Barometrul s\n\t\]ii
O alt\ lume, o nou\ via]\
n ultimul timp, ceva
~ ne-a unit: durerea
colectiv\. Ne dorim
`ns\ ca mesajul nostru, acum
la final de an, s\ nu fie despre
suferin]\, ci despre via]\, cel
mai scump dar al lumii
acesteia.
Poate mai mult ca oricând,
dup\ evenimentele din clubul
groazei [i dup\ valul de
atentate de la Paris, ne d\m
seama de efemeritatea vie]ii,
dar [i de sensul ei. Friedrich
Nietzsche spunea c\ „via]a
`nseamn\ a transforma
constant `n lumin\ tot ceea ce
suntem [i tot ce `ntâlnim“.
Iubirea este singurul lucru care
d\ lumin\ vie]ii.
Din p\cate, ceea ce tr\im
`n aceast\ perioad\ ne
intoxic\ mintea [i sufletul. Cu
greu reu[im s\ deslu[im raze
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4,
Sector 5, Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie:
Mihaela Preda
de lumin\, speran]\,
`ncredere. Dar oricât de
bombarda]i am fi de [tirile
negative, oricât de mult ne
`ntristeaz\ noua lume `n care
tr\im, trebuie s\ ne gândim
c\ avem totu[i motive s\
iubim via]a. ~n primul rând,
pentru c\ este darul Divin pe
care trebuie s\ `l apreciem
indiferent de `ncerc\rile la
care suntem supu[i. Apoi,
pentru c\ `ntotdeauna exist\
cineva lâng\ noi, nu suntem
niciodat\ singuri. Avem
`ntotdeauna pe cineva c\ruia
s\ `i spunem `n fiecare zi c\ `l
iubim: copilul care ne
a[teapt\ cu bra]ele deschise,
familia, prietenii, un c\]el
care ne iube[te necondi]ionat.
S\ nu uit\m c\ avem
puterea de a ne elibera de
traume, furie, neputin]\.
Redactori: Gabriel Olaru,
Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific:
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Ianuarie 2016
Cum? Prin reac]ii. Avem
nevoie s\ ne `ngrijim unii pe
al]ii. Reac]ia la suferin]a fiin]ei
de lâng\ tine este mai mult
decât un act de empatie.
Sim]im nevoia de a putea face
ceva. Don\m sânge, vorbim
unii cu al]ii, ie[im `n strad\,
aprindem lumân\ri,
protest\m, suntem solidari. Ne
unim [i ac]ion\m. Psihologii
spun c\ reac]iile de empatie
dintre oameni reprezint\ un
mod s\n\tos de a trece peste
necazurile vie]ii.
V\ propunem `n aceast\
edi]ie subiecte care v\ vor
ajuta s\ fi]i aten]i la ce se
`ntâmpl\ `n via]a voastr\ [i s\
alege]i s\n\tatea, simplitatea,
via]a. Iubi]i via]a a[a cum este
ea!
Redac]ia Doctorul Meu
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3
Nout\]i medicale
Cancerul de pl\mâni,
diagnosticat rapid
la Institutul „Marius
Nasta”
La Institutul de
Pneumoftiziologie „Marius
Nasta” s-a deschis centrul de
cercetare pentru diagnosticarea
cancerului pulmonar. Aici,
boala poate fi diagnosticat\ `n
3 s\pt\mâni, fa]\ de circa 6
luni cât erau necesare anterior.
~n cadrul noului centru pot fi
realizate toate evalu\rile:
pneumologic\, bronhoscopic\,
imagistic\, histologic\,
chirurgical\, func]ional\,
oncologic\, necesare pentru
depistarea bolii. Orice pacient
suspect de cancer trimis la
Institutul „M. Nasta” poate
beneficia de serviciile oferite, a
precizat dr. Irina Strâmbu,
directorul centrului. „Astfel, se
ofer\ pacientului [ansa la cel
mai bun tratament pentru
cancerul pulmonar: opera]ia.
Orice `ntârziere poate permite
bolii s\ avanseze, iar pacientul
4
risc\ s\ piard\ momentul
operator. Tratamentul citostatic
nu ofer\ [anse de vindecare `n
absen]a opera]iei”, a mai spus
medicul.
Siesta,
terapie pentru inim\
O mic\ siest\ la `nceputul
dup\-amiezii duce la sc\derea
tensiunii arteriale la persoanele
hipertensive, se arat\ `ntr-un
studiu realizat de cercet\tori
greci. Calitatea somnului joac\
un rol important `n riscul de a
dezvolta hipertensiune.
Insomnia, somnul neodihnitor,
sindromul de apnee obstructiv\,
frecventele treziri nocturne,
toate pot influen]a negativ
presiunea arterial\. ~n acest
context, fie c\ exist\ probleme
de somn nocturn sau nu, siesta
poate fi benefic\ `n cazul
hipertensiunii. Autorii studiului
sus]in c\ siesta duce la
reducerea cu 10% a riscului
cardiovascular. Recomandarea
cercet\torilor este ca persoanele
hipertensive s\ g\seasc\ pu]in
timp dup\-amiaz\ s\ se
odihneasc\, siesta fiind
benefic\ [i pentru alte func]ii,
cum ar fi memoria. Chiar [i cei
care nu au hipertensiune pot,
printr-o scurt\ siest\, s\ scad\
riscurile apari]iei bolilor de
inim\.
Peste 60% din
popula]ia planetei
sufer\ de herpes
Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii avertizeaz\ c\
herpesul, o infec]ie viral\
incurabil\, afecteaz\ 4 miliarde
de persoane cu vârste `ntre 15
[i 49 de ani. ~n majoritatea
cazurilor, purt\torii virusului
herpetic au doar simptome la
nivel bucal, dar o parte deloc
neglijabil\ dintre ei sufer\
infec]ii genitale. Exist\ dou\
virusuri aflate la originea
herpesului. Virusul Herpes
simplex tip 1 (HSV-1) cauzeaz\
herpesul gurii [i afecteaz\ 3,7
milioane de oameni. Herpesul
bucal este o infec]ie manifestat\
prin apari]ia unor leziuni
dureroase la nivelul buzelor,
acoperite cu vezicule [i foarte
contagioase. Virusul se
transmite prin contact direct,
atingere, s\rut, dar [i prin
folosirea `n comun a unor
obiecte contaminate (pahar,
tacâmuri, prosop etc.). Virusul
Herpes simplex tip 2, care
provoac\ frecvent infec]ii
genitale, afecteaz\ 417
milioane de oameni. Odat\
contractat, virusul herpetic
r\mâne toat\ via]a `n
organism, aceast\ infec]ie fiind
incurabil\, ]in s\ precizeze
medicii.

Mezelurile [i carnea
ro[ie,
cancerigene sau nu?
Dup\ ce a pus pe jar
`ntreaga planet\ cu
avertismentul c\ mezelurile [i
carnea ro[ie sunt cancerigene,
Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii bate `n retragere.
Potrivit unui nou comunicat,
OMS precizeaz\ c\ nu a f\cut
apel la consumatori s\ nu mai
m\nânce carne, ci recomand\
doar reducerea consumului de
carne. Totul a pornit la sfâr[itul
lunii octombrie, când Centrul
interna]ional de cercetare
asupra cancerului (IARC),
bazându-se pe mai mult de
800 de studii, a clasificat
mezelurile [i alte produse
procesate din carne `n categoria
agen]ilor „cancerigeni pentru
om”, `n timp ce carnea ro[ie a
fost clasificat\ ca „probabil
cancerigen\”. Referitor la toate
acestea, dr. Victor Olsavzsky,
[eful OMS `n România, afirm\
c\ leg\tura dintre mezeluri [i
cancer nu este o noutate: „Acest
lucru `l [tim de mai mult\
vreme. Dar asta nu `nseamn\
c\ dac\ mânc\m carne
procesat\ facem cancer, studiul
arat\ c\ exist\ acest risc. Tot ce
pot recomanda este o diet\
echilibrat\, care s\ con]in\ cât
mai pu]in\ carne procesat\ [i
carne ro[ie”.
Timpul `ndelungat
la calculator
sl\be[te imunitatea
O consecin]\ nea[teptat\ a
utiliz\rii excesive a internetului
este sc\derea imunit\]ii,
crescând astfel riscul de a suferi
de infec]ii, se arat\ `ntr-o
cercetare realizat\ de speciali[ti
de la Universitatea din Swansea
(}ara Galilor). La studiu au
participat adul]i de toate
vârstele, dintre ace[tia jum\tate
petreceau mult timp (`n medie
[ase ore sau mai mult `n fiecare
zi) pe internet [i `ndeosebi pe
re]elele de socializare, `n timp
ce restul persoanelor foloseau
internetul moderat. A rezultat c\
persoanele dependente de
internet prezint\ un risc cu 30%
mai mare s\ sufere o infec]ie,
`ndeosebi r\ceal\ [i grip\,
decât ceilal]i care folosesc
moderat internetul. Cercet\torii
pun aceast\ sensibilitate pe
seama unui mod de via]\ mai
pu]in s\n\tos, asociat cu
dependen]a de internet.
Impactul asupra imunit\]ii se
explic\ prin alterarea somnului,
consumarea alimentelor `n fa]a
Nout\]i medicale
calculatorului, `ndeosebi biscui]i,
chipsuri [i b\uturi
carbogazoase, sedentarism.
Simpozionul
Interna]ional
de Adipologie
[i Adipofarmacologie
~n perioada 28-31
octombrie a avut loc la
Academia Român\ din
Bucure[ti cea de-a patra edi]ie
a Simpozionului Interna]ional
de Adipologie [i
Adipofarmacologie, organizat
de Asocia]ia Medical\ Român\,
`n colaborare cu Institutul de
Biologie Celular\ [i Patologie
„Nicolae Simionescu” [i
Societatea Bulgar\ de Biologie
Celular\. ~n cadrul
evenimentului au fost prezentate
cele mai noi studii clinice `n
domeniul adipologiei [i
adipofarmacologiei. Pre[edin]ii
sec]iunilor [tiin]ifice au fost Prof.
dr. Constantin Ionescu-
Târgovi[te, Acad. Maya
Simionescu, Acad. Victor Voicu,
Prof. dr. George Chaldakov
(Bulgaria). Printre temele
dezb\tute la simpozion se afl\:
sindromul metabolic [i
obezitatea, ]esutul adipos [i
sistemul imun, adipozitatea [i
func]ia pancreatic\, sindromul
ovarului polichistic [i
adipozitatea, chirurgia
metabolic\.
5
 Sezon

Ce este gripa [i cum

poate fi ]inut\ la
distan]\ ?
Gripa este o infec]ie respiratorie contagioas\ cauzat\ de
virusul gripal. ~n Europa, gripa apare cu regularitate `n
epidemii anuale, `n lunile de iarn\. De obicei epidemiile de
grip\ afecteaz\ fiecare ]ar\ pentru una sau dou\ luni [i
dureaz\, la nivelul continentului European aproape 4 luni.

imptomele infec]iei cu dureri `n gât, dureri musculare [i diabetul, deficitul imunitar,

S virusul gripei seam\n\ cu

alte infec]ii virale
respiratorii. Gripa este mai
sever\ decât r\ceala, care este
produs\ de alte virusuri
respiratorii [i nu de virusul
gripal. Nu to]i cei care s-au
infectat cu virusul gripal se
`mboln\vesc, `ns\ cei care au
forme clinice de boal\ prezint\
simptomele comune: febr\, tuse,
articulare, dureri de cap, stare
de r\u, oboseal\.
La cazurile necomplicate de
grip\ simptomele se rezolv\
spontan `n 7 zile de la debut.
~mboln\virile severe [i
complica]iile apar mai frecvent `n
anumite grupuri la risc: acestea
includ persoanele cu vârsta de
peste 65 de ani, cei cu afec]iuni
medicale cronice precum
afec]iunile cronice respiratorii,
afec]iunile cronice
cardiovasculare, obezitatea. De
asemenea exist\ un risc crescut
pentru copiii la vârstele fragede
[i pentru femeile gravide.
Ocazional pot ap\rea forme
severe de grip\ la persoane
s\n\toase care nu fac parte din
aceste grupe la risc.

Transmiterea
Gripa este o infec]ie viral\ care se r\spânde[te de la o persoan\ la alta, `n principal atunci
când oamenii infecta]i tu[esc sau str\nut\, ori prin contact direct sau indirect cu secre]iile
respiratorii ale persoanelor infectate care se afl\ pe mâinile acestora sau pe suprafe]ele
contaminate.

Respecta]i regulile de igien\ respiratorie

Igien\ respiratorie `nseamn\
`mpiedicarea expunerii persoanelor
din jur la secre]iile noastre
infec]ioase respiratorii (din gur\,
gât sau nas). Dac\ sunte]i bolnav,
atunci când tu[i]i sau str\nuta]i,
trebuie s\ v\ acoperi]i gura [i
nasul cu ajutorul unui
[erve]el/batist\ de unic\ utilizare
(de hârtie); dac\ nu ave]i la
`ndemân\ un [erve]el e mai bine
s\ str\nuta]i sau s\ tu[i]i `n plica
cotului decât `n pumn sau `n
palm\. {erve]elele trebuie aruncate
la co[ul de gunoi dup\ utilizare.

6

Sp\la]i-v\ sau
dezinfecta]i-v\
frecvent mâinile
Sp\latul sau
dezinfectarea frecvent\ a
mâinilor v\ ajut\ s\ v\
proteja]i de virus [i s\
reduce]i riscul de
contaminare al obiectelor [i
de infectare al persoanelor
din jur. Sp\la]i-v\ bine pe
mâini cu ap\ [i s\pun, `n
special dup\ ce tu[i]i sau
str\nuta]i. Dezinfectantele
pentru mâini pe baz\ de
alcool reduc cantitatea de
virus gripal de pe mâinile
contaminate, de[i sp\larea
cu ap\ [i s\pun este mult
mai eficient\.
Sp\latul pe mâini nu
trebuie s\ fie doar o cl\tire
rapid\, trebuie s\ dureze cel
pu]in 20 de secunde de
fiecare dat\, iar mâinile
trebuie s\ fie frecate una de
cealalt\ cu ap\ [i
s\pun/detergent `n acest
timp, dup\ care s\punul de
pe mâini trebuie cl\tit cu ap\
din abunden]\.
Dup\ sp\larea cu ap\ [i
s\pun, mâinile trebuie uscate
bine, dac\ este posibil cu
prosoape de hârtie de unic\
folosin]\, sau cu usc\torul cu
aer cald.
Sezon
Dac\ sunte]i bolnav, sta]i acas\, nu v\ duce]i la serviciu
sau la [coal\ [i limita]i contactul cu alte persoane.
Contagiozitatea: 5-7 zile
~n plus fa]\ de m\surile de igien\ descrise mai sus, atunci când o
persoan\ este s\n\toas\ trebuie s\ men]in\ o distan]\ de cel pu]in un
metru fa]\ de orice persoan\ cu simptome de grip\. Bolnavii adul]i `i
pot infecta pe cei din jur pe o perioad\ de aproximativ cinci zile de la
debutul simptomelor, iar copiii sunt infec]io[i aproximativ [apte zile de
la debutul simptomelor de grip\. Cu toate acestea, este prudent s\ se
ia `n considerare c\ o persoan\ este infec]ioas\ pe toat\ perioada `n
care are simptome de grip\.
Utilizarea m\[tii
Utilizarea m\[tii de o banda flexibil\ transversal\.
persoan\ bolnav\, cu simptome 3. Aranja]i masca confortabil
de grip\, ajut\ prin re]inerea pe fa]\ [i sub b\rbie.
secre]iilor respiratorii `n cazul `n Evita]i s\ atinge]i masca cu
care persoana tu[e[te sau mâinile. Dup\ orice atingere a
str\nut\ [i reduce riscul de m\[tii aflate pe fa]\, precum [i
infectare `n rândul persoanelor dup\ ce se scoate masca de pe
cu care bolnavul este `ntr-un fa]\, mâinile trebuie s\ fie
contact apropiat. Situa]iile `n cur\]ate prin sp\lare cu ap\ [i
care acest lucru poate fi util s\pun sau cu un dezinfectant de
include: mâini pe baz\ de alcool.
atunci când c\l\toresc la Schimba]i masca atunci când
1 domiciliu sau la spital;
atunci când, `n mod
devine umed\. Dup\ o utilizare
prelungit\, masca de fa]\ poate
2 inevitabil, au un contact
apropiat cu persoane s\n\toase.
deveni umed\. Când constata]i
acest lucru, trebuie s\ `nlocui]i
Masca trebuie aplicat\ cu masca umed\ cu o masc\ nou\
grij\ peste gur\ [i nas [i apoi sau cu una curat\ [i uscat\.
ajustat\ [i fixat\: Dup\ `ndep\rtarea m\[tii de
1. Fixa]i masca cu [nurul sau pe fa]\, mâinile trebuie s\ fie
banda elastic\, la mijlocul cur\]ate prin sp\lare cu ap\ [i
capului [i al cefei. s\pun sau cu un dezinfectant
2. Presa]i pe forma nasului pentru mâini, pe baz\ de alcool.
7
 Sezon

Tusea trece cu
solu]ii potrivite
Tusea este un simptom caracteristic infec]iilor de c\i respiratorii. La
copil, tusea apare atât la debutul afec]iunilor virale, cât [i al celor
bacteriene sau alergice [i are caracteristici diferite. Tusea poate fi
seac\ sau productiv\ [i trebuie tratat\ `n func]ie de tipul ei.

Miere pentru miere, pentru adolescen]i [i adul]i Un remediu pentru

tusea seac\
Nu `ntâmpl\tor mierea este
cel mai utilizat remediu contra
tusei. Dovezile [tiin]ifice sunt
multiple. Dintre acestea aducem
`n aten]ie un studiu realizat la
Universitatea din Pennsylvania
care a demonstrat c\ mierea este
cel mai eficient remediu contra
tusei la copii [i adolescen]i. La
studiu au participat 105 copii
suferind de tuse persistent\. Au
fost grupa]i astfel: unii au luat
câte o linguri]\ de miere seara,
`nainte de culcare, al]ii – sirop de
tuse, iar restul – nimic. Rezulatul:
copiii care au luat miere au tu[it
mai pu]in [i au dormit mai bine
decât to]i ceilal]i. Efectele
benefice ale mierii sunt
demonstrate [i la adul]i
Cum se utilizeaz\ mierea:
pentru copii `ntre 2 [i 5 ani – o
jum\tate de linguri]\ de miere
(de 3 ori pe zi), pentru copii `ntre
6 [i 12 ani – o linguri]\ de
– o lingur\ de miere. Se pot
ad\uga pu]in\ scor]i[oar\ [i
l\mâie pentru a `nt\ri efectele
mierii.
Cimbri[or pentru
tusea productiv\
Dintre plantele medicinale,
cimbri[orul este renumit pentru
calmarea tusei. Ac]iunea sa
antiseptic\ [i antitusiv\ se
datoreaz\ thymolului, un puternic
compus activ al acestei plante.
Cimbri[orul are deopotriv\
propriet\]i antialgice [i
antiinflamatorii, calmând
inflama]ia la nivelul gâtului, dar
[i efecte spasmolitice, care permit
reducerea crizelor de tuse.
Cum se prepar\ infuzia de
cimbri[or: `ntr-o can\ cu ap\
clocotit\ se pune o linguri]\ de
cimbri[or uscat [i se las\ la
infuzat 10-15 minute. Se beau 4-
5 c\ni de ceai pe zi, cu miere [i
zeam\ de l\mâie.
toate tipurile de tuse
Iedera medicinal\ este
folosit\ cu succes `n tratarea
tusei. Efectele binef\c\toare ale
extractului uscat din frunze de
ieder\ sunt dovedite [tiin]ific.
Substan]ele active pe care le
con]ine iedera sunt cercetate [i
verificate prin noi studii. Spre
exemplu, extractul patentat de
ieder\ EA 575 – care poate fi
comparat cu o amprent\ digital\
– este certificat pentru eficien]a [i
siguran]a sa `n tratamentul tusei.
Potrivit ghidurilor terapeutice,
extractul uscat din frunze de
ieder\ poate fi utilizat atât `n
formele acute de tuse, cât [i `n
bolile inflamatorii bron[ice
cronice `nso]ite de tuse. Acest
medicament ob]inut din ieder\
este bine tolerat [i poate fi
administrat atât copiilor (de la
vârste de sub 1 an), cât [i
adul]ilor.

8
 Sarcin\

R\ceala `n timpul sarcinii.

Ce trebuie s\ [tie gravidele dac\ r\cesc
Dr. Silviu Istoc R\celile de sezon nu le ocolesc nici pe femeile `ns\rcinate, mai
Medic specialist ales c\ `n perioada sarcinii sistemul imunitar este sl\bit. Afla]i
obstetric\-ginecologie de ce simptomele r\celii `n timpul sarcinii nu trebuie ignorate,
Spitalul Medicover
care este tratamentul corect [i la ce complica]ii sunt predispuse
www.dristoc.ro
gravidele.

\ceala este o infec]ie Febra pune `n pericol evolu]ia

R viral\ care se poate
transmite prin contact
cu o persoan\ infectat\.
sarcinii
~n primele 12 s\pt\mâni de
sarcin\, o febr\ de peste 38,5
dureri de cap, oboseal\, pân\
la frisoane, transpira]ie [i febr\
Exist\ peste 200 de virusuri
grade Celsius poate determina peste 39 de grade `n cazul unei
care pot cauza a[a-numitele
oprirea din evolu]ie a sarcinii r\celi severe. Vizita la medic este
r\celi, care sunt infec]ii acute
sau diverse malforma]ii ale obligatorie pentru a te asigura
ale tractului respirator
bebelu[ului. Dup\ primul c\ r\ceala nu evolueaz\ `ntr-o
superior. ~n timpul sarcinii,
trimestru de sarcin\, infec]iile `n infec]ie mai grav\. Trebuie
organismul depune mai mult
gât sau `n nas pe care viitoarea re]inut `ns\ c\ febra este un
efort pentru a se adapta cu
mam\ le poate contracta mecanism de ap\rare a
noile schimb\ri realizate de
prezint\ riscul de a afecta sistemului imunitar. Ea poate fi
concep]ie, ceea ce duce la o
bebelu[ul. comb\tut\ prin hidratare, care
sensibilitate crescut\ a
Simptomele unei r\celi este extrem de important\ `n
femeilor gravide la boli. ~n
u[oare pot varia de la nas perioadele de r\ceal\. Prin
timpul sarcinii, simptomele
`nfundat sau rinoree, durere `n transpira]ie se elimin\ toxinele
r\celii persist\ mai mult
gât puternic\, durere u[oar\ de din organism, deci este un alt
decât `n mod normal [i pot
urechi, str\nut, tremur\turi, tuse, proces natural de autovindecare.
deveni o amenin]are pentru
mam\ [i copil `n cazul `n 3 sfaturi esen]iale
care apar complica]ii.
Viitoarele mame trebuie s\ Odihna reprezint\ cel mai Hidratarea este esen]ial\ mai
fie atente la alimenta]ie [i s\ bun lucru pe care `l po]i face ales atunci când e[ti r\cit\. Este
se fereasc\ de pentru corpul t\u [i pentru nevoie s\ bei, `n 24 de ore, cel
medicamentele care pot copilul t\u, atunci când e[ti pu]in opt pahare de ap\, suc de
afecta dezvoltarea normal\ a r\cit\. Organismul t\u poate fructe f\r\ zah\r sau ceai de
f\tului. lupta `mpotriva infec]iilor mai plante [i l\mâie. Pentru a reduce
bine atunci când este odihnit. senza]ia de irita]ie a gâtului [i a

10
 Sarcin\

elimina mucusul po]i `ncerca o
metod\ natural\: gargara cu
ap\ s\rat\.
Alimenta]ia bogat\ `n fructe
[i legume poate gr\bi procesul
de vindecare. Dac\ sim]i c\ nu
ai poft\ de mâncare `ncearc\ s\
consumi cinci sau [ase mese
reduse cantitativ pe parcursul
zilei, `ncepând cu alimente
simple, cum ar fi sucuri stoarse [i
supe preparate `n cas\, cu pâine
integral\. De asemenea este
foarte important sa consumi
alimente care lupt\ `mpotriva
infec]iei precum: banane, afine,
morcovi, ardei, meri[oare,
hrean, ceap\ [i alte alimente ce
con]in vitamina C. Un
vitaminizant excep]ional care `]i
poate fi de mare ajutor când e[ti
r\cit\ este c\tina.

PONT
Uleiurile naturale reprezint\ un remediu ce ajut\ la desfundarea sinusurilor
congestionate. Po]i `ncerca un tratament naturist: pui câteva pic\turi de ulei esen]ial de
arbore de ceai, ment\ sau eucalipt `ntr-un bol cu ap\ fierbinte, te a[ezi cu fa]a deasupra
vasului, `]i acoperi capul cu un prosop [i faci inhala]ii.

Medicamentele, prescrise doar de medic

~n ceea ce prive[te
medicamentele, acestea pot fi
prescrise doar de medic.
Anumite medicamente pot afecta
f\tul. Recomand cu stricte]e un
consult de specialitate `nainte de
consumarea oric\rui
medicament. Cele mai multe
antihistaminice,
decongestionante [i siropuri de
tuse nu ar trebui s\ fie luate de
femeile `ns\rcinate, cu excep]ia
cazului `n care acestea au fost
prescrise de medic. De obicei,
nu au fost testate reac]iile la
femei gravide [i pot avea efecte
secundare, periculoase pentru
copil. ~n cele mai multe cazuri,
este bine s\ iei preventiv
paracetamol (acetaminofen)
pentru dureri minore. Dar
viitoarele m\mici trebuie s\ evite
ibuprofenul [i aspirina. Acestea
au fost testate [i au prezentat
efecte negative pentru sistemul
nervos al bebelu[ului. Multe
antibiotice sunt sigure `n timpul
sarcinii, dar altele nu sunt. Dac\
nu e[ti sigur\, discut\ cu medicul
[i asigur\-te c\ faci ceea ce este administrarea medicamentului.
bine pentru s\n\tatea ta, dar [i Dac\ nu apar complica]ii `n
a copilului. Un aspect important perioada r\celii sau gripei, exist\
de care trebuie s\ ]ii cont este s\ o serie de remedii naturiste care
urmezi instruc]iunile pentru pot fi `ncercate acas\.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Pentru a te proteja de o eventual\ r\ceal\, se recomand\ evitarea atingerii ochilor, a nasului [i a
gurii [i p\strarea distan]ei fa]\ de persoanele care prezint\ simptome de r\ceal\ evidente. De
asemenea, recomand cu consumul de vitamina C natural\ din citrice `ntregi sau suc natural, tocmai
pentru c\ ajut\ la `nt\rirea sistemului imunitar.

11
 Parenting

Hiperactivitatea la copii
sfaturi practice
Copiii mici – `n special b\ie]ii – au `n general foarte mult\ energie pe
care simt nevoia s\ [i-o consume prin joac\ [i mi[care liber\. Pentru cei
mai mul]i, energia pe care o manifest\ nu `nseamn\ decât c\ sunt
s\n\to[i [i cresc. Pân\ la 6 ani, copiii sunt `n general lipsi]i de r\bdare [i
un anumit nivel de hiperactivitate este normal, fiind doar o tr\s\tur\
temperamental\ sau o consecin]\ a unui stil educa]ional incorect, `n cele mai
multe dintre cazuri. Dac\ `ns\ copilul trece de 6 ani [i `n continuare pare `ntr-o
continu\ mi[care [i agita]ie de parc\ ar merge `n permanen]\ cu „motorul turat la
maxim”, este posibil s\ vorbim despre o tulburare destul de serioas\.

Monica Bolocan Atunci când comportamentul copilului afecteaz\ abilit\]ile de zi

Psiholog cu zi ale acestuia – legate de `nceperea [i mai ales finalizarea
Regina Maria Re]eaua
unor sarcini uzuale, activit\]ile de `nv\]are, rela]ionarea cu
Privat\ de S\n\tate
ceilal]i copii [i adul]i [i respectarea regulilor de disciplin\ sau de
grup – vorbim despre o tulburare de comportament denumit\
generic hiperactivitate, care poate face parte din tabloul clinic al
ADHD (tulburarea de deficit de aten]ie [i hiperactivitate).

Copilul hiperactiv
opiii hiperactivi sunt `n gândesc sau vor ei `n acel nesuportat. Mai mult, par c\ nu

C mod frecvent nelini[ti]i [i

par a avea un
comportament haotic, f\r\
leg\tur\ cu ce se `ntâmpl\ `n
acel moment sau cu
comportamentul celorlal]i. Au
probleme s\ stea pe un scaun
mai mult timp [i `[i mi[c\ `n
permanen]\ mâinile, picioarele
sau tot corpul. De multe ori `i
deranjeaz\ pe cei din jur din
activit\]ile lor [i `i `ntrerup atunci
când vorbesc. Aparent, nimic nu
este mai important decât ceea ce
moment, [i sunt total lipsi]i de
r\bdare `n a primi ceea ce `[i
doresc. Orice amânare a
ascult\ ce li se spune sau li se
cere, acest comportament fiind
interpretat de ceilal]i ca lips\ de
satisfacerii nevoilor lor sau a respect.
unei recompense este de
Aten]ie, p\rin]i!
Pentru p\rin]i este extrem de stânjenitor atunci când copilul lor
hiperactiv `i deranjeaz\ pe ceilal]i sau face chiar o criz\ de afect `ntr-
un magazin dac\ nu prime[te ceea ce `[i dore[te. ~n astfel de
momente, este crucial s\ `[i p\streze calmul [i s\ nu recurg\ la
pedepse fizice. Studiile demonstreaz\ c\, oricum, acestea nu au
niciun efect asupra copilului cu ADHD. Exist\ multe alte op]iuni mai
eficiente pentru managementul unor astfel de comportamente.

12
 Parenting

Lipsa autocontrolului
Problema comun\ a copiilor
cu hiperactivitate este lipsa
autocontrolului asupra
propriului corp [i
comportament, adic\ o
insuficient\ capacitate de
inhibi]ie. Pur [i simplu nimic nu
st\ `n calea impulsului de a
spune sau a face ceva,
indiferent de consecin]e. Mul]i
speciali[ti consider\ c\ de vin\
pentru aceast\ problem\ este
modul `n care func]ioneaz\
creierul. Cauzele ADHD-ului
sunt atât genetice, cât [i ca
urmare a unei afect\ri cerebrale
(leziuni dobândite) sau factorii
familiali [i sociali (mediul haotic
de cre[tere, deprivarea afectiv\
[i lipsa de stimulare din primii
ani de via]\). Din aceast\
perspectiv\, este foarte
important ca p\rin]ii care se
confrunt\ cu problemele
generate de hiperactivitatea
copilului lor s\ consulte cât mai
repede atât un psiholog
clinician, cât [i un medic
psihiatru. Orice amânare nu
face decât s\ creasc\
problema, mul]i p\rin]i afla]i `n
aceast\ situa]ie fiind chiar ei
`n[i[i afecta]i: devin extrem de
irascibili [i nervo[i, sunt foarte
obosi]i, `[i pierd rela]iile de
familie [i prietenii (care `ncep s\
`i evite, deranja]i fiind de
comportamentul copilului lor).
~n plus, se simt agasa]i de
plângerile nesfâr[ite de la
[coal\, atât ale `nv\]\toarei cât
[i ale celorlal]i copii [i p\rin]i.
Copilul cu hiperactivitate are un
lung istoric de reclama]ii `nc\
de la gr\dini]\.

Simptome, pe scurt
4Este `ntr-o permanent\
mi[care
4Are dificult\]i `n a
r\mâne a[ezat
4Nu poate a[tepta `n
lini[te, nu se poate juca
singur o perioad\ mai
lung\ de timp
4~i `ntrerupe pe ceilal]i [i
vorbe[te excesiv de mult
4Are probleme la
[coal\, atât de `nv\]are,
cât mai ales de rela]ionare
4Pare a nu reac]iona la
pedepse

Strategii comportamentale `n cazul unui copil reactiv

trategiile social adecvat prin modelare propozi]ii scurte, la obiect, s\

S comportamentale care
pot func]iona includ:
4Recompensarea imediat\ a
comportamentelor dezirabile
4Reformularea [i
„reinventarea” sarcinilor de
`nv\]are pentru a fi cât mai
atractive [i a-[i p\stra
caracterul de noutate
4Educarea comportamentului
(rol-play)
4Educarea autocontrolului [i
dezvoltarea inhibi]iei prin
activit\]i [i exerci]ii specifice
de terapie comportamental\
Pentru a avea rezultate,
p\rin]ii copiilor hiperactivi
trebuie s\ `[i p\streze calmul,
s\ aib\ o atitudine pozitiv\, s\
comunice cu ace[tia `n
aib\ cerin]e clare [i s\ aplice
imediat [i consecvent un sistem
relevant de recompense [i
penaliz\ri, adaptat profilului
copilului lor. Relevan]a,
claritatea [i consecven]a sunt
ingrediente-cheie `n
managementul
comportamentului copilului
hiperactiv.

13
 ORL
Durerea de gât anun]\
unele boli de sezon
Durerea de gât este prima care anun]\ instalarea sezonului prielnic r\celilor. Senza]ie de
usc\ciune, usturime, durere, dificult\]i la `nghi]ire… De[i pot p\rea banale, aceste simptome
sunt sup\r\toare [i necesit\ tratament.
urerea la nivelul gâtului
D poate avea origini [i
consecin]e diverse. Iat\
despre ce afec]iuni ar putea fi
vorba acum `n sezonul rece.
Amigdalit\
Cunoscut\ [i sub numele de
angin\, aceast\ afec]iune se
traduce prin faptul c\ o infec]ie
a dus la inflama]ia amigdalelor.
Este o boal\ destul de des
`ntâlnit\, relativ banal\ [i u[or
tratabil\. ~ncepe cu senza]ia de
furnic\turi `n gât, apoi
`ngreuneaz\ `nghi]irea, d\
14
dureri, febr\, uneori [i tuse. ~n
unele cazuri, apare [i m\rirea
ganglionilor limfatici de la
nivelul gâtului. Totu[i, acelea[i
simptome pot ap\rea [i `n boli
grave, precum cancerul. De
aceea, este necesar s\ merge]i
la medic `n cazul `n care
durerea nu cedeaz\ `ntr-o
s\pt\mân\.
Faringit\
sau laringit\
Faringita se manifest\ la fel,
prin simptome de durere, febr\,
dificult\]i la `nghi]ire, ganglioni
umfla]i. Adesea e `nso]it\ de o
bron[it\ cronic\ sau de sinuzit\.
Pe de alt\ parte, laringita
afecteaz\ corzile vocale, dând
r\gu[eal\, tuse seac\ [i durere.
Marele semnal de alarm\ `l
constituie prelungirea acestor
st\ri, mai ales a r\gu[elii.
Infec]ii virale
Varicela [i oreionul pot da
dureri `n gât persistente, dar [i
mononucleoza infec]ioas\, a[a-
numita boal\ a s\rutului.
Provoac\ febr\, dureri `n gât [i
m\re[te ganglionii limfatici.
Tratament
Ideal pentru combaterea
inflama]iilor cavit\]ii bucale [i
ale gâtului este un produs care
s\ con]in\: un antibiotic cu efect
local [i cu spectru larg de
ac]iune antimicrobian\, un
antiseptic pentru dezinfectarea
cavit\]ii bucale, un analgetic cu
ac]iune rapid\ [i de lung\
durat\ pentru calmarea durerii.
Preparatul farmaceutic nu
trebuie s\ con]in\ zah\r, astfel
`ncât s\ se protejeze din]ii [i s\
se previn\ apari]ia cariilor.
Sunt binevenite [i
propriet\]ile dezodorizante ale
unui astfel de produs, pentru c\
deseori inflama]iile din gur\ [i
gât sunt `nso]ite de miros
nepl\cut (halen\).
 Apiterapie

STUPUL - o farmacie cu
„medicamente” de la albine
Apiterapia este acea ramur\ a medicinei care se ocup\ de utilizarea produselor stupului `n
tratamente medicale. Doctor biochimist Cristina Mateescu, directorul general al Institutului de
Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultur\ (ICDA), explic\ beneficiile principalelor produse
apicole.

ncepem cu cel mai

~ cunoscut [i cel mai

vechi produs apicol,
fiind primul dulce cunoscut de
om: mierea. Apoi, albinele ne
ofer\ polen, propolis, cear\,
l\pti[or de matc\ [i ne
trateaz\ chiar [i cu veninul lor.
Mierea ajut\ ficatul [i inima
Mierea `n sine este un aliment hiperconcentrat `n glucide,
`n care avem zaharurile direct asimilabile – glucoza [i fructoza,
care se absorb rapid `n fluxul sanguin. „Din acest motiv,
mierea este `n primul rând o hran\ energetic\ prin excelen]\.
Având `n vedere complexitatea compozi]iei dat\ `n primul rând
de nectarul care provine din flori [i, conform principiului de
transmitere a propriet\]ilor terapeutice de la plant\ la miere
sau polen, putem trage concluzia c\ [i mierea are un poten]ial
efect terapeutic adjuvant `n tratamentul unor afec]iuni. Dar nu
ne raport\m doar la acest lucru. Dac\ studiem mierea din
punct de vedere al compozi]iei ei, vom vedea c\ d\ beneficii
excelente pe sistemul cardiovascular. {tim c\ inima este un
mu[chi. Dac\ pentru sportivi, mu[chii au nevoie de fructoz\ [i
glucoz\ din plin, la fel [i mu[chiul cardiac este stimulat de
aceste substan]e din miere. De asemenea, ficatul beneficiaz\
foarte bine de acest minunat dulce, care nu are nimic de-a
face cu sinteza din care se ob]ine zah\rul. Beneficiile sunt
extraordinare pentru copii, `n sensul dezvolt\rii staturo-
ponderale [i stimul\rii absorb]iei calciului la nivelul ]esutului
osos”, explic\ dr. biochimist Cristina Mateescu.

Polenul, util persoanelor `n vârst\

Polenul este un aliment hiperconcentrat, cu o palet\
grozav\ de to]i antioxidan]ii naturali pe care `i cunoa[tem,
enzime, elemente minerale, vitamine. Polenul este un

16
 Apiterapie

supliment alimentar cu rezultate extraordinare `n cazul bolnavilor de ficat. Polenul este un fel de
produs farmaceutic natural care con]ine to]i aminoacizii esen]iali necesari func]iei hepatice. Tot
polenul ar trebui s\ fie luat `n considera]ie de to]i domnii cu vârsta de peste 45-50 de ani, când
`ncep inflama]iile glandei prostate, ce pot degenera din prostatite `n afec]iuni tumorale. O linguri]\
de polen, 20-30 de grame de polen, zilnic, cu certitudine ajut\ la prevenirea acestor probleme. Nu
este de neglijat nici consumul de polen la persoanele `n vârst\, mai ales pentru combaterea
anxiet\]ii, tulbur\rilor de memorie.

Propolisul L\pti[orul de matc\,

atac\ tumorile
„Un pre]ios produs apicol este
propolisul, care reprezint\ o promisiune
pentru viitor `n tratamentul natural al
unor afec]iuni tumorale, dat\ fiind
ac]iunea antitumoral\ direct\ a acestui
produs. S-au f\cut numeroase studii `n
Japonia [i SUA, chiar [i la noi am avut
cazuri tratate, `n care `ntr-adev\r
propolisul, administrat `n doze bine
stabilite [i la un interval de timp precis,
poate oferi atât sus]inerea sistemului
imunitar, cât [i ac]iune antitumoral\
direct\ [i ac]iune antioxidant\ general\
asupra organismului”, consider\ dr.
biochimist Cristina Mateescu.
bun pentru sistemul nervos
L\pti[orul de matc\ este un suport benefic pentru
persoanele `n vârst\, pentru cei cu suferin]e
neurologice, tulbur\ri nervoase. Are `n compozi]ie
acetilcolina, un neurotransmi]\tor care ajut\ foarte
mult `n cazul tulbur\rilor neurologice [i care nu este
de neglijat la copii cu retard `n dezvoltarea
psihomotorie. ~n perioadele reci, l\pti[orul de matc\
ajut\ sistemul imunitar prin prezen]a de
gamaglobuline `n compozi]ia sa. ~mpreun\ cu
propolisul, vom ajuta organismul `n mod natural s\
fac\ fa]\ epidemiilor de viroze. ~n timp ce un
medicament de sintez\ trateaz\ simptomele r\celii,
remediul din propolis [i l\pti[or de matc\ ajunge [i
la cauz\, prin ac]iune antiinflamatorie [i antiseptic\,
prin modularea sistemului imunitar.

Veninul de albine, antireumatic natural

Veninul colectat de la
albine sub form\ de apitoxin\,
care p\streaz\ principiile de
baz\ ale veninului de albine,
este folosit\ de doamne pentru
tratamente cosmetice, dar [i
pentru masajul sportivilor,
pentru dureri articulare
datorit\ ac]iunii
antiinflamatorii. Veninul mai
este folosit cu o extindere din
ce `n ce mai mare, dat fiind
rezultatele pozitive, `n
tratamentul sclerozei `n pl\ci, o
maladie care afecteaz\ tot mai
multe persoane. Tratamentele
cu venin de albin\ sau cu
`n]ep\tur\ de albin\ au reu[it
s\ lucreze asupra tecii de
mielin\, remielinizând aceast\
teac\, pentru c\ din cauza
demieliniz\rii apare boala.
Dar se folosesc direct [i
`n]ep\turile de albin\, sub
form\ de apipunctur\. Practic,
se aplic\ albina pe punctele
clasice de acupunctur\.

17
 Studii

Antibioticele, asociate cu
obezitatea la copii
Copiii care iau prea des sau prea multe doze de antibiotice
prezint\ riscul de a deveni obezi, indic\ un studiu recent, care
constat\ de asemenea c\ efectele se pot prelungi toat\ via]a.

Efectele adverse se cumuleaz\

`n timp
Cercet\torii au analizat dosarele medicale a peste 163.000 de
copii cu vârste `ntre 3 [i 18 ani. Dintre acestea au selectat 142.824
de dosare care con]ineau date relevante privind indicele de mas\
corporal\, `n\l]imea [i prescrip]iile de antibiotice. Ei au analizat
administrarea de antibiotice pentru a afla dac\ au efecte poten]iale,
temporare sau reversibile asupra lu\rii `n greutate [i dac\ aceast\
tendin]\ se men]ine sau nu de-a lungul vie]ii.
Cercet\torii de la John
Dosarele analizate, care con]ineau toate examenele medicale
Hopkins Bloomberg School of
ale copiilor realizate `ntre 2001 [i 2012, au ar\tat c\ peste 30.000
Public Health (SUA) atrag
de copii, adic\ unul din cinci, consumaser\ antibiotice de [apte ori
aten]ia asupra abuzului de
sau mai mult `n perioada respectiv\. La vârsta de 15 ani, copiii
antibiotice la copii, o problem\
cânt\reau cu circa 1,36 kg, `n medie, mai mult decât cei care nu
la nivel mondial, printr-un
luaser\ antibiotice.
studiu publicat `n revista
Analizând efectul cumulativ al acestor medicamente asupra
„International Journal of
organismului, cercet\torii au constatat c\ `n cazul copiilor trata]i
Obesity“. Potrivit profesorului
frecvent cu antibiotice exist\ riscul `ngr\[\rii, iar excesul ponderal se
Brian Schwartz, coordonatorul
men]ine [i dup\ vârsta de 18 ani.
studiului, copiii care primesc `n
mod frecvent doze mari de
„Antibioticele contribuie la luarea `n greutate la orice vârst\, dar
antibiotice iau mai mult `n
aceast\ contribu]ie progreseaz\ pe m\sura `naint\rii `n vârst\“, a
greutate decât cei care nu sunt
explicat dr. Brian Schwartz.
trata]i cu aceste medicamente.

Distrugerea florei bacteriene

Cercet\torii pun riscul obezit\]ii pe seama faptului c\ antibioticele distrug bacteriile „bune“
prezente `n tubul digestiv al copilului. Aceste medicamente genereaz\ modific\ri permanente ale
echilibrului florei bacteriene, ceea ce `mpiedic\ o bun\ asimilare a alimentelor. Potrivit cercet\torilor
americani, copiii trata]i `n exces cu antibiotice stocheaz\ mai multe calorii, fiind predispu[i la obezitate.

18
 Studii

Sp\latul pe mâini, cea mai simpl\

cale de prevenire a infec]iilor
Alimenta]ia s\n\toas\, odihna [i mi[carea ajut\ organismul s\ reziste `n fa]a r\celilor. Dar
toate acestea trebuie s\ fie completate de o m\sur\ profilactic\ foarte important\: sp\latul
frecvent al mâinilor cu ap\ [i s\pun.
„Sp\latul pe mâini este sfânt atunci când vine vorba despre prevenirea bolilor infec]ioase“, spune dr.
Adriana Pistol, directorul Centrului Na]ional de Supraveghere a Bolilor Transmisibile.

Igiena, mai bun\ decât vitamina C

Recomandarea specialistului
nostru este confirmat\ [i de
studii interna]ionale. „Sp\latul pe
mâini are o ac]iune profilactic\
mai eficient\ `mpotriva
epidemiilor de grip\ sau a
virozelor respiratorii decât
administrarea vitaminei C sau a
altor antioxidan]i naturali sau
artificiali“, arat\ studiile realizate
la German Intitute for
Quality and Efficiency in
Health Care.
Un alt studiu, publicat `n
revista medical\ „The Lancet“
(2005), confirm\ c\ sp\latul pe
mâini cu s\pun reprezint\ un
mijloc eficient de a controla
infec]iile. Studiul, la care au
participat peste 900 de
persoane, a relevat faptul c\ au
sc\zut cu 50% a cazurilor de
pneumonie [i diaree [i o
reducere de 34% a infec]iilor
cutanate `n cazul celor care
obi[nuiau s\ se spele pe mâini.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Pentru a preveni
majoritatea bolilor infec]ioase,
este suficient s\ sp\lam mâinile
corect [i frecvent, pentru c\
mâinile transmit 80% dintre
bolile infec]ioase, dintre care
fac parte r\ceala [i gripa. Boli
serioase precum hepatita A,
diareea infec]ioas\, bron[iolita
sau meningita pot fi prevenite
prin simpla activitate de sp\lare
a mâinilor.
Dr. Adriana Pistol ne
sf\tuie[te s\ ne sp\l\m pe
mâini cât mai des posibil [i
`ntotdeauna `nainte de mas\,
imediat ce ajungem acas\ sau
la locul de munc\, ori de câte
ori atingem bani, balustrade,
bare din autobuz sau alte
obiecte comune.

Cum te speli corect pe mâini

Pentru a fi eficient, sp\latul
mâinilor cu s\pun trebuie s\
dureze 15-20 de secunde.
Trebuie insistat bine la spa]iile
dintre degete [i locurile de sub
unghii, unde se ascund de obicei
germenii. A nu se uita nici
`ncheietura mâinilor.
Cl\te[te mâinile bine [i
[terge-le cu un prosop curat sau
cu prosoape de hârtie. Dac\ te
[tergi pe un prosop murdar sau
umed este ca [i cum nu te-ai fi
sp\lat pe mâini. Nici folosirea
usc\toarelor de mâini nu este
cea mai bun\ variant\, pentru
c\ mul]i germeni `[i g\sesc
„ad\post” pe fanta de evacuare
a aerului, de unde apoi se
r\spândesc.

19
 Farmacia Naturii

}i-ai pierdut vocea?

Scap\ de r\gu[eal\ cu o plant\ legendar\
Mu[chiul islandez – supranumit `n medicina popular\ [i „mu[chiul pl\mânilor” sau „mu[chiul
febrei” – este un lichen rezistent din ]inuturile nordice. Aceast\ plant\ legendar\ con]ine
substan]e active care acoper\ cavitatea bucal\ [i faringian\ ca un balsam binef\c\tor.

Balsam protector pentru gât

Pentru a ne proteja gâtul [i corzile vocale contra factorilor
agresori este necesar\ men]inerea umidit\]ii mucoasei respiratorii.
Acest lucru poate fi realizat foarte bine cu ajutorul mu[chiului
islandez, care formeaz\ o pelicul\ protectoare la nivelul cavit\]ii
bucale [i faringiene.
Mu[chiul islandez ac]ioneaz\ cu blânde]e [i `n mod natural exact
acolo unde este nevoie de o calmare eficient\: `n cazul inflama]iei
mucoaselor din gur\, gât [i faringe. Substan]a activ\ din mu[chiul
\gu[eala, senza]ia

R de disconfort la
nivelul gâtului,
tusea uscat\ [i iritativ\ sunt
islandez c\ptu[e[te mucoasa bucal\ [i faringian\ ca un balsam.
Astfel, acest remediu natural este util atât `n scop protector, cât [i ca
factor care ajut\ la refacerea mucoasei respiratorii.

printre cele mai frecvente Cine are nevoie de protec]ia gâtului?

suferin]e cu care ne
confrunt\m `n sezonul rece.
Virusurile responsabile de
r\celi reprezint\ principalele
cauze ale inflama]iilor de la
nivelul gâtului. Adesea,
acestea sunt `nso]ite de tuse
iritativ\, o tuse seac\, extrem
de nepl\cut\, mai ales `n
crizele acute, precum [i de
dureri `n gât, nas `nfundat.
R\gu[eala este cauzat\ de
inflamarea laringelui. Din
acest motiv, corzile vocale nu
mai pot vibra liber, iar vocea
sun\ r\gu[it.
Extractul din mu[chi islandez
este potrivit pentru `ngrijirea
mucoasei respiratorii pe `ntreaga
durat\ a sezonului rece. Exist\
unele categorii de persoane
c\rora mu[chiul islandez le
poate fi de mare ajutor:
4Pentru cei care `[i petrec
mult\ vreme `n spa]ii cu aer
uscat provenit de la aparate de
aer condi]ionat sau sisteme de
`nc\lzire central\;
4Pentru cei care c\l\toresc
frecvent cu avionul, cu trenul sau
cu ma[ina;
4Pentru persoanele care
vorbesc mult sau cânt\ (cadre
didactice, avoca]i, arti[ti [.a.);
4Pentru cei care `n timpul
activit\]ilor sportive acuz\
senza]ie de usc\ciune a gurii [i
gâtului;
4Pentru persoanele `n vârst\
care iau medicamente ce
provoac\ uscarea mucoasei
bucale;
4Pentru cei care `[i simt mereu
gura [i gâtul uscate din cauza
fumatului.

20

Iaurtul, un aliment echilibrat
permis `n orice diet\
Prof. dr. Nicolae Hâncu
Medic primar diabet, nutri]ie [i
boli metabolice
Membru de onoare al
Academiei Române
aurtul este un
I produs lactat
tradi]ional, ob]inut
prin fermentarea laptelui
cu bacterii specifice.
Iaurtul este considerat de
c\tre nutri]ioni[ti unul
dintre cele mai s\n\toase
alimente, datorit\
con]inutului echilibrat de
nutrien]i [i `n acela[i timp
cu un aport caloric redus.
Con]inutul de gr\simi al
iaurturilor poate fi ajustat
de la 0,1%, `n cazul
iaurtului dietetic, la circa
3%, `n cazul iaurturilor
clasice. Din acest motiv,
iaurtul poate fi integrat `n
cele mai variate diete:
hipocalorice, hipolipidice,
hipoglucidice, [i poate fi
consumat ca atare sau `n
diverse combina]ii, `n
orice moment al zilei.
22
Nutri]ie
Iaurtul este unul dintre cele mai hr\nitoare alimente, cu
pu]ine calorii. Datorit\ con]inutului variabil de gr\simi, de la
0,1% la 3%, iaurtul se potrive[te oric\rei diete: hipocaloric\,
hipolipidic\, hipoglucidic\. Ca s\ nu mai vorbim c\ se
preteaz\ `n orice moment al zilei: de la mic dejun pân\ la
cin\, consumat ca atare sau `n combina]ii gustoase.
Beneficiile iaurtului pentru s\n\tate
Consumul zilnic de iaurt
contribuie la asigurarea unui
nutrien]i, precum calciul. Exist\
studii potrivit c\rora calciul [i al]i
aport corespunz\tor de calciu, nutrien]i care se g\sesc din
necesar pentru cre[terea, abunden]\ `n iaurt – proteinele [i
mineralizarea [i men]inerea acizii gra[i cu lan] scurt,
s\n\t\]ii oaselor, de-a lungul faciliteaz\ pierderea `n greutate [i
vie]ii. ~n plus, iaurtul este un topirea depozitelor adipoase.
aliment func]ional care poate Iaurtul este un aliment s\]ios care,
con]ine [i bacterii probiotice. ca parte a unei diete s\n\toase,
Iaurtul are acelea[i propriet\]i poate s\ `i ajute pe to]i cei care
nutritive ca laptele, c\rora li se vor s\ aib\ o greutate optim\ s\
adaug\ beneficiul unor `[i ating\ obiectivul. Este
microorganisme care contribuie la important s\ mai remarc\m [i c\,
echilibrul florei intestinale, cea
care protejeaz\ organismul
`mpotriva agresiunii germenilor
patogeni ingera]i odat\ cu hrana
sau apa.
Iaurtul este un aliment foarte
bogat `n nutrien]i, inclusiv `n
proteine, vitamine ca B2, B6,
B12, calciu, potasiu, zinc [i
magneziu, având o aciditate care
cre[te biodisponibilitatea anumitor

`n ultimii ani, cercet\rile din
domeniul nutri]iei s\n\toase au
semnalat rolul pe care alterarea
florei microbiene din colon `l are
`n producerea obezit\]ii. Iaurtul,
chiar [i cel care nu este
hipocaloric, este considerat un
aliment func]ional ce con]ine
Nutri]ie
probiotice [i care, prin
capacitatea sa de a echilibra
flora microbian\ din colon, are
[i o ac]iune antiobezogen\.

Studii care dovedesc avantajele iaurtului

`n reducerea sau men]inerea greut\]ii
Unul dintre cele mai
1 elocvente studii a fost
efectuat pe baza datelor culese
`n 17 ani de observa]ii (1991-
2008), de la membrii
Framingham Heart Study
Offspring Cohort (un proiect al
Institutului National pentru
Inim\, Pl\mâni [i Sânge [i al
Universit\]ii din Boston, S.U.A).
A fost analizat\ asocierea
dintre obiceiul de a consuma
iaurt [i evolu]ia greut\]ii
corporale. Rezultatele au ar\tat
c\ persoanele care au mâncat
trei sau mai multe por]ii de
iaurt pe s\pt\mân\, timp de un
an, au un risc cu 50% mai mic
de a se `ngr\[a [i o
circumferin]\ abdominal\ cu
20% mai redus\ decât
persoanele care au consumat
mai pu]in de o por]ie de iaurt
pe s\pt\mân\.
Obiceiul s\n\tos de a
2 consuma iaurt trebuie
format `nc\ din copil\rie, [i
dou\ studii recente `nt\resc
aceast\ afirma]ie. Studiul
HELENA, efectuat pe mai mult
de 3.000 de adolescen]i cu
vârsta `ntre 12,5-17,5 ani, din
opt ]\ri europene, a relevat c\
[i `n acest interval de vârst\
consumul de lapte [i de iaurt
are efecte benefice: o calitate
mai bun\ a dietei, sc\derea
riscului de apari]ie a bolilor
cardiovasculare, reducerea
excesului de gr\sime
abdominal\, o dimensiune mai
mic\ a circumferin]ei taliei [i
reducerea valorii markerilor de
inflama]ie.
Asocierea consumului
3 de lactate cu o greutate
optim\ a copiilor a fost
raportat\ [i `n studiul NHANES
(2005-2008, copii `ntre 8 [i 18
ani din SUA). Conform datelor
acestuia, consumul de iaurt se
asociaz\ cu sc\derea aportului
de calorii, gr\simi totale [i
saturate [i cre[terea aportului
de proteine, calciu, potasiu,
vitamina D, acompaniate de
reducerea semnificativ\ a
indicelui de masa corporal\, a
circumferin]ei taliei [i a m\rimii
pliului subscapular. Din p\cate,
doar 8,5% dintre copii
consumau iaurt `n mod regulat.

TREBUIE SĂ ȘTII!
~n acela[i timp, obiceiul de a consuma frecvent iaurt conduce la un aport de calciu mai mare, controlul
mai eficient al apetitului [i influen]a bacteriilor probiotice din iaurt asupra echilibrului florei intestinale,
despre care se [tie c\ este diferit\ la copiii care sufer\ de obezitate, `n compara]ie cu cei normoponderali.

23
 Terapii naturale

Ce este Reiki [i ce spun studiile

despre aceast\ form\ natural\ de vindecare
Reiki este numele dat unui sistem simplu [i totu[i profund de Andreea Lada
vindecare natural\ a trupului [i min]ii, dezvoltat de dr. Mikao Usui, Fondator {coala Iubirii
Maestru Reiki
care a tr\it `n Japonia, `n secolul al XIX-lea.

Reiki reprezint\ o tehnic\ japonez\ de vindecare cu mâinile aplicate pe corp, foarte sigur\,
pl\cut\, neagresiv\ [i care utilizeaz\ energia pentru a trata dureri fizice f\r\ s\ apeleze la
ap\sare, manipulare sau masaj. Este un sistem folosit pentru redarea echilibrului, pentru
refacerea [i armonizarea tuturor dimensiunilor fiin]ei: trup, minte, emo]ii [i spirit.

Terapie integrat\ [i `n spitale A ap\rut `n

Numele Reiki vine de la Rei (univers, spiritual) [i ki sau
chi care `nseamn\ energia vital\. Ideea de baz\ a acestei
terapii este c\ energia poate fi direc]ionat\ pentru a sus]ine
for]a natural\ a corpului de a se vindeca, conform Centrului
Na]ional de S\n\tate Compelementar\ [i Integrativ\ din
Statele Unite.
{tiin]a este acum de acord c\ tot ceea ce ne `nconjoar\
este energie vital\. ~n interiorul corpului aceast\ energie
curge prin meridiane. Când aceste c\i sunt blocate, de
exemplu `n urma stresului sau unor blocaje emo]ionale,
atunci apar bolile. Aici intervine Reiki prin armonizarea
circuitului interior. Reiki poate fi perceput ca cea mai pur\
form\ de energie care poate avea un efect profund asupra
s\n\t\]ii [i bun\st\rii, reechilibrându-ne. Reiki reprezint\ o
cale spiritual\, dar nu este singura.
~n ultimii ani, tratamentul Reiki a fost integrat `n mai
multe centre de s\n\tate din Statele Unite, inclusiv `n spitale.
Studiile realizate pe paneluri de pacien]i arat\ c\ `ntr-adev\r
aceast\ terapie are un rol `n reducerea anxiet\]ii [i durerii, `n
inducerea relax\rii, `mbun\t\]irea simptomelor depresiei,
a[a cum arat\ datele Centrului de Spiritualitate [i Vindecare
al Universit\]ii din Minnesota.
Japonia
Reiki a ap\rut `n secolul al XIX-lea
prin cunoa[terea lui Mikao Usui,
profesor [i c\lug\r japonez. Metoda
lui Usui are la baz\ o descoperire
proprie [i o ini]iere personal\ pe care
acesta a primit-o `n timpul unei
retrageri spirituale. Fiind crescut de
misionari cre[tini `n Japonia, Usui a
studiat `n copil\rie Biblia [i `nv\]\turile
lui Iisus. Dup\ ce a terminat teologia
a devenit director la o [coal\ de
b\ie]i. ~n timpul cursurilor, elevii l-au
`ntrebat cum reu[ea sa vindece Iisus
oamenii cu palmele. Ne[tiind
r\spunsul la aceast\ `ntrebare, Usui a
hot\rât s\-[i dea demisia [i s\-[i
petreac\ restul vie]ii aprofundându-[i
credin]a [i descoperind cum puteau fi
f\cute miracolele. Dup\ mai mul]i ani
de c\ut\ri literare, cu prec\dere `n
budism, Mikao Usui s-a retras `ntr-un
sanctuar de pe un munte, unde a

24
 Terapii naturale

meditat timp de 21 de zile. La finalul retragerii a primit ini]ierea vindec\rii, trezindu-se con[tient de culori
subtile [i de simbolurile budiste de vindecare. A coborât apoi `n satul de la poalele muntelui f\când
minuni [i vindecând oamenii.

Energia Dovezi [tiin]ifice

transmis\ prin Exist\ studii care arat\ c\ Reiki reduce anxietatea `n
palme cazul femeilor care au trecut prin histerectomii [i reducerea
Tratamentele Reiki sunt f\cute de durerii pentru pacien]ii care sufer\ de boli cronice. Alte
o persoan\ care are o ini]iere `n cercet\ri punctuale realizate de cercet\torii Universit\]ii din
aceast\ tehnic\ dat\ de un maestru, Pennsylvania arat\ c\ Reiki are rezultate pozitive `n
fie pe gradul I, II sau maestru. Cu cât reducerea anxiet\]ii [i durerii atât pentru pacien]ii cu
gradul ini]ierii este mai mare cu atât cancer, cât [i cei suferinzi de HIV. Un alt studiu realizat pe
energia transmis\ este mai puternic\. pacien]i care au avut atacuri de cord [i care au primit Reiki
~n timpul tratamentului pacientul st\ a indicat o cre[tere a capacit\]ii de func]ionare a inimii [i
culcat pe patul de masaj, iar semne de vindecare.
terapeutul `[i mi[c\ palmele deasupra
corpului acestuia `n diferite puncte Unde po]i practica
(cele corespondente centrilor de
Este important de `n]eles
for]\). Reiki poate fi f\cut [i altora,
c\ Reiki nu vindec\ direct o
dar [i sub form\ de autotratament.
afec]iune, Reiki este lumina
Fiecare tratament Reiki este diferit
interioar\, energia care ne
de la o persoan\ la alta. De obicei,
tranziteaz\, iar accesarea ei
pacien]ii afla]i `ntr-un dezechilibru
ne aduce pacea interioar\ [i
mai puternic simt cu prec\dere
lini[tea, care sunt de fapt cei
armoniz\rile la nivelul fiin]ei, fie prin
mai importan]i indicatori ai
c\ldur\ sau senza]ie de frig,
s\n\t\]ii – acea stare `n care
furnic\turi, frisoane `n locurile atinse
te afli `n complet\ pace cu
de terapeut. Se poate sim]i de
tine, indiferent de
asemenea energia cum str\bate
circumstan]e. A[adar este
corpul, pot ap\rea [i dureri de cap,
important ca pacientul s\
dar indiferent de senza]ii nu trebuie
cread\ `n acest tratament [i
s\ ne ag\]\m prea mult de ele.
s\ aib\ inten]ia de a se vindeca. Un alt aspect de luat `n
Fiecare este diferit [i fiecare tratament
calcul este faptul c\ Reiki nu are nici un fel de efect
este diferit. Reiki poate fi transmis
secundar. La {coala Iubirii noi oferim gratuit ini]ierea `n
inclusiv la distan]\, cu acelea[i efecte.
Reiki gradul I, moment `n care se face un acordaj, iar
Acest lucru se datoreaz\ câmpului
persoana ini]iat\ poate `ncepe s\-[i fac\ autotratament.
electro-magnetic al fiec\rei persoane,
Ulterior, pentru cine dore[te [i merit\, se poate face [i
care prin inten]ia Reiki
acordajul `n gradele urm\toare.
interac]ioneaz\.

25
 Fitoterapie

Ajutoare din natur\ contra bolilor

specifice anotimpului rece
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicin\ familie, competen]\
apifitoterapie, biorezonan]\, iridologie
Centrul Terapii Naturiste SANAVIT CONSULT
https://www.facebook.com/SanavitConsult/
Telefon: 0733.299.355

Alimenta]ia potrivit\ acestui sezon trebuie s\ includ\ legumele,

fructele [i verde]urile proaspete puse la dispozitia noastr\ de
aceast\ toamn\ bogat\, o surs\ valoroas\ de vitamine,
minerale, enzime, antioxidan]i naturali care ne asigur\ o
imunitate crescut\; pe[te (bogat `n acizii gra[i Omega 3 cu
efecte antiinflamatorii); iaurt, lapte b\tut, kefir [i sana (produc
o microflor\ probiotic\ ce confer\ un efect de protec]ie
`mpotriva bolilor infec]ioase [i ajut\ la men]inerea imunit\]ii);
fructe [i legume oleaginoase (nuci, arahide, alune de p\dure,
caju, semin]e de in, de susan, de florea soarelui, de kia)
bogate `n gr\simi s\n\toase [i vitamina E. S\ nu uit\m s\ ne
asigur\m o hidratare corespunz\toare, inclusiv cu ceai verde,
ceai alb, ceai de soc, ceai de ghimbir, care `mbun\t\]esc
circula]ia, `nl\tur\ senza]ia de frig, cresc tonusul fizic [i psihic,
alung\ melancolia [i depresia.

Grip\, guturai, bron[ite, crize de astm, pneumonie

Este foarte important ca, `ncepând cu luna
septembrie, s\ efectu\m o cur\ de stimulare a
imunit\]ii nespecifice a organismului prin mijloace
naturale:
4„vaccinare natural\” (cu plante, produse
hemopatice, produse apicole, gemoterapie)
4preparate de echinaceea (sub form\ de ceai,
tinctur\, sirop pentru copii, capsule),
adminstrate `n general 10-30 zile, `n doze
corespunz\toare vârstei
4ulei de chimen negru sau capsule cu ulei de
chimen negru (pentru copii [i adul]i)
4ceai din muguri plop, muguri de brad [i de pin,
iarb\ neagr\, cimbru, busuioc, p\tlagin\,
4extracte gemoterapice (ce pot fi administrate
chiar de la vârsta de sugar ) din muguri coac\z
negru, ml\di]e m\ce[, muguri brad, muguri
c\tin\ ro[ie, `n cure periodice de 2-3 luni
4ulei esen]ial de cui[oare, scor]i[oar\, l\mâie,

26
 scor]i[oar\, eucalipt, cimbru (`n
administrare intern\ [i prin aromoterapie,
inhala]ii, aerosoli)
4propolis, sub form\ de tinctur\,
comprimate, baton
4extract de astragalus

Afec]iuni alergice
Fenomele alergice (rinite alergice, crize de
astm bron[ic) sunt declan[ate `n aceast\
perioad\ de frig, de polenul ruginei (sau
pipirig), de mucegai (favorizat de umiditate [i
lipsa soarelui), de acarienii din praful de
acas\ sau din [coli, de praful de cret\.
Sunt utile preparatele gemoterapice din
muguri de coac\z negru, ml\di]e de m\ce[,
muguri de c\lin, muguri de carpen; extracte
de urzic\, brusture, trei-fra]i-p\ta]i, coada-
[oricelului, mesteac\n, lemn-dulce.

Imunizarea
natural\ a copiilor
~n mod normal, organismul dispune de
propriile mijloace de ap\rare care intr\ `n
ac]iune `n cazul unei infec]ii. Din p\cate, `n
condi]iile vie]ii urbane de azi (poluare, stres,
alimenta]ie deficitar\ `n vitamine, minerale,
antioxidan]i, mi[care insuficien]\), capacit\]ile
nespecifice de ap\rare ale organismului nostru
sunt dep\[ite [i scade capacitatea acestuia de
lupt\. De aceea, `ndeosebi copiii au nevoie de
sus]inere suplimentar\ pentru a reu[i s\ se
apere de microbi. Copiilor este recomandabil
s\ le administra]i preparate gemoterapice din
muguri de coac\z-negru, muguri de brad,
muguri c\tin\, muguri porumbar, ml\di]e de
m\ce[ [i de afin, `n cure periodice de 1-2 luni;
sau suc echinaceea; sau ulei chimen negru.
 Dietoterapie
Postul — terapie pentru
trup [i suflet
Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
de Educa]ie Nutri]ional\
Natural Silhouette
Tel: 021 794 67 00
eferitor la aceast\
R diet\ se ridic\
deseori urm\toarea
`ntrebare: poate acest
program alimentar s\
furnizeze nutrien]ii necesari
unei bune func]ion\ri a
organismului? R\spunsul este:
categoric da. O diet\
vegetarian\ divers\, care s\
includ\: fructe, legume,
cereale, nuci [i semin]e,
acoper\ necesarul zilnic
nutritiv de proteine,
carbohidra]i, lipide [i
vitamine.
Aproape toate alimentele,
cu excep]ia alcoolului [i
zah\rului, sunt [i surse de
proteine: cartofii, pâinea
integral\, orezul, spanacul,
broccoli, alunele, maz\rea,
untul de arahide, tofu, laptele
de soia [i lintea sunt doar
câteva exemple de surse de
proteine vegetale.
28
Postul Cr\ciunului dureaz\ 40 de zile, iar pentru
cei care aleg s\ posteasc\ `n aceast\ perioad\
aducem o serie de recomand\ri privind dieta
vegetarian\.
Gr\simi de calitate
Dieta echilibrat\ trebuie s\ con]in\ gr\simi de calitate
superioar\. Dietele vegetariene sunt s\race `n lipide, ceea ce explic\
inciden]a sc\zut\ la boli cardiovasculare, afec]iuni cronice [i cancer
la vegetarieni. Surse de gr\simi care ar putea fi utilizate limitat sunt:
uleiul de m\sline, nucile, alunele, untul de alune, semin]ele, avocado
[i nuca de cocos. O problem\ ar fi vitamina D, ea nu se g\se[te `n
alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin
expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15
minute, de 2-3 ori pe s\pt\mân\, este suficient\ pentru sinteza
vitaminei D.
Surse vegetale de minerale
Mineralele sunt o categorie important\
de microelemente esen]iale pentru un bun
sistem imunitar, mai ales `n sezonul rece.
De asemenea, calciul, mineralul necesar
unui sistem osos echilibrat, se g\se[te `n:
legume proaspete cu frunze verzi (salat\
verde), tofu, semin]e de susan, soia,
smochine [i broccoli.
Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar `n cantitate
mai mare decât cea recomandat\ zilnic. Se g\se[te `n cereale
neprelucrate, legume proaspete [i nuci.
Fierul este, de asemenea, un mineral valoros,
mai ales `n post. Fasolea uscat\ [i legumele verzi
sunt principalele surse de fier din hrana
vegetarian\. Absorb]ia fierului este favorizat\ de
prezen]a vitaminei C [i deci consumul alimentelor
bogate `n vitamina C, al\turi de cele bogate `n
fier, este mai mult decât recomandat. Alte surse de
fier sunt: lintea, soia, maz\rea, prunele,
smochinele, strugurii [i sfecla ro[ie.

O problem\ este aportul

alimentar de vitamina B12 `n
post, vitamin\ care este
con]inut\ `n cantit\]i limitate `n
alimentele de provenien]\
vegetal\. De aceea,
suplimentele de vitamina B12
sunt recomandate `n aceast\
perioad\, dac\ exist\ o caren]\
rezultat\ `n urma testelor.

Beneficii pentru
s\n\tate
~n afar\ de faptul c\ poate acoperi f\r\
probleme necesit\]ile nutritive ale organismului,
dieta vegetarian\ `nainte de Cr\ciun are o serie de
beneficii: normalizeaz\ presiunea sângelui [i
nivelul colesterolului, cur\]\ arterele [i aspectul
dermal, d\ energie [i vitalitate, digestie u[oar\,
memorie bun\ [i capacitate de concentrare
crescut\. {i toate aceste beneficii ob]inute `n urma
unui program alimentar vegetarian se explic\
practic prin cre[terea cantit\]ii de vitamine [i
minerale consumate; acestea ajut\ la `nt\rirea
sistemului imunitar, men]in oasele puternice, ajut\
digestia [i men]in greutatea corporal\ normal\.
 Alimenta]ie s\n\toas\
Alimente cancerigene aflate
zilnic pe mesele românilor
Prof. dr. Pavel Chiril\ trage un semnal de alarm\ cu privire la alimentele extrem de nocive pe
care majoritatea românilor le consum\. Este vorba despre zah\r rafinat, f\in\ alb\, mezeluri,
ulei rafinat [i alimente care con]in organisme modificate genetic.
peciali[tii `n
S
nutri]ie au
dezb\tut `n cadrul
unui eveniment pericolele
alimenta]iei actuale. Mai
multe produse alimentare
pericliteaz\ starea de
s\n\tate a oamenilor `n
perioada modern\, printre
care zah\rul rafinat, f\ina
alb\, s\rurile nitrice din
mezeluri, uleiul rafinat,
aditivii alimentari,
organismele modificate
genetic (OMG), a subliniat
prof. dr. Pavel Chiril\, `n
cadrul dezbaterii
organizate de Clinica
FitoPlus. Aceste alimente
trebuie consumate cu mare
modera]ie sau chiar
eliminate din alimenta]ie, a
ad\ugat specialistul,
explicând c\ au efect
cancerigen, dar c\
provoac\ [i afec]iuni
precum hepatita cronic\,
alergii, boli autoimune.
30
De la nitrozamin\ la tumori
canceroase
„S\rurile nitrice se combin\
cu aminele din carne [i
produce nitrozamin\, care
cauzeaz\ cancer la [obolani. ~n
14 zile, animalele dezvolt\
tumoare canceroas\.
Persoanele care consum\
mezeluri risc\ aceast\ boal\.
(...) Pân\ acum trei ani, legea
permitea 100 mg/kg, dar s-a
dat dezlegare pentru 300
mg/kg, c\ nu ar fi toxic\“, a
ar\tat dr. Chiril\.
Sarea iodat\, periculoas\
„Nic\ieri `n lume nu o s\
g\si]i o lege care s\ oblige
poporul s\ m\nânce ce vrea
Guvernul. ~n România exist\
aceast\ lege a iodiz\rii s\rii,
prin care `ntregul popor român
este obligat s\ m\nânce iod.
Am avertizat c\ va cre[te
num\rul de cazuri tiroidiene, [i
cancerele de tiroid\ s-au
El a ad\ugat c\ [i aditivii
alimentari sunt foarte toxici
pentru organism, dând ca
exemplu zaharina.
~n privin]a b\uturilor
r\coritoare, medicul a criticat
faptul c\ `n România acestea
con]in benzoat de sodiu,
precizând c\ e pe lista
substan]elor cancerigene la
nivel european, [i nu sorbat de
potasiu, a[a cum se
procedeaz\ `n alte ]\ri.
dublat, boala Basedow a
crescut `n inciden]\ de 5,6 ori,
alergia la iod a crescut de vreo
trei ori, iar hipotiroidia nu a fost
influen]at\ deloc, de[i aceasta
trebuia eradicat\. Este normal
s\ se `ntâmple a[a, pentru c\
numai 1% din hipotiroidie este
cauzat\ de lipsa iodului“, a
men]ionat specialistul.
 Alimenta]ie s\n\toas\

Organismele modificate genetic, otrav\ pentru oameni

El spune c\ [i organismele
modificate genetic sunt o
„otrav\“ pentru oameni. „~n
Europa nu se cultiv\ organisme
modificate genetic, dar vin din
America de Sud. Acum doi ani,
firmele americane specializate `n
OMG [i care urm\resc s\
autorizeze ele semin]ele ce se
planteaz\ `n lume doresc s\
extind\ aceste culturi [i la noi.
Nicio ]ar\ nu a luat hot\rârea s\
cerceteze, dar România a
rezervat 500 de mii de hectare
cercet\rilor OMG. Aceste gre[eli
mari au afectat milioane de
oameni“, a mai ar\tat dr.
Chiril\.

Aten]ie la dulce! Cum se face

Medicii atrag aten]ia asupra abuzului de
zah\r, care prin diferite mecanisme patogenice
poate avea urm\ri tragice: cancer, boli imune,
diabet [i diferite localiz\ri ale aterosclerozei, boli
tot mai frecvente `n lumea modern\.
„La mijlocul secolului al XIX se consumau 5 kg
zah\r/cap locuitor `n ]\rile civilizate, Europa [i
America. Ast\zi se consum\ 33 kg/cap locuitor `n
Europa [i 55 kg/cap locuitor `n America”, spune
doctorul Chiril\.
Nutri]ionistul Alina Stoica a recomandat
scoaterea din alimenta]ie a produselor nocive,
ad\ugând c\ exist\ cel pu]in 27 de `ndulcitori
masca]i `n diferite forme. Ea a vorbit [i despre
alimenta]ia bio pentru copii. „Fructele sau
bombonele cu miere de albine, semin]e [i fructe
uscate sunt variante optime pentru un desert.
Be]i[oarele de legume sunt solu]ii foarte bune
pentru o via]\ s\n\toas\“, a spus Alina Stoica.
detoxifierea corect\?
Dr. Gabriela Urd\reanu, medic primar
specialist `n fitoterapie [i homeopatie `n cadrul
clinicii FitoPlus, a avertizat asupra riscului de a
face la `ntâmplare cure de detoxifiere a
organismului.
„Nu este bine s\ lu\m de pe internet sau
din alte surse, s\ `ntreb\m ce a f\cut vecina
sau prietena pentru c\ noi suntem diferi]i de
acea persoan\ [i trebuie s\ ]inem cont de
semnele noastre de intoxica]ie, de cât de
grav\ este”, a precizat dr. Urd\reanu. Cura de
detoxifiere schimb\ stilul de via]\, spune
medicul homeopat, folosind metode naturale
care s\ fie `n favoarea pacien]ilor. „~n primul
rând consider c\ este necesar\ o cantitate
suficient\ de ap\, pentru c\ apanajul
oamenilor din ziua de ast\zi este de a nu se
hidrata, sunt foarte ocupa]i, nu se ridic\ ore
`ntregi de la calculator.” Trebuie s\ existe un
mic dejun s\n\tos. „Eu nu sunt adepta folosirii
iaurturilor sau a produselor lactate absolut `n
fiecare zi, este bine s\ avem [i dou\ zile de
post, `n care produsele lactate [i derivatele s\
nu le mânc\m [i atunci recomand de cele mai
multe ori cereale, semin]e de ov\z, de orz, de
grâu cu miere, cu stafide, curmale.”

31
 Interviu

Prof. dr. Ruxandra Ionescu:

„Artroza este de departe cea
mai frecvent\ boal\ reumatic\”
Despre bolile reumatice [i importan]a ca acestea s\ fie
tratate corect ne vorbe[te prof. dr. Ruxandra Ionescu, [eful
Clinicii de Medicin\ Intern\ [i Reumatologie de la Spitalul
„Sf. Maria”, pre[edintele Societ\]ii Române de Reumatologie.

DoctorulMeu: Oamenii reumatic\, având o prevalen]\

se refer\ de obicei la
reumatism ca o singur\ boal\.
E corect?
Prof. dr. Ruxandra Ionescu:
- Nu putem vorbi despre
reumatism ca despre o singur\
boal\. Sunt peste 100 de boli
reumatice, extrem de variate.
A[ men]iona reumatismul
degenerativ echivalent cu
artroza, reumatismele
inflamatorii cronice de tipul
poliartritei reumatoide,
spondilartritelor, reumatisme
infec]ioase de tipul artritelor
induse de diver[i germeni,
reumatismele din cadrul altor
boli sistemice etc. Dar de
regul\, `n vorbirea curent\
nemedical\ termenul de
reumatism se refer\ mai
degrab\ la boala artrozic\.
- Care sunt cele mai
r\spândite afec]iuni reumatice?
- Artroza este de departe
cea mai frecvent\ boal\
de 10-20% `n rândul popula]iei
[i cu impact socio-economic
mare dac\ ne gândim c\ este a
doua cauz\ de invaliditate la
persoanele peste 55 ani,
determin\ procentul cel mai
mare de protez\ri de genunchi,
[old, iar cre[terea speran]ei de
via]\ va face ca num\rul
pacien]ilor cu artroz\ s\ fie [i
mai mare. {i bolile
inflamatoare reumatice de tip
poliartrit\ reumatoid\,
spondilartrite sunt [i ele destul
de r\spândite, prevalen]a
fiec\rei afec]iuni fiind `n jur de
1% .
- La ce vârst\ apare
artroza?
- Modific\ri patologice la
nivel articular `ntâlnim la toate
persoanele peste 65 de ani,
modific\ri vizibile radiografic
au 80% dintre cei peste 75 de
ani, iar manifest\ri clinice -
30% dintre cei peste 75 de ani.
Dar trebuie spus c\ nu exist\
`ntotdeauna corela]ii `ntre
manifest\rile clinice [i
modific\rile anatomo-
patologice.
- Care sunt simptomele
acuzate de pacien]i?
- Durerea, `n primul rând,
dar [i nop]ile nedormite din
cauza durerii, limitarea
mi[c\rii, dificult\]ile de
auto`ngrijire. Dac\ ne referim
la bolile inflamatoare
reumatice, `n afara durerilor
articulare, pacien]ii pot
prezenta o serie de manifest\ri
legate de afect\ri organice.
Probleme oculare, cardiace,

32

pulmonare, renale sau
nervoase pot reprezenta
manifest\ri clinice `n cadrul
bolilor inflamatoare reumatice.
- Ce `nseamn\ reumatism
de tip inflamator [i reumatism
degenerativ?
- ~n reumatismul
degenerativ, procesul patologic
principal este reprezentat de
degradarea progresiv\ a
cartilajului articular, urmat\ de
o reac]ie a structurilor
adiacente sinoviale sau osoase.
Toate aceste modific\ri duc `n
timp la `ngustarea spa]iului
articular, subluxa]ii, deform\ri
si `n final anchiloz\ articular\.
Boala artrozic\ echivalent\ cu
reumatismul degenerativ este
mult timp asimptomatic\. De
cele mai multe ori, când
pacientul se prezint\ la medic,
modific\rile sunt deja
ireversibile. Durerea articular\
este cel mai important
simptom, intensificându-se cu
efortul [i fiind ameliorat\ de
repaus. Ea are intensitate
variabil\ `n func]ie de
localizare, de exemplu,
[oldurile dor mai tare decât
mâinile [i aceast\ durere este
meteodependent\. ~n bolile
inflamatoare reumatice,
procesul este mult mai
complex. Aceste boli
inflamatoare reumatice apar `n
primul rând la pacien]i cu o
predispozi]ie mo[tenit\ pentru
aceste boli [i sunt declan[ate
de interven]ia unor factori
infec]io[i. Ace[tia declan[eaz\
un proces inflamator articular,
care `n loc s\ se `ncheie dup\
anihilarea agentului infec]ios se
auto`ntre]ine, perpetuarea lui
ducând la distrugerea
structurilor articulare. {i `n
bolile inflamatoare reumatice
se distruge cartilajul articular,
dar distruc]ia este urmarea
procesului inflamator articular,
la fel [i distruc]iile osoase.
Bolile inflamatoare pot debuta
la orice vârst\, chiar [i la copii.
Durerea [i `n]epeneala
matinal\ sunt caracteristice
acestor boli inflamatoare [i sunt
`nso]ite de tumefac]ii [i c\ldur\
local\.
- Ce articula]ii sunt cele mai
afectate?
- ~n cazul artrozei, de
regul\, cedeaz\ articula]iile
supuse unui stres mecanic
mare, de exemplu, genunchii
mai ales la persoanele obeze,
coloana vertebrala la cei care
ridic\ greut\]i mari. ~n bolile
inflamatoare reumatice de tip
poliartrit\ reumatoid\ sunt
afectate articula]iile mici de la
mâini, picioare sau `n
Interviu
spondilita anchilozant\,
articula]iile coloanei vertebrale.
- Cât de mult poate s\
afecteze reumatismul via]a de zi
cu zi a pacien]ilor?
- Extrem de mult. Gândi]i-
v\ ce `nseamn\ s\ nu te po]i
deplasa din cauza durerii, s\
nu po]i s\ te `mbraci, s\
m\nânci, s\ nu te odihne[ti
noaptea. Apoi, nu trebuie uitat
c\ bolile inflamatoare
reumatice determin\ o
mortalitate crescut\ prin
manifest\rile extra-articulare
uneori deosebit de severe. Este
de altfel cunoscut c\ boli ca
poliartrita reumatoid\ sau
spondilita anchilozant\ se
asociaz\ cu apari]ia prematur\
a bolilor cardiovasculare, cu
risc crescut de neoplazii sau
infec]ii [i `n final cu o reducere
a speran]ei de via]\ de 8-13
ani.
- Când ajung de obicei
românii la reumatolog?
- Din p\cate, destul de
târziu. Un rol important `i
revine medicului de familie care
trebuie s\ `ndrume pacientul
cât mai repede la reumatolog
dac\ are simptome ce pot
reprezenta debutul unei boli
reumatice.
33
 Reumatologie

Unul din trei români

are spondiloz\
Unul din trei români are spondiloz\ lombar\, dar `n lipsa simptomelor, nu se `ngrije[te, decât
dup\ ce apar dureri [i modific\ri degenerative ale coloanei vertebrale, sus]in medicii
speciali[ti.

Suferin]e cronice
„~n astfel de cazuri apar inflama]ii locale acute cu rol ini]ial de a
repara structurile anatomice degradate. Ulterior, cu trecerea timpului,
inflama]iile se vor croniciza prin repetitivitatea episoadelor de
contractur\, iar nervii de la nivelul coloanei vertebrale vor deveni astfel
mai sensibili, ceea ce va face ca durerile s\ cedeze din ce `n ce mai
greu”, a explicat medicul. Conform acestuia, exist\ `ns\ [i foarte multe
pondiloza este un

S termen generic folosit

pentru a descrie
problemele coloanei vertebrale
cazuri `n care persoanele depistate cu spondiloz\ `n urma radiografiilor,
a testelor RMN sau CT nu au nici un simptom.

De ce apar durerile de spate

[i nu un diagnostic clinic.
„Practic, când spui spondiloz\
spui durere [i modific\ri
degenerative ale coloanei
vertebrale. Mai grav este `ns\
c\, potrivit statisticilor, unul din
trei români are spondiloz\
lombar\, dar `n lipsa
simptomelor, nu se `ngrije[te”, a
declarat medicul Ion Manea.
Spondiloza provoac\ dureri
la nivelul spatelui [i la nivelul
gâtului, din cauza contracturilor
musculaturii paravertebrale de
profunzime, care irit\ nervii
spinali (m\duva spin\rii) prin
fenomene de compresie.
Potrivit specialistului, sunt mai
mul]i factori care determin\
apari]ia durerilor de spate, nu
doar pozi]ia fix\ timp `ndelungat,
postura defectuoas\ la birou ori la
volan, inactivitatea sau activitatea
exagerat\, nesus]inut\ continuu
(spre exemplu, activit\]ile sportive
realizate f\r\ `ndrum\tor).
„Simptomele de spondiloz\
includ durerea localizat\ de obicei
la gât sau la mijloc. ~n cazul `n
care o hernie de disc determin\
compresia unui nerv, durerea
poate migra c\tre membre sau
pot ap\rea amor]eala [i
furnic\turile, ori, mai grav,
sl\biciunea membrelor, lipsa
coordon\rii, dificult\]i la mers ori
reflexe anormale. Mai pot ap\rea
ame]eli, dureri de cap, grea]\ sau
tulbur\ri vizuale [i auditive. ~n
astfel de cazuri trebuie pus
diagnosticul clinic, de c\tre
specialist, pentru c\ nu spondiloza
e cauza, ci poate fi vorba de
artroz\, osteoartrit\, hernie
discal\, deficien]e posturale
generate de sindroame
vestibulare, inegalitate de membre
inferioare etc”, a declarat dr. Ion
Manea.

34
 Fizioterapie

Scolioza la copii, corectat\

cu ajutorul terapiei Schroth
Scolioza, una dintre cele mai frecvent
`ntâlnite afec]iuni la copii [i adolescen]i,
poate fi ast\zi comb\tut\ cu ajutorul
terapiei Schroth, o tehnic\ ce folose[te
exerci]ii de respira]ie [i postur\ pentru
a reda organismului pozi]ia corect\ a
coloanei vertebrale.

„Executat\ corect,
terapia Schroth poate
~n ce const\ terapia Schroth
fi solu]ia optim\
pentru a evita opera]ia Acest tip de tratament const\ `ntr-un program personalizat,
compus dintr-o serie de exerci]ii de `ndreptare a coloanei
`n cazul copiilor care
vertebrale prin elonga]ia activ\ a acesteia, derotarea vertebrelor
au dezvoltat scolioz\. De
prin respira]ie tridimensional\, precum [i tonifierea [i
asemenea, terapia Schroth poate
stretchingul musculaturii `n pozi]ia maxim\ corectiv\.
fi considerat\ un stil de via]\,
„Respira]ia este extrem de important\, exerci]iile fiind
deoarece fizioterapeutul nu doar
efectuate folosind mi[c\ri respiratorii de inspirare-expirare [i
ca `i va `nv\]a pe copii ce
contrac]ia grupelor de mu[chi, identificate ca fiind deficitare,
exerci]ii trebuie s\ fac\, ci le va
concomitent cu respira]ia. ~ntrucât exerci]iile au un grad destul
ar\ta [i cum trebuie s\ men]in\ de mare de dificultate, aceast\ terapie poate fi efectuat\ doar
pozi]ia corect\ atunci când de c\tre copiii peste 10 ani, pentru a atinge nivelul maxim de
p\r\sesc cabinetul, `n cadrul eficien]\”, adaug\ fizioterapeutul Bogdan Goga.
diverselor activit\]i pe care le
desf\[oar\: la joac\, atunci
când `[i fac temele, chiar [i
Frecven]a tratamentului
atunci când se odihnesc”, afirm\ Terapia Schroth este o fizioterapeutului, de dou\ sau
Bogdan Goga, fizioterapeut `n terapie de lung\ durat\. trei ori pe s\pt\mân\,
cadrul cabinetului de recuperare Aceasta implic\ `n primele urmând ca apoi pacientul s\
[ase luni executarea lucreze zilnic, acas\, pentru
medical\ Terapie pentru Mi[care.
exerci]iilor sub asisten]a cel pu]in o or\ pe zi.

36
 Fizioterapie

Efectuarea exerci]iilor cu ajutorul fizioterapeutului are ca scop discutarea [i eliminarea erorilor

observate pe parcursul exerci]iilor, examinarea succesului [i eventualelor nereu[ite, precum [i motivarea
continu\ a pacientului.

Rezultate
Eficien]a terapiei Schroth este dat\ de
perseveren]a pacientului `n executarea corect\ a exerci]iilor
indicate de fizioterapeut, r\bdarea sa `n aplicarea terapiei [i
`n purtarea corsetului, dac\ este cazul. ~n mod normal,
corsetul se recomand\ pentru tipurile de scolioz\ de peste 20
de grade unghi Cobb [i trebuie purtat 24 din 24 de ore,
pân\ la matura]ia osoas\, `n jurul vârstei de 18-20 ani.
CONDI}II
Prezen]a la fizioterapeut `ntr-un stadiu
incipient [i responsabilitatea pacientului
`n executarea corect\ a exerci]iilor sunt
factori de care depind rezultatele
terapiei. ~n cazul adul]ilor, terapia ajut\
la ameliorarea simptomatologiei [i
stoparea evolu]iei bolii.

Cum identific\m scolioza la copii?

Un rol important `n
depistarea precoce a scoliozei o
au p\rin]ii, care pot observa
eventuale semnale privind cu
aten]ie copilul f\r\ haine pe el,
`n urm\toarele ipostaze:
n Dac\ se uit\ din spate [i
observ\ o asimetrie la nivelul
umerilor [i la nivelul bazinului;
n Dac\ se uit\ din lateral [i
vede [i um\rul de pe partea
opus\, acesta va fi clar un
semnal de alarm\;
n ~n cazul `n care copilul
obi[nuie[te s\ stea `ntr-o pozi]ie
„coco[at\” sau „strâmb\”.
~n situa]ia `n care p\rin]ii
constat\ existen]a unuia dintre
aceste semnale, este recomandat
s\ consulte cât mai curând un
specialist.

Cât trebuie s\ cânt\reasc\ ghiozdanul?

Prea multe ore petrecute pe scaun, ghiozdane pline cu c\r]i [i exerci]ii care suprasolicit\ coloana
vertebral\, acestea sunt câteva din cauzele durerilor de spate ale copilului. Num\rul copiilor care
sufer\ de scolioz\ [i cifoz\ este tot mai mare, iar sec]iile de ortopedie sunt asaltate de p\rin]i cu
copii care se plâng de dureri de spate. ~n realitate, mai mult de o treime din elevi duc `n spate o
greutate mai mare decât ar trebui. Un studiu al speciali[tilor americani a demonstrat c\ rucsacul
trebuie s\ cânt\reasc\, `n medie, 10% din greutatea copilului. O greutate cu mult mai mare
decât cea recomandat\ poate duce la deform\ri ale coloanei. Cele mai bune ghiozdane trebuie
s\ se muleze pe curburile coloanei vertebrale [i s\ aib\ bretele largi, c\ptu[ite cu burete.

Care sunt cauzele scoliozei?

Exist\ mai multe cauze ale scoliozei:
Scolioz\ congenital\ – este cauzat\ de o
anomalie a oaselor, prezent\ la na[tere.
Scolioz\ neuromuscular\ – un rezultat al
mu[chilor [i nervilor anormali. De obicei, este
prezent\ la oamenii cu spina bifida sau paralizie
cerebral\.
Scolioz\ idiopatic\ – este cel mai frecvent tip de
scolioz\. Nu are o cauz\ specific\. Exist\ mai multe
teorii, dar niciuna nu s-a dovedit a fi concludent\.
Cu toate acestea, cele mai multe cercet\ri
demonstreaz\ c\ scolioza idiopatic\ este genetic\.

37
 Psihologie

Ce este Realitatea Virtual\ [i cum

poate fi utilizat\ `n psihoterapie?
Diana Nicolescu
Psiholog [i psihoterapeut `n
psihoterapii scurte orientate pe
resurse [i solu]ii
www.diananicolescu.ro
diana@diananicolescu.ro
Telefon: 0734 721 941
~ncepând cu anul 1986, când Jaron Lamier a folosit
pentru prima oar\ termenul, Realitatea Virtual\ (RV) a
descris o colec]ie de dispozitive tehnologice: un
computer capabil de o vizualizare interactiv\
tridimensional\, un dispozitiv care se pune pe cap [i
eventual m\nu[i senzoriale echipate cu un aparat de
urm\rire a mi[c\rilor oculare (eye tracker).

ealitatea Virtual\

R
este o colec]ie de
tehnologii, care
permite oamenilor s\
interac]ioneze eficient cu o
baz\ de date 3D
computerizat\, `n timp real,
folosind sim]urile lor naturale.
Ce deosebe[te `ns\ realitatea
virtual\ de alte medii de
comunicare moderne este
sim]ul prezen]ei, un fenomen
neuropsihologic descris ca un
sentiment de a fi, de a tr\i
`ntr-o lume care exist\ `n
afara propriului sine.
Aplica]ii `n chirurgie, reabilitare
medical\
Sim]ul prezen]ei poate fi identificat cu ceea ce definea Mihaly
Csikszentmilaly ca fiind o stare de flux, o sim]ire a necesit\]ii
prezentului, o implicare deplin\ `n prezent [i `n procesul unui
activit\]i care se desf\[oar\ acum [i aici. Starea de flux st\ la baza
psihologiei pozitive [i se concentreaz\ complet pe motiva]ie. Este o
imersiune a min]ii singular\ canalizat\ pe efectuarea sarcinii.
~n anii 90, tehnologiile RV au fost aplicate `n arii variate ale
medicinei, iar dezvoltarea vizualiz\rii tridimensionale a facilitat
chirurgia laparoscopic\. Apoi, aplica]iile au fost folosite `n
reabilitarea pacien]ilor cu dizabilit\]i fizice sau pentru cei surdo-mu]i,
care au putut purta conversa]ii verbale folosind o m\nu[\ cu senzori
care le capta gesturile [i care mai apoi erau interpretate de un
computer, ca un sistem lingvistic.

Realitatea virtual\ `n psihoterapie

A fost doar o chestiune de timp pân\ când realitatea virtual\ a `nceput s\ `[i pun\ amprenta [i `n
campul vast [i generos al psihoterapiei. Realitatea virtual\ este o terapie de expunere deosebit\, pentru
c\ ea nu este nici `n practic\ [i nici `n imagina]ie, ci `ntr-o realitate virtual\. Tehnologia RV merge un pas
mai departe `nlesnind interac]iunea dintre om [i o interfa]\ de computer [i poate fi accesat\ pe internet
sau din cabinetul psihoterapeutului.
Observatia ca anumiti stimuli virtuali genereaza o anxietate reala insotita de simptome fiziologice a
condus la integrarea acestor aplica]ii moderne `n spectrul tehnicilor interven]iilor psihoterapeutice,

38
 Psihologie

indiferent de orientarea psihoterapeutului. RV este mai mult decât o tehnologie, ea este o interfa]\ de
comunicare [i o experien]\ conving\toare.
~ncepând cu anul 2000, aplica]iile RV au fost `n mod sistematic folosite `n domeniul psihoterapiei [i s-
au dovedit foarte eficace `n tratamentul variat al fobiilor specifice.

Tratarea fobiilor Rezultate [tiin]ifice

Speciali[tii cad de acord c\ pentru tratarea
fobiilor trebuie c\utat\ o situa]ie provocatoare
de anxietate `ntrucât evitarea amplific\ no]iunea
c\ stimulul este periculos [i astfel previne
experien]a corectiv\. Deoarece evitarea unei
situa]ii nepl\cute `nt\re[te fobiile, fiecare
experien]\ virtual\ diminueaz\ anxietatea printr-
un proces de habituare. A fi capabil s\
experimentezi [i s\ tolerezi anxietatea este o
parte esen]ial\ a terapiei. Astfel, expunerea care
implic\ realitatea virtual\ merge un pas mai
departe decât confruntarea imaginar\, folosit\
de tehnicile clasice psihoterapeutice, `ntrucât
prezint\ un mediu interactiv [i explorabil.
Realitatea virtual\ procur\ un mediu sigur
pentru clien]ii expu[i situa]iilor fobice f\r\ ca
ace[tia s\ `[i piard\ confiden]ialitatea sau s\
existe riscul siguran]ei personale, a[a cum ar fi
existat prin expunerea in vivo. Astfel, mediul
virtual permite clientului s\ experimenteze
diverse situa]ii anxiogene pentru el `n mediul
sigur [i confortabil al cabinetului
psihoterapeutului.
De[i realitatea virtual\ `n psihoterapie are
aplica]ii `n mai multe domenii clinice, ea are
rezultate foarte bune `n fobii, stresul post-
traumatic (Riva et al, 2003), alcoolism (Lee at al,
2007) sau chiar tulbur\ri de alimenta]ie (Garcia et
al, 2013). Realitatea virtual\ este o tehnologie, o
interfa]\ de comunicare [i o experien]\ artificial\.
Aceste noi aspecte ale mediului clinic pot fi
integrate pentru a `mbun\t\]i abord\rile
psihoterapeutice actuale. A[a cum au ar\tat Opris
et al (2011) `ntr-o meta-analiz\ privind expunerea
la realitatea virtual\ `n cazul tulbur\rilor de
anxietate, terapia prin realitate virtual\ a avut un
impact puternic asupra situa]iilor de via]\ reale.
Tart (1990) a descris realitatea virtual\ ca fiind
un model de con[tiin]\ care ofer\ posibilit\]i
interesante pentru dezvoltarea unui diagnostic
clinic, inductiv sau psihoterapeutic.
Rothbaum et al (2003) au g\sit c\ `n cazul
stresului post-traumatic a fost ob]inut\ o
diminuare a simptomelor `n propor]ie de 15%-
67% dup\ numai 6 luni de tratament.

Frica de avion
~n cazul fricii de avion, 20% dintre clien]ii care au folosit tehnica imageriei, 80% dintre cei care au
folosit tratament cu RV [i 100% dintre cei care au folosit atât RV, cât [i biofeedback au fost capabili
s\ zboare din nou cu avionul dup\ 8 s\pt\mâni de terapie. O serie de studii germane ale
Universit\]ii din Wurzburg au ar\tat eficacitatea RV: chiar [i expunerea pe termen scurt la realitatea
virtual\ `ntr-o singur\ sesiune este folositoare `n a trata frica de avion.

39
 Psihologie

Cum ajut\ realitatea virtual\?

Chiar dac\ aceast\ `ntrebare
are multe variante de r\spuns, `n
general, schimbarea vine din
concentrarea intens\ pe o
experien]\ particular\. Prin
explorare, clientul poate retr\i
multe dintre elementele
semnificative asociate cu ea [i s\
le fac\ disponibile pentru o
reorganizare din perspectiva lui.
~ntr-un fel, clientul are
posibilitatea de a-[i nara din nou
povestea, a[a cum dore[te.
Astfel, speciali[tii consider\
c\ pe baza acestui model, avem
abordarea bazat\ pe insight
tipic\ psihanalizei, reorganizarea
schemei scopurilor din terapia
cognitiv\, analiza func]ional\ din
activarea comportamental\,
focusarea pe rela]iile
interpersonale din terapia
interpersonal\, sau
`mbun\t\]irea con[tientiz\rii
experien]ei din terapiile
experien]iale.

~n cele din urm\, realitatea virtual\ poate fi descris\ ca un sistem imaginar avansat: o form\
experien]ial\ de imagerie care este la fel de eficient\ ca [i realitatea `n inducerea unor
r\spunsuri de tip emo]ional.

O tehnic\ suportiv\ deosebit\

~n psihoterapia orientat\ pe
resurse [i solu]ii, `ncuraj\m
clientul ca atunci când un lucru
func]ioneaz\ s\ fac\ mai mult
din acel lucru [i evident, dac\
acel lucru nu merge, s\ fac\
ceva diferit. A face ceva diferit `n
psihoterapie `nseamn\ inclusiv a
`ncerca metode noi de asistare a
clientului pentru ca acesta s\
beneficieze din plin de ajutorul
nostru.
Realitatea virtual\ poate
juca un rol important `n
psihoterapie ca o form\
particular\ de tehnic\ suportiv\,
contribuind la rela]ia terapeut-
client, precum [i la
`mbun\t\]irea mediului
terapeutic. Astfel, realitatea
virtual\ poate veni `n sprijinul
accept\rii, al lucrului orientat
c\tre solu]ii, al respectului
pentru mecanismele de coping
ale clientului, al concentr\rii pe
punctele forte, luarea de decizii
[i autonomia acestuia.
~n acest sens, experien]a
virtual\ este un mediu de
`mputernicire `n plus pe care
psihoterapia `l ofer\ deja
clien]ilor.

Desene animate destinate terapiei pentru copii

Departamentul de Psihologie Clinic\ [i Psihoterapie din cadrul Universit\]ii „Babe[-Bolyai” (UBB) a
lansat, `n premier\, un film de anima]ie destinat unor scopuri terapeutice. Desenele animate au fost special
concepute pentru a-i ajuta pe copii s\ dep\[easc\ patru dintre cele mai `ntâlnite probleme ale lor: depresia,
anxietatea, vinov\]ia [i furia. Odat\ cu filmul a fost lansat\ [i o carte, ambele fiind intitulate „Retman [i
Retmagia”. Profesorul Daniel David, coordonatorul acestui proiect, a declarat c\: „Filmul [i cartea sunt un
produs multi-disciplinar, inovativ complex, prin faptul c\ se adreseaz\ unui public diversificat, cum sunt
cercet\tori `n domeniul psihologiei, psihoterapeu]i practicieni, educatori, profesori, p\rin]i, dar [i copii [i
tineri”. Retman `i `nva]\ pe copii c\ dac\ `[i controleaz\ emo]iile negative vor fi mai ferici]i.

40

3 modalit\]i prin care po]i ]ine
diabetul la distan]\
Diabetul este o tulburare a metabolismului ce este determinat\ de produc]ia insuficient\ de
insulin\ a organismului, fie mo[tenit\ genetic, fie provocat\ de o via]\ sedentar\ sau de o
diet\ nes\n\toas\.
Pentru c\ diabetul afecteaz\
din ce `n ce mai multe persoane
`n `ntreaga lume, medicii
speciali[ti vin cu recomand\ri de
care s\ ]inem cont dac\ vrem s\
`i prevenim apari]ia.
Prevenirea obezit\]ii
1 O greutate corporal\ `n
limitele normale scade [ansele
de apari]ie a diabetului
Obezitatea este una dintre
cele mai frecvente cauze ale
apari]iei diabetului. Din cauza
faptului c\ excesul de kilograme
conduce la depuneri de gr\sime
in jurul organelor interne, corpul
prime[te semnale eronate care
deregleaz\ produc]ia de
insulin\. ~n aceste situa]ii, sportul
[i mi[carea `n aer liber sunt
activit\]i recomandate cu t\rie de
c\tre diabetologi.
Berea, un posibil aliat
2 Studii efectuate de
cercet\tori spanioli au
demonstrat c\ datorit\
con]inutului s\u de micro [i
macronutrien]i, berea,
consumat\ moderat [i `nso]it\ de
o diet\ bogat\ `n legume, fructe
[i pe[te (dieta mediteranean\),
poate reduce riscul apari]iei
diabetului.
„Un consum moderat de
bere poate fi chiar recomandat
`n prevenirea instal\rii diabetulul
de tip II. Nu toat\ lumea [tie,
dar, pe de o parte, un consum
moderat de bere nu `ngra[\,
100 ml de bere având doar 43
kcal, iar, pe de alta parte,
ingredientele berii au propriet\]i
benefice pentru s\n\tatea
organismului. Efectele pozitive
sunt completate de aportul de
vitamine, acid folic, fier [i calciu
Diabetologie
al berii, berea putând s\ fac\
parte dintr-un stil de via]\
s\n\tos”, declar\ dr. Corina
Zugravu, Pre[edintele Centrului
de Studii despre Bere, S\n\tate
[i Nutri]ie.
Mesele bogate `n fructe [i
3 legume
Pentru a echilibra con]inutul
de glucoz\ din sânge, consumul
zilnic de fructe [i legume este
extrem de indicat persoanelor
predispuse la diabet. ~n plus,
daca dieta este completat\ [i cu
alimente bogate `n fibre, precum
nucile [i alunele, riscul apari]iei
acestei afec]iuni scade cu pân\
la 21%.
41
 Stil de via]\

De ce masa de prânz nu trebuie s\

lipseasc\ din programul niciunui angajat?
Peste jum\tate dintre angaja]i muncesc `n timpul orelor de mas\, iar mâncarea de tip fast-
food este solu]ia la care mul]i apeleaz\ pentru c\ nu au timp s\ g\teasc\ sau s\ ias\ la masa
de prânz, arat\ un studiu na]ional privind obiceiurile alimentare ale angaja]ilor din ]ara
noastr\.

„Angaja]ii români au o
real\ problem\ `n respectarea
unui program responsabil `n
ceea ce prive[te masa de
prânz. De[i 67% sunt
preocupa]i de impactul
alimentelor asupra st\rii de
s\n\tate, 62% acord\ sub 30
de minute pauzei de prânz.
A[adar, cei mai mul]i nu
reu[esc s\ includ\ `n rutina
zilnic\ obiceiuri alimentare
corecte“, semnaleaz\ dr. Alin
Popescu, specialist `n
medicin\ sportiv\ [i nutri]ie. El
admite c\, `n via]a de zi cu zi
la serviciu, pot fi situa]ii `n
care prefer\m s\ mânc\m
ceva rapid pentru a termina
un raport sau pentru c\
trebuie s\ intr\m `ntr-o
[edin]\, `ns\ nu trebuie s\
uit\m c\ prânzul este un drept
al oric\rui angajat [i pauza
de mas\ este esen]ial\ pentru
a `mbun\t\]i concentrarea [i
randamentul `n perioada de
lucru, dar [i pentru a p\stra
s\n\tatea pe termen lung.
Mâncatul `n fa]a tastaturii,
un obicei r\u
Dr. Alin Popescu subliniaz\ alte aspecte decât cele legate
c\ fiecare angajat „trebuie s\ de munca zilnic\. Masa de
aib\ posibilitatea de mânca prânz trebuie s\ fie cu
s\n\tos la prânz, trebuie adev\rat o mas\ principal\ a
obligatoriu s\ plece din fa]a zilei [i s\ ne asigure energia
tastaturii `ntr-un spa]iu dedicat pentru orele de dup\-amiaz\,
servirii mesei. Nu trebuie s\ care par a fi cele mai
r\mânem captivi la birou `n profitabile pentru munc\”.
timpul mesei [i, mai ales, nu Indiferent de locul unde ne
trebuie s\ fim preocupa]i de desf\[ur\m activitatea, la
alte activit\]i `n timp ce birou, pe [antier, `n fabric\
mânc\m. Masa trebuie s\ fie sau `n aer liber, mersul la
un moment de relaxare, un mas\ este important pentru
moment de lini[te, un moment toat\ lumea, remarc\ dr. Alin
`n care s\ fim preocupa]i de Popescu.
Programul, cheia succesului
„Nu am timp!” Este scuza mereu invocat\ de cei care sar
frecvent peste masa de prânz sau care apeleaz\ deseori la
gust\ri cu multe calorii, `ns\ s\race din punct de vedere
nutri]ional. Dr. Alin Popescu spune c\ disciplina este cheia
succesului. „Masa de prânz nu trebuie l\sat\ la `ntâmplare. Ea
trebuie programat\ [i luat\ altundeva decât la birou. Degeaba
ai grij\ s\ m\nânci s\n\tos, dac\ nu pleci din fa]a tastaturii.
A[a cum ne organiz\m activitatea profesional\, putem s\ ne
facem un plan zilnic [i `n ceea ce prive[te orarul meselor. {i aici

42
vorbesc despre cele trei mese principale pe zi,
plus dou\ gust\ri. Este imposibil s\ avem o
alimenta]ie s\n\toas\ doar cu o singur\ mas\
pe zi. Masa de prânz trebuie `nglobat\ `ntr-un
program zilnic de mese riguros“, consider\ dr.
Alin Popescu.

~N WEEKEND
Dr. Alin Popescu insist\ asupra importan]ei
respect\rii acestui program inclusiv `n weekend.
„Din experien]a pacien]ilor mei, care acuz\ c\
nu au timp, cele mai dezorganizate zile sunt cele
de sâmb\t\ [i duminic\. Mesele din week-end
sunt un dezastru, a[a c\ regula celor cinci mese
pe zi este valabil\ pe parcursul celor [apte zile
ale s\pt\mânii“, adaug\ medicul.

MI{CAREA, ABSOLUT NECESAR|

Din cadrul unui stil de via]\ s\n\tos, al\turi

de alimenta]ia echilibrat\, nu trebuie s\
lipseasc\ mi[carea, aten]ioneaz\ dr. Alin
Popescu, specialist `n medicin\ sportiv\. Studiile
Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii arat\ c\ dou\
treimi din popula]ia planetei duc o via]\
sedentar\, care favorizeaz\ apari]ia bolilor de
inim\, a diabetului de tip 2, a obezit\]ii ori a
cancerului. Munca la birou, fiind o activitate
static\ prin excelen]\, trebuie compensat\ cu cel
pu]in 30 de minute de mi[care zilnic.
 Preventie

Cancerul de sân,
]inut la distan]\ prin eliminarea
factorilor de risc
Stilul de via]\ dezorganizat, având la baz\ lipsa mi[c\rii [i a odihnei, precum [i alimenta]ia
incorect\ sunt factori de risc pentru apari]ia cancerului de sân la tinerele `ncepând cu vârsta
de 18 ani. Astfel de cazuri sunt tot mai des `ntâlnite `n ultimii ani, aten]ioneaz\ medicii.

n apari]ia cancerului de sân sunt implica]i anumi]i factori de risc: genetici, expunerea la radia]ii,

~ tulbur\ri ale metabolismului hormonal [i modul de via]\ necorespunz\tor. Unii dintre ace[tia sunt
factori modificabili [i ei trebuie elimina]i, sus]in medicii.

Obezitatea, Fugi]i de sedentarism!

un pericol pentru Sedentarismul este una
s\n\tatea femeii dintre principalele probleme ale
tinerilor `n societatea actual\.
„Riscul de a dezvolta cancer mamar este cu „Lipsa mi[c\rii determin\
atât mai mare cu cât femeia prezint\ un exces dezechilibre `n toate sistemele
de hormoni estrogeni `n organism. Ace[ti corpului uman, dezechilibre ce
hormoni ai feminit\]ii, a[a cum mai sunt numi]i, pot duce `n timp la instalarea
sunt prezen]i `n special la persoanele unor boli [i chiar a cancerului.
supraponderale. A[adar, obezitatea este unul Sfatul meu este s\ include]i
dintre factorii de risc importan]i pentru apari]ia mi[carea `n rutina
cancerului mamar [i, din p\cate, este tot mai dumneavoastr\ zilnic\, s\
prezent\ `n via]a tinerilor din cauza unei merge]i pe jos cât mai des cu
alimenta]ii nes\n\toase, cu aport hipercaloric [i putin]\ [i, dac\ ave]i o
bogat\ `n proteine, precum [i din cauza lipsei problem\, s\ nu ezita]i s\
de mi[care. De aceea, pentru un stil de via]\ cere]i ajutorul cât mai curând.
s\n\tos, recomand produsele cât mai pu]in Mi[carea `nseamn\ via]\!”, a
procesate [i un program de activitate fizic\ subliniat Bogdan Goga,
sus]inut\“, a declarat conferen]iar doctor Daniel fizioterapeut `n cadrul
Ion, `n cadrul unui eveniment organizat de cabinetului de recuperare
medical\ Terapie pentru
Asocia]ia M.A.M.E. la Academia de Studii
Mi[care.
Economice (ASE) Bucure[ti.

44
 Preven]ie

Autoexaminarea lunar\ a sânilor

Referitor la depistarea
precoce, dr. Octavian Munteanu,
medic specialist obstetric\-
ginecologie `n cadrul Spitalului
Universitar de Urgen]\ Bucure[ti,
subliniaz\ rolul important pe
care controlul medical periodic [i
autoexaminarea le au `n
prevenirea [i diagnosticarea
problemelor legate de s\n\tatea
sânilor: „~n fiecare lun\, orice
femeie trebuie s\ fie atent\ dac\
apar modific\ri la nivelul glandei
mamare. ~n primul rând, trebuie
s\ observe dac\ exist\ vreo
asimetrie `ntre sâni, modific\ri
ale culorii [i texturii pielii sau
prezen]a unor zone mai umflate.
De asemenea, este foarte
important\ autoexaminarea
sânilor, care trebuie f\cut\ dup\
minim 7 zile de la menstrua]ie.
Cea mai simpl\ metod\ este
autopalparea sânului `n sensul
acelor de ceasornic, dinspre
mamelon spre axil\, astfel `ncât
s\ verifica]i dac\ exist\ vreo
forma]iune dur\ sau care s\ v\
doar\. De asemenea, aceste
metode trebuie completate de
efectuarea unei ecografii investiga]ie medical\ care nu
mamare `n fiecare an, o doare [i nu iradiaz\.”

Diagnostic rapid, tratament de succes

„Depistat din timp, cancerul
de sân poate fi tratat cu succes
`n peste 90% din cazuri.
Cauzele exacte ale apari]iei
acestei afec]iuni maligne nu
sunt cunoscute cu exactitate,
`ns\ au fost identifica]i anumi]i
factori de risc: genetici,
expunerea la radia]ii, tulbur\ri
ale metabolismului hormonal [i
modul de via]\
necorespunz\tor. Toate acestea
contribuie `n propor]ii diferite la
apari]ia [i dezvoltarea
cancerului de sân [i, prin
urmare, ei trebuie elimina]i. ~n
acest context, am primit cu
deschidere invita]ia Uniunii
Studen]ilor Academiei de Studii
Economice din Bucure[ti de a
organiza o conferin]\ `n rândul
studentelor. Ne-am propus s\ le
facilit\m dialogul cu medici [i
speciali[ti astfel `ncât s\ afle cât
mai multe informa]ii legate de
prevenirea cancerului de sân”, a
declarat Maria Culescu,
pre[edintele Asocia]iei M.A.M.E,
`n cadrul evenimentului „Via]a
este roz dac\ ai grij\ de
s\n\tatea sânilor”, organizat pe
28 octombrie, la Academia de
Studii Economice din Bucure[ti.

Evenimentul „Via]a este roz dac\ ai grij\ de s\n\tate sânilor“ a facilitat dialogul `ntre
studentele de la ASE, medici [i speciali[ti astfel `ncât acestea s\ fie informate cu privire la
prevenirea cancerului de sân. Activitatea face parte din proiectul „Planeta Roz – Suport [i
Consiliere pentru S\n\tatea Sânului, lansat de Asocia]ia M.A.M.E, `n iunie 2014. Mai
multe informa]ii despre cancerul de sân pe www.planetaroz.ro.

45

„Misiunea noastr\ este de
a avea o lege anti-fumat
complet\, care s\ fie nu
numai emis\, ci [i
monitorizat\, `n aplicare.
Al\turi de lege este nevoie de
pachete educa]ionale, taxe
mai mari pentru tutun [i
pictograme sugestive pentru a
reduce num\rul de fum\tori”,
este de p\rere prof. dr. Florin
Mih\l]an, pre[edintele
Societ\]ii Române de
Pneumologie. El a subliniat
exemplul Spaniei, ]ar\ `n care,
`n urma adopt\rii legii anti-
fumat, num\rul fum\torilor s-
a redus semnificativ.
46
Pneumologie
Interzicere total\
a fumatului
`n public,
solu]ia necesar\ `ntr-o ]ar\ `n
care cre[te infarctul la tineri
O nou\ legisla]ie antifumat, `n 2016
Cel mai important element al strategiei antifumat
al Societ\]ii Române de Pneumologie (SRP) este
adoptarea unei legi de interzicere total\ a
fumatului `n public, a anun]at prof. dr. Florin
Mih\l]an, `n cadrul unei ample dezbateri publice
privind adoptarea noii legi a fumatului , prev\zut\
pentru anul viitor.
Demersurile Societ\]ii Române de Pneumologie de a
aplica o legisla]ie care s\ interzic\ fumatul `n spa]iile
publice [i de a reduce num\rul fum\rilor este [i un demers
ce aliniaz\ România la politica global\ de s\n\tate.
Obiective impuse de OMS
„S-au f\cut pa[i importan]i, dar nu suficien]i. La ultimele [edin]e
ale Biroului Regional pentru Europa al Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii s-au stabilit obiective foarte clare: reducerea cu 30% a
num\rului de fum\tori, pân\ `n 2025. Exist\ [i ]\ri mai ambi]ioase,
Finlanda, Irlanda [i Sco]ia, care `[i propun ca, dup\ 2025, s\ nu
mai aib\ mai mult de 5% fum\tori, din totalul popula]iei”, a declarat
prof. dr. Alexandru Rafila, membru `n Comitetul Permanent al
Biroului Regional al Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii pentru
Europa.
Ac]iunea de implementare a normelor unei legi anti-fumat [i
`ncercarea de a schimba comportamente sociale este una greoaie [i
anevoioas\, de aceea, `n aceast\ ini]iativ\ este nevoie de parteneri.
 Pneumologie

Fumatul, cauza major\ de infarct la tineri

„Societatea Român\ de
Cardiologie are un parteneriat
cu Societatea Român\ de
Pneumologie `n ceea ce prive[te
interzicerea fumatului `n spa]iile
publice. 60-65% dintre români
mor din cauza bolilor
cardiovasculare, comparativ cu
media european\, cea de 40%.
Fumatul este principalul factor
de risc de infarct miocardic la
tineri. 80-90% dintre cei care fac
infarct sunt fum\tori. Vârsta
arterelor la fum\tori este cu 10-
15 ani mai mare decât cea
real\. Este nevoie de o strategie,
iar principala ]int\ este popula]ia
tân\r\”, a declarat dr. Gabriel
Tatu-Chi]oiu, pre[edintele
Societ\]ii Române de
Cardiologie.
Conform prof. dr. Maria
Doroban]u, odat\ cu obiceiului
fumatului de la vârste din ce `n
ce mai mici, cre[te [i riscul
cardiovascular [i al altor
afec]iuni, `n rândul persoanelor
tinere.
„Societatea Român\ de
Hipertensiune sus]ine
demersurile Societ\]ii Române de
Pneumologie cu privire la
aplicarea legii anti-fumat. Vârsta
persoanelor care fac infarct
coboar\ sub 30 de ani. Cel mai
tân\r pacient cu infarct pe care
l-am `ntâlnit, `n practica mea
medical\, avea 28 de ani! {i
vârsta celor care sufer\ un
accident vascular a sc\zut foarte
mult. Una dintre cauzele
importante ale acestei situa]ii
dramatice este fumatul timpuriu,
de la vârsta de 9-10 ani”, a
declarat prof. dr. Maria
Doroban]u, pre[edintele
Societ\]ii Române de
Hipertensiune.

Educa]ia `n [coli
Rolul educa]iei este unul foarte important, `n
egal\ m\sur\ cu existen]a unor mentori-educatori,
care s\ ofere viitoarei genera]ii un exemplu de
moralitate. „O genera]ie needucat\ sau o
genera]ie care nu `n]elege c\ nu e bine s\ faci
anumite lucruri [i c\ este necesar s\ ai anumite
conduite pozitive, va fi o genera]ie bolnav\, o
genera]ie f\r\ valori morale. Trebuie ca efortul s\
fie concentrat. Cred c\ educa]ia trebuie s\ se
implice foarte mult `n aceast\ zon\, `ns\ degeaba
introducem ore de educa]ie pentru s\n\tate [i
profesorul `i spune c\ nu este bine s\ fumeze, iar
atunci când iese din [coal\ `[i aprinde o ]igar\.
Fumatul se transform\ nu `ntr-o ac]iune
individual\, ci `ntr-o chestiune colectiv\ <<daca
to]i o fac, eu de ce s\ nu o fac?!>>. Aici trebuie
s\ intervenim, numai c\ lucrul trebuie s\ fie
psihologic. Trebuie s\ explic\m”, a declarat conf.
dr. Gabriel Ispas, secretar general `n Ministerul
Educa]iei.

~n aceea[i m\sur\, conf. dr. Florin Bârs\[teanu este optimist `n adoptarea legii antifumat, cât de curând:
„Am constatat cu insatisfac]ie c\ lucrurile merg foarte greu `n Parlament. A elabora o lege e un proces
foarte greoi, cu o larg\ consultare a unor variate organisme care `[i aduc aportul la finisarea proiectului
ini]ial al legii. Sigur, aceast\ lege care ar urma s\ interzic\ fumatul `n spa]iile publice este absolut
binevenit\ [i trebuie s\ convingem pe to]i ceilal]i parlamentari c\ suntem majoritatea [i c\ cont\m `n
toat\ aceast\ elaborare a legii [i `n mod normal [i firesc legea ar trebui s\ se adreseze celor care sunt
mai mul]i, s\ produc\ mai multe efecte benefice asupra mai multor oameni”.

47
 Neurologie

10 recomand\ri pentru a v\ feri de

riscul unui accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (AVC) afecteaz\ din ce `n ce mai mul]i
pacien]i `naintea vârstei de 50 de ani, atrage aten]ia prof. dr. Dafin
Mure[anu, pre[edintele Societ\]ii Române de Neurologie. Cu ocazia
Zilei Mondiale a AVC (29 octombrie), Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii reaminte[te c\, la nivel global, 6,2 milioane de oameni
mor anual din cauza unui atac cerebral [i ofer\ popula]iei un set de
reguli pentru prevenirea acestei maladii care ia amploare.

Accidentul vascular cerebral sau atacul cerebral

apare când este `ntrerupt\ irigarea creierului cu sânge.
Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale (80%) sunt
cauzate de un cheag de sânge dintr-un vas care
blocheaz\ irigarea creierului cu sânge. Celelalte se
numesc accidente vasculare hemoragice (20%) [i apar
ca urmare a ruperii unui vas de sânge, ceea ce
provoac\ hemoragie `n creier.

O boal\ care afecteaz\ tot mai mul]i oameni

sub 50 de ani
Atacul cerebral apare, `n general, la o vârst\ mai `naintat\, dar `n ultimul timp se constat\ c\ din ce
`n ce mai mul]i pacien]i sub 50 de ani fac un accident vascular cerebral. Num\rul acestora a crescut cu
20% `n ultimii 20 de ani, potrivit OMS.
Accidentele vasculare cerebrale reprezint\ a treia cauz\ major\ a mortalit\]ii la nivel global [i este
principala cauz\ de invaliditate a popula]iei.
~n opinia profesorului Dafin Mure[an, diminuarea riscului de AVC se bazeaz\ pe `mbun\t\]irea stilului
de via]\: alimenta]ie s\n\toas\, evitarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a sindromului de
apnee `n somn, gestionarea stresului, combaterea sedentarismului.

~nv\]a]i cum s\ v\ men]ine]i creierul s\n\tos

Pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral, pune]i `n aplicare urm\toarele 10 recomand\ri
oferite de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii:

48

Stop fumatului! Tinerii
1 fumeaz\ din ce `n ce
mai mult, iar aceasta este una
dintre cauzele exploziei de
atacuri cerebrale la vârste de
40-50 de ani.
Limita]i gr\simile [i
2 zah\rul! Alimenta]ia de
tip fast-food dubleaz\ riscul de
AVC. Este demonstrat [tiin]ific de
o echip\ de la Harvard Sckool
of Public Health. Din cauza
cantit\]ilor uria[e de zah\r pe
care le con]in, b\uturile
carbogazoase nu au ce s\ caute
`ntr-un stil de via]\ s\n\tos.
Medicii spun c\ regula de a
mânca cinci fructe [i legume pe
zi este esen]ial\ pentru
s\n\tatea vaselor de sânge.
Face]i mi[care! A
3 r\mâne `n]epenit pe un
scaun ore `n [ir, cinci zile pe
s\pt\mân\, [i a lâncezi pe
canapea `n weekend reprezint\
o cale sigur\ de `mboln\vire.
Iat\ de ce medicii insist\ asupra
mi[c\rii. Mersul pe jos, m\car
de dou\ ori pe s\pt\mân\, cel
pu]in 30 de minute trebuie s\
devin\ obi[nuin]\.
}ine]i sub control
4 hipertensiunea arterial\!
Este factorul metabolic cel mai
sever. Tensiunea trebuie s\ fie
sub valoarea de 14/9 mmHg.
Hipertensiunea arterial\ trebuie
depistat\ precoce [i ]inut\ sub
control toat\ via]a prin
medica]ia recomandat\ de
doctor. Tratamentul permite
diminuarea net\ a riscului de
AVC. Sc\derea tensiunii cu un
punct reduce riscul de AVC cu
25%.
5
~ngriji]i-v\ inima! ~n
cazul `n care suferi]i de
fibrila]ie atrial\ sau tulbur\ri de
ritm cardiac, trata]i cu aten]ie
aceste suferin]e ale inimii.
B\t\ile neregulate ale inimii pot
duce la apari]ia cheagurilor de
sânge, care pot migra c\tre
creier [i determina un AVC.
Mai pu]in\ sare!
6 Diminuarea consumului
de sare ajut\ la prevenirea
hipertensiunii arteriale. Mare
aten]ie la sarea ascuns\ `n
produsele din comer], mezeluri,
semipreparate, congelate,
brânzeturi, sosuri, snacksuri,
conserve.
Fi]i aten]i la colesterol!
7 ~n acest sens, limita]i pe
cât posibil consumul de gr\simi
animale, brânzeturi fermentate,
maioneze, sosuri.
Neurologie
Monitoriza]i glicemia!
8 Dup\ vârsta de 50 de
ani, persoanele predispuse la
diabet, cele care au probleme cu
greutatea corporal\ trebuie s\
efectueze periodic analize de
sânge pentru determinarea
riscului de diabet. Dac\ glicemia
este peste limita normal\, este
posibil s\ fie nevoie de medica]ie
antidiabetic\.
Ave]i grij\ la calitatea
9 somnului! Sindromul de
apnee `n somn afecteaz\ tot mai
multe persoane. Caracterizat
prin sfor\it [i opriri repetate ale
respira]iei `n timpul somnului,
acest fenomen favorizeaz\ pe
termen lung riscul de AVC
deoarece creierul sufer\ din
cauza lipsei de oxigen `n timpul
somnului.
Alcool, cu modera]ie!
10 Persoanele care
consum\ excesiv alcool, `n
special cele care au frecvent
intoxica]ii acute cu alcool (be]ii),
prezint\ un risc major de atac
cerebral. Consumul de alcool
sc\zut pân\ la moderat, adic\
nu mai mult de un pahar de vin
pe zi, poate sc\dea riscul de
AVC. Mai mult de dou\ pahare
pe zi `nseamn\ deja consum
mare de alcool, periculos pentru
creier.
49
 Oftalmologie
~ntreb\ri [i r\spunsuri despre
sindromul de ochi uscat
Care sunt manifest\rile
sindromului de ochi uscat?
Semnele sindromului de ochi
uscat includ: senza]ia permanent\
de usc\ciune, de mânc\rime [i
de arsur\ la nivelul ochilor, acea
senza]ie de „nisip `n ochi”. Aceste
simptome pot fi de ajuns pentru
ca oftalmologul dumneavoastr\
s\ pun\ diagnosticul de ochi
uscat. Uneori s-ar putea s\
doreasc\ s\ m\soare cantitatea
de lacrimi din ochi (test Schirmer).
Simptomele sindromului de
ochi uscat sunt mai evidente
diminea]a sau seara?
~n sindromul de ochi uscat,
simptomele sunt prezente `n
principal seara, dar la aceast\
patologie se suprapun [i al]i
factori, astfel c\ simptomele se
pot manifesta `n diferite momente
ale zilei.
Sindromul de ochi uscat se
poate manifesta [i `n form\
u[oar\?
Da! Pacientul se plânge de o
u[oar\ senza]ie de corp str\in,
dar f\r\ modificarea corneei sau
conjunctivei!
50
Exist\ condi]ii atmosferice
care pot `nr\ut\]i
simptomatologia?
Da! Aerul uscat [i cald sau
vântul cresc evaporarea
componentei apoase a filmului
lacrimal, ceea ce `nr\ut\]e[te
simptomatologia sindromului de
ochi uscat.
Dac\ un pacient sufer\ de
sindromul de ochi uscat, el
poate lucra la computer?
Da, dar trebuie s\ fie atent s\
men]in\ suprafa]a ocular\ bine
lubrifiat\. Computerul ne
p\streaz\ privirea fixat\,
diminuând astfel num\rul de
clipiri, deci, partea apoas\ a
filmului lacrimal se evapor\ mai
repede. O persoan\ cu deficit
lacrimal se poate resim]i.
Folosirea de lacrimi artificiale
are contraindica]ii?
Nu, exceptând
hipersensibilitatea la produsul
instilat! (cauzat\ `n special de
conservan]ii tradi]ionali din
compozi]ia acestora)
Care sunt cele mai noi tipuri
de lacrimi artificiale?
Recent s-au introdus `n
oftalmologie lacrimi care con]in
acid hialuronic cross-linkat, ce
are o stabilitate crescut\, deci o
remanen]\ mai bun\ la nivelul
suprafe]ei oculare, `n plus
stabilitatea produsului este
asigurat\ pe o perioad\ mai
lung\ de timp!
Dat fiind faptul c\
substituen]ii lacrimali nu au
contraindica]ii, se pot utiliza
când ochiul este ro[u [i
obosit?
Da! Lacrimile artificiale se pot
instila `n multe situa]ii, `n
particular când pacien]ii au ochii
ro[ii [i trebuie s\ a[tepte pân\ a
doua zi pentru vizita la
oftalmolog, sau dup\ `not, când `i
deranjeaz\ ochii [i nu [tiu ce s\
foloseasc\ pentru atenuarea
simptomelor.
{i când exist\ prurit?
~n caz de alergie,
substituentul lacrimal trebuie s\
cure]e ochiul `ndep\rtând `n mare
parte cauza. Altfel spus, cu un
substituent lacrimal cu principiu
activ antiinflamator se poate
`mbun\t\]i cu mult
simptomatologia!
 Stomatologie
Ce alegem pentru lucr\rile dentare:
coroane din zirconiu sau metalo-ceramice?
Dr. Andra Custura
Medic stomatolog
Andra Smile
www.andrasmile.ro
Coroana din zirconiu
acoper\ complet sau `nconjoar\
un dinte sau un implant dentar
[i este fixat\ folosind ciment
dentar. Zirconiul este un tip de
diamant sintetic [i este folosit `n
stomatologie `nc\ din anii `90.
Pacien]ii care aleg coroanele
de zirconiu sunt `n general cei
care le `nlocuiesc pe cele de
metal, deoarece `n]eleg pe
propria piele care sunt
avantajele acestora: durabilitate,
fizionomie, eliminarea gustului
de metal [i a culorii pe care o
cap\t\ gingia. Din p\cate,
pre]ul este `nc\ o opreli[te `n
calea multor pacien]i, `ns\ cei
care au avut experien]a metal [i
apoi zirconiu pot confirma
diferen]a. ~n plus, aspectul
estetic este unul din elementele
decisive pentru pacient,
deoarece zirconiul este singurul
care face din]ii perfec]i, f\r\
nicio diferen]\ de cei naturali.
52
De[i `n Occident coroanele dentare de zirconiu sunt cele mai
utilizate de medicii stomatologi, `n România doar 1 din 15
pacien]i alege acest material, `n ciuda numeroaselor beneficii.
Oxidul de zirconiu folosit `n fabricarea coroanelor dentare a
dus la ob]inerea unui echilibru `ntre dorin]a de a avea lucr\ri
dentare rezistente [i cea a unei estetici remarcabile.
Beneficiile zirconiului pentru
lucr\rile dentare
Zirconiul se poate folosi la dar `n cazul unei persoane cu
confec]ionarea coroanelor zâmbet larg, ele se v\d `n
unidentare, cât [i a lucr\rilor special la termina]ia dintelui.
dentare de mare amploare, Poate mai important decât
atât pe din]ii naturali, cât [i pe beneficiul estetic oferit de
implanturi. Coroanele dentare coroanele din zirconiu este cel
pot fi confec]ionate din mai tehnologic. Coroanele pe
multe tipuri de materiale, `ns\ zirconiu nu sunt confec]ionate
cele care se apropie de prin turnare, modul `n care este
naturale]ea din]ilor reali sunt
coroanele din ceramic\
(por]elan) ce au ca suport
zirconiul.
Aspectul natural. Din punct
de vedere estetic, putem spune
c\ zirconiul are o culoare
translucid\ atractiv\, care se
`mbin\ perfect printre ceilal]i
din]i naturali. Lucr\rile din
metaloceramic\ se observ\, preg\tit metalul clasic. Ele sunt
poate nu atunci când vorbim, ob]inute `n urma scan\rii
 Stomatologie

amprentei dentare de c\tre un
aparat special, iar apoi zirconiul
este frezat de c\tre un alt aparat
[i astfel sunt eliminate erorile
umane care apar `n cazul
lucr\rilor cu metalo-ceramic\. ~n
plus, acum se pot adapta
inclusiv nuan]ele, astfel `ncât s\
nu existe nicio diferen]\ fa]\ de
restul din]iilor.
sare destul de des atunci când pentru totdeauna, chiar [i dup\
pacientul mu[c\ s\ zicem dintr- tratamente gingivale. ~n plus,
un aliment mai tare. ~n schimb, zirconiul nu produce niciun fel
durabilitatea zirconiului de reac]ie chimic\ `n cavitatea
`nseamn\ c\ acesta poate bucal\, eliminând riscul
suporta uzura zilnic\ [i nu se
toce[te cum este cazul metalo-
ceramicii, care pe m\sur\ ce `[i
pierde luciul se comport\
asemenea unei pietre ponce
care toce[te din]ii al\tura]i.

Durabilitatea. Coroanele pe
suport de zirconiu [i pun]ile cu
suport de zirconiu sunt suficient
de rezistente `ncât pot fi folosite
oriunde `n cavitatea bucal\.
Aceste coroane din zirconiu pot
rezista la presiunea masticatorie
atât a din]ilor din fa]\, precum [i
a din]ilor din spate. Ceramica
Biocompatibilitatea. Fiind un
material biocompatibil, zirconiul
este mult mai bine tolerat decât
metalul. Atunci când ne referim
la biocompatibilitate vorbim
despre gingie, pentru c\ metalul
`n general este compatibil cu
organismul, dar nu [i cu gingia,
putând da reac]ii adverse, irita]ii
sau alergii sub form\ de
usturimi [i mânc\rimi. Exist\
foarte multe cazuri `n care
gingia din jurul coroanelor cu
metal [i ceramic\ `[i schimb\
culoarea [i atunci pacien]ii revin
[i cer schimbarea coroanelor cu
unele din zirconiu. Din p\cate,
acea urm\ va r\mâne acolo
apari]iei unui miros sau gust
nepl\cut.
Adaptarea imediat\. Spre
deosebire de alte solu]ii
protetice, coroana pe suport de
zirconiu este foarte u[oar\,
ceea ce `i permite pacientului s\
se acomodeze mai repede cu
aceasta. ~n timp apar avantaje
foarte mari pentru din]i [i
pentru gingie, pentru
ligamentele care ]in coroana,
f\r\ s\ pun\ presiune pe
acestea.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Igiena este un element foarte important atunci când vine vorba de longevitatea unei restaur\ri
dentare, aceast\ regul\ fiind valabil\ [i `n cazul coroanelor dentare. Prin urmare, se recomand\
men]inerea s\n\t\]ii gingiilor [i a danturii prin periajul cu past\ de din]i fluorurat\ [i utilizarea
metodelor auxiliare periajului dentar. De asemenea, sunt importante vizitele periodice la cabinetul
stomatologic pentru controalele dentare de rutin\ [i periaj profesional.

53
 Cardiologie

Cele mai frecvente boli de inim\:

cum le recuno[ti [i din ce cauze apar?
Infarctul, urgen]\
1 medical\
Infarctul miocardic acut,
numit frecvent [i atac de cord,
este o afec]iune amenin]\toare
de via]\, fiind o urgen]\
medical\. Infarctul reprezint\
prima cauz\ de mortalitate la
adul]ii peste 40 de ani. Pentru c\
a beneficiat de progrese
terapeutice considerabile,
`ncepând de la interven]ia de
urgen]\ `n unit\]i de terapie
intensiv\ coronarian\ pân\ la
noi tratamente immediate [i
secundare, rata mortalit\]ii prin
infarct miocardic a sc\zut de la
30-50% la 10%, `n ultimii 30 de
ani. Cum apare infarctul?
Infarctul survine odat\ cu
`ntreruperea fluxului sangvin la
nivelul unei por]iuni a cordului,
ce determin\ moartea celulelor
miocardice. Pentru a se limita
moartea (necroza) mu[chiului
inimii, este nevoie de interven]ie
medical\ de urgen]\. Fiecare
minut conteaz\, spun medicii.
Cu cât va fi restaurat mai rapid
fluxul care hr\ne[te inima, cu
atât suprafa]a infarctului este
mai redus\. Dac\ se intârzie
interven]ia mai mult de 3-6 ore,
leziunile inimii devin ireversibile.
Principala cauz\ a infarctului
este ateroscleroza, boal\
manifestat\ prin depuneri de
gr\simi (pl\ci de aterom) la
nivelul vaselor de sânge [i
`ngustarea acestora.
Ateroscleroza este favorizat\ de
fumat, colesterol, diabet,
hipertensiune arterial\,
obezitate, antecedente familiale.

SENZA}IA DE GHEAR| ~N PIEPT

Infarctul miocardic acut se manifest\ de obicei prin: durere brusc\ [i
puternic\ `n piept, `n mod specific difuzând spre bra]ul stâng sau partea
lateral\ stâng\ a gâtului, senza]ie de sufocare, grea]\, v\rs\turi, palpita]ii,
transpira]ii reci [i nelini[te. Adeseori, pacien]ii descriu o senza]ie de moarte
iminent\. Femeile pot avea mai pu]ine simptome tipice fa]\ de b\rba]i, cele
mai comune fiind senza]ia de sufocare, sl\biciunea, o stare de disconfort
abdominal [i oboseal\ inexplicabil\. ~n aproximativ un sfert din cazuri,
infarctul miocardic este „silen]ios“, f\r\ durere `n piept sau alte simptome.

Tulbur\rile de ritm pauze `n ritmul normal) poate 60 de b\t\i pe minut),

2 cardiac
Tulbur\rile de ritm cardiac
sau aritmiile reprezint\
deregl\rile `n ritmul normal al
inimii. Orice abatere de la
ritmul normal al inimii (una
sau mai multe b\t\i
suplimentare precoce sau
fi catalogat\ ca aritmie
cardiac\. Aritmiile sunt de mai
multe tipuri [i pot fi catalogate
`n func]ie de numeroase
criterii. Printre principalele
aritmii se num\r\: tahicardia
(puls peste 90 de b\t\i pe
minut), bradicardia (puls sub
extrasistolele, fibrila]ia atrial\,
flutter-ul.
Aritmiile au mai multe
cauze: cardiopatia ischemic\,
boli valvulare, hipertiroidie,
insuficien]\ respiratorie,
dezechilibre hidroelectrice,
consum de alcool, fumatul.

54
 Cardiologie

PALPITA}II, PULS ANORMAL

~n general, toate formele de aritmie se manifest\ prin simptome asem\n\toare: palpita]ii, anxietate,
oboseal\, suflu greu. Tulbur\rile de ritm cardiac pot s\ nu fie sim]ite deloc sau dimpotriv\ pot duce chiar
la pierderi de con[tien]\. Aceste sincope apar atunci când pulsul este sub 20 de b\t\i pe minut sau peste
200 de b\t\i pe minut. Sunt situa]ii care necesit\ de asemenea interven]ie medical\ de urgen]\. ~n
general, starea de con[tien]\ revine imediat ce pacientul este culcat pe spate, eventual cu picioarele
ridicate pentru a reda debitul necesar de sânge `n creier. Exist\ [i riscul de oprire a inimii fiind necesare
m\suri de reanimare (masaj cardiac [i respira]ie artificial\, defibrilare etc.).

Insuficien]a cardiac\ suprasolicitarea [i m\rirea

3
Insuficien]a cardiac\
reprezint\ un sindrom complex
care duce la incapacitatea
cordului de a pompa suficient
sânge pentru a acoperi
necesit\]ile organismului. Cea
mai frecvent\ cauz\ de
insuficien]\ cardiac\ `n ]\rile
dezvoltate este boala cardiac\
ischemic\, manifestat\ `n
principal prin infarct miocardic
(moartea unei p\r]i a mu[chiului
inimii cauzeaz\ sc\derea
func]iei de pomp\).
Hipertensiunea arterial\
netratat\ duce `n timp la
`ngro[area mu[chiului cardiac [i
apoi la m\rirea inimii, ceea ce
afecteaz\ func]ia acesteia. Bolile
valvulare (stenoza sau
insuficien]a aortic\, stenoza sau
insuficien]a mitral\), `n formele
lor severe [i prelungite, duc la
inimii. Defectele cardiace
congenitale netratate sau
corectate insuficient `n copil\rie,
cardiomiopatia, aritmiile,
diabetul zaharat, ateroscleroza,
excesul de colesterol, obezitatea
sunt alte cauze ale insuficien]ei
cardiace.
Insuficien]a cardiac\ este o
boal\ grav\ [i complicat\
`ntrucât rezult\ dintr-o boal\ de
inim\ preexistent\, necesit\
tratament complex [i evolueaz\
spre stadii din ce `n ce mai
grave, mai pu]in sensibile la
tratament, `n final conducând la
deces prin moarte subit\
cardiac\.

OBOSEAL|, RESPIRA}IE GREA

Cel mai frecvent, pacien]ii cu insuficien]\ cardiac\ acuz\: senza]ie de
respira]ie grea la efort sau `n repaus, astenie, oboseal\, durere toracic\ (mai
ales la cei cu cardiopatie ischemic\), palpita]ii (perceperea b\t\ilor inimii),
tuse (`n special noaptea sau la efort), iar `n formele grave [i prelungite de
insuficien]\ cardiac\ apar sc\derea `n greutate, lipsa poftei de mâncare,
senza]ie de grea]\ (sunt cauzate de acumularea de lichide `n intestine [i
ficat).

55
 Oftalmologie

Solu]ii care te scap\ de

sindromul de ochi uscat
Una dintre cele mai frecvente probleme oculare este sindromul
de ochi uscat. Acesta poate ap\rea atât la tineri, din cauza
activit\]ii `ndelungate la calculator, dar frecven]a cre[te tot mai
mult din cauza `naint\rii `n vârst\.

n studiu realizat de Schepens Eye Research Institute, din Statele Unite, arat\ c\ 6 milioane de

U femei [i 3 milioane de b\rba]i prezint\ forme moderate sau severe ale sindromului de ochi uscat
[i 20-30 de milioane prezint\ forma u[oar\ a ochiului uscat.

Când lacrimile nu mai sunt suficiente

Sindromul de ochi uscat
apare când lacrimile produse nu
sunt suficiente cantitativ sau nu
au o compozi]ie corespunz\toare
pentru a men]ine ochiul suficient
de umezit [i protejat. Lacrimile
sunt un agent important de
protec]ie a ochilor. Ele nu au
doar rol de cur\]are a ochilor, ci
le furnizeaz\ oxigen [i substan]e
nutritive corneei, ajut\ `mpotriva
infec]iilor oculare prin eliminarea
microorganismelor [i, de
asemenea, particip\ la refrac]ia
ocular\. Ochii usca]i pot fi
rezultatul mai multor factori, `ns\
cel mai des `ntâlnit este ochiul
uscat legat de vârst\. Potrivit
studiilor, prevalen]a ochiului uscat
dup\ vârsta de 50 de ani este de
aproximativ 15%, [i aproape to]i
pacien]ii peste 70 de ani acuz\
simptome de ochi uscat.
Totodat\, aerul poluat sau uscat,
vântul, fumul de ]igar\ pot
determina evaporarea lacrimilor
astfel `ncât acestea devin
insuficiente. {i lentilele de contact
pot provoca irita]ii `n cazul unui
film lacrimal inadecvat, deoarece
absorb pelicula umed\ de la
nivelul ochilor.
Ochii ro[ii, senza]ia de
arsur\, usc\ciune sau de „nisip
in ochi” sunt simptome acuzate
adesea de tineri [i persoane
active, mai ales din cauza
timpului `ndelungat de lucru la
calculator.

Tratamentul de baz\ pentru

Glaucomul [i usc\ciunea ocular\ sindromul ochilor usca]i const\ `n
Administrarea unor medicamente se asociaz\ cu apari]ia `ncercarea de a men]ine lubrifierea
sindromului de ochi uscat. ~n cazul pacien]ilor cu glaucom, suprafe]ei oculare. Pentru a realiza
terapia prelungit\ cu produse farmacologice antiglaucomatoase acest lucru, medicul oftalmolog `]i
topice poate duce la modific\ri semnificative ale conjunctivei [i poate prescrie lacrimi artificiale,
func]iei lacrimale, care se pot traduce `n modific\ri ale fiziologiei adic\ pic\turi lubrifiante pentru
suprafe]ei oculare. Lacrimile artificiale reduc simptomele de ochi, care ajut\ la ameliorarea
usc\ciune ocular\ [i protejeaz\ epiteliul cornean la pacien]ii semnificativ\ a simptomelor,
glaucomato[i ce primesc colire hipotonizante. `mbun\t\]ind astfel calitatea vie]ii
pacien]ilor.

56
 Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

>>
[tia]i c\...

>>
Dup\ vârsta de 40-50 de ani, aproape to]i oamenii ar avea nevoie de ochelari de citit. Cauza
este pierderea treptat\ a capacit\]ii de focalizare a lentilei ochiului, cristalinul, pe m\sura
trecerii anilor.

>> Oamenii au cei

mai mul]i mu[chi
faciali dintre toate
Lentilele ochiului sunt mai
rapide decât obiectivele foto.
Lentila natural\ a ochiului este
cristalinul, func]ia acestuia
fiind de a se concentra pe
obiectul asupra c\ruia privi]i.
De fiecare dat\ când `]i mu]i
mamiferele – 22 pe

>>
fiecare parte a privirea, cristalinul schimb\
fe]ei. focusul mai rapid decât orice
sistem optic profesional.

Clipim de 15.000 de ori pe zi. Clipitul este un act reflex involuntar, dar care poate fi f\cut [i la

>> >>
comand\ dac\ ne dorim. De asemenea, acesta ajut\ la `ndep\rtarea microorganismelor de pe
suprafa]a ochiului prin formarea unui film lacrimal cu propriet\]i antibacteriene, dar [i de
alimentare cu oxigen a ochilor.
>>

Un copil de cinci ani are Persoanele sedentare

nevoie de trei s\pt\mâni au densitatea osoas\

>>
pentru a se vindeca de o mai redus\ cu 30%
Articula]iile se luxa]ie la `ncheietura mâinii, fa]\ de cele active.

>>
hidrateaz\ `n timpul
somnului [i `n func]ie de
hidratarea ta zilnic\.
Iat\ un motiv
suplimentar pentru a
iar un adult - de aproximativ
dou\ luni.
Oasele cresc cel mai
repede pân\ `n jurul
vârstei de 10 ani. De

>>
bea o cantitate Rotula, osul genunchiului, se aceea, când e[ti
suficient\ de lichide `n dezvolt\ complet `ntre 2 [i 5 copil, ai foarte mare
24 de ore. ani. nevoie de calciu.

Te-ai `ntrebat vreodat\ de ce trosnesc oasele? Zgomotul provine de la nivelul articula]iilor [i

apare ca urmare a reducerii lichidului `n zon\ fie temporar din cauza a deshidrat\rii, fie
permanent din cauza procesului degenerativ de la nivel articular.

58
>> >>
Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

Sporturile de gra]ie (balet, gimnastic\, dans sportiv) Oasele cresc `n lungime [i

>>
ajut\ la dezvoltarea armonioas\ [i cre[terea `n l\]ime pân\ `n jurul vârstei
`n\l]ime prin deprinderea unei pozi]ii corecte a de 25 de ani.
corpului, cu efect de `n\l]are, de ridicare a umerilor
[i `ndreptare a spatelui. Sporturile pentru cre[tere Sc\derea `n `n\l]ime a
rapid\ (baschetul, voleiul) sunt recomandate `n persoanelor `n vârst\, care
special copiilor predispu[i la statur\ mic\, deoarece poate ajunge la 5-20 cm,
ca urmare a s\riturilor [i `ntinderilor repetate dup\ are la origine pierderea de
minge, aceste sporturi alungesc oasele. mas\ osoas\ de-a lungul

>>
vie]ii.

Pe cât de dureroas\ este o lovitur\ la ochi, pe atât de rapid\

este vindecarea. Unele leziuni ale ochilor se pot vindeca `n
24 pân\ la 48 de ore. ~n acela[i timp, durerea imens\ pe
care o sim]i atunci când e[ti lovit `n ochi are o func]ie

>>
important\ – dac\ locul lovit se infecteaz\ atunci ri[ti s\ `]i
pierzi vederea. Durerea intens\ te trimite la medic `nainte de
a se `ntâmpla acest lucru. Oricum, `n cazul `n care te r\ne[ti
la ochi, ar trebui s\ mergi de urgen]\ la oftalmolog.

>>
Vegetarienii au densitatea osoas\ mai mare decât a
consumatorilor de carne. Aciditatea crescut\ din cauza
consumului de carne poate duce la demineralizarea osoas\.

>>
~n cazul unui adult s\n\tos, densitatea osoasa `ncepe s\ scad\ dup\ vârsta de 35 de ani,
adic\ atunci când `ncepe `mb\trânirea osului. Cu cât densitatea osoas\ dobândit\ pân\ la
aceast\ vârst\ este mai mare, cu atât osul se demineralizeaz\ mai târziu.

Jim Sheedy, medic specializat `n [tiin]a vederii,
director la Vision Performance Institute de la
Oregon’s Pacific University, arat\ `n studiile
sale c\, de[i ochiul uman are capacitatea de a
se adapta rapid atunci când se trece de la
`ntuneric la lumin\, `n situa]ia invers\, trecerea
de la lumin\ la `ntuneric, are nevoie de
aproximativ 25 de minute pentru acomodare,
perioad\ necesar\ pentru „regenerarea
celulelor fotosensibile”. Manualele destinate
pilo]ilor de aeronave men]ioneaz\ faptul c\ „o
supra-expunere la lumin\ a unui singur ochi
nu afecteaz\ acuitatea vizual\ `n `ntuneric a
celuilalt, dac\ a fost protejat”. Acest lucru
poate fi f\cut, `n cel mai simplu mod, prin
`nchiderea pleoapelor, lucru recomandat [i de
FAA (Administra]ia Federal\ a Avia]iei): „Pilo]ii
trebuie s\ `nchid\ un ochi atunci când folosesc
lumina, pentru a p\stra un anumit procent de
viziune nocturn\”.

59
 Neuropatie diabetic\

O singur\ or\ poate

salva o `ntreag\ via]\
Desc\l]area persoanelor cu diabet zaharat [i screeningul neuropatiei diabetice, prima condi]ie
pentru reducerea amputa]iilor
Neuropatia diabetic\ este cel mai frecvent `ntâlnit\ complica]ie invalidant\ cauzat\ de
diabetul zaharat. Amputa]iile care pot surveni afecteaz\ nu numai pacientul cu diabet, ci [i
`ntreaga familie.

via]\ cu independen]\

O redus\ `n mobilitate,
cu costuri crescute, dar
[i o via]\ care, `n 50% din
cazuri, se reduce la numai doi
ani dup\ interven]ia
chirurgical\, este ceea ce le
a[teapt\ pe persoanele cu
diabet ce nu descoper\
timpuriu complica]iile afec]iunii.
Societatea de Neuropatie
Diabetic\ atrage aten]ia asupra
faptului c\ rata amputa]iilor
poate fi redus\ printr-o
diagnosticare precoce a bolii [i
sus]ine extinderea ac]iunilor de
screening pentru persoanele cu
neuropatie diabetic\.
De ce este important\
diagnosticarea timpurie
„O singur\ or\ poate salva
practic `ntreaga via]\ a unei
persoane cu diabet. Atât dureaz\
testul de screening, `n timpul
c\ruia se pot detecta pierderi ale
sensibilit\]ii la nivelul piciorului,
care pot duce la apari]ia unor
complica]ii severe ulterior.
Persoanele cu diabet zaharat
trebuie s\ fac\ aceast\
examinare anual, astfel rata
amputa]iilor se va putea reduce
semnificativ, iar calitatea vie]ii
acestora nu va avea de suferit.”,
a declarat conf. univ. dr. Ioan A.
Vere[iu, pre[edintele Societ\]ii de
Neuropatie Diabetic\.
Beneficiile screeningului
neuropatiei diabetice [i implicit
ale diagnostic\rii timpurii a
complica]iilor care pot ap\rea nu
se reflect\ numai asupra
persoanelor cu diabet zaharat, ci
asupra `ntregului sistem de
s\n\tate. Costurile pentru
sistemul de s\n\tate ar fi cu mult
mai mici dac\ neuropatia
diabetic\ s-ar putea preveni
corect, iar tratamentul ar fi unul
adecvat [i instaurat din timp.

CAMPANIE
Având `n vedere c\ pentru a ob]ine un management eficient al afec]iunii, implicarea pacientului este
determinant\, Societatea de Neuropatie Diabetic\ deruleaz\ la nivel na]ional campania „Ce [tim
despre neuropatia diabetic\?”. Structurat\ sub forma unor conferin]e de informare [i educare
destinate persoanelor cu diabet zaharat, campania vizeaz\ cre[terea nivelului de informare [i
educare a pacien]ilor cu diabet zaharat `n ceea ce prive[te preven]ia, diagnosticul precoce [i
controlul neuropatiei diabetice [i piciorului diabetic.

60
 Neuropatie diabetic\

Podiatria,
o specialitat\
nou\ [i necesar\
`n România
Specialitatea de podiatrie `n
România reprezint\ o necesitate
semnalat\ de tot mai mul]i
medici implica]i `n `ngrijirea
persoanelor cu picior diabetic.
Demersurile Asocia]iei de
Podiatrie pentru dezvoltarea
meseriei de podiatru `n
România au continuat [i `n
cadrul celui de-al 3-lea
Congres Na]ional de
Neuropatie Diabetic\ [i Picior
Diabetic – NeuroDiab 2015.
Partener al evenimentului
coordonat de c\tre Societatea
de Neuropatie Diabetic\,
Asocia]ia de Podiatrie s-a
bucurat de sprijinul speciali[tilor
implica]i `n `ngrijirea piciorului
diabetic care au reconfirmat
importan]a ini]iativei asocia]iei
`n contextul num\rului crescut
de amputa]ii cauzate de
netratarea corespunz\toare a
piciorului diabetic.
60 de amputa]ii pe zi
Prof. dr. Ralf Lobmann pre[edintele Grupului de Studiu pentru
Picior Diabetic din cadrul Asocia]iei Europene pentru Studiul
Diabetului (EASD) a subliniat necesitatea unui diagnostic timpuriu [i
a unei terapii structurate pentru `mbun\t\]irea rezultatelor
tratamentului, posibile numai printr-o comunicare eficient\ `ntre
medici din diferite discipline. Podiatrul nu ar trebui s\ lipseasc\,
astfel, din lan]ul speciali[tilor, `n perspectiva reducerii ratei
amputa]iilor [i
pentru a discuta
chiar de vindecare.
„~n România au
loc mai mult de 60
de amputa]ii pe zi la
persoane cu diabet
zaharat, ceea ce
`nseamn\ c\ la
fiecare 22 de minute
o persoan\ `[i pierde integritatea piciorului ca urmare a
complica]iilor acestei afec]iuni. Suntem bucuro[i c\ `n primul an de
activitate al Asocia]iei de Podiatrie am reu[it s\ cre[tem nivelul de
con[tientizare al acestor complica]ii. Podiatria este perceput\ de tot
mai mul]i speciali[ti, medici [i asisten]i medicali, ca o necesitate
imperioas\. Este o necesitate nu doar din punctul de vedere al
`ngrijirii persoanelor cu diabet zaharat [i picior diabetic [i, implicit,
a `mbun\t\]irii calit\]ii vie]ii acestora, ci [i dac\ ne gândim la
costurile generate de aceste complica]ii, `n cazurile `n care survin
amputa]ii, costurile medicale [i sociale fiind foarte mari”, a
declarat dr. Norina Gâvan, pre[edintele Asocia]iei de Podiatrie.

~nfiin]at\ `n aprilie 2015, Asocia]ia de Podiatrie `[i propune s\ dezvolte specialitatea de

podiatrie `n rândul asisten]ilor medicali [i s\ creeze meseria de podiatru [i `n România.
Asocia]ia de Podiatrie sprijin\ activit\]ile medicale, de cercetare [i dezvoltare pentru
preven]ia [i management piciorului diabetic. La finalul lunii august 2015, Asocia]ia de
Podiatrie a preg\tit primii formatori `n Podiatrie din România. ~n prim\vara anului 2016 vor
fi demarate primele cursuri de podiatrie destinate asisten]ilor medicali, care se vor
specializa `n `ngrijirea piciorului diabetic.

61
Nout\]i medicale
Premier\:
O feti]\ cu spina
bifida, operat\ `nainte
de a se na[te
Prima opera]ie de spina
bifida la un bebelu[ nen\scut a
fost efectuat\ joi, 5 noiembrie,
de o echip\ medical\
coordonat\ de dr. Hadi
Rahimian [i dr. Sergiu Stoica.
Bebelu[ul – feti]\ de doar 1250
de grame – suferea de
mielomeningocel, cea mai
sever\ form\ de spina bifida.
Opera]ia extrem de complex\ [i
rar\ este o premier\ absolut\
pentru România. Doar `n dou\
centre din SUA [i trei din Europa
se mai realizeaz\ astfel de
interven]ii. Premiera medical\ a
fost posibil\ datorit\ echipei
multidisciplinare coordonate de
dr. Hadi Rahimian, chirurg fetal,
obstetrician supraspecializat `n
medicin\ materno-fetal\,
directorul medical al Spitalului
B\neasa, [i dr. Sergiu Stoica,
neurochirurg cu expertiz\
deosebit\, co-fondator Brain
Institute. Pân\ acum, copiii
diagnostica]i cu spina bifida nu
aveau nicio [ans\ real\ de a fi
opera]i `nainte de na[tere `n
]ar\.
Spina bifida este un defect
de `nchidere osos la nivelul
coloanei vertebrale. Repararea
62
defectului `nainte de na[tere
reprezint\ [ansa de a evita
paralizia.
Ceaiul, cel mai utilizat
remediu naturist de
c\tre români
Românii apeleaz\ `n sezonul
rece mai degrab\ la ceaiuri
decât la alte produse naturiste
de genul siropuri, tincturi,
unguente, creme, vitamine.
Avantajele ceaiului: ac]ioneaz\
rapid, se prepar\ [i se consum\
u[or, are efect de calmare, gust
[i arome pl\cute. „Acest remediu
este de regul\ utilizat de c\tre
persoanele interesate de solu]ii
simple [i naturale, ce nu vin
`nso]ite de efecte secundare ce
pot pune `n pericol organismul.
Pentru participan]ii la studiu,
ceaiul reprezint\ alegerea
sigur\, corect\, r\spunzând `n
acela[i timp [i nevoii de
relaxare“, afirm\ Gabriel
Dobârceanu, coordonatorul
studiului realizat de Exact
Cercetare & Consultan]\ `n luna
octombrie. P\rin]ii participan]i la
studiu sunt de p\rere c\
ceaiurile reprezint\ unul dintre
cele mai sigure moduri de a
proteja copiii [i de a-i feri de
diverse afec]iuni, f\r\ a-i expune
tratamentelor alopate.
O noapte nedormit\,
risc de obezitate [i
diabet
Efectele unei nop]i dormite
prost sunt similare unei perioade
de 6 luni de regim alimentar
bogat `n gr\simi, este concluzia
unui studiu publicat la `nceputul
lunii noiembrie, `n cadrul
s\pt\mânii obezit\]ii, relateaz\
slate.fr. Privarea de somn [i
regimurile alimentare prea grase
pot afecta, `n acela[i fel,
sensibilitatea la insulin\ [i, prin
urmare, pot induce obezitatea.
Cercet\rile efectuate la Cedars-
Sinai arat\ efectiv c\ privarea de
un somn bun o singur\ noapte
are asupra sensibilit\]ii la
insulin\ acela[i efect negativ ca
[ase luni de regim foarte gras.
„Studiul demonstreaz\
importan]a unui somn bun
pentru men]inerea nivelurilor de
glicemie [i reducerea riscurilor
de boli metabolice, cum ar fi
obezitatea [i diabetul”,
precizeaz\ unul dintre medicii

implica]i `n studiul desf\[urat pe
câini, doctorul Broussard.
Lipsa vitaminei D,
asociat\ cu bolile de
inim\
Persoanele al c\ror nivel de
vitamina D este de sub 15
nanograme pe milimetru de
sânge au un risc cardiovascular
crescut, au stabilit autorii unui
studiu prezentat la conferin]a
anual\ a American Heart
Association, `ntrunit\ pe 8
noiembrie, `n Orlando, Florida.
Rezultatele acestui studiu se
sprijin\ pe o analizare a datelor
medicale a peste 230.000 de
pacien]i pe care cercet\torii i-au
]inut sub observa]ie timp de trei
ani, urm\rind accidentele
cardiovascular grave (infarct,
boli coronariene, renale...) [i
decesele. Grupul cel mai afectat
a fost cel care a avut un nivel de
vitamina D de sub 15 ng/ml,
care a `nregistrat un risc sporit
de 35% comparativ cu cel al
c\ror nivel de vitamin\ D a fost
superior. Vitamina D este
produs\ `n mod natural de
expunerea la soare, dar se
g\se[te [i `n uleiul de pe[te,
legume, g\lbenu[ul de ou [i
cereale. Unele studii de
laborator sugereaz\ de
asemenea faptul c\ vitamina D
ar putea avea [i efecte
anticancerigene.
Stresul la locul de
munc\ fur\ ani din
via]\
Dac\ ar fi s\ `i credem pe
cercet\torii americani, celebrul
dicton „munca `nseamn\
s\n\tate” nu ar fi valabil sut\ la
sut\. ~ntr-un studiu ap\rut `n
revista Health Affairs, ei se
ocup\ de impactul stresului de la
locul de munc\ asupra speran]ei
de via]\ a persoanelor active din
Statele Unite, `n func]ie de
grupul social [i etnic c\ruia `i
apar]in, nivelului studiilor sau
locul `n care stau.
Cercet\torii s-au bazat `n
studiul lor pe un registru al
popula]iei numit General Social
Survey, care include statistici
asupra mortalit\]ii [i locului de
munc\ a mii de americani.
Analizele au confirmat c\
persoanele cu un nivel de
educa]ie ridicat sunt mai pu]in
afectate de stres, bucurându-se
de o mai mare speran]\ de
via]\. Autorii studiului apreciaz\
c\ persoanele de culoare [i
Nout\]i medicale
hispanice ocup\ posturi mai
stresante, care necesit\ mai
pu]ini ani de studiu, [i tr\iesc
mai pu]in.
Energizantele, risc de
hipertensiune arterial\
B\uturile energizante sunt
responsabile de cre[terea
tensiunii arteriale la tineri,
potrivit unui studiu publicat `n
revista medical\ JAMA.
Cercet\torii de la
compartimentul pentru boli
cardiovasculare de la Mayo
Clinic din Minnesota (Statele
Unite) au efectuat recent un
studiu pe un lot de 25 de
persoane (14 b\rba]i [i 11
femei) cu vârsta medie de 29 de
ani [i cu o stare bun\ de
s\n\tate. Voluntarii au b\ut o
doz\ de b\utur\ energizant\ de
470 de mililitri. Totodat\, ei au
consumat o b\utur\ placebo
`nainte sau dup\ cea
energizant\. Concluziile acestei
experien]e arat\ c\ tensiunea
arterial\ medie a participan]ilor
a crescut cu 6,4%. Cre[terea
`nregistrat\ dup\ de au b\ut
placebo a fost de 1%. Nivelul
noradrenalinei a crescut cu
73,6% la consumatorii de
energizante, fa]\ de 30,9% la
consumatorii de placebo.
63
 Divertisment
n O doamn\ XXL `[i
`ntreab\ medicul de familie:
- Domnule doctor, ce pot
s\ fac pentru a p\rea mai
sub]iric\?
- ~ntuneric, doamn\…
n Pacientul: Doctore, pot
s\ merg pe biciclet\ dup\
opera]ie?
Medicul: Bine`n]eles c\ o
s\ po]i.
Pacientul: Ce bine, c\
niciodat\ nu am putut!
n La consulta]ie medicul `i
spune pacientului:
- Nu-mi place deloc cum
ar\]i! Cred c\ ai deja o
grav\ afec]iune pulmonar\.
Câte ]ig\ri mai fumezi?
- 10, câte mi-a]i
prescris! Niciuna mai mult...
64
Bancuri cu
medici
- {i `nainte câte fumai?
- ~nainte nu fumam
deloc…
n - Doctore, tu[esc
`ntruna. Ce s\ fac?
Doctorul `i prescrie un
medicament, dar din
gre[eal\ `i d\ un laxativ
puternic.
Dup\ trei zile, pacientul
revine.
- Ei, mai tu[i]i?
- De tu[it a[ mai tu[i,
dar nu prea mai am curaj!
n O femeie sun\
disperat\ la medicul
veterinar:
- Domnule doctor, pisica
mea a b\ut circa 50 ml de
benzin\. Apoi s-a `nvârtit ca
nebuna prin cas\ vreo trei
ore [i acum st\ pe canapea [i
nu se mai mi[c\ deloc. Ce
crede]i c\ s-a `ntâmplat?
St\ medicul [i se
gânde[te, apoi r\spunde
calm:
- O fi r\mas f\r\
benzin\...
n O femeie merge la un
chirurg plastician [i-i spune:
- Doctore, `mi pute]i face
un nas mai mic [i mai
dr\gu]?
- Doamn\, din ce ave]i
acolo v\ fac [i trei dac\ vre]i!
n Un tip se prezint\ la
doctor.
- Domnule doctor, uita]i-
v\ la mine, s\ vede]i ce am,
c\ m\ simt cam r\u!
Se uit\ doctorul.
- Domnule, uitându-m\ `n
ochiul dumneavoastr\, v\d c\
suferi]i de reumatism, viroz\,
hepatit\, astm [i...
- Doctore, uita]i-v\ [i `n
cel\lalt ochi! C\ \sta-i de
sticl\!
n - De ce poart\ medicii
chirurgi, m\nu[i?
- Ca s\ nu lase urme.
n La psiholog:
- Domni[oar\, sunte]i
pesimist\?
- Nu, croitoreas\!
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1

10
Ce am, doctore? de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL:
l 1) PIERDERE SAU SC|DERE A VOIN}EI – JILAV| l 2) DIMINUARE A POFTEI DE MÂNCARE l 3) 12 ETAPE! – DEOSEBIT DE
RAR – CU{ER! l 4) IE{IREA DIN DOS – APROXIMATIV l 5) GRAD DIDACTIC CORESPUNZ|TOR ACELUIA DE
CONFEREN}IAR – ~N NEON! l 6) ~N GUR|! – CARIE! – CU NASUL ~N VÂNT l 7) UN PAS DIN URM|! – INTESTIN – 2-3
IDEI! l 8) CELUL| SEXUAL| – ~N AVAL! l 9) PIGMENT BILIAR GALBEN – BRUN l 10) A VINDECA – GLAND| MAMAR|
VERTICAL:
l 1) ~N HAOS! – APLECAT – 13 BILE! l 2) BOAL| VENERIC|, GONOREE l 3) LIPSIT DE MEMORIE – GRUP DE OAMENI l
4) LEGE! – PARTEA LICHID| A SÂNGELUI – LA DEMIURG ~N TALIE! l 5) DEZINFECTANT DE CULOARE VIOLET – A O BRODI
l 6) CONSECIN}| – CARTE MARE l 7) MASIV ~N MIJLOC! – CETE! – BETE! l 8) ~N RUG|! – DEOSEBIT DE BUN| – A
TR|I l 9) STRIDENT l 10) A INTRODUCE AER SUPLIMENTAR – ~N INEL! – ABIS!

DEZLEGARE
ORIZONTAL: 1) ABULIE – UDA 2) OLIGOFAGIE 3) ET – DES – SR 4) ANUS – CIRCA 5) DOCENT – EO 6) UR – RI – CARN
7) SAP – MAT – DE 8) GAMET –VA 9) BILIRUBIN| 10) LECUI – TATA
VERTICAL: 1) 1) AO – ADUS – BL 2) BLENORAGIE 3) UITUC – PALC 4) LG – SER – MIU 5) IOD – NIMERI 6) EFECT
– ATU 7) ASI – CT – BT 8) UG – REA – VIA 9) DISCORDANT 10) AERA – NE – AA

65
5 Sfaturi pentru s\n\tatea articula]iilor Utile
reutatea corporal\ influen]eaz\ major s\n\tatea articula]iilor.

PREVENIREA
OBEZIT|}II
G Cu cât greutatea se apropie de valoarea normal\ `n raport cu
`n\l]imea, cu atât mai protejate sunt articula]iile. ~n schimb,
excesul ponderal `nseamn\ o povar\ pentru `ncheieturile corpului, mai ales
pentru genunchi [i [old. De exemplu, la coborârea sc\rilor, genunchii
1 suport\ o for]\ de cinci ori mai mare decât num\rul de kilograme al
corpului.

diet\ echilibrat\ este o condi]ie de baz\ pentru o greutate

ALIMENTA}IE
S|N|TOAS|
O normal\ a corpului. Alimentele bogate `n gr\simi esen]iala
omega 3, precum pe[tele gras [i fructele oleaginoase, pot
preveni [i atenua inflama]iile articulare. De altfel, pentru a preveni
instalarea artrozei, medicii recomand\ suplimentele alimentare care con]in
2 ulei marin natural Bionovex [i acid hialuronic. Acestea men]in flexibilitatea
articula]iilor [i previn sau calmeaz\ disconfortul la nivelul articula]iilor.

atorit\ articula]iilor, corpul este conceput s\ se mi[te [i s\ se

POSTURA
CORECT|
D roteasc\ `n toate direc]iile, s\ alerge, s\ `noate, s\ danseze.
Dar când nu se afl\ `n mi[care este important ca trupul s\ `[i
men]in\ o postur\ corect\. Astfel, mu[chii [i sistemul osos lucreaz\
`mpreun\ pentru a exercita cât mai pu]in\ presiune asupra articula]iilor.
3
rticula]iile nu trebuie s\ fie solicitate `n exces,

A `ns\ nici sedentarismul nu le ajut\ s\ r\mân\

`n form\. ~ncerca]i s\ face]i mi[care dozând `n
mod egal nivelul de efort, men]inând un echilibru `ntre
DOZAREA efort fizic [i odihn\. Când corpul este suprasolicitat,
EFORTULUI `ncheieturile sunt primele dup\ mu[chi care simt efectele
for]\rii. Pe de alt\ parte, neutilizarea articula]iilor prea
4 mult timp intensific\ rigiditatea articular\, de aceea
>>>>>>>

mi[carea constant\ [i adaptat\ vârstei este obligatorie

pentru prevenirea problemelor de mobilitate.

rticula]iile nu pot fi puternice f\r\ ajutorul

ANTRENAREA
MU{CHILOR
A musculaturii. Mu[chii [i ligamentele care `nconjoar\ articula]iile
ofer\ suport, stabilitate [i precizie `n timpul mi[c\rilor. Exerci]iile
pentru antrenarea masei musculare stimuleaz\ [i cre[terea densit\]ii
5 osoase, ceea ce conduce [i la `nt\rirea articula]iilor. Tonifierea musculaturii
`mbun\t\]e[te echilibrul corpului, contribuie la sc\derea `n greutate [i
spore[te rezisten]a fizic\, reducând totodat\ pericolul accident\rilor.

66