnizori” de fericire, dar [i o
reactivare a propriilor emo]ii de
c\ldur\ [i de bine tr\ite cândva
demult.

22
 Sezon

„Taina” lui Mo[ Nicolae [i Mo[ Cr\ciun

Intensitatea bucuriei cu care copiii tr\iesc fiecare eveniment din s\rb\torile de
iarn\ bazat pe pure pove[ti `ntre]inute de cei mari `i determin\ pân\ [i pe cei mai
sceptici p\rin]i s\ cedeze nevoii de a `ntre]ine magia s\rb\torilor. Pentru p\rintele ce
`ncearc\ s\ dezvolte gândirea critic\ a copilului, s\rb\torile vin cu un surplus de
stres. El trebuie s\ decid\ dac\ va rupe din start magia, dezv\luindu-i copilului
`ntreaga „tain\” a lui Mo[ Nicolae [i a lui Mo[ Cr\ciun, ori va `ntre]ine povestea
pân\ când copilul va afla adev\rul, cel mai probabil, de la colegii de clas\, de la
fra]ii mai mari sau de la prieteni. Pu]ini sunt, `ns\, cei ce rezist\, `n fa]a privirii curioase a copilului, la nevoia
acestuia de poveste, de imaginar. ~n sprijinul acestor p\rin]i exist\ studii precum cel al prof. Jacqueline Wooley,
de la Universitatea din Texas, care constat\ c\, de[i credeau c\ Mo[ Cr\ciun este real, copiii testa]i s-au
dovedit competen]i `n utilizarea logicii [i a ra]ionamentului comparativ. Perspectiva psihologului Tamar
Murachver ar putea, de asemenea, limpezi problema minciunii, pe care o pun cei ce contest\ `ntre]inerea
iluziei prin care se descurajeaz\ scepticismul s\n\tos al copilului. Acesta spune c\ `ncrederea `n p\rinte nu
este cu nimic diminuat\ de minciun\, pentru c\ aceasta este cultural\, nu parental\.

Mult tact pentru momentul adev\rului

Ruperea magiei lui Mo[
Cr\ciun e un proces ce ia timp [i
presupune mult tact. Odat\ cu
cre[terea `n vârst\ a copilului,
acesta pune `ntreb\ri din ce `n ce
mai pertinente, la care, pentru a
ne men]ine statutul de `ncredere,
va trebui s\ r\spundem corect [i
adev\rat, dar cu blânde]e. Ideea
principal\ pe care ar fi bine s-o
`n]eleag\ copiii de la bun `nceput
este aceea c\ Mo[ii sunt cei ce
aduc daruri, o dat\ pentru ca s\
ne bucur\m din plin de ele, [i-
apoi ca s\ `nv\]\m cât de bine e
s\ prime[ti, pentru c\ altfel n-am
[ti, poate, ce mare bucurie po]i
aduce atunci când la rândul t\u
oferi. Din dorin]a de a prelungi cât
de mult putem vârsta aceea
superb\ a inocen]ei, avem adesea
noi `n[ine, ca p\rin]i, tendin]a de a
amplifica magia, de a `ntre]ine cât
de mult putem iluzia. Se instaleaz\
astfel, de multe ori o stare
confuz\, `n care copiii [tiu deja
despre ce e vorba, dar `[i las\
p\rin]ii s\ fantazeze `n continuare,
pe de-o parte de fric\ de a nu-[i
pierde privilegiul cadourilor, pe de
alt\ parte pentru c\, orice ar fi,
`nc\ le place povestea. Momentul
adev\rului trebuie s\ vin\ firesc,
f\r\ angoase pentru p\rin]i. Dr.
John Condry de la Universitatea
Cornell a intervievat 500 de copii
pe tema furiei resim]ite fa]\ de
p\rin]i `n momentul afl\rii
adev\rului despre Mo[ Cr\ciun.
Cel mai comun r\spuns a fost
acela c\ nu s-au sup\rat pe
p\rin]i, ci „s-au sim]it deodat\ mai
mari [i mai maturi, acum [tiau
ceva ce copiii mai mici nu [tiau”.

Spiritualitate vs. comercialism

S-a scris [i s-a vorbit mult Cr\ciun a `nceput s\ fie un simbol renii, scria Jeremy Seal `n cartea
despre transformarea Cr\ciunului al comercialismului la `nceputul sa „Nicholas: The Epic Journey
din s\rb\toare spiritual\ `n prilej sec al XIX-lea, când i s-au atribuit from Saint to Santa
de cheltuieli nes\buite. Mo[ elemente ca sania, clopo]eii [i Claus”.

23
 Sezon
Campaniile Coca Cola,
sus]inute de cohorte `ntregi de
speciali[ti de imagine au reu[it s\
lanseze aceast\ figur\ fabuloas\
de Mo[ Cr\ciun blând [i bun,
`mbr\cat impecabil `n ro[u [i alb,
cu p\r [i barb\ alb\ [i stufoas\.
Personaje a[teptate [i cunoscute
de copii sunt [i renii mo[ului [i
spiridu[ii care-l ajut\ s\ creeze
juc\riile [i s\ `mpacheteze
cadourile. Toate acestea se
desf\[oar\, fire[te, având, pe
fundal sigla faimoasei b\uturi
r\coritoare, ca o condi]ionare
subliminal\ a st\rii de bine pe
care o poate aduce aceast\
s\rb\toare.
Adam Alter, profesor de
marketing [i psihologie la New
York University's Stern School of
Business, spunea: „Oamenii se
dovedesc a avea `n ei câte ceva
din Scrooge (personaj dickensian
care ura Cr\ciunul) atunci când li
se aminte[te de bani”. Cheltuim
excesiv pentru noi [i cei dragi,
`ns\ când e s\ oferim cu
adev\rat, dup\ adev\rata tradi]ie
a Mo[ilor, cadouri pentru cei ce ar
trebui cu adev\rat s\ fie ajuta]i,
m\sur\m fiecare b\nu].
E un gest uman, de `n]eles,
dar nu nobil. {i undeva, `n
str\fundul sufletului nostru, spre
asta ar trebui s\ tindem cu to]ii.
Dac\ nu din noble]e, m\car, din
nou, dintr-un motiv egoist.
Elizabeth W. Dunn et al, de la
University of British Columbia,
Harvard Business School, au
`ntreprins un studiu care a scos la
iveal\ urm\torul adev\r: cu cât
dau mai mult, cu atât sunt
oamenii mai ferici]i, cu alte
cuvinte, cei ce ofer\ sunt mai
ferici]i decât cei ce-[i ofer\.

Terapie de suflet
S\rb\torile de iarn\ `ntr-un an. Odat\ cu vremea probabil ani de-a rândul.
marcheaz\ sfâr[itul de an, un an scaden]elor, se declanseaz\, S\rb\torile iernii sunt cel mai
`n care lucrurile au mers mai firesc, [i marile `ntreb\ri ce ]in de bun prilej de a ne bucura de
mult sau mai pu]in bine. E latura noastr\ spiritual\, fie ea ceea ce am mo[tenit ori
fireasc\ [i adesea inevitabil\ puternic ancorat\ `n credin]a cu dobândit, sunt prilej de tihn\ [i
introspec]ia `n aceast\ perioad\. care ne-au d\ruit p\rin]ii [i `n]elegere, de revela]ii [i de
E un timp al autoevalu\rilor, al bunicii no[tri, fie o spiritualitate iubire, mai ales. E timpul ideal `n
aplec\rii c\tre sine [i c\tre cele pe care am cernut-o noi, din care s\ ne rug\m, s\ medit\m,
ce am reu[it sau nu s\ realiz\m c\ut\rile la care ne-am supus s\ facem tot ce [tim c\ mintea [i
mai ales sufletul ne cer, e
momentul `n care s\ iert\m [i s\
ne iert\m pentru toate gre[elile
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa
vrute [i nevrute, s\ indr\znim s\
Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera 4,
cerem [i mai ales s\ sper\m.
Talon s sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin tragere la sor]i
r
concu unul din cele 5 premii Relaxen capsule. Un premiu
const\ `ntr-o cutie de capsule. Nu uita]i s\ completa]i
adresa Dvs. pe plic! ul
g\tor
Câ[ti sului
Nume, prenume u r
conc en l Ra[c\ Simona,
Email Relax Bucure[ti
Telefon

24
 Nutri]ie

Lactatele `ntre mit

[i realitate Consumul de lactate r\mâne unul dintre subiectele
cele mai disputate `n domeniul nutri]iei din ultimii ani.

e-a lungul evolu]iei sale, omul a consumat

D laptele altor mamifere, vaci, capre, bivoli]e, oi [i,

pe alte meleaguri, laptele dat de c\mile, iepe sau
dromadere. Noile teorii `ns\ sus]in c\ este nefiresc [i
Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
de Educa]ie Nutri]ional\
lipsit de beneficii pentru s\n\tate ca omul s\ consume Natural Silhouette
laptele altor mamifere [i c\ singurul lapte util dezvolt\rii Tel: 0731 45 83 82
organismului uman este laptele matern.

Laptele matern — alimentul perfect pentru nou-n\scut

Cu siguran]\, laptele matern
este alimentul perfect creat de
Natur\ pentru nou- n\scut,
pentru a se dezvolta armonios.
Al\ptarea la sân pân\ la 12 luni
asigur\ o cre[tere de 300% a
copilului. Cre[terea ponderal\ se
datoreaz\ prezen]ei lactozei, a
zah\rului din lapte. Lactoza din
laptele de vac\ are o concentra]ie
semnificativ\, 47 g/L, [i este greu
de digerat de sistemul digestiv al
adultului. ~n acest sens, exist\ voci
care se opun consumului de lapte
proasp\t la vârste mai mari de 9-
10 ani.
~n cadrul acestui curent de
combatere a consumului de lapte
s-au indus o serie de idei, cum ar
fi: apari]ia mucusului `n organism
dup\ ingerarea de lactate,
cre[terea riscului de cancer din
cauza consumului constant de
lapte de-a lungul vie]ii.

Studii
Exist\ o serie de studii clinice efectuate `n ultimele dou\ decenii care stabilesc o leg\tur\
`ntre consumul de lactate [i cre[terea inciden]ei anumitor tipuri de cancere. Alte studii
confirm\ tendin]a mai sc\zut\ de a dezvolta neoplazii mamare sau genitale la
popula]iile asiatice, cunoscute pentru aportul redus de lactate.

Cea mai bun\ surs\ de calciu

Trebuie recunoscut faptul c\ produsele lactate fermentate con]in mari cantit\]i de proteine cu valoare
biologic\ superioar\, sunt bogate `n aminoacizi esen]iali, complex de vitamine B, vitamina D [i sunt cea
mai bun\ surs\ de calciu. Produse cum sunt: iaurtul, kefirul, laptele b\tut, iaurtul de b\ut [i sana sunt o
surs\ u[or biodisponibil\ de calciu pentru organismul de toate vârstele.

26

Când vine vorba de unt [i smântân\ apare teama de aport prea mare de gr\simi saturate. Sigur,
aceste produse cu un con]inut crescut de lipide pot fi consumate, `ns\ ocazional [i `n cantit\]i mici (ex. 10
g de unt sau o lingur\ de smântân\, 12%).
Surs\ natural\
de probiotice
Un alt element nutritiv semnificativ
care pledeaz\ pentru consumul de
lactate fermentate sunt probioticele.
Acestea sunt culturi vii de bacterii care
tr\iesc `n tractul nostru digestiv `n
deplin\ armonie cu restul
organismului. ~n ultimii 10 ani, aceste
bacterii care nu produc nici o boal\
au fost studiate cu mare aten]ie pentru
a li se pune `n eviden]\ rolul pe care-l
joac\ `n reglarea imunitar\
(stimuleaz\ producerea de
imunoglobuline), absorb]ia nutrien]ilor
sau tratamentul diareei la copii [i
adul]i. Din p\cate, echilibrul acestor
culturi bacteriene este sensibil [i poate
fi u[or perturbat de factori cum ar fi:
stresul, antibioticele sau
anticoncep]ionalele.
Majoritatea probioticelor sunt
produse `n urma proceselor de
fermenta]ie lactic\, iar cele mai
cunoscute microorganisme folosite la
producerea probioticelor sunt:
Lactobacillus [i Bifidobacterium.
Conceptul probiotic const\ `n aceea
c\, dac\ bacteriile pozitive sunt
introduse `n tractul digestiv la
momentul la care organismul este
expus la boli, sau dup\ un tratament
puternic cu antibiotice (care distrug [i
flora probiotic\), dezechilibrul
sistemului digestiv poate fi minim.
Nutri]ie
TREBUIE SĂ ȘTII!
Flora intestinal\ are nevoie de 6 luni s\ se regenereze
dup\ un tratament de 7 zile cu antibiotice. ~n schimb,
probioticele se comport\ ca ni[te „antibiotice naturale”,
care nu perturb\ func]ionarea normal\ a tractului
digestiv, `ns\ pot inactiva agen]i patogeni periculo[i cum
ar fi: Salmonella, E. coli, stafilococi, etc.
Kefir, iaurt, brânz\ de vaci
Exist\ persoane care, de[i manifest\ o intoleran]\ la
lactoz\, pot consuma kefir deoarece lactoza (sau zah\rul din
lapte) fermenteaz\ [i este transformat\ `n acid lactic `n kefir,
chiar sub ac]iunea probioticelor. ~n schimb, persoanele alergice
la proteinele din lapte nu pot consuma nici kefir, [i atunci
suplimentarea cu probiotice este solu]ia cea mai simpl\.
Alimentele care con]in probiotice sunt de obicei naturale,
`ns\ pot fi [i fabricate prin procese bine controlate care s\
men]in\ culturile de bacterii vii [i dup\ fabricare. ~n primul
rând kefirul, apoi iaurtul, brânza proasp\t\ de vaci, formulele
pentru bebelu[i sunt doar câteva exemple de alimente bogate
`n probiotice. Din cauza administr\rii frecvente de antibiotice,
dar [i a vaccinurilor, flora intestinal\ a copilului este afectat\ [i
astfel apar tulbur\rile digestive [i imunitare. De aceea, `n mod
regulat, `n dieta copiilor trebuie s\ existe lactate fermentate,
bogate `n calciu [i probiotice: kefir, brânz\ proasp\t\, iaurt,
lapte b\tut, etc.
Exist\ [i situa]ii `n care copilul sau adultul
nu agreeaz\ lacatele. Nevoia de calciu a
organismului r\mâne o realitate, [i ea
va fi acoperit\ de alte alimente cum
sunt: legumele cu frunze verzi, anumite
specii de pe[te (sardine, somon),
smochinele, fasolea uscat\, migdalele,
ou\le, boabele de soia sau citricele.
27
 Alimenta]ie s\n\toas\

Cum prevenim disconfortul digestiv

dup\ mese copioase
Cu ocazia meselor festive de Cr\ciun, Revelion [i alte s\rb\tori specifice acestei perioade,
excesul alimentar este numitorul comun al acestor evenimente. Iar disconfortul digestiv devine
o problem\ cu care oricine se poate confrunta `n aceast\ perioad\.

ine nu se plânge m\car o Simptome

C dat\ `n timpul s\rb\torilor de
senza]ie de greutate `n
stomac, de balonare sau de grea]\
Lua]i de valul petrecerilor sau ispiti]i de sarmale,
cârna]i, tob\, r\cituri [i cozonaci, sistemul digestiv nu
`ntârzie s\ pl\teasc\ pre]ul unor astfel de excese alimentare.
dup\ mas\? Toate acestea pot fi
A[a apare disconfortul digestiv, care se manifest\ prin:
evitate cu ajutorul unor remedii
senza]ie de prea plin, balonare abdominal\, arsuri la
naturale care particip\ activ la digestie
stomac, dureri epigastrice, grea]\, eructa]ii, reflux gastro-
[i aduc starea de bine: enzime derivate
esofagian, respira]ie urât mirositoare, lips\ de energie.
din ciuperca Aspergillus [i extracte din
Aceste simptome apar din cauza faptului c\ enzimele
p\p\die, ghin]ur\-galben\, armurariu
digestive [i sucurile biliare, responsabile cu digerarea
[i ginseng siberian.
alimentelor, nu reu[esc s\ fac\ fa]\ excesului alimentar.

Enzime care asigur\ digestia corect\

Pentru a savura bun\t\]ile culinare ale s\rb\torilor de iarn\ f\r\ riscul unor
probleme digestive, medicii ne sf\tuiesc s\ avem la `ndemân\ un preparat natural
pe baz\ de enzime active [i plante care stimuleaz\ func]ia digestiv\. De ce
enzime? Pentru c\ enzimele sunt cele care accelereaz\ procesul de digestie a
alimentelor. Cu cât enzimele sunt mai active, cu atât digestia este mai rapid\, iar
starea organismului dup\ mas\ este mai bun\. Enzimele sunt produse `n mod natural la nivelul aparatului
digestiv, `ns\ `n cazul unor mese copioase sau `n cazul persoanelor cu anumite intoleran]e
alimentare se impune suplimentarea cantit\]ii de enzime prin administrarea unui complex
enzimatic. O categorie foarte
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa Calea eficient\ de enzime naturale sunt
Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera 4, sect.5, Bucure[ti
Talon s cele derivate din ciuperca
r [i pute]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 premii
concu Gastroval. Un premiu const\ `n dou\ cutii Gastroval. Nu uita]i
Aspergillus.
s\ completa]i adresa dvs. pe plic!
Nume
ii
g\tor
Prenume Câ[ti sului l Ra[c\ Simona,
u r
Email conc OVAL Bucure[ti
R
Telefon GAST

28
 Alimenta]ie s\n\toas\

Hran\ pentru
creierul copiilor
Alimenta]ia echilibrat\ este esen]ial\ pentru s\n\tatea fizic\ [i
psihic\ a copiilor. Din meniul lor nu trebuie s\ lipseasc\ acizii
gra[i omega 3 [i omega 6, care sunt considera]i hran\
pentru creier. Deoarece organismul nu `i poate fabrica singur,
ace[ti acizi trebuie asigura]i din alimenta]ie.

Acizii gra[i omega sunt importan]i `ntrucât asigur\ buna func]ionare a celulei nervoase [i intr\
`n structura lipidic\ a creierului. F\r\ acizi gra[i omega, maturizarea creierului nu ar fi
posibil\.

ADHD, un sindrom frecvent

Omega 3
Aproximativ 200.000 de copii din România sufer\ de
[i omega 6 ADHD, potrivit unui sondaj realizat recent de Organiza]ia Salva]i Copiii
[i CURS. Copiii cu ADHD `ntâmpin\ dificult\]i de `nv\]are, nu `n]eleg
Acizii gra[i omega 3
explica]iile profesorilor, iar aproape 40% dintre ei nu reu[esc s\-[i
pot fi procura]i din pe[tii
finalizeze studiile. Speciali[tii mai atrag aten]ia c\ doar 8.000 de copii
care tr\iesc `n ape reci ca
cu ADHD urmeaz\ un tratament. Cu toate acestea, exist\ solu]ii eficiente
heringul, macroul,
pentru rezolvarea acestei probleme. Prin programe ]intite de instruire se
somonul, sardinele [i tonul.
pot ob]ine rezultate foarte bune. Chiar [i modificarea meniului copilului
Pentru a acoperi necesarul
poate avea efecte pozitive. Studiile [tiin]ifice au ar\tat c\ terapia
de acizi gra[i, ar trebui
nutri]ional\ `n caz de ADHD necesit\ suplimentarea alimenta]iei cu acizi
consumate cel pu]in 2 mese
gra[i omega 3 [i omega 6. ~n plus, magneziul [i zincul sunt substan]e
de pe[te pe s\pt\mân\.
minerale absolut necesare pentru stimularea aten]iei [i concentr\rii,
Acizii gra[i omega 6 sunt
relaxarea musculaturii [i men]inerea echilibrului interior.
importan]i pentru structura
creierului, dezvoltarea TREBUIE SĂ ȘTII!
memoriei, procesul de
Pentru `mbun\t\]irea aten]iei [i capacit\]ii de concentrare a copiilor
`nv\]are, concentrare,
este indicat Esprico, un supliment alimentar care con]ine acizi gra[i
aten]ie. Acizii omega 6
omega 3 [i omega 6, magneziu [i zinc, toate din surse naturale.
provin din planta lumini]a
Esprico este destinat copiilor cu vârsta peste 5 ani. Nu con]ine
nop]ii (Oenothera biennis)
aspartam (`ndulcitor), glutama]i (poten]iatori de arom\), ftala]i,
sau din ulei din semin]e de
gluten [i conservan]i. Capsulele masticabile Esprico au gust bun de
cânep\.
fructe, u[or dulceag [i sunt acceptate cu pl\cere de copii. Nu
creeaz\ dependen]\ [i nu prezint\ reac]ii adverse.

30
 Diete

Via]a f\r\ gluten

Glutenul este o protein\ din anumite cereale: grâu, ov\z, orz, secar\ [i kamut. El ajunge `n intestinul
sub]ire `ntr-o form\ aproape nedigerat\. Aproximativ 1% din oameni prezint\ intoleran]\ alimentar\
la gluten. ~n cazul lor, ingerarea unor cantit\]i chiar [i ne`nsemnate de alimente care con]in gluten
declan[eaz\ o reac]ie imun\ `n intestinul sub]ire, cauzând o inflama]ie cronic\. Despre când e
necesar ca glutenul s\ fie eliminat din alimenta]ie am aflat `n cadrul unui eveniment de pres\
organizat de Dr. Schär, Nr. 1 `n Europa `n produsele f\r\ gluten.

Boala celiac\ Simptome silen]ioase

Intoleran]a alimentar\ la
gluten, numit\ [i boala celiac\
sau celiachie, a devenit una
dintre cele mai comune afec]iuni
din lume. Astfel, 1 din 100 de
persoane sufer\ de boala
celiac\. ~n România sunt
diagnostica]i aproximativ 30.000
de copii cu celiachie, potrivit
datelor Centrului de Boal\
Celiac\ din cadrul Institutului
pentru Ocrotirea Mamei [i
Copilului.
~n mod normal, peretele
intestinului sub]ire este acoperit
de vilozit\]i (proeminen]e ale
mucoasei intestinale), cu rol `n
absorb]ia nutrien]ilor. La
persoanele cu intoleran]\ la
gluten, aceste vilozit\]i sunt
reduse [i `n cele din urm\
distruse din cauza inflama]iei
cronice. Ca urmare, procesele
de absorb]ie a nutrien]ilor
(proteine, gr\simi, carbohidra]i,
vitamine, minerale) sunt mult
reduse, rezultatul fiind
malnutri]ia [i pierderea
func]ionalit\]ii intestinului.
Boala celiac\ nu are o simptomatologie zgomotoas\. De aceea,
doar 12-15% dintre cei care au boal\ celiac\ sunt diagnostica]i.
Oricum, este descoperit\ foarte târziu, când apar deja complica]ii
serioase: fracturi osteoporotice, diabet zaharat, infertilitate. ~n
copil\rie, boala se manifest\ prin: diaree care nu mai trece, tulbur\ri
digestive frecvente, dureri de burt\ (copilul se plânge zilnic, se
opre[te din joac\ sau se treze[te din somn din cauza acestora),
anemie persistent\ `n ciuda tratamentului corect, `ncetinire `n
cre[terea statural\. La maturitate, simptomele vireaz\ din sfera
digestiv\ spre anemie, neuropatii senzitive, tulbur\ri de aten]ie [i
concentrare, ame]eli.
Diagnosticul ini]ial de intoleran]\ la gluten se ob]ine prin
teste de sânge. ~n func]ie de rezultate, diagnosticul definitiv
se stabile[te doar pe baza unei biopsii intestinale.
Terapie de succes
Dup\ diagnostic, boala „eforturile trebuie
poate fi ]inut\ sub control f\r\ concentrate `n trei
medicamente, doar prin simpla direc]ii:
adoptare a unei diete f\r\ identificarea precoce a
gluten. Dup\ o diet\ absolut celiachiei, diagnosticarea corect\
corect\, strict f\r\ gluten, se [i tratamentul ulterior, care este
produce `ns\n\to[irea 100% a simplu de urmat [i este bazat pe
intestinului sub]ire `n decurs de o diet\ f\r\ gluten. Celiachia
aproximativ 1-2 ani. este singura boal\ autoimun\ la
Dr. Alina St\nescu-Popp care tratamentul – respectiv dieta
(foto), [ef de lucr\ri, medic strict\ f\r\ gluten – produce
pediatru la IOMC, consider\ c\ `ns\n\to[irea”.

31
 Stomatologie

Tot ce trebuie s\ [tii despre stomatit\

Stomatita este o inflama]ie a cavit\]ii bucale [i se
Dr. Ion Melnic prezint\ `ntr-o multitudine de manifest\ri, fiind
Specialist `n chirurgie dento-alevolar\
provocat\ de mai multe cauze: alergii, infec]ii sau
Coordonatorul Clinicii Dr. Melnic
afec]iuni ale organelor intene. Stomatita este o
afec]iune dureroas\, asociat\ cu ro[ea]\, sânger\ri [i
umfl\turi ale zonei afectate.
Stomatita este o afec]iune care se poate dezvolta `n orice etap\ a vie]ii, includem aici [i
copil\ria. La copii, se pot observa frecvent forme de stomatit\ herpetic\, cauzat\ `n
special de virusul herpes simplex, dar [i stomatita aftoas\. Stomatita herpetic\ se poate
transmite prin schimbul de alimente sau prin s\rut, `ns\ cea aftoas\ nu este contagioas\.

Cauze: alergii, Simptome specifice

virusuri, micoze
Cauzele care duc la dezvoltarea
stomatitei sunt diverse, printre care
se num\r\ alergiile, virusul herpes
simplex, micozele, cancerul bucal
sau imunitatea sc\zut\. De re]inut
`ns\ c\ inflama]iile alergice ale
cavit\]ii bucale au caracter indiviual
[i se manifest\ diferit de la persoan\
la persoan\, fiecare având alergenii
fa]\ de care este sensibilizat. A[adar,
atât simptomele, cât [i tratamentele
stomatitei depind `n mod direct de
cauza care a dus la apari]ia
afec]iunii.
Stomatita se
caracterizeaz\ prin
durere [i prin prezen]a
unor ulcera]ii la nivelul
cavit\]ii bucale. ~n func]ie
de tipul ei, stomatita
prezint\ diverse
simptome. Stomatita herpetic\ se manifest\ prin febr\ `nso]it\
de apari]ia unor vezicule sau ulcera]ii la nivelul cavit\]ii bucale,
gingii umflate, saliva]ie excesiv\, dificultate la `nghi]ire,
respira]ie urât mirositoare. Stomatita aftoas\ se prezint\ prin
simptome precum senza]ia de arsur\ sau furnic\turi `n cavitatea
bucal\ `nainte de apari]ia altor manifest\ri, leziuni pe
membrana mucoas\ a cavit\]ii bucale, leziuni ce se transform\
`n ulcera]ii, dificultate la `nghi]ire, respira]ie urât mirositoare.

Se vindec\ `n 10-20 de zile

~n tratamentul stomatiei, nu se recomand\ antibioticele. Tratamentul este simptomatic, scopul acestuia
fiind acela de reducere a durerii [i sporirii remiterii leziunilor de pe mucoasa bucal\. Pentru durere se
recomand\ analgezicele, iar pentru a gr\bi vindecarea se recomand\ igiena oral\ corespunz\toare [i
consumul de lichide. De asemenea, trebuie evitate alimentele foarte reci sau fierbin]i, alimentele picante,
s\rate sau acide, deoarece toate acestea pot cauza irita]ia exagerat\ a mucoasei bucale. Recuperarea
complet\ dureaz\ `ntre 10 [i 20 de zile.

32
 Interviu

Conf. dr. Monica Luminos:

„Bolile respiratorii acute cauzeaz\
cea mai mare rat\ a mortalit\]ii la copii”
U[oare sau mai grave, `mboln\virile specifice sezonului rece fac parte negre[it din via]a
copiilor no[tri. Important este s\ [tim cum s\ ac]ion\m, pentru a-i feri pe micu]i de
complica]ii redutabile. Ne ofer\ cele mai bune sfaturi conferen]iar doctor Monica
Luminos, [ef de sec]ie la Institutul Na]ional de Boli Infec]ioase „Matei Bal[”.

DOCTORULMEU: - Cu ce patologie complex\, cu copiilor de la 6 luni,

probleme de s\n\tate se
confrunt\ frecvent copiii `n
aceast\ perioad\?
CONF. DR. MONICA
LUMINOS: - Infec]iile
respiratorii sunt acum foarte
frecvente, fiind specifice
anotimpului rece. Le spunem
viroze respiratorii pentru c\
sunt cauzate de virusuri
specifice respiratorii, cum
sunt virusurile gripale,
paragripale, adenovirusurile,
bocavirusurile,
pneumovirusurile. Dar pe
lâng\ manifest\rile
respiratorii, aceste virusuri
mai au [i manifest\rile
digestive. De aceea, avem [i
foarte multe cazuri de diaree
`n acest anotimp. Pentru
bolile diareice din sezonul
rece sunt specifice
adenovirusurile [i
rotavirusurile. Este o
manifest\ri respiratorii,
digestive, uneori [i urinare.
~ncepând din decembrie
pân\ `n februarie, debuteaz\
de obicei `n ]ara noastr\
epidemia de grip\.
- Cum se poate opri
lan]ul infec]iei `n cadrul
colectivit\]ilor de copii?
- Orice familie trebuie s\
[tie c\ dac\ are un copil cu o
viroz\ respiratorie este bine,
`n limita posibilit\]ilor, s\
izoleze copilul respectiv, s\
nu `l mai duc\ `n
colectivitate, atât pentru
protejarea lui, cât [i a celor
din colectivitate. ~n ceea ce
prive[te epidemia de grip\,
vaccinul antigripal este `n
farmacii din luna septembrie,
`ns\ majoritatea popula]iei
nu se vaccineaz\. Vaccinul
antigripal este recomandat
gravidelor, adul]ilor [i
vârstnicilor. ~n cadrul
colectivit\]ilor de copii este
foarte important\ profilaxia
prin vaccinare, pentru c\
vaccinând copiii protej\m [i
persoanele `n vârst\. Copiii
de gr\dini]\ [i cei de [coal\
sunt principalul vector de
transmitere a gripei. Ei
reprezint\ `n general sursele
de infec]ie pentru familie.
- Când este nevoie ca
p\rintele s\ se prezinte cu
copilul la medic?
- Atât timp cât boala
evolueaz\ u[or, cu rinoree,
adic\ `i curge nasul, tu[e[te
moderat, dar are poft\ de
mâncare, copilul este vioi,
este activ, p\rintele nu
trebuie s\ se impacienteze. ~n
momentul `n care copilul
`ncepe s\-[i piard\ pofta de

34

mâncare, devine mai apatic,
când apare febra ridicat\,
care cedeaz\ greu la
antitermice, este bine ca
totu[i copilul s\ fie v\zut de
un medic. Mai ales `n cazul
unei epidemii de grip\, se
recomand\ ca pacien]ii s\ fie
consulta]i de medic [i s\ li se
prescrie un tratament
adecvat. ~n cazul virozelor
respiratorii, tratamentul este
simptomatic, adic\ se
administreaz\ medicamente
pentru febr\, pentru tuse,
eventual pentru cre[terea
imunit\]ii. Hidratarea bun\ a
copilului, cu ceaiuri, ap\,
este foarte important\ pentru
sus]inerea organismului.
Mare aten]ie! ~n cazul
virozelor nu se administreaz\
antibiotice. Acest lucru
trebuie bine [tiut de toat\
lumea. Dac\ `ns\ apare
febra mare, copilul devine
letargic, nu mai vrea s\
m\nânce, atunci trebuie mers
la medic.
- ~n sezonul rece, cam
câ]i copii sunt interna]i zilnic
`n sec]ia pe care o conduce]i?
- ~ntotdeauna `n
anotimpul rece avem zilnic
pân\ la 30 de copii pe
sec]ie. Majoritatea sunt cu
complica]ii: pneumonii,
sinuzite, rino-adenoidite, otite
(foarte frecvente). Exist\ un
vaccin antipneumococic, care
ar fi bine s\ fie administrat
copiilor, pentru c\ cele mai
frecvente complica]ii dup\
viroze sunt suprainfec]iile
bacteriene. Dintre acestea,
cele mai frecvente sunt
cauzate de pneumococ. ~n
România, avem cea mai
mare rat\ a mortalit\]ii la
copii prin boli respiratorii
acute: pneumonii, bronho-
pneumonii, otite supurante cu
complica]ii la nivel cerebral
(abcese [.a.)
- Care sunt cele mai
grave cazuri pe care le ave]i?
- Vedem zilnic copii cu
complica]ii severe: encefalite,
meningite, abcese cerebrale,
pneumonii, bronho-
pneumonii, otite supurante
Interviu
trenante, mastoidite. Sunt
cazuri greu de tratat, care
necesit\ spitalizare
prelungit\, costuri foarte
importante pentru investiga]ii
[i tratamente. De aceea, a[
vrea s\ atrag aten]ia c\
multe dintre ele sunt boli
prevenibile. Aceste costuri ar
putea fi mult reduse dac\
bolile respective ar fi
prevenite prin vaccinare.
~ngrijirea complica]iilor
bolilor infec]ioase este foarte
costisitoare. Pentru un copil
cu un abces cerebral sau cu
o encefalit\ sau cu o
endocardit\, `ngrijirea cost\
cel pu]in 10.000 de euro. ~n
fiecare an avem cazuri de
copii cu encefalite gripale,
care apar de regul\ la
sfâr[itul sezonului de grip\ [i
care sunt foarte grave. ~n
fiecare an, am `nregistrat
mortalitate prin encefalit\
gripal\. Aceste consecin]e
dramatice pot fi prevenite
prin simpla vaccinare
antigripal\. Aici ar trebuie
implica]i foarte mult [i
medicii de familie, care ar
trebui s\ `i conving\ pe
p\rin]i de utilitatea acestor
vaccinuri. Noi, infec]ioni[tii,
`ngrijim cazurile grave [i
consider\m c\ profilaxia este
35
 Interviu
absolut necesar\ pentru
limitarea multora dintre ele.
- Au acces pacien]ii din
sec]ia dvs. la aceste
investiga]ii [i tratamente
costisitoare?
- Da, suntem unul dintre
spitalele care dispunem [i de
metodele de investiga]ie, [i
de tratamentele, respectiv
antibioticele indicate `n
infec]ii severe. Suntem o
specialitate complex\, iar noi
ca medici infec]ioni[ti de
copii trebuie s\ [tim
pediatrie, boli infec]ioase,
terapie intensiv\, neurologie.
Avem zilnic cazuri
complicate, pe care reu[im
s\ le rezolv\m, dar [i cazuri
care ajung `n ultimul stadiu [i
pentru care nu se mai poate
face nimic.
- V\ rug\m s\ le oferi]i
p\rin]ilor câteva informa]ii
utile. Când trebuie tratat\
tusea?
- ~n cazul unei viroze
respiratorii sau al gripei nu
se recomand\ medicamente
care inhib\ tusea. De ce?
Pentru c\, de exemplu, `n
grip\, cilii afla]i la nivelul
c\ilor respiratorii ajut\ la
eliminarea secre]iilor care
con]in [i virusul. ~n momentul
36
`n care tusea devine foarte
obositoare, când copilul face
febr\, `ncepe s\ fie apatic [i
nu se mai poate odihni, se
impune tratarea tusei.
- Febra cum trebuie
comb\tut\?
- Se recomand\ tratarea
febrei atunci când valoarea
dep\[e[te 38-38,5, iar cel
mai frecvent antitermic este
paracetamolul. Dac\ febra
nu scade, nu cedeaz\ la
antitermice uzuale, trebuie
v\zut care este motivul, iar
pentru aceasta copilul va fi
consultat de un medic. Dar
pân\ se ajunge la medic,
febra de peste 39 de grade
trebuie comb\tut\ pentru c\
exist\ risc de convulsii. Mai
ales copilul mic poate face
convulsii febrile. Acestea
r\mân f\r\ nici o urmare,
fiind o hiperexcitabilitate a
sistemului nervos `n perioad\
de febr\, dar totu[i este bine
s\ nu se ajung\ aici.
- Cum poate fi stimulat\
imunitatea copiilor?
- Ideal este s\ sus]inem
imunitatea `n mod natural.
Mai exact, copilul trebuie
bine alimentat, adic\ s\
beneficieze de toate
principiile nutritive (glucide,
proteine, lipide), s\ aib\ un
regim bogat `n vitamine [i
minerale, asigurat din fructe,
legume proaspete. Exist\ [i
suplimentele alimentare cu
rol `n sus]inerea imunit\]ii,
precum [i ni[te substan]e
numite imunomodulatoare,
care regleaz\ activitatea
sistemului imunitar. Unele
sunt din plante, altele sunt
sintetice, dar e bine ca
acestea s\ fie recomandate
de un medic.
- Excesele alimentare
specifice S\rb\torilor se
r\sfrâng [i asupra copiilor?
Ave]i cazuri de indigestii?
- Da, `ntâlnim [i astfel de
cazuri. Sunt p\rin]i care le
ofer\ `n exces copiilor
preparate culinare specifice
S\rb\torilor, de la pomana
porcului, gr\simi, sarmale,
cârna]i [i ajung la noi copii
cu gastroenterite din aceast\
cauz\. Ceea ce avem `ns\ la
scurt timp dup\ perioada de
Ignat sunt cazurile de
trichineloz\ la copii. Nu sunt
cazuri grave, adul]ii fiind
afecta]i mai `ntâi, iar copiii
care au consumat din carnea
infestat\ ajung de obicei
repede la spital, unde sunt
investiga]i [i trata]i.
 Terapii revolu]ionare

Scap\ de pietre la rinichi

f\r\ bisturiu e [i durere minim\
Dr. Vitalie Mogoreanu
Medic specialist urolog
Spitalul Sf. Constantin Bra[ov
Nici o incizi
~n prezent, aproximativ 25% din popula]ie se confrunt\
cu problema calculilor renali.

ele mai complicate cazuri de calculi renali sunt specifice

C b\rba]ilor, `ns\ [i num\rul femeilor care au aceast\

problem\ a cunoscut o cre[tere semnificativ\ `n ultimii
ani. Totu[i, indiferent de sex sau vârst\, un lucru este comun
tuturor: st\rile intense de durere, care de obicei apar subit, f\r\
a fi `nso]ite de alte simptome.

Deshidratarea, principalul factor de risc

Apari]ia pietrelor la rinichi
este favorizat\ `n primul rând de
deshidratare. A[a cum suntem
sf\tui]i `n mod constant c\,
pentru o via]\ s\n\toas\, trebuie
s\ consum\m doi litri de lichide
pe zi, aceast\ cantitate de ap\
este necesar\ `n primul rând
men]inerii s\n\t\]ii aparatului
urinar, respectiv a rinichilor.
Stagnarea urinii `n aparatul
urinar favorizeaz\ apari]ia [i
depunerea nisipului la nivelul
acestuia: `ncepând de la rinichi,
uretere [i vezica urinar\.
Un alt factor determinant
pentru apari]ia pietrelor la rinichi
`l reprezint\ tulbur\rile de
metabolism ale calciului: un
aport crescut de calciu `n ap\
sau sinteza deficitar\ a oxala]ilor
proveni]i din alimente.
~n afara acestor cauze
externe, exist\ [i posibilitatea ca
pacientul s\ se prezinte cu
malforma]ii congenitale `nc\ de
la na[tere, care produc o
`ncetinire a fluxului urinar `n
eliminarea depunerilor minerale.
Acestea pot fi diverse stenoze
ureterale sau chiar adenomul de
prostat\.

Calculii renali — simptome silen]ioase vs dureri puternice

~n ceea ce prive[te bolile tractului urinar, calculii renali reprezint\ a treia cea mai `ntâlnit\ afec]iune a
acestui sistem, dup\ infec]iile urinare [i deregl\rile prostatei.
M\rimea calculilor renali variaz\ de la un gr\unte de nisip la forma]iuni ce determin\ blocaje ale
rinichiului. ~n func]ie de dimensiune [i pozi]ionare, simptomatologia acestora poate fi complet neexistent\
pân\ la dureri intense `n zona lombar\, `n p\r]ile laterale ale trunchiului, la nivelul abdomenului, ale
pelvisului sau organelor genitale. Aceste dureri pot fi `nso]ite de st\ri de grea]\ sau vom\, oboseal\

38
 Terapii revolu]ionare
nejustificat\, transpira]ie excesiv\ [i prezen]a urinei `n sânge, un semn al irita]iilor canalului urinar. ~n
general, intensitatea durerilor difer\ de la un sex la altul, `ntrucât b\rba]ii au tractul urinar mai lung,
astfel c\ depunerile necesit\ un timp mai `ndelungat pentru a fi eliminate din organism.

Calculii renali sunt depozite minerale care se depun la nivelul rinichilor [i se

formeaz\ `n condi]iile `n care exist\ o concentra]ie mare de cristale minerale `n
urin\, cauzat\ de absorb]ie sau eliminarea ineficient\ a acestora de c\tre
organism.

Tratament simplu [i modern

~n prezent, eliminarea calculilor
renali poate fi realizat\ printr-o
procedur\ modern\, neinvaziv\, ce nu
necesit\ anestezie [i se poate aplica
pacien]ilor indiferent de vârst\.
~n cadrul sec]iei de urologie a
Spitalului Sf. Constantin, litiaza renal\
este tratat\ cu ajutorul procedurii de
litotri]ie extracorporeal\ ESWL. Prin
aceast\ procedur\, pietrele la rinichi
sunt sf\râmate f\r\ incizii sau interven]ie
endoscopic\, prin aplicarea undelor
mecanice, acestea fiind ulterior eliminate Rezultate
din organism pe cale natural\. Aceast\ De[i poate varia `n func]ie de compozi]ia,
tehnic\ este pu]in dureroas\, `n multe m\rimea [i localizarea calculilor renali,
cazuri fiind efectuat\ chiar f\r\ anestezie. rata de succes a acestui tip de interven]ie
Procedura de litotri]ie extracorporeal\ este foarte mare, astfel c\ `ntre 75% [i
ESWL dureaz\ `n jur de 45-60 de minute 90% dintre pacien]ii cu litiaz\ renal\ sunt
[i nu necesit\ `ntotdeauna internarea supu[i tratamentului extracorporeal cu
pacientului. unde de [oc.

Sec]ia de urologie a Spitalului Sf. Constantin cuprinde saloanele pentru internare

continu\ (rezerve cu dou\ paturi), ambulatoriul de specialitate: cabinetul de consulta]ii
urologice, dotat cu aparatur\ specializat\ pentru diagnosticare precis\, sal\ de
tratament [i Departamentul de Litotri]ie extracorporeal\ (ESWL) cu spitalizare de zi. La
acestea se adaug\ sala de opera]ie cu dot\ri specifice pentru interven]iile chirurgicale
urologice. Pentru mai multe detalii despre sec]ia de urologie, programul [i echipa de
medici urologi ai Spitalului Sf. Constantin din Bra[ov, accesa]i:
http://spitalulsfconstantin.ro/index.php?id=descriere-urologie sau pagina de Facebook
Spitalul Sf. Constantin.

39
 ORL

Ce spune vocea
despre s\n\tatea ta
V\ gândi]i vreodat\ cât de important\ este vocea? V\
imagina]i ce-a]i face dac\ nu a]i mai putea vorbi? Sau dac\
nu a]i mai putea râde? Iat\ cât de important\ este vocea
pentru noi to]i. Ne ajut\ s\ vorbim, s\ cânt\m, s\ râdem, s\
strig\m, s\ [optim [i chiar s\ ne exprim\m sentimentele. De
aceea, merit\ s\-i acord\m aten]ie, iar atunci când apar
modific\ri `n tonul vocii s\ le trat\m cu seriozitate.

R\gu[eala, vocea dogit\ sau pierderea vocii e generat\ adesea de o infec]ie `n gât sau de
suprasolicitarea corzilor vocale. Dar `n afar\ de laringit\, r\gu[eala mai poate ascunde [i
alte boli. Iat\ care pot fi acestea.
Vocea u[or r\gu[it\, mai loc tulbur\ri hormonale, care maladiei Parkinson. Aproximativ
1 ales diminea]a, poate schimb\ vocea. De cele mai 90% dintre cei diagnostica]i cu
semnala un reflux gastro- multe ori, `n cazul aceast\ afec]iune sufer\ diferite
esofagian. Acidul din stomac dezechilibrelor hormonale, modific\ri ale vocii. Pacien]ii au
ajunge `n esofag [i irit\ gâtul [i vocea se `ngroa[\. ~n cazul dificult\]i `n a se percepe corect
laringele, iar problema poate adul]ilor, vocea r\gu[it\, aspr\, [i au impresia c\ vorbesc
duce chiar la inflamarea corzilor `n absen]a unei infec]ii normal, tare, cu inflexiuni, dar,
vocale, ceea ce determin\ respiratorii, este un semn al de fapt, vocea lor este slab\,
r\gu[eala. hipotiroidismului. De asemenea, monoton\.
Vocea nazal\ este, de cei care au tumori la nivelul Vocea r\gu[it\, care nu
2 regul\, o consecin]\ a glandei tiroide se confrunt\ cu o 5 dispare `n maximum 7-14
sinuzitei cronice. Nasul `nfundat sl\bire a vocii, pentru c\ nervii zile (`n caz de laringit\,
modific\ foarte mult vocea, din laringe [i corzile vocale pot r\gu[eala trece dup\
pentru c\ blocheaz\ fluxul de fi paraliza]i. Cancerul tiroidian aproximativ o s\pt\mân\),
aer, care nu mai poate trece poate distruge nervii de obicei reprezint\ un serios semnal de
prin fosele nazale. pe singur\ parte [i, cum doar alarm\, care ar trebui s\ ne
Vocea `ngro[at\ sau foarte una dintre corzile vocale se trimit\ imediat la medic, pentru
3 slab\ poate pune `n poate mi[ca, vocea devine c\ poate fi simptomul unui
eviden]\ o problem\ a glandei foarte slab\, [optit\. cancer laringian. ~n majoritatea
tiroide. Când tiroida nu Vocea sl\bit\ [i monoton\ cazurilor, tumorile care apar la
func]ioneaz\ corespunz\tor, au 4 poate indica existen]a nivelul laringelui sunt maligne.

40
 Nout\]i medicale Oncologie
Dermatita atopic\, 800 de paciente
tratat\ cu o bacterie „bun\” pot beneficia gratuit
ermatita atopic\ este o afec]iune cronic\ a pielii, care

D afecteaz\ peste 50 de milioane de persoane `n Europa [i

20% dintre copii. Boala se manifest\ prin zone de piele
foarte uscat\, `nro[it\ [i prurit. Pân\ de curând se credea c\ la
baza apari]iei atopiei st\ alterarea barierei cutanate, ceea ce
permite alergenilor [i iritan]ilor s\ p\trund\ `n piele, provocând
inflama]ii. Analizele moderne au dovedit c\ microbiomul cutanat
(totalitatea bacteriilor de pe piele) este co-responsabil pentru
apari]ia dermatitei atopice. S-a constatat c\ diversitatea
microbian\ este mai sc\zut\ `n cazul pacien]ilor cu atopie.
Inspirându-se din aceste studii, cercet\torii au creat un balsam ce
con]ine Aqua Posae Filiformis, un ingredient ob]inut din bacteria
Vitreoscilla Filiformis, care echilibreaz\ microbiomul pielii [i
stimuleaz\ imunitatea la nivel local, ceea ce calmeaz\ inflama]ia
[i reface bariera cutanat\.
Test\ri gratuite pentru pl\mâni
POC (bronhopneumopatia obstructiv\ cronic\) este o boal\
de reconstruc]ie
mamar\
ân\ la sfâr[itul anului, 800 de
P paciente care au suferit
mastectomie total\ vor avea
posibilitatea de a beneficia gratuit de
reconstruc]ia mamar\, `n cadrul
Subprogramului de reconstruc]ie mamar\
dup\ afec]iuni oncologice, informeaz\
Asocia]ia M.A.M.E.. Dr. {erban Popescu,
medic primar chirurgie plastic\ la Spitalul
Clinic de Urgen]\ Bucure[ti, a declarat:
„Necesitatea reconstruc]iei mamare este
justificat\ de faptul c\ pacienta sufer\ o
interven]ie chirurgical\ mutilant\ asupra
unui atribut al feminit\]ii, care determin\
o traum\ psihic\, cu r\sunet asupra

B a pl\mânilor care afecteaz\ aproximativ 1 milion de

români. Un studiu din 2012 arat\ c\ mul]i dintre bolnavii cu
BPOC nu au acces la speciali[ti [i analize. Spirometria este
investiga]ia cea mai potrivit\ pentru a identifica BPOC. Se face
simplu [i rapid, iar rezultatele se dau pe loc. To]i cei interesa]i s\
`[i testeze s\n\tatea pl\mânilor o pot face gratuit `ncepând cu 1
octombrie [i pân\ la sfâr[itul anului, `n centre din 19 ora[e din
]ar\ [i din Bucure[ti, `n cadrul unei campanii a Societ\]ii Române
de Pneumologie. Lista complet\ a ora[elor unde se pot face
spirometriile gratuite este disponibil\ pe www.desprebpoc.ro. Tot
aici sunt [i telefoanele la care se pot face program\rile.
`ntregii activit\]i a femeii: familial\,
social\ [i profesional\. Reconstruc]ia
mamar\ ofer\ o cre[tere a calit\]ii vie]ii `n
aceste cazuri”. Pentru a putea fi o
candidat\ la interven]ia chirurgical\, o
pacient\ trebuie s\ aib\ avizul medicului
oncolog, care s\ certifice c\ boala
neoplazic\ a fost rezolvat\ sau se afl\
`ntr-o perioad\ stabil\. Pentru detalii
suplimentare, vizita]i platforma online:
www.planetaroz.ro.

Afl\ mai multe despre limfom

n cadrul campaniei „InfoLimfom 2014”, Asocia]ia Bolnavilor cu Limfoame a organizat o serie de ateliere

~ creative pentru pacien]ii cu limfoame, la Institutul Clinic Fundeni. Totodat\, s-a reeditat „Dic]ionarul de
Limfom”, care este util atât bolnavilor cu cancer limfatic, cât [i prietenilor [i rudelor acestora. Dic]ionarul
poate fi desc\rcat de pe site-ul www.dictionarlimfom.ro. Mai multe informa]ii despre aceast\ boal\ sunt
disponibile [i pe portalul www.viataculimfom.ro. Simptomele unui limfom sunt nespecifice acestei boli [i pot
include: stare de oboseal\ cronic\, infec]ii repetate, sc\dere `n greutate, inflamarea unuia sau mai multor
ganglioni. Persoanele ce manifest\ aceast\ simptomatologie trebuie s\ se prezinte la medic.

42
 S\n\tatea femeii

Mamografia salveaz\ vie]i!

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer feminin: 1 din 8 femei vor fi afectate de-a
lungul vie]ii de aceast\ boal\.
ancerul mamar este o boal\ grav\, dar care poate fi tratat\ [i vindecat\ dac\ e descoperit\ din timp.

C Dup\ vârsta de 40 de ani, mamografia reprezint\ investiga]ia prin care cancerul de sân poate fi
diagnosticat timpuriu, când tumorile au dimensiuni sub 1 cm. Astfel se asigur\ [ansa supravie]uirii `n
peste 90% din cazuri. Descoperirea precoce permite [i opera]ii conservatoare, cu p\strarea sânului.

4 recomand\ri Controleaz\-te!
importante Fii sigur\ c\ e[ti bine!
Donna Medical Center – Centru de Excelen]\ pentru
Pentru a descoperi la timp tumorile
depistarea precoce a cancerului mamar a lansat campania
mamare, medicul Elena Claudia
social\ „Mamografia salveaz\ vie]i! D\ruie[te un Like [i
Teodorescu, fondator Donna Medical
Salveaz\ o via]\”, prin care se acord\ pe o perioad\
Center, recomand\ urm\toarele 4
nedeterminat\, prin tragere la sor]i, mamografii gratuite
m\suri:
4autoexaminarea sânilor – indicat\ la femeilor de peste 40 de ani, cu venituri sub 1.000 de lei.
Ini]iativa apar]ine medicului Elena Claudia Teodorescu, care
orice vârst\, se efectueaz\ dup\
`n cei 15 ani de experien]\ `n Imagistica Sânului a constatat
menstrua]ie [i const\ `n palparea [i
nevoia esen]ial\ de depistare precoce a cancerului mamar
observarea sânilor; cea mai mic\
pentru salvarea de vie]i [i pentru supravie]uirea `n condi]ii
modificare trebuie s\ conduc\ la un
aproape normale a femeilor afectate de aceast\ boal\.
control la medicul specialist;
4vizita anual\ la medicul specialist; Campania este sus]inut\ de Societatea de Chirurgie a
4ecografia mamar\ – indicat\ anual Sânului, al c\rei pre[edinte este prof. dr. Alexandru Blidaru.
Societatea va oferi pacientelor diagnosticate cu cancer mamar
femeilor cu vârsta sub 40 de ani;
consulta]ii gratuite.
este nedureroas\ [i neinvaziv\;
4mamografia – indicat\ femeilor cu Femeile care doresc s\ beneficieze de o mamografie
gratuit\ se pot `nscrie `n program completând formularul de
vârsta peste 40 de ani, la un interval
pe site-ul www.mamografiasalveazavieti.ro. Acestea vor primi
de 1-2 ani, `n func]ie de
gratuit câte o mamografie prin tragere la sor]i la fiecare 250
antecedentele patologice personale
de like-uri acumulate `n comunitatea de Facebook a
sau familiale, pentru a descoperi
campaniei, www.facebook.com/Mamografiasalveazavieti.ro.
precoce orice leziune.

„Ne dorim s\ ajut\m femeile `nscrise `n program prin acordarea acestora de mamografii
gratuite, `ntr-un centru medical ultraspecializat `n patologia mamar\ [i ginecologic\. ~n
acela[i timp, dorim s\ tragem un semnal de alarm\ asupra faptului c\, `n faze
incipiente, când poate fi tratat [i vindecat, cancerul de sân nu doare [i nu se vede, dar [i
c\ mamografia este uneori singura metod\ imagistic\ care poate s\ depisteze chiar [i
cele mai mici forma]iuni suspecte.” – Dr. Elena Claudia Teodorescu

43
 Maternitate
Cele mai frecvente gre[eli
`n timpul sarcinii
Sarcina este f\r\ `ndoial\ una dintre cele mai fericite perioade pentru o femeie, `ns\
transform\rile fizice, schimb\rile hormonale, dar [i noutatea experien]ei `n sine atrag de
multe ori o multitudine de sfaturi [i informa]ii care se pot dovedi cople[itoare chiar [i pentru
cele mai preg\tite viitoare mame.
Ce alimente trebuie s\
incluzi `n dieta prenatal\? Ce
medicamente trebuie evitate?
Cum po]i men]ine atât s\n\tatea
ta, cât [i a f\tului? O mul]ime de
`ntreb\ri [i mai multe r\spunsuri,
care inevitabil pot duce, f\r\
documentarea necesar\, la
gre[eli frecvente `n timpul
sarcinii. Iat\ care sunt acestea.
Somnul insuficient
1 ~n mod normal, rutina de
odihn\ a unei femei trebuie s\
asigure 6-7 ore de somn pe
44
noapte, pentru ca aceasta s\-[i
refac\ nivelul de energie [i
vitalitate pentru o nou\ zi. Cu
toate acestea, `n cazul viitoarelor
mame, acest lucru nu mai este
valabil: modific\rile fizice [i
hormonale consum\ resurse
importante ale corpului, astfel c\
timpul necesar de somn cre[te la
9-10 ore pe noapte. Mai mult
decât atât, `n timpul nop]ii,
organismul are prilejul de a se
vindeca `n mod natural, de a-[i
regenera celulele [i reface
resursele energetice, procese cu
atât mai importante pentru o
femeie gravid\. ~n plus,
cercet\torii au stabilit c\ femeile
care au un tipar neregulat al
somnului sau cele care se
odihnesc insuficient se pot
confrunta cu situa]ia `n care nu
pot duce sarcina pân\ la cap\t
`n mod natural, tocmai din
cauza acestor lipsuri de energie.
Ba chiar pentru unele dintre
acestea poate fi necesar\
interven]ia chirurgical\ pentru
na[tere.
Du[urile [i b\ile fierbin]i
2 De[i igiena intim\ este cu
atât mai important\ `n timpul
sarcinii, un sfat de re]inut este ca
temperature apei de baie sau
du[ s\ fie p\strat\ `n limita de
36-39 grade Celsius. Apa prea
fiebinte poate constitui un pericol
pentru f\t, care va fi privat de
oxigen [i expus astfel riscului de
apari]ie a malforma]iilor
congenitale.
Mâncatul pentru doi
3 Una dintre cele mai
frecvente griji ale unei femei
`ns\rcinate este c\, dac\ nu
câ[tig\ suficient `n greutate, f\tul
nu se va dezvolta s\n\tos. Cu
toate acestea, nutri]ioni[tii atrag
aten]ia asupra unui aspect
important al alimenta]iei
prenatale: calitatea este mai
important\ decât cantitatea! ~n
perioada sarcinii, consumul
caloric trebuie m\rit doar
`ncepând cu cel de-al doilea

semestru cu aproximativ 300 de
calorii, astfel c\ o femeie cu
greutatea normal\ trebuie s\
câ[tige aproximativ 0.500 kg pe
s\pt\mân\. La fel de important
este ca viitoarele mame s\ aib\
grij\ s\ ating\ o greutate
normal\ `nc\ dinainte de a
r\mâne `ns\rcinate, astfel vor
avea [anse mai reduse de a face
hipertensiune de sarcin\ sau de
a apela la cezarian\. Aceast\
variant\ este benefic\ [i pentru
bebe, care are un risc mai sc\zut
de a se na[te prematur.
Consumul excesiv de cafea
4 previn [i atenueaz\ edemele,
Pentru mul]i dintre noi,
cafeaua este o parte esen]ial\
din ritualul zilnic. ~ns\ pentru
gravide, cafeaua poate aduce o
serie de nepl\ceri: insomnii, st\ri
de iritabilitate, cre[terea tensiunii
[i palpita]ii, aceste st\ri fiind
oricum intensificate de
modific\rile hormonale normale
din timpul sarcinii. De[i p\rerile
sunt `mp\r]ite `n leg\tur\ cu
efectele cafeinei asupra f\tului,
speciali[tii au demonstrat c\
excesul cre[te riscul avortului
spontan [i predispozi]ia ca
bebelu[ii s\ aib\ un deficit de
greutate la na[tere. Astfel,
viitoarea m\mic\ poate consuma
cafea, `ns\ cu modera]ie, f\r\ s\
dep\[easc\ 300 de miligrame de
cofein\ pe zi.
Lipsa activit\]ilor fizice
5 ~n ceea ce prive[te
practicarea activit\]ilor fizice `n
timpul sarcinii, modera]ia este
cheia! De[i `n trecut viitoarele
mame erau sf\tuite s\ reduc\ la
minimum efortul fizic, `n prezent
exist\ o mul]ime de op]iuni
pentru men]inerea s\n\t\]ii prin
practicarea unor activit\]i fizice
blânde. Se recomand\: yoga,
gimnastica Lamaze, plimb\rile
zilnice `n parc sau `notul.
Beneficiile acestora sunt
multiple: stimuleaz\ sistemul
imunitar, te men]in `n form\,
`mbun\t\]esc circula]ia [i ajut\
la sus]inerea burticii.
Continuarea fumatului
6 unor greut\]i te supun unor
Maternitate
Este binecunoscut faptul c\
]ig\rile sunt o otrav\ pentru
organism, mai ales pentru
femeile `ns\rcinate. De aceea,
este total gre[it ca o femeie
`ns\rcinat\ s\ continue a fuma
pe timpul sarcinii, chiar dac\
r\re[te num\rul ]ig\rilor sau le
alege pe cele light. Cum studiile
spun c\ fumul de ]igar\ con]ine
circa 4.000 de substan]e
d\un\toare, ca viitoare mam\,
gânde[te-te c\ ri[ti s\ na[ti un
copil cu malforma]ii, care este
mai predispus la astm sau la
alte boli ale pl\mânilor.
7 Ridicarea de greut\]i mari
Implicarea `n activit\]i care
presupun c\rarea sau ridicarea
riscuri foarte mari `n sarcin\.
Nu doar spatele [i s\n\tatea ta
au de suferit, `ns\ [i f\tul poate
fi afectat de astfel de presiuni
asupra corpului.
Odat\ cu cre[terea burticii,
centrul de greutate al
organismului se schimb\ [i nu
mai e[ti la fel de st\pân\
asupra mi[c\rilor pe care le
faci. ~n timp ce ridici lucruri
grele ri[ti s\ cazi [i s\ produci
avort spontan sau na[tere
prematur\, fie s\ apar\
complica]ii, a[a cum este
desprinderea prematur\ a
f\tului de placent\.
45
 Oftalmologie

Oboseala ocular\,
`n topul consulta]iilor la oftalmolog
Telefoane, tablete, calculatoare, televizoare... toate au `n comun un ecran, pe care mul]i
dintre noi `l privesc zilnic, ore `n [ir. Rezultatul: suprasolicitarea ocular\, care a devenit
principala cauz\ de vizit\ la oftalmolog. Iat\ cum putem preveni acest fenomen.
Sursele de iluminare artificial\, cum ar fi becurile
LED, ecranul computerului, al telefoanelor mobile
n ultimii ani, modul

~
nostru de via]\ s-a
schimbat radical. Atât
adul]ii, cât [i copiii, chiar de
la vârste foarte mici, petrec
zilnic multe ore cu ochii a]inti]i
asupra unui ecran. Ne
verific\m mailurile pe telefon
de la prima or\ a dimine]ii,
ne mai arunc\m un ochi pe
internet sau pe Facebook `n
timp ce a[tept\m la semafor,
ca s\ nu mai vorbim despre
ziua `ntreag\ la birou `n fa]a
computerului [i, evident,
seara nu se poate `ncheia
f\r\ mesaje pe Facebook sau
smartphone. Cât despre noua
tehnologie `n via]a copiilor
no[tri, [tim prea bine c\ `ncep
s\ se joace pe tablete când
`nc\ nu fac primii pa[i sau
privesc cu orele la desene
animate. Iat\ de ce nu este
de mirare c\ mul]i dintre noi
se plâng (uneori l\crimeaz\
la propriu) de oboseal\
ocular\.
sau tabletelor emit o lumin\ albastr\ sau albastru-
violet care este foarte d\un\toare pentru s\n\tatea
ochilor. Expunerea prelungit\ la lumina albastru-
violet duce la apari]ia degenerescen]ei maculare,
una dintre principalele cauze ale pierderii vederii.
Ochi ro[ii, vedere `nce]o[at\
Cum se manifest\ oboseala ocular\?
Simptomele sunt urm\toarele: ochii se `nro[esc [i
l\crimeaz\, apare vederea `nce]o[at\ sau vederea
dubl\. Deseori se asociaz\ cu senza]ii de usturime,
arsur\, mânc\rime sau usc\ciune [i sensibilitatea
crescut\ la lumin\. Mul]i dintre cei afecta]i de
oboseal\ ocular\ acuz\ dureri de cap [i ame]eli.
Recomand\ri
~nainte de toate, trebuie s\ consulta]i un oftalmolog pentru a
verifica dac\ nu cumva este vorba despre anumite tulbur\ri de
vedere necorectate, iar dac\ sunte]i purt\tori de ochelari,
reactualiza]i corec]ia optic\. ~n cazul `n care nu ave]i nevoie de
corectarea vederii, pute]i opta pentru purtarea unor lentile f\r\
dioptrii, dar tratate antireflex [i anti-UV, care amelioreaz\ `n mod
consoderabil confortul vizual. Apoi este foarte important\
amenajarea corect\ a spa]iului de lucru. Lumina natural\ nu
trebuie s\ se reflecte `n ecranul computerului, iar acesta trebuie
amplasat la `n\l]imea potrivit\ astfel `ncât s\ se limiteze
suprasolicitarea ocular\. Pentru calmarea simptomelor specifice
oboselii oculare se dovedesc foarte utile lacrimile artificiale.

46
 Oncologie
Nout\]i de pe frontul de lupt\
contra cancerului
RADIOTERAPIA MODERNĂ
Dr. Roxana Musta]\
Medic specialist radioterapie
Centrul Amethyst – Radiotherapy
adioterapia este utilizat\ `n
R tratarea unor forme de
cancer, de cele mai multe ori
fiind o parte integrant\ a
tratamentului, al\turi de
chimioterapie, chirurgie [i
hormonoterapie.
Decizia de a trata o tumor\ cu
radia]ii se bazeaz\ pe localizarea
tumorii primare [i `n func]ie de
celulele tumorale, dac\ acestea sunt
radiosensibile. ~n cazul tumorilor
radiosensibile, radioterapia poate fi
singurul tratament necesar pentru
tratarea [i vindecarea lor, deoarece
acestea r\spund prompt [i arat\ o
regresie dup\ administrarea de
doze moderate de radia]ii. Tipurile
de cancer extrem de radiosensibile
sunt leucemia (cancer al celulelor
sanguine) [i limfomul (cancer al
sistemului limfatic). Alte tumori
radiosensibile includ cancerul de
col, de laringe, de sân [i de
prostat\.
48
Radioterapia este o metod\ terapeutic\ cu ac]iune loco-
regional\, care folose[te radia]iile ionizante pentru
tratarea cancerului.
Tehnologia care protejeaz\
zonele s\n\toase
Cea mai nou\ metod\ de radioterapie se realizeaz\ prin
tehnologia IMRT-VMAT. Aceasta permite modularea dozei totale de
radia]ii, astfel `ncât tumora primar\ s\ fie tratat\ cu doze mari [i
]esuturile s\n\toase din vecin\tate s\ fie cât mai protejate. Pentru a
ob]ine un raport beneficii/riscuri `n favoarea pacientului,
administrarea dozei totale de radia]ii se face `n mai multe zile
consecutive, folosind zilnic cantit\]i mici de radia]ii. Acest proces se
nume[te frac]ionare [i `n general administrarea se face 5
zile/s\pt\mân\ (de luni pân\ vineri) cu 2 zile de pauz\, astfel `ncât
]esuturile s\n\toase s\ se poat\ reface.
IMRT — VMAT, cel mai avansat
echipament medical
Tehnologia de ultim\ genera]ie IMRT – VMAT asigur\ unul
dintre cele mai performante tratamente de radioterapie disponibile
`n lume. Actualmente, `n România, singurul centru de radioterapie
`n care pacien]ii pot beneficia de acest tratament este centrul
Amethyst – Radiotherapy din Otopeni, cea mai modern\ re]ea
european\ de tratare a cancerului prin radioterapie, care include
centre specializate `n România, Germania, Polonia [i Fran]a.
Acceleratorul VMAT Elekta disponibil `n cadrul centrului de
Radioterapie Amethyst este cel mai avansat echipament medical
atât `n România, cât [i la nivel european [i prezint\ 2 func]ii unice
`n România:
4IMRT-VMAT, care permite tratarea pacien]ilor `ntr-un timp foarte
 Oncologie
scurt (sub 5 minute) [i men]inerea controlului asupra cantit\]ii de radia]ii oferite: maxim pe tumora `n sine
protejând `n acela[i timp ]esuturile s\n\toase;
4VMAT cu func]ia IGRT, are capacitatea de a efectua scan\ri CT de `nalt\ calitate ale pacientului aflat pe
masa de tratament, imagini care se compar\ cu cele ale CT-ului de planning [i pe baza c\rora se pot ajusta
eventualele erori sau modific\ri ap\rute `n timp la nivelul tumorii sau organelor de risc.

Avantaje
Radioterapia IMRT – VMAT se
diferen]iaz\ de tehnicile
anterioare de radioterapie prin
avantaje precum:
4posibilitatea personaliz\rii
tratamentului [i adapt\rii la forma
tumoral\
4timpul scurt al unei [edin]e de
radioterapie, de maximum 5-7
min/sesiune, ceea ce cre[te
confortul pacientului [i precizia
iradierii;
4gradul de libertate suplimentar
oferit prin rota]ia sursei de
iradiere `n jurul pacientul iradiat [i
a vitezei de rota]ie a acesteia,
ceea ce permite ca tumoarea s\
fie abordat\ la 360 de grade;
4posibilitatea modific\rii
debitului dozei de radia]ie `n
timpul iradierii;
4precizia fasciculelor de radia]ii
`ndreptate spre ]inta tumoral\ [i
reducerea iradierii ]esuturilor
normale, ceea ce scade riscul
reac]iilor adverse acute [i cronice;
4posibilitatea administr\rii unor
doze terapeutice optime `n
volumele ]int\, precum [i
ob]inerea `n interiorul volumului
]int\ a unor zone cu doze diferite,
ceea ce asigur\ eficacitatea
tratamentului.

Comisia „Tumor Board” — concept unic `n România

Conceptul Amethyst `nseamn\
tratamentul complex oferit
pacientului oncologic, care
implic\ atât aspectele ce ]in de
oncologie, radioterapie,
imagistic\ medical\, cât [i terapii
de suport precum consiliere
psihologic\, sfaturi pentru o
nutri]ie adecvat\, tehnici de
control al durerii.
Pacien]ii pot ajunge la
Amethyst atât la recomandarea
medicului de familie, cât [i a celui
specialist. La Amethyst fac
consulta]ia cu medicul
oncolog/radioterapeut, CT-uri,
analiza dosarului `ntr-o comisie
oncologic\ numit\ „Tumor
Board”, dup\ care se
configureaz\ planul de tratament
indiferent de cel care a realizat
trimiterea. ~n cadrul centrului,
pacien]ii oncologici pot beneficia
de tratament prin radioterapie
IMRT - VMAT la mai pu]in de
jum\tate fa]\ de costurile
practicate `n str\in\tate (spre
exemplu, costurile sunt cu 75%
mai mici decât `n Austria).
Comisia oncologic\ – „Tumor
Board” este condus\ de Prof. Dr.
Ion-Christian Chiricu]\, medic
specialist radioterapie, doctor `n
medicin\ [i fizic\, renumit la nivel
interna]ional [i cu o vast\
experien]\ de peste 30 de ani `n
domeniul radioterapiei. Aceasta
este una dintre cele mai complexe
[i inovative abord\ri `n tratarea
bolnavilor de cancer, ce
presupune ca decizia de tratament
s\ fie una colectiv\, integrat\ [i
luat\ `n func]ie de recomand\rile
speciali[tilor fiec\rui pacient,
istoricul s\u medical [i evolu]ia
st\rii sale de s\n\tate, precum [i
`n func]ie de protocoalele
interna]ionale `n radioterapie.

49
 Reumatologie

Poliartrita reumatoid\:
cauze, simptome, tratament
Poliartrita reumatoid\ este o boal\ autoimun\, cea mai frecvent\ suferin]\ reumatic\ de tip
inflamator, afectând 1% din popula]ia general\. Ea apare preponderent la femei, raportul
fiind de 1 la 3, iar statisticile arat\ c\ se instaleaz\ la vârst\ activ\, `ntre 25 [i 50 de ani.
Poate s\ apar\ [i la copii, caz `n care vorbim despre artrit\ juvenil\.

oliatrita Atacul vine din interior

P reumatoid\
este o boal\
sistemic\, afectând
multiple organe [i
sisteme. Primele semne
apar la nivelul
articula]iilor mâinilor [i
picioarelor, determinând
tumefac]ii, dureri [i
distruc]ie la nivel articular.
Poliartrita reumatoid\
este o afec]iune foarte
dureroas\, care duce la
dizabilitate. O consecin]\
major\ a acestei afec]iuni
este deficitul func]ional
ireversibil: pierderea
capacit\]ii de munc\. Mai
mult, datele arat\ c\
poliartrita reumatoid\
scurteaz\ durata de via]\
cu aproximativ 10 ani.
Este o boal\ poten]ial
letal\ prin afectarea
organelor interne.
Cauzele apari]iei poliartritei reumatoide nu se cunosc exact, dar se
[tie cu certitudine c\ este o boal\ autoimun\, adic\ sistemul imunitar
(care de obicei ac]ioneaz\ pentru ap\rarea organismului) ajunge s\
lucreze `mpotriva propriului organism. Astfel, el atac\ ]esuturile
articulare moi [i pe cele conjunctive din componen]a altor structuri ale
corpului, cum ar fi vasele sanguine [i pl\mânii. ~n final, se produc
eroziuni ale cartilajelor, oaselor [i ligamentelor articulare, cu apari]ia `n
articula]iile afectate a deform\rilor, instabilit\]ii [i fibrozei. Viteza
distruc]iei articulare variaz\ de la o persoan\ la alta, tabloul clinic fiind
influen]at de numero[i factori, printre care predispozi]ia genetic\. Boala
se poate instala treptat sau brusc.
Articula]ii anchilozate [i umflate
Printre primele simptome ale glezne. Zonele afectate sunt
poliartritei reumatoide se num\r\: dureroase [i rigide `n special
redoarea matinal\ (anchilozarea), diminea]a sau dup\ o perioad\
tumefierea (umflarea) articula]iilor prelungit\ de inactivitate. Boala
[i o stare de oboseal\ accentuat\. poate modifica [i aspectul
Durerile sunt din ce `n ce mai articula]iilor care se m\resc din
mari, pe m\sur\ ce evolueaz\ cauza tumefac]iei sau se
boala. Inflama]ia apare `n mod deformeaz\. Se mai pot produce
simetric `n cele dou\ jum\t\]i ale mici luxa]ii falangiene, cu devierea
corpului, primele afectate fiind degetelor de la fiecare mân\ c\tre
articula]iile mici, ale degetelor degetul mic. De asemenea, la
mâinilor [i picioarelor, ale nivelul articula]iilor tumefiate se pot
`ncheieturilor de la mâini, de la produce compresii ale nervilor din

50
 Reumatologie
vecin\tate, cu apari]ia paresteziei (sindrom de tunel carpian). Pân\ la 30% dintre persoanele care sufer\ de
poliartrit\ reumatoid\ prezint\ [i chisturi, noduli reumatoizi, adic\ ni[te proeminen]e de consisten]\ dur\,
situate imediat sub piele.

Terapii moderne {i copiii pot suferi

Strategiile actuale de abordare a
poliartritei reumatoide se bazeaz\ pe:
un diagnostic [i un tratament precoce
[i un control strict al bolii. „Terapiile
moderne sunt capabile s\ induc\ remisiunea bolii,
dar interven]ia reumatologului ar trebui s\ fie
f\cut\ `naintea apari]iei leziunilor structurale”,
atrage aten]ia conf. dr. C\t\lin Codreanu (foto),
Centrul de Boli Reumatismale „Ion Stoia”
Bucure[ti. Din nefericire, `n cele mai multe cazuri,
pacien]ii ajung la medicul reumatolog cu
dizabilit\]i deja instalate, `n aceast\ situa]ie
remisiunea fiind aproape imposibil\.
de reumatism
Artrita idiopatic\ juvenil\ este cea mai
comun\ boal\ reumatic\ la copil [i o cauz\
important\ de dizabilitate pe termen scurt sau
lung. Ea afecteaz\ `ntre 16 [i 150 de copii din
100.000 [i poate ap\rea oricând `naintea vârstei
de 16 ani. Artrita juvenil\ are un impact
func]ional major, cu afectarea cre[terii osoase,
uneori ducând la nevoia de protezare de la vârst\
tân\r\. De foarte multe ori, copiii diagnostica]i cu
artrit\ idiopatic\ juvenil\ nu pot merge la [coal\
[i nu pot participa la activit\]i normale pentru
vârsta lor.

Abordare multidisciplinar\
Potrivit explica]iilor oferite de
conf. dr. Denisa Prede]eanu (foto),
[ef sec]ie
Reumatologie
la Spitalul Sf.
Maria
Bucure[ti,
artrita
idiopatic\ juvenil\ poate fi de mai
multe feluri:
4sistemic\ (la una sau mai
multe articula]ii, `nso]it\ sau
precedat\ de febr\ zilnic\,
ne`ntrerupt\, timp de minimum 3
zile, dar [i de alte simptome),
4oligoarticular\ (afecteaz\ 1-4
articula]ii pe durata primelor 6
luni de boal\),
4poliarticular\ (afecteaz\ 5 sau
mai multe articula]ii pe durata terapeutic\ este diferen]iat\ `n
primelor 6 luni de boala ), func]ie de forma de boal\,
4psoriazic\, activitatea ei [i manifest\rile
4`n asociere cu entezite extraarticulare. Abordarea
(inflama]ii ale inser]iilor osoase multidisciplinar\ (reumatologie
ale tendoanelor [i ligamentelor) pediatric\, ortopedie, recuperare
4nediferen]iat\ (care nu medical\, oftalmologie) este
`ndepline[te criteriile din nicio alt\ obligatorie `n managementul
categorie). corect al pacien]ilor cu artrit\
De aceea, abordarea idiopatic\ juvenil\.
Semnale de alarm\
Cele mai frecvente simptome ce sunt prezente `n toate formele
de artrit\ juvenil\ sunt: durere articular\ [i edeme ce apar [i dispar,
dar adesea sunt persistente, redoarea articular\ (rigiditatea, limitarea
mi[c\rilor articulare) ce dureaz\ mai mult de o or\ `n timpul
dimine]ii, iritabilitate, refuzul de a merge sau protejarea articula]iei
(p\rintele observ\ copilul [chiop\tând sau c\ evit\ s\ foloseasc\
unele articula]ii).

51
 Diabetologie

INTERDISCIPLINARITATEA ÎN
DIABETUL ZAHARAT
at
O abordare holistic\ a complica]iilor cronice ale diabetului zahar
Noul concept adresat `ngrijirii pacientului cu diabet zaharat are la baz\ o abordare holistic\ prin
dep\[irea grani]elor `ntre domeniile medicale, din nevoia de a oferi un management integrat. ~n
premier\, Prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian a organizat manifestarea [tiin]ific\ „Interdisciplinaritate
`n diabetul zaharat - Curs de abordare holistic\ a complica]iilor cronice micro- [i macro-vasculare
ale diabetului zaharat”, care a avut loc la Bucure[ti – 15 octombrie 2014.

Obiective
„Punând bazele acestei noi
abord\ri `n ]ara noastr\, vom
`nregistra progrese reale `n
cre[terea calit\]ii vie]ii
pacien]ilor cu diabet zaharat.
Abordarea va fi axat\ pe
interdisciplinaritate `n
managementul acestei
afec]iuni [i va fi centrat\ pe
pacientul cu complica]ii
cronice, integrând astfel
efortul medicilor din diverse
specialit\]i `n ac]iunile de
screening, diagnosticare [i
tratare a diabetului zaharat [i
a complica]iilor sale”, a
declarat ini]iatorul acestui
Program interdisciplinar, Prof.
Univ. Dr. Gabriela Radulian,
{ef al Sec]iei Clinice Diabet
II, din cadrul Institutului
Na]ional de Diabet, Nutri]ie
[i Boli Metabolice „Prof. Dr.
N. Paulescu”.
Speciali[ti
Manifestarea a reunit speciali[ti de renume din medicina
româneasc\ din diverse domenii, cum ar fi: cardiologie, neurologie,
oftalmologie, nefrologie, medicin\ intern\, chirurgie, chirurgie
vascular\, medicin\ de familie, dermatologie, psihologie, [i a
cuprins dou\ p\r]i importante: „Interferen]e cardio-neuro-vasculare
`n diabetul zaharat” [i „Managementul interdisciplinar al
complica]iilor macro- [i micro-vasculare `n diabetul zaharat”. ~n
cadrul Programului ce reprezint\ o premier\ `n România, prin
abordarea interdisciplinar\ a diabetului zaharat, acest eveniment de
`nalt\ ]inut\ [tiin]ific\ a accentuat importan]a individualiz\rii
tratamentului pacientului cu diabet zaharat cu multiple complica]ii, `n
rela]ie cu celelalte domenii medicale.
Carte de vizit\
Prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian
Prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian este [ef al Sec]iei Clinice Diabet
II, `n cadrul Institutului Na]ional de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice
„Prof. Dr. N. Paulescu” [i Vicepre[edinte al Societ\]ii Române de
Nutri]ie. De asemenea, Prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian ocup\ func]ia
de Pre[edinte al Comisiei de Nutri]ie [i Profilaxia Bolilor Metabolice a
Academiei de {tiinte Medicale, precum [i cea de Vicepre[edinte al
Asocia]iei Române de Studiu al Obezit\]ii. Totodat\, este membru `n
diverse societ\]i [tiin]ifice din ]ar\ [i interna]ionale [i autor sau co-autor
a numeroase lucr\ri publicate `n ]ar\ [i str\in\tate.

52
 Geriatrie

OSTEOPOROZA ȘI ARTROZA,
boli amenin]\toare la vârsta a III-a
Bolile osoase – osteoporoza [i artroza – se num\r\ printre principalele cauze de `mboln\vire
[i mortalitate la persoanele vârstnice. Afla]i de la prof. dr. C\t\lina Poian\ [i conf. dr. Andra
B\l\nescu, reputa]i speciali[ti `n domeniu, cum v\ pute]i bucura de mi[care [i autonomie
pân\ la cele mai `naintate vârste.

Boala oaselor fragile

Osteoporoza este cea mai frecvent\ boal\ metabolic\ osoas\,
afectând atât masa osoas\, cât [i microstructura osului. Cea mai
frecvent\, dar [i cea mai periculoas\ complica]ie a osteoporozei este
reprezentat\ de fracturile osteoporotice. Femeile aflate `n post-
menopauz\ sunt cele mai afectate de fracturi osteoporotice, dar
riscul este mare [i pentru b\rba]i. Un b\rbat din 5 având peste 50
de ani sufer\ o fractur\ din cauza osteoporozei. De aceea, mesajele
transmise anul acesta cu ocazia Zilei Mondiale a Osteoporozei (20
octombrie) vizeaz\ `n principal osteoporoza la b\rbat.

Fractura de [old
Fractura de [old este cea
mai sever\ fractur\
osteoporotic\. 20% dintre
fracturile de [old conduc la
deces, 40% dintre pacien]i
necesit\ asisten]\ ulterioar\ la
mers, iar 80% dintre ei `[i pierd
autonomia.
„Riscul de deces `n urma
unei fracturi de [old este
comparabil cu riscul decesului
cauzat de cancerul de sân, `n
rândul femeilor aflate la post-
menopauz\. B\rba]ii au un risc
dublu de mortalitate dup\ o
fractur\ de [old, comparativ cu
femeile. O treime dintre
fracturile de [old `nregistrate la
nivel mondial sunt suferite de
b\rba]i”, declar\ prof. dr.
C\t\lina Poian\, de la Institutul
Na]ional de Endocrinologie „C.I.
Parhon”. ~n cazul b\rba]ilor,
riscul de fractur\ osteoporotic\
este mai mare cu 27% decât cel
privind dezvoltarea unui cancer
de prostat\.

Complica]ii costisitoare
Costurile anuale `nregistrate pentru tratarea fracturilor osteoporotice dep\[esc costurile necesare
trat\rii diabetului zaharat de tip 2, la nivel mondial. ~n România se estimeaz\ c\ exist\ peste 1 milion de
persoane care sufer\ de osteoporoz\, conform celui mai recent studiu publicat `n anul 2013. „~n 2010,

54
 Geriatrie

costurile legate de osteoporoz\, la noi `n ]ar\, s-au ridicat la 129 de milioane de euro. Din totalul
costurilor alocate fracturilor, 50% au fost reprezentate de costurile necesare trat\rii fracturilor de [old”,
semnaleaz\ prof. dr. C\t\lina Poian\. Mai mult, pân\ `n anul 2025, se estimeaz\ o cre[tere cu 17% a
costurilor legate de osteoporoz\. De re]inut c\ aceste date nu includ costurile terapiei de prevenire a
osteoporozei [i nici ale monitoriz\rii terapiei.

Factori de risc: vârsta peste 50 TREBUIE SĂ ȘTII!

de ani, sexul feminin, fractur\
osteoporotic\ `n antecedente,
indice de mas\ corporal\ sc\zut,
administrarea de corticosteroizi,
artrit\ reumatoid\, antecedente
de osteoporoz\ la p\rin]i,
fumatul, alcoolul
Este important ca pacien]ii cu risc de osteoporoz\ s\ se prezinte
la medic pentru diagnostic [i tratament corect. Fracturile
osteoporotice pot fi prevenite prin: aport suplimentar de vitamina
D (min. 800 U.I./zi), alimenta]ie echilibrat\, activitate fizic\
adecvat\. Totodat\, medicul va decide necesitatea prescrierii
unor medicamente incluse `n tratamentul osteoporozei.

Boala Durerea, o problem\

articula]iilor
`mb\trânite
O alt\ afec]iune care
scade calitatea vie]ii
persoanelor trecute de 55 de
ani este boala artrozic\. Printre
factorii favorizan]i pentru
apari]ia bolii artrozice pot fi
men]iona]i: predispozi]ia
genetic\, vârsta, sexul,
obezitatea, traumatismele,
precum [i deteriorarea
articular\ `n cadrul altor boli
reumatice.
Conform datelor
Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii, afec]iunile reumatice
reprezint\ cea mai frecvent
raportat\ cauz\ de boal\ la
popula]ia adult\. Artroza este o
boal\ de care nu scap\ nimeni
dup\ vârsta de 65 de ani.
chinuitoare
Cea mai sup\r\toare problem\ la pacien]ii cu artroz\ este
durerea. Dup\ cum spune [i conf. dr. Andra B\l\nescu, „artroza nu
ne omoar\, dar ne poate chinui toat\ via]a”. ~n timp, boala
evolueaz\ conducând la deficit func]ional [i uneori la handicap fizic.
„Pacien]ii cu dureri articulare trebuie s\ se prezinte la speciali[tii
reumatologi, care pot face un diagnostic diferen]ial `ntre bolile
reumatice de tip inflamator [i boala artrozic\ [i pot ini]ia un tratament
corespunz\tor. O amânare a tratamentului conduce la agravarea
simptomelor [i limitarea activit\]ilor fizice. Tratamentele pe care
medicii le recomand\ sunt legate, `n primul rând, de `ndep\rtarea
factorilor favorizan]i (excesul ponderal, sedentarismul, pozi]ii vicioase),
tratamente non-farmacologice [i administrarea de antiinflamatoare
nonsteroidiene, medicamente care ajut\ la ameliorarea durerii,
men]inerea func]iilor articulare [i `mbun\t\]esc calitatea vie]ii”, ne
asigur\ conf. dr. Andra B\l\nescu, de la Clinica de Medicin\ Intern\
[i Reumatologie – Spitalul Sfânta Maria, Bucure[ti.
Durerea din artroz\ este cea mai frecvent\ cauz\ de
durere cronic\ la vârstnici. Dar aceasta nu este o
fatalitate. Important este s\ merge]i la medic. Durerea
poate fi ]inut\ sub control cu ajutorul tratamentului
prescris de medic.

55
 Actualitate
„Burta de bere” — un mit
Dr. Corina Zugravu
Pre[edintele Centrului
de Studii pentru Bere,
S\n\tate [i Nutri]ie
n cadrul studiului, realizat `n
~ perioada martie - aprilie 2014,
au fost inclu[i 1508 subiec]i,
femei [i b\rba]i, cu vârsta de
peste 18 ani, din mediul rural [i
urban. Ace[tia au r\spuns
`ntreb\rilor dintr-un chestionar
standard [i au fost supu[i unor
m\sur\tori ale circumferin]ei
abdominale [i circumferin]ei la
nivelul [oldurilor.
Raportul consum de bere — circumferin]a abdominal\
Rezultatele studiului au
demonstrat c\ un consum
moderat de bere nu influen]eaz\
valorilor normale pentru
circumferin]a abdominal\, nici la
femei, nici la b\rba]i, indiferent
de vârst\, gradul social sau
efortul depus. Cercetarea infirm\
astfel mitul conform c\ruia
consumul de bere conduce la
apari]ia asa-numitei „bur]i de
bere”.
Ca [i cea mai important\
cercetare pe aceast\ tem\,
realizat\ `n Cehia, `n 2003,
studiul nostru ajunge la
56
Un studiu realizat de Centrul de Studii despre Bere, S\n\tate
[i Nutri]ie confirm\ faptul c\ „burta de bere” este un mit.
Cercetarea demonstreaz\ c\ un consum moderat de bere nu
influen]eaz\ indicele de mas\ corporal\, circumferin]a
abdominal\ sau raportul talie/[old, unii dintre cei mai
relevan]i indicatori somatici pentru statusul ponderal.
Doar 43 calorii/100 ml
De[i la nivel european cercet\torii s-au implicat `n repetate
rânduri `n studierea leg\turii dintre consumul moderat de bere [i
greutatea corporal\, `n ]ara noastr\ nu au existat pân\ `n acest
moment studii `n aceast\ direc]ie. Cu doar 43 Kcal/100 ml,
berea a fost acuzat\ pe nedrept c\ ar fi cauza apari]iei „bur]ii de
bere”. Rezultatele cercet\rii noastre, realizate la nivelul popula]iei
României, demonstreaz\ `ns\ ca un consum moderat de bere nu
influen]eaz\ parametrii somatici lua]i `n discu]ie, `n unele cazuri
având chiar un rol vizibil `n sc\derea anumitor valori.
concluzia c\ un consum moderat greutate, precum [i ideea c\
de bere nu este `nso]it de valori berea poate fi asociat\ cu
m\rite ale IMC, circumferin]ei cre[terea circumferin]ei
abdominale [i a raportului abdominale. Putem concluziona
talie/[old `n popula]ia general\. c\ berea este doar o b\utur\-
Studiul de fa]\ contrazice ideea aliment al c\rei consum nu are
c\ un consum moderat de bere drept consecin]\ obezitatea
poate conduce la cre[terea `n central\ („burta de bere”).
TREBUIE SĂ ȘTII!
Un consum moderat de bere se refer\ la o cantitate zilnic\ de
660 ml de bere pentru b\rba]i [i 330 ml de bere pentru femei,
cu maximum 5% alcool. Membrii Centrului de Studii despre
Bere, S\n\tate [i Nutri]ie recomand\ introducerea unui consum
moderat de bere ca parte a unui stil de via]\ s\n\tos.
 U
ORLtile Psihoterapie
limenta]ie bogat\ `n vitamine, minerale [i acizi gra[i omega 3 [i omega 6,
PREVENIREA
A exerci]ii fizice, antrenament cognitiv, activit\]i sociale [i preven]ie cardiovascular\.
BOLII ALZHEIMER Persoanele `n vârst\ care respect\ acest program `[i reduc semnificativ riscul de a se
`mboln\vi de Alzheimer. Peste 1.200 de persoane, cu vârste `ntre 22 [i 77 de ani, au
1 fost monitoriza]i timp de 2 ani de o echip\ de cercet\tori finlandezi. Subiec]ii care au
avut un mod de via]\ echilibrat [i organizat au fost feri]i de tulbur\ri de memorie.

dat\ cu r\cirea vremii, microbii ne pândesc la tot pasul. Virozele respiratorii,

O gastroenteritele [i o mul]ime de alte boli infec]ioase ne amenin]\ s\n\tatea
tuturor: copii, adul]i, vârstnici. Vestea bun\ este c\ putem ]ine la distan]\ aceste
}MBUN|T|}IREA pericole cu ajutorul a doi alia]i de n\dejde pentru imunitatea organismului:
IMUNIT|}II
probioticele [i prebioticele. Produsele care con]in probiotice [i prebiotice se numesc
simbiotice. Studiile clinice arat\ c\ simbioticele pe baz\ de probiotice de la Institutul
2
Rosell [i fructooligozaharide din sfecl\ de zah\r au o eficacitatea crescut\ pentru
5 Sfaturi pentru...

`mbun\t\]irea imunit\]ii organismului. Acum este momentul s\ `ncepe]i o cur\ cu un

astfel de produs simbiotic dac\ dori]i s\ ]ine]i la distan]\ virozele de sezon.

minute de alergare pe zi `nseamn\ 3 ani de via]\ `n

5 plus! Chiar dac\ nu sunte]i printre cei care iubesc
sportul, aceast\ [tire ar trebui s\ v\ pun\ pe gânduri. Se
O VIA}| MAI bazeaz\ pe un studiu publicat anul acesta `n prestigioasa
LUNG| revist\ Journal of the American College of Cardiology.
Cercet\torii sus]in c\ practicarea a 5-10 minute de alergare
3 pe zi, cu o vitez\ care s\ nu dep\[easc\ 10 km/h, conduce la cre[terea speran]ei de
via]\ cu 3 ani. Datele arat\ c\ joggingul scade cu 30% riscul de mortalitate,
indiferent de cauz\, [i cu 45% riscul de deces printr-o boal\ cardiovascular\.

entru a reduce intensitatea [i durata diareei, medicii recomand\ administrarea

P
>>>>>>>>>>

unui antidiareic care ac]ioneaz\ rapid `n vederea sc\derii num\rului scaunelor

COMBATEREA diareice. Un astfel de antidiareic este gelatina tanat, o substan]\ care are
DIAREEI urm\toarele propriet\]i terapeutice: protejeaz\ mucoasa intestinal\ inflamat\ prin
formarea unei pelicule protectoare la nivelul peretelui intestinal; restabile[te rapid
4 func]ia normal\ a intestinului, prevenind deshidratarea; neutralizeaz\ agen]ii
patogeni, contribuind la eliminarea lor prin scaun. Studiile clinice au demonstrat c\
gelatina tanat are efect antidiareic din primele 12 ore de la administrare.

emediile blânde din plante sunt ideale pentru restabilirea echilibrului emo]ional
UN SOMN
RELAXANT
R [i normalizarea st\rii de spirit atunci când ne confrunt\m cu perioade de stres
cronic. Pentru a ne proteja de efectele nocive ale acestuia, este esen]ial s\ avem un
somn s\n\tos, s\ alung\m gândurile negative, nervozitatea [i agita]ia. Putem reu[i
5 toate acestea cu ajutorul urm\toarelor plante cu efecte dovedite antistres: roini]a,
valeriana, talpa-gâ[tei, hameiul, p\ducelul.

57
 Frumuse]e

Solu]ii pentru un chip

cu 5 ani mai tân\r
Ochii pot fi cei mai puternici alia]i ai frumuse]ii feminine sau ne
Dr. C\lin Dobo[ pot tr\da ar\tându-ne vârsta. Ochii nu sunt numai „oglinda
Medic specialist
sufletului”, ci [i o adev\rat\ reflexie a felului `n care ar\t\m [i ne
chirurgie plastic\
sim]im. Ridurile, pleoapele l\sate, pungile de sub ochi,
cearc\nele ne tr\deaz\ atunci când `ncerc\m s\ masc\m
trecerea anilor sau stilul de via]\ nepotrivit.

ajoritatea Adio riduri, cearc\ne sau

M femeilor
sunt
preocupate s\ p\streze
un aspect cât mai natural
[i tân\r al ochilor.
Medicii chirurgi esteticieni
vin `n `ntâmpinarea
persoanelor care au
astfel de probleme,
eliminând semnele
trecerii timpului [i oferind
chipului un aspect cu 5
sau chiar 10 ani mai
tân\r.
pleoape l\sate!
Blefaroplastia estetic\ este o procedur\ de chirurgie plastic\
prin care se poate `ndep\rta excesul de tegument [i gr\sime, care
alc\tuiesc pungile [i excesul de piele al pleoapelor. De asemenea, se
poate reda plenitudinea lor prin transfer de gr\sime sau acid
hialuronic. Astfel, se elimin\ aspectul obosit [i `mb\trânit al ochilor [i
se pot ridica [i sprâncenele.
Chirurgia pleoapelor este una din cele mai spectaculoase
opera]ii estetice, care se adreseaz\ ambelor sexe, având un rezultat
stabil pentru mult timp, cu cicatrice invizibile `n majoritatea cazurilor.
Conform studiilor, num\rul persoanelor care apeleaz\ la
blefaroplastie este `n cre[tere. ~n ultimii trei ani, `n Statele Unite a
existat o cre[tere anual\ de 10% a num\rului de pacien]i care
solicit\ aceast\ opera]ie. ~n total, se efectueaz\ `n jur de 100.000 de
opera]ii de blefaroplastie pe an.

Pleoapele c\zute, o problem\ de s\n\tate

C\derea pleoapelor
apare ca urmare a unui exces de
piele [i/sau a sc\derii tonusului
musculaturii care controleaz\
mi[c\rile pleoapelor. Ochii devin
irita]i [i usca]i dac\ pleoapele
inferioare se r\sfrâng `n afar\ [i
nu-[i mai pot exercita func]ia
protectoare, iar dac\ r\sfrângerea
pleoapei se realizeaz\ spre
interior, genele vor produce irita]ii
sau chiar r\ni ale conjunctivei.
C\derea pleoapei superioare
spre gene, numit\ dermato-
chalasis, `mpiedic\ machiajul
ochilor [i uneori poate `mpiedica
vederea `n sus. Exist\ cazuri `n
care aceast\ c\dere se `nso]e[te
de o ptoz\ (l\sare) a
sprâncenelor, destul de frecvent\
la b\rba]i.

58
 Cum corect\m
pleoapele superioare?
Pentru a corecta c\derea
pleoapei superioare, se `ndep\rteaz\
pielea `n exces [i, la nevoie, se `ndep\rteaz\ [i
din gr\simea herniat\ sau chiar o fâ[ie din
mu[chiul pleoapei. Linia de incizie va fi ascuns\
`n [an]ul de deasupra ochiului, astfel `ncât nu va
fi vizibil\. Interven]ia se face, de obicei, sub
anestezie local\ [i dureaz\ 20-30 de minute.

Cum corect\m
pleoapele inferioare?
Dac\ e vorba de o persoan\
tân\r\, cu pungi sub ochi, se face
doar o interven]ie de `ndep\rtare a acestui exces
de gr\sime. Sub anestezie local\, se face o incizie
pe partea intern\ a pleoapei (transconjunctival\)
[i se ajunge exact la pungile de gr\sime. Se
`ndep\rteaz\ excesul [i se `ncheie opera]ia. Dac\
este vorba de exces de gr\sime [i de piele, e
nevoie de o interven]ie mai ampl\
(transcutanat\), `n care se face o incizie sub gene,
prelungit\ 1 cm la col]ul ochiului. Apoi se ridic\
mu[chiul pleoapei [i se ajunge la gr\sime. Se
`ndep\rteaz\ sau se rearanjeaz\ gr\simea, se
sutureaz\ mu[chiul, eventual `ntr-o nou\ pozi]ie,
se `ndep\rteaz\ pielea `n exces [i se sutureaz\.
Aceast\ interven]ie mai ampl\ poate necesita
anestezie general\ [i dureaz\ cam 60 de minute.

Se pot face interven]ii combinate: atât

la peoapele de sus, cât [i de jos, sau
asociate cu liftinguri faciale, inject\ri de
substan]e. Durerile sunt minime sau absente [i
cedeaz\ la calmante obi[nuite. Rezultatele
definitive se observ\ `n câteva s\pt\mâni.
Costul blefaroplastiei variaz\ `ntre 600 [i 1000
de euro.
 Psihiatrie

A tr\i cu schizofrenie.
Diagnosticul nu e un cap\t de drum
Schizofrenia este o afec]iune psihic\ sever\ [i cu evolu]ie
`ndelungat\, care are un impact important asupra Dr. Mihai Bran
Medic specialist psihiatru
persoanei suferide, dar [i a familiei acesteia. Schizofrenia
Spitalul Col]ea
este o boal\ cronic\ manifestat\ prin episoade de Membru fondator Inomedica
acutizare a simptomatologiei (majoritatea necesitând (www.inomedica.ro)
internare) care alterneaz\ cu perioade de remisiune când
func]ionarea persoanei este una relativ bun\.

nciden]a la nivel global este `n jurul Exist\ perioade de remisiune

I valorii de 1%, f\r\ diferen]e semnificative
`ntre sexe. De obicei, debutul bolii se
situeaz\ `ntre 20 [i 30 de ani. De[i nu putem
Schizofrenia este o afec]iune cronic\, iar tratamentul
este permanent. ~n perioadele de acutizare a simptomelor
este nevoie de ajutor medical (consulta]ie) [i de multe ori [i
afirma c\ se cunosc cauzele schizofreniei,
de spitalizare `ntr-o sec]ie de psihiatrie. ~n perioadele de
factorii cei mai importan]i sunt: genetici
remisiune, persoanele cu schizofrenie pot duce o via]\
(rude cu schizofrenie) [i biologici (modific\ri
normal\. ~n func]ie de calitatea remisiunii, ei pot desigur
biochimice la nivel cerebral) la care se
s\ locuiasc\ singuri [i s\ fie autonomi. Exist\ [i persoane a
adaug\ factori psihosociali (mediul urban,
c\ror remisiune este par]ial\ [i ace[tia au nevoie de
emigrarea).
sus]inerea familiei.

Problema stigmatiz\rii
Persoanele care sufer\ de
schizofrenie sunt primele care risc\
s\ ajung\ [omeri, f\r\ locuin]\ [i
deci s\ fie marginalizate. ~n acest
sens, declinul socio-economic este
o consecin]\ a bolii.
Problema stigmatiz\rii
pacien]ilor cu boli psihice [i `n
special a celor diagnostica]i cu
schizofrenie este una veche. Cel
mai important lucru pe care `l
putem face pentru a combate
stigmatizarea pacien]ilor cu boli
psihice este o informare corect\.
Oamenii trebuie s\ `n]eleag\ c\
afec]iunile psihice sunt boli ca
oricare alte boli cronice. Pacien]ii cu
schizofrenie au o evolu]ie cronic\
cu episoade acute [i perioade de
remisiune. ~n condi]iile `n care
persoanele respect\ tratamentul [i
restul indica]iilor terapeutice, func]ionarea social\. ~n]elegerea
evolu]ia poate fi una foarte bun\ [i acestor aspecte este posibil\ atunci
persoanele `[i p\streaz\ când se cunosc laturile [i

60

implica]iile afectiunii. Este deci
nevoie ca popula]ia s\ fie
informat\ corect pe de-o parte
asupra: bolii, necesit\]ii
tratamentului, riscurilor `ntreruperii
tratamentului, asupra celorlalte
mijloace terapeutice [i pe de alt\
parte asupra: rezultatelor care se
pot ob]ine, a poten]ialului pe care
persoanele cu aceasta afec]iune `l
au. Prin proiectul
www.schizofrenia.ro, Asocia]ia
Psihiatrie
Inomedica `ncearc\ s\ ofere celor
`n c\utare de informa]ii despre
schizofrenie o resurs\ bogat\, de
calitate [i accesibil\, luptând astfel
la destigmatizarea persoanelor cu
boli psihice.

Semne discrete O treime dintre cei diagnostica]i cu schizofrenie au o

Primele semne ale schizofreniei (de multe ori trec evolu]ie bun\ [i r\mân activi `n societate. ~n cazul

neobservate) sunt: sc\derea performan]elor celor cu evolu]ie mai pu]in bun\ se poate vorbi de

[colare/profesionale; interes crescut pentru idei reintegrare. De exemplu, dup\ o perioad\ critic\

abstracte, filosofice, religioase, oculte; neglijarea urmeaz\ o perioad\ mai bun\ [i se pune problema

igienei [i aspectului fizic; iritabilitate, anxietate; reintegr\rii, a func]ion\rii autonome. ~n afar\ de

tulbur\ri de aten]ie; izolare social\; tulbur\ri ale tratamentul medicamentos pe care persoanele cu

somnului; implicare emo]ional\ sc\zut\. Simptomele schizofrenie trebuie s\ `l urmeze corect, exist\ terapii

care atrag aten]ia celor din jur [i duc la prezentarea care pot ajuta pacien]ii care au avut perioade

pacientului `n fa]a medicului psihiatru sunt cele `n `ndelungate de izolare sau au necesitat intern\ri lungi,

care persoana respectiv\ se simte urm\rit\, s\ se reintegreze. Nici familia [i nici popula]ia nu

amenin]at\, persecutat\ [i `n consecin]\ devine trebuie s\ aib\ o imagine excesiv de pesimist\ `ntrucât

tensionat\, irascibil\ [i suspicioas\ (nu are `ncredere actualmente exist\ numeroase mijloace terapeutice

`n cei din jur). care pot ameliora semnificativ evolu]ia bolii.

Tratament permanent Al\turi de depresiv.ro,

schizofrenia.ro reprezint\ al doilea
Schizofrenia este o boal\ care se diagnosticheaz\ [i trateaz\ de
proiect Inomedica ce dore[te s\
c\tre medicul psihiatru. Nu este o boal\ pentru al c\rei diagnostic s\ fie vin\ `n `ntâmpinarea unui nevoi de
necesare metode paraclinice complicate [i de aceea diagnosticul este informa]ie din ce `n ce mai mari a
relativ facil (`n stabilirea diagnosticului se folosesc date din anamneza popula]iei din România despre
pacientului [i a familiei acestuia). ~n România tratarea pacien]ilor cu bolile psihice. Tr\im `ntr-o epoc\ a
schizofrenie se face atât `n serviciile ambulatorii (policlinici, laboratoare informa]iei, iar „doctorul Google”
este tot mai prezent `n casele
de s\n\tate mintal\) cât [i `n spitalele de psihiatrie. Este de dorit ca
românilor care de multe ori iau de
perioadele de internare din episoadele acute ale bolii s\ fie cât mai bune toate informa]iile g\site pe
scurte pentru a evita scoaterea pacientului din mediul s\u (din societate). internet [i omit s\ se mai prezinte
Referitor la tratamentul acestei boli a[ vrea s\ subliniez urm\toarele la medic. Sunt dou\ proiecte de
aspecte: este vorba despre un tratament care este necesar toat\ via]a; o responsabilitate social\ care vor s\
ofere informa]ie [i educa]ie unei
bun\ aderen]\/complian]\ la tratament duce la o evolu]ie [i o
popula]ii `n care inciden]a bolilor
func]ionare mai bune prin perioade de remisiune mai lungi [i rec\deri psihice este `ntr-o continu\
mai rare. Medica]ia folosit\ `n România este aceea[i folosit\ la nivel cre[tere.
mondial [i intr\ `n programele de compensare/gratuitate ale CNAS.

61
Nout\]i medicale

Cardiologie interven]ional\, Mai mul]i tineri

la Spitalul „Bagdasar-Arseni” cu accidente
vasculare
linica de cardiologie a Spitalului de Urgen]\

C „Bagdasar-Arseni” dispune de curând de un laborator

de cardiologie interven]ional\, dotat cu angiograf de
ultim\ genera]iei, care face posibil\ realizarea unor interven]ii
cerebrale

R
omânia ocup\ locul 3 `n
Europa, dup\ Bulgaria [i
Macedonia, atât la
precum angioplastii, coronarografii, implanturi de stenturi [i
inciden]a accidentelor vasculare
alte proceduri. „Cardiologia interven]ional\ reprezint\ o
cerebrale (AVC), cât [i la
ramur\ indispensabil\ a cardiologiei moderne, iar `ncepând
mortalitatea secundar\ bolilor
din acest an putem utiliza [i la clinica noastr\ astfel de
cerebrovasculare. ~ngrijor\tor este
proceduri `n diagnosticul [i tratamentul afec]iunilor faptul c\ num\rul accidentelor
cardiovasculare. ~n cazul acestor interven]ii moderne, durata
de recuperare este mult mai redus\, pacientul putându-[i
relua activitatea dup\ realizarea tratamentului”, a declarat
prof. dr. Crina Sinescu, [eful Clinicii de Cardiologie.

1,2 milioane de lei au costat

bolile fumatului
istemul public de s\n\tate a pl\tit 1.251.716.122 lei, `n

S 2012, pentru afec]iunile cauzate de fumat [i a colectat

din taxa pe viciu 1.139.293.773 lei, ceea ce `nseamn\
un „deficit” de peste 100 milioane lei, a declarat dr.
vasculare cerebrale a crescut `n
rândul categoriei de vârst\ sub 30
Magdalena Ciobanu, expert `n Ministerul S\n\t\]ii pentru de ani. ~n prezent, peste 31% din
controlul tutunului, dând citire unui studiu. Potrivit num\rul total de pacien]i cu AVC
documentului, num\rul au vârsta cuprins\ `ntre 20 [i 64
de cazuri spitalizate `n de ani. ~n România, rata
2012 pentru toate mortalit\]ii de cauz\
categoriile de boli cerebrovascular\ la persoanele
atribuibile fumatului a peste 65 ani este de 1276
fost de 1.892.323, pacien]i/100.000 locuitori,
dintre care 550.142 comparativ cu alte ]\ri europene,
unde aceasta este sub 300
au fost cauzate direct
pacien]i/100.000 locuitori. Bolile
de fumat. {eful
cerebrovasculare ucid de patru ori
comisiei de pneumologie a Ministerului S\n\t\]ii, prof. dr.
mai mul]i români decât al]i
Miron Bogdan, pre[edintele Funda]iei Medicale Pneuma, a
cet\]eni europeni [i de [apte ori
semnalat c\ `n fiecare or\ cinci români mor din cauza
mai mul]i decât `n SUA.
fumatului.

62
 Nout\]i medicale

{anse pentru persoanele NOU

STOP’n GROW
cu dizabilit\]i – opre[te
ersoanele din grupuri roaderea unghiilor
P vulnerabile sunt sprijinite
pentru a avea acces pe
pia]a muncii [i a se integra
GTS Solution
lanseaz\ `n
România
social prin intermediul proiectului
STOP’n GROW
„M.A.T.C.A.” – „Munc\ -
– un produs
Adaptabilitate – Tradi]ie - Coeziune – Ac]iune”,
cosmetic
lansat de Asocia]ia Na]ional\ a Speciali[tilor `n
recomandat
Resurse Umane (AUR), Asocia]ia Profesional\ de
atât
Asisten]\ Social\ [i Funda]ia Doina Levintza.
persoanelor
Proiectul `[i propune `nfiin]area a [ase structuri de
care `[i rod
economie social\, din care patru vor func]iona `n
mediul rural [i crearea a 39 de locuri de munc\, unghiile, cât [i
din care 26 se adreseaz\ persoanelor apar]inând copiilor care
grupurilor vulnerabile. Domeniile de activitate sunt: au obiceiul de
organizarea de evenimente, catering, atelier de a ]ine degetul
ceramic\, magazin on-line de obiecte tradi]ionale `n gur\. De la
maramure[ene, atelier de croitorie [i magazin on- prima aplicare, dubla ac]iune a produsului
line pentru articole vestimentare [i accesorii. STOP’n GROW te va ajuta imediat s\ `ncetezi
roaderea unghiilor, iar pe copii `i va
determina s\ renun]e la obiceiul de a ]ine
Campanie de informare degetul `n gur\. STOP’n GROW are o
despre ejacularea formul\ unic\ ce con]ine ingrediente
precoce puternice, cu gust foarte amar, asigurând un
efect dublu: STOP! roaderii unghiilor [i STOP!
jacularea precoce este disfunc]ia sexual\ cea

E mai `ntâlnit\ `n rândul b\rba]ilor cu vârsta sub

60 de ani, afectând 1 din 5 b\rba]i din
`ntreaga lume. Totu[i este una dintre afec]iunile cel
degetului `n gur\. Pentru rezultate bune,
aplica]i STOP’n GROW cu regularitate. Este
important s\ ave]i la `ndemân\ o sticlu]\
pân\ ce ve]i renun]a complet la obiceiul
mai adesea nediagnosticate [i netratate
roaderii unghiilor, iar copiii se vor dezobi[nui
corespunz\tor. Ejacularea precoce este o afec]iune
de a ]ine degetul `n gur\. STOP’n
medical\ complex\, care poate fi cauzat\ de o
GROW este disponibil `n
multitudine de factori, având consecin]e personale
negative precum suferin]a, frustrarea, evitarea farmacii [i pe: www.qlife.ro.
r ul
intimit\]ii sexuale. Mai multe informa]ii despre g\to
Câ[ti sului
aceast\ disfunc]ie pot fi accesate pe site-ul n c ur l Ra[c\ Simona, Bucure[ti
co
www.nudoarunmoment.ro. CTAN
TASE

63
 Divertisment
n ~n sala de judecat\:
AVOCATUL: - Doctore,
`nainte s\ faci autopsia, ai
c\utat s\ vezi dac\ mai avea
puls?
MEDICUL: - Nu.
- Ai controlat tensiunea?
- Nu.
- Ai verificat dac\ mai
respira?
- Nu.
- Deci e posibil ca pacientul
s\ fi fost `nc\ viu atunci când ai
`nceput autopsia?
- Nu.
- Cum po]i fi sigur, doctore?
- Deoarece creierul lui st\tea
pe o t\vi]\ la mine `n birou.
- ~n]eleg, dar nu ar fi putut
totu[i ca pacientul s\ fie viu, `n
ciuda acestui lucru?
64
Bancuri cu
medici
- Ba da, e posibil s\ fi fost viu
[i s\ practice avocatura!
n ~n sala de opera]ie
(chirurgul c\tre asistent):
– Anestezie.
– De-a noastr\ sau de
import?
– De import.
– De import s-a terminat.
– Atunci de-a noastr\.
– Nani-nani, nani-nani…
n Doctorul intr\ `n dormitor,
l\sându-l pe so]ul pacientei
foarte agitat s\ a[tepte afar\.
Peste 2 minute, doctorul iese
din dormitor [i cere un cu]it de
buc\t\rie. So]ul se execut\ [i
doctorul dispare din nou `n
dormitor. Peste pu]in timp iese
din nou, de data asta cerând
un ciocan [i o dalt\. So]ul d\
fuga pân\ jos [i se `ntoarce cu
un ciocan [i o dalt\. Acum,
bietul om era `ntr-o groaznic\
stare de agita]ie. Doctorul intr\
iar\[i `n dormitor, reapare din
nou dup\ vreo 5 minute.
– ~mi pare r\u, spune el. M\
tem c\ am nevoie de o rang\.
– O rang\?! ]ip\ so]ul cu
glasul sugrumat. Ce are?
Spune]i-mi [i mie.
– N-am avut cum s\ constat,
a spus doctorul. ~ncerc de
atunci s\-mi deschid trusa.
n Un bâlbâit vine la doctor.
– V\ bâlbâi]i `ntotdeauna
a[a?
– N-nu, ddocc-ctore, dd-
doarr c-când v-vor-besc.
n Medicul: – S\ [ti]i c\
principalul vinovat al bolii
dumneavoastr\ este alcoolul.
Pacientul: – Mul]umesc,
domnule doctor, bine c\ nu
sunt eu vinovat.
n – Pacientul are ulcer
duodenal, sut\ la sut\!
– De unde ulcer? E clar
pancreatit\! `l contrazice
colegul.
– Pancreatit\? Visezi!
– Visez! Bine! Vedem noi la
autopsie!
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1

4
5

7
La psihiatru:
8 - Doctore, am venit la dumneavoastr\ pentru nevast\-mea. Are
o idee fix\ c\ cineva vrea s\-i fure rochiile.
9 - E[ti sigur de asta, domnule?
- Absolut. A [i angajat un individ , special pentru treaba asta.
10 L-am g\sit ieri ***

MAROT| de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL:
l 1) ~N PIP|! – CO{ GOL! – TRECUT| PRIN FOC! l 2) DESTIN l 3) 368 C|RTURARI! – 12 ZILE! –
~N CERC! l 4) AFUND – MIEZ DE CUPRU! l 5) ACUMULARE DE AP| – CAP DE HIPOPOTAM! –
OMONIM l 6) 13 BILE! – FITIL! l 7) *** CONTINUAREA GLUMEI (2 CUVINTE) l 8) SUNT NOI DE LA
SPAT l 9) E CA O L|MÂIE 10) ADEV|RAT
VERTICAL:
l 1) ~N LIFT! – A DECOLORA – ACAR! l 2) BLESTEMAT l 3) TEAMA DOCTORULUI – GRAD
INFERIOR ~NTRE C|LUG|RI}E l 4) E CU NASUL PE SUS – SFÂR{IT l 5) SOL GOL! – VOIE l 6) ~N
MIZ| – PISOI F|R| CAP {I COAD|! l 7) LIBER CUGET|TOR – TEN! l 8) CUREA! – „EXCLAMA}IE”
l 9. NERODITOARE l 10) TRAS ~N PIEPT – BABAROS

DEZLEGARE
ORIZONTAL: l 1) IP – CS – ARSA l 2) FATALITATE l 3) RRR – ZE – ER l 4) ADANC – UPR l 5) LAC
– HI – TIZ l 6) BL – FESTILA l 7) IN SIFONIER l 8) ION l 9) ACRA l 10) REAL
VERTICAL: l 1) IF – ALBI – AR l 2) PARDALNICE l 3) TRAC – SORA l 4) CARN – FINAL l 5) SL –
CHEF l 6) IZ – ISO l 7) ATEU – TN l 8) RA – PTII l 9) STERILE l 10) AER – ZAR

65
 Din num\rul viitor

În edi]ia din ianuarie-februarie

a revistei DoctorulMeu puteți citi
aSEMNE CARE ARAT| aCÂND PROPRIUL SISTEM IMUN
C| PL|MÂNII SUFER| ATAC| FERTILITATEA

aBOLILE
CARDIOVASCULARE
{I DEPRESIA
LEG|TURI PERICULOASE

aCOMPLICA}IILE
DIABETULUI
probleme majore de
s\n\tate public\ aATEN}IE LA FRACTURI!
PE GHEA}|, VAI DE PICIOARE...
aARTROPLASTIA
Un pas `naintea bolilor
articulare

aTOP REZOLU}II PENTRU NOUL AN

66