Barometrul s\n\t\]ii

Prive[te via]a cu ochi buni!

Stelu]a Indrei
Redactor-{ef complex organ dup\ creier. Iar care deja v-am obi[nuit pân\
oricât de performant\ ar fi acum: s\n\tatea copilului [i aici,
chii reprezint\ 85% din evident, p\rin]ii vor reg\si

O
leg\tura omului cu lumea
exterioar\. Sunt oglinda
sufletului [i a min]ii. Ochii no[tri se
afl\ `ntr-un permanent schimb de
informa]ii. Transmit imaginile c\tre
creier, iar `n acela[i timp comunic\
o serie larg\ de emo]ii, de la
bucurie la triste]e, de la lini[te la
spaim\, de la sinceritate la
minciun\. Când vrem s\ ascundem
un gând, o stare a sufletului, oricât
de mult am `ncerca s\ ne
control\m expresia fe]ei, ochii no[tri
vor spune `ntotdeauna o alt\
poveste. Multe studii au demonstrat
c\ `n momentul `n care privim o
persoan\ drag\ sau un obiect care
ne `ncânt\, pupilele noastre se
m\resc [i devin luminoase. Pe de
alt\ parte, ochii ne tr\deaz\ atunci
când ceva ne sup\r\, iar pupilele
se mic[oreaz\. De asemenea,
sinceritatea ne d\ puterea de a ne
privi drept `n ochi.
Ochiul este al doilea cel mai
medicina secolului XXI, transplantul
de ochi `nc\ nu s-a reu[it. {i nici
m\car nu se `ntrevede prea
curând, a[a cum se `ntâmpl\ [i `n
cazul transplantului de creier.
Dedic\m aceast\ edi]ie
oftalmologiei. Ne-am propus s\
privim mai `ndeaproape s\n\tatea
ochilor, principalele afec]iuni
oculare – glaucomul, retinopatia
diabetic\, degenerescen]a
macular\, sindromul de ochi uscat,
afec]iuni care cresc v\zând cu ochii
`n rândul popula]iei. Totodat\,
vede lumina tiparului un interviu `n
exclusivitate cu pre[edintele
Societ\]ii Române de Oftalmologie
– conferen]iar doctor Mircea Filip,
medicul care a tratat [i operat mii
de pacien]i cu afec]iuni
oftalmologice, iar ast\zi aproape
100 de oameni intr\ zilnic `n
clinica pe care o conduce din
1991.
Nu am sc\pat din vedere nici
subiectele dintr-un domeniu cu
informa]ii despre `nceperea [colii,
cre[terea imunit\]ii, nutri]ie, viroze
tuse [i dureri `n gât.
Revenind la oftalmologie,
atragem aten]ia asupra unui aspect
clar ca lumina zilei. Consulta]i
oftalmologul de la primele semne
ale problemelor de vedere! Iar cum
medicul de familie se afl\ `n prima
linie a preven]iei, adresa]i-v\
acestuia atât pentru `ndrumare, cât
[i pentru supravegherea
tratamentului.
De ce a]i face toate acestea?
S\ vedem pu]in cu ochii min]ii.
Oare cum am putea tr\i f\r\
vedere? Am putea tr\i `ntr-o
permanent\ noapte? Am putea tr\i
f\r\ o raz\ de soare?
Apoi, examina]i-v\ ochii [i pe
interior! „Doctorul Meu” `]i
recomand\: „Dac\ vezi triste]e,
caut\ motive de bucurie, dac\ vezi
fericire, continu\ s\ prive[ti via]a cu
ochi buni!”.

Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific:
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Noiembrie 2015
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.

3
 Sezon

S|N|TATE DE NOTA 10
PENTRU NOUL AN {COLAR
Dr. Cristiana Miric\
Medic primar pediatru Pre[colarii [i [colarii intr\ `n noul an de `nv\]\mânt [i p\rin]ii
Re]eaua privat\ sunt interesa]i de etapele preg\tirii copilului lor pentru
de s\n\tate aceast\ perioad\.
Regina Maria
Policlinica Floreasca

\n\tatea de nota

S 10 nu se
des\vâr[e[te numai
`n perioada premerg\toare
intr\rii `ntr-o form\ de
colectivitate. Acest proces
`ncepe de la na[tere [i
continu\ pe toat\ perioada
copil\riei [i chiar mai mult.

Ce este sistemul imunitar?

Sistemul imunitar al
copiilor este insuficient maturat
pân\ la vârsta de 6-8 ani.
Format din celule specifice,
proteine [i ]esuturi, el ap\r\
organismul de ac]iunea agen]ilor
patogeni (virusuri, bacterii, fungi,
protozoare etc.), numite
antigene. Când organismul
detecteaz\ antigenele, se
activeaz\ anumite celule care
declan[eaz\ r\spunsul
limfocitelor B (o form\ de
globule albe din sânge) ce
produc anticorpii. Odat\
produ[i, anticorpii r\mân `n
organism [i reac]ioneaz\ la
urm\toarele agresiuni. Dar
limfocitele B, de[i recunosc
antigenul, nu `l pot distruge, de
aceea `n aceast\ etap\ intervin
limfocitele T sau celulele killer. Pe
de alt\ parte, anticorpii
activeaz\ [i un grup de proteine
numite complement seric, care
contribuie la neutralizarea
microorganismelor. Toate aceste
celule [i ]esuturi specializate cu
rol de protec]ie constituie
sistemul imunitar.

Organismul uman are dou\ tipuri importante de imunitate:

4imunitatea activ\ sau adaptativ\, care se dezvolt\ de-a lungul `ntregii vie]i [i implic\
activarea limfocitelor dup\ expunere la boli sau vaccinare
4imunitatea pasiv\, dobândit\, care dureaz\ mai pu]in [i se ob]ine transplacentar [i din
alimenta]ia natural\ (laptele mamei)

4

Ce trebuie s\ facem?
~nc\ de la na[tere trebuie s\
preg\tim organismul pentru
stimularea imunit\]ii. Iat\ câteva
deziderate importante pentru
atingerea acestei ]inte:
4asigurarea unui echilibru
emo]ional familial
4alimenta]ia la sân
Virozele, `n topul bolilor
din colectivitate
~n cadrul colectivit\]ilor de
copii, cele mai frecvente
afec]iuni sunt cele respiratorii [i
digestive.
~n cele mai multe cazuri,
infec]iile de c\i respiratorii sunt
de cauz\ viral\ (rhinovirusuri
etc.) care pot avea peste 100
de serotipuri cantonate `n
mucoasa nazal\, faringe,
amigdale [i sinusuri.
Usc\ciunea atmosferei inhalate
[i fumul de ]igar\ sunt factori
agravan]i ai bolii.
Contaminarea se face prin
inhalarea pic\turilor invizibile
din aerul respirat sau prin
atingerea cu mâinile a
suprafe]elor infectate, urmat\
de ducerea mâinilor la gur\,
nas, ochi.
Multitudinea de virusuri
care pot produce infec]ii de c\i
respiratorii nu permite
realizarea unui vaccin universal,
de aceea profilaxia
4diversificarea corect\ a
alimenta]iei sugarului [i
deprinderea obiceiurilor
s\n\toase de nutri]ie
4expunerea corect\ la soare,
activit\]i `n aer liber
4reducerea timpului petrecut `n 4 vaccinarea conform
`mboln\virilor are un rol foarte
important.
~n primul (primii) ani de
colectivitate, 50% dintre copii
au `ntre 8-10 infec]ii pe an, iar
`n cazul celor alergici sau
proveni]i din familii de fum\tori,
media este de 12 infec]ii de c\i
respiratorii anual, cu varia]ii `n
func]ie de factori genetici [i de
mediu. Majoritatea episoadelor
dureaz\ 7-8 zile, f\r\
complica]ii, copilul se dezvolt\
bine `n afara perioadelor de
`mboln\viri. Sunt [i situa]ii
când, dup\ câteva zile, evolu]ia
nu este favorabil\, apar
simptome noi ca: respira]ie
dificil\, tuse groas\, refuzul
alimenta]iei, cefalee, inflamarea
ganglionilor la nivelul gâtului [i
capului, dureri de ureche.
Alteori, infec]iile virale se
`nso]esc de erup]ii (bubi]e pe
piele) numite exanteme virale,
cu grad mare de contagiozitate.
Sezon
preajma aparatelor
electronice (TV, calculator,
etc.)
4 evitarea inhal\rii de fum de
]igar\, alergenilor din mediu,
a p\rului animalelor de cas\
indica]iilor medicale
Infec]iile
digestive
O alt\ categorie de afec]iuni
`ntâlnite `n colectivit\]ile de copii
sunt cele digestive. Ele se manifest\
cu febr\, v\rs\turi, scaune diareice,
refuzul alimenta]iei, dureri
abdominale ce pot duce la
sindromul de deshidratare acut\.
Cauzele gastroenteritelor acute pot
fi virale, bacteriene sau parazitare.
M\surile de igien\ vizeaz\
sp\larea corect\ a mâinilor cu ap\
[i s\pun `nainte de mese [i dup\
folosirea toaletei, sp\larea fructelor
[i legumelor, educarea copilului de
a nu bea din can\ sau paharul altei
persoane, de a nu pune `n gur\
obiecte de pe jos, de a nu mânca
alimente depozitate `n condi]ii
necorespunz\toare sau prelucrate `n
condi]ii igienice precare.
Intrarea `ntr-o colectivitate a
unui copil care anterior a avut
expunere minim\ la agresiuni
infec]ioase este o provocare, care,
dac\ este monitorizat\ adecvat, nu
constituie motiv de
`ngrijorare.
5
 Sezon

Recomand\ri la `nceput de an
Investiga]iile medicale de
rutin\ efectuate la `nceperea
anului [colar reflect\ absen]a
sau prezen]a unui agent
infec]ios sau parazitar `n acel
moment, dar nu confer\
siguran]a necontamin\rii
ulterioare.
Examenele medicale
periodice cu scop profilactic de
evaluare a st\rii de s\n\tate a
copilului sunt m\suri eficiente,
medicul fiind cel care va decide
oportunitatea unor investiga]ii
paraclinice.
Imunomodularea
nespecific\ (stimularea cre[terii
rezisten]ei organismului la
infec]ii) poate fi completat\ [i cu
remedii fitoterapeutice
(`ndeosebi din plante) sau
vaccinuri orale. ~mpreun\ cu
remediile homeopate, ele pot
contribui la reglarea
deficien]elor imunologice
tranzitorii ale copilului, dar
`mpreun\ cu un stil de via]\
s\n\tos.

Aten]ie la program!
Copilul care `ncepe anul
[colar va avea un program mai riguros
decât cel din vacan]\, de aceea este
bine s\ se stabileasc\ ora de culcare
potrivit\ vârstei, cu câteva s\pt\mâni
`nainte. Un copil care doarme
insuficient (pentru c\ se culc\ târziu
seara) va fi iritabil, cu performan]e
[colare mai reduse [i cu rezisten]\
sc\zut\ la infec]ii.
Micul dejun este un alt factor
important pentru men]inerea s\n\t\]ii.
Aceast\ mas\ trebuie oferit\ copilului [i a ghiozdanului de cu seara exclude presiunea
alocându-i-se timp suficient. Preg\tirea h\inu]elor sub care se pleac\ uneori diminea]a de acas\.

Re]ine]i
Ghiozdanul trebuie purtat `n spate, cu bretele repartizate egal pe ambii umeri, pentru a
evita postura antalgic\ (pozi]ii deformante ale coloanei). Se apreciaz\ c\ 15-20% din
greutatea copilului (corect purtat\ pe spate) este permis\. Ghiozdanele cu trolere oblig\
la aceea[i pozi]ie de r\sucire a coloanei [i implic\ efortul de a ridica greutate la
denivel\ri ale drumului sau la trepte.

6
 Parenting

Sindromul post-vacan]\
Cum `]i aju]i copilul
s\ se adapteze din nou la [coal\
Desp\r]irea de vacan]\ [i revenirea la activit\]ile de rutin\ `n
luna septembrie este, `n multe familii, sinonim\ cu tensiunea.
Speciali[tii vorbesc despre un sindrom post-vacan]\ care se
manifest\ `n aceast\ perioad\.

n septembrie se termin\ perioada de odihn\ a copiilor [i zilele

~ f\r\ orar strict, se fac preg\tiri pentru re`nceperea [colii [i, `n

majoritatea cazurilor, aceasta coincide cu sindromul post-
vacan]\, un proces de adaptare cu simptome specifice. De[i nu este
recunoscut ca boal\ de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS),
psihologii sunt convin[i de existen]a acestui fenomen care `i
afecteaz\ atât pe p\rin]i, cât [i pe copii.

Fenomen normal Triste]e, iritabilitate, oboseal\

„Este un fenomen cât se poate de
firesc, care dureaz\ `ntre una [i trei zile
pân\ la o s\pt\mân\. Poate trece chiar
[i o s\pt\mân\ pân\ ce o persoan\ se
adapteaz\ din nou la ritmul de via]\
normal. Dac\ nu `[i revine dup\ acest
timp, exist\ o problem\ [i trebuie s\
mearg\ la un specialist”, afirm\
Miguel Casas, psiholog, membru Top
Doctors.
Sindromul post-vacan]\ `i afecteaz\
[i pe copii. Pentru unii, re`nceperea
[colii `n luna septembrie este un motiv
de bucurie pentru c\ `[i rev\d colegii
sau pentru c\ primesc c\r]i noi, dar
sunt [i numero[i [colari pentru care
constituie un motiv de nelini[te.
~n rândul celor mici, sindromul post-vacan]\ se poate
manifesta sub form\ de „triste]e, iritabilitate, tulbur\ri de
somn, oboseal\, pierderea poftei de mâncare, apari]ia unor
dureri corporale difuze, diaree sau v\rs\turi”, explic\
Francisco Linares, psiholog `n cadrul Serviciului de
Promovare a S\n\t\]ii al Sanitas din Spania.
De ce este important\
alimenta]ia
Un aspect care poate interveni `n favoarea copiilor este
alimenta]ia. Exper]ii amintesc c\ o diet\ echilibrat\ este
fundamental\ `n toate stadiile vie]ii, fiind benefic\, printre
altele, pentru starea de spirit. Sanitas recomand\ ca, `n
aceast\ perioad\ a anului, p\rin]ii s\ nu le ofere copiilor
prea multe dulciuri [i snackuri, ci s\ introduc\ mai multe
fructe. Sunt binevenite [i produsele lactate [i fructele uscate.

8

Dac\ sindromul post-vacan]\ nu trece dup\
perioada de adaptare, este posibil s\ existe o
problem\ serioas\ la [coal\. Se [tie c\ fiecare
Reguli
pentru acas\
Exper]ii recomand\ o serie de m\suri
pentru a facilita adaptarea celor mici [i pentru
a instaura anumite reguli acas\.
~n acest sens, medicul Francisco Linares
propune realizarea schimb\rilor `n mod
progresiv: cu dou\ s\pt\mâni `nainte de
`nceperea [colii, copiii s\ `nceap\ s\ se culce
[i s\ se trezeasc\ la orele corespunz\toare
orarului [colar, pentru a nu se sim]i obosi]i `n
primele zile de [coal\.
Medicul le recomand\ p\rin]ilor s\
observe [i s\ descrie `n mod clar modul `n
care se comport\ copiii, pentru a [ti ce
comportamente trebuie s\ fie introduse ori
modificate.
Ar fi bine ca p\rin]ii s\ stabileasc\ activit\]i
de rutin\ (la aceea[i or\). De exemplu,
schema „mas\ de sear\-sp\lat-dormit”. Copiii
pot fi `ncuraja]i, r\spl\ti]i cu o remarc\
`ncurajatoare [i o `mbr\]i[are când fac ceva
bine.
TREBUIE SĂ ȘTII!
P\rin]ii ar trebui s\ le explice copiilor aspectele
pozitive pe care le presupune re`nceperea
[colii: `[i vor revedea colegii, le vor povesti
cum [i-au petrecut vacan]a, `[i vor relua
activitatea. Faptul de a discuta pe aceast\
tem\ acas\ reprezint\ un stimul pentru copii,
pentru c\ ace[tia pot recunoa[te sprijinul
familial.
Parenting
copil are forma sa de adaptare la situa]ii [i c\ „nu
exist\ o norm\ sau norme a c\ror respectare s\ fie
obligatorie”, mai spune Miguel Casas.
Prima dat\ la gr\dini]\
P\rintele unui copil care merge pentru prima
dat\ la gr\dini]\ trebuie s\ accepte [i s\ `n]eleag\
faptul c\ este foarte posibil s\ apar\ crize de
adaptare, plâns, team\ de separare, refuzul de a
r\mâne la gr\di. Ele sunt `ns\ normale, naturale [i
vor trece, dar trebuie luate ca un moment foarte
dificil de adaptare din via]a copilului. P\rintele nu
trebuie s\ se `ngrijoreze nici dac\ aceste crize nu
apar deloc, de[i, chiar dac\ micu]ul nu face crize
spectaculoase, tot
va fi un moment
dificil pentru el.
Adaptarea
copilului la
gr\dini]\ dureaz\,
`n general, 2-4
s\pt\mâni.
La noi, din
nefericire, aceast\
schimbare –
mersul la gr\dini]\ – este destul de brusc\, `n
sensul `n care copilul este pur [i simplu dus la
gr\di pentru prima dat\ [i l\sat acolo. ~n alte ]\ri,
`n Norvegia, de exemplu, p\rintele obi[nuie[te s\
mearg\ `n prima zi cu copilul la gr\di [i s\ stea
acolo cu el trei ore, a doua zi petrece doar dou\
ore [i tot a[a. ~n aceast\ situa]ie, trecerea se face
treptat, iar crizele copilului sunt considerabil
diminuate. Or, la noi, e l\sat la gr\dini]\ dintr-
odat\ [i e normal ca micu]ul s\ fac\ a[a-numitele
crize, mai ales dac\ pân\ atunci [i-a petrecut via]a
numai cu mami [i cu tati [i a ajuns acum `ntr-un
mediu nou.
9
 Nutri]ie

Super-alimente
pentru super-copii
Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
de Educa]ie Nutri]ional\
Natural Silhouette
Tel: 021 794 67 00
Copiii sunt audien]a cea mai important\ când vorbim
de alimenta]ie. O diet\ echilibrat\ este esen]ial\ pentru
dezvoltarea lor normal\, iar la aceast\ vârst\ ei `[i
formeaz\ [i definesc obiceiurile alimentare pe care le
vor urma de-a lungul vie]ii. O alimenta]ie corect\
promoveaz\ nu doar o mai bun\ stare de s\n\tate [i o
susceptibilitate sc\zut\ la `mboln\vire, ci contribuie la
dezvoltarea cognitiv\ [i la succesul [colar.

\sa]i s\ aleag\ dup\

L criteriile lor, copiii nu vor

selecta `ntotdeauna cele
mai s\n\toase alimente [i
combina]ii alimentare.
Preferin]a lor intrinsec\ pentru
alimente dulci `i face [i mai
vulnerabili `n fa]a avalan[ei de
reclame de profil, la care sunt
expu[i practic de la na[tere.
Lupta `ntre educa]ie [i reclam\
este nedreapt\, iar efortul de
timp [i r\bdare al p\rintelui [i
mai ales al celui care educ\
trebuie s\ fie constant [i
sus]inut.
Piramida alimentar\ adaptat\
vârstei
Un instrument util `n
stabilirea elementelor din dieta
copilului este piramida
alimentar\, creat\ pentru
ace[tia, [i care este diferit\ de
cea a adul]ilor, prin m\rimea
por]iilor recomandate [i prin
aportul diferit al unor nutrien]i
cheie (calciu, fier, sodiu, gr\simi
etc).
Prin urmarea corect\ a
recomand\rilor care reies din
piramida alimentar\ pot fi
create programe alimentare
bazate pe produse alimentare
variate, bogate `n nutrien]i [i
echilibrate energetic (caloric), `n
func]ie de vârsta copilului.
A[adar, la baza alimenta]iei
copilului se vor afla glucide
complexe, por]ionate moderat
(pâine, cereale, orez,
m\m\lig\, paste). Fructele [i
legumele proaspete [i g\tite
dietetic constituie urm\toarea
clas\ de produse alimentare
obligatorii `n dieta copilului,
datorit\ aportului de fibre,
enzime [i multivitamine [i
minerale pe care le con]in.
Carnea slab\, pe[te, ou\le
con]in proteine [i `i asigur\
copilului [i aportul de fier, `ns\
por]iile nu trebuie s\
dep\[easc\ 80-100 g carne pe
zi, iar metoda de g\tire s\ fie
dietetic\ (fiert, la gr\tar sau la
cuptor, nu pr\jit).
La acela[i nivel `n piramida
alimentar\ se afle produsele
lactate (lapte integral,
brânzeturi, iaurt, chefir,

10
 Nutri]ie
sana etc), importante datorit\ aportului de calciu, proteine [i vitamina D.
Cel mai limitat nivel al piramidei este cel care con]ine uleiuri, gr\simi [i dulciuri rafinate [i de aceea
ele trebuie consumate cu mare aten]ie [i doar ocazional, fiind bogate `n calorii [i s\race `n nutrien]i.
Ce nu trebuie
s\ lipseasc\
Dac\ ar fi s\ facem o
list\ de alimente care trebuie
s\ se reg\seasc\ `n dieta
copilului, aceasta ar trebui s\
con]in\ [i:
4produse ob]inute din
cereale integrale (orez, ov\z,
grâu)
4legume (cu frunze verzi,
bogate `n clorofil\ [i cu
pigment cât mai `nchis la
culoare, bogate `n licopen)
4fructe (citrice, mere
bogate `n vitamina C, fructe
de p\dure, bogate `n
antioxidan]i)
4ou (fiert cleios)
4brânzeturi proaspete [i cu
aport sc\zut de sare
4carne de curcan [i somon
4fasole uscat\
4nuci [i alte oleaginoase
crude
4condimente: turmeric,
ment\, scor]isoar\
4miere. Aten]ie la miere,
care este `ntr-adev\r un
produs natural, cu multiple
beneficii, `ns\ efectul asupra
greut\]ii corporale este
acela[i cu cel al zaharului!
12
Pache]elul de la [coal\
De cele mai multe ori, acas\, m\micile se str\duiesc s\ g\teasc\
gustos, `ns\ dietetic [i cât mai natural. Copiii no[tri `ns\ merg zilnic la
[coal\ [i este datoria noastr\ de p\rin]i ca, indiferent cât de ocupa]i
suntem, s\ ne preocup\m `n mod constant [i de alimenta]ia lor cât nu
sunt acas\. Ideal ar fi s\ nu avem con[tiin]a `mp\cat\ [i s\ nu ne
mul]umim s\ le d\m bani de buzunar pentru o gustare cump\rat\ [i
mâncat\ pe fug\. Este adev\rat [i faptul c\ `n clasele primare [i
gimnaziale copiii accept\ mai u[or pachet de acas\, iar la liceu, nevoia
lor de independen]\ crescut\ se r\sfrânge [i la nivelul alimenta]iei. Cu
toate acestea, noi c\ p\rin]i trebuie s\ `ncerc\m s\ fim inventivi [i s\ `i
determin\m s\ m\nânce s\n\tos [i la [coal\. Nu este u[or s\ concurezi
cu punga de snacks colorat\ [i str\lucitoare de la bufetul [colii, `ns\ nu e
imposibil [i necesit\ r\bdare [i timp alocat educa]iei copilului.
Iat\ câteva idei de pache]el
care se poate consuma la [coal\:
Când facem pache]elul pentru [coal\ trebuie pus `nainte de toate
1 `n ghiozdan un articol de igien\ pentru dezinfectarea mâinilor
`nainte de mas\ (gel antibacterian, [erve]ele umede etc).
Trebuie ]inut seama de faptul c\ pauza nu dureaz\ mai mult de
2 10-15 minute, iar cantitatea de alimente s\ fie propor]ional\ cu
timpul necesar inger\rii ei.
Trebuie evitate alimentele g\tite care sunt perisabile, sunt greu de
3 manevrat, prezint\ pericolul r\sturn\rii [i au un miros greu pentru
cei din jur.
Practic: l Sandwich cu pâine integral\ sau de secar\ cu brânz\
4 nes\rat\ sau carne de pui/curcan [i foaie de salat\, ardei gras
l Fructe proaspete sau suc proasp\t stors l Legume proaspete
cur\]ate [i t\iate `n felii sau rondele: ardei, gogo[ari, morcovi, ]elin\
`mpreun\ cu migdale l Fructe uscate `n amestec cu nuci, migdale,
alune nepr\jite l Sana sau lapte b\tut natural (ambalate `n recipien]i
cu dop etan[) cu biscui]i digestivi (boga]i `n fibre) sau cu o chifl\ de
graham uns\ la mijloc cu unt de arahide

Al\ptarea,
scut contra alergiilor
[i infec]iilor
„Al\ptarea este un drept
sacru al copilului de care nu
trebuie privat”, a afirmat
profesorul Marin Burlea,
pre[edintele Societ\]ii Române
de Pediatrie, `n cadrul
evenimentului de lansare a
„Programului de nutri]ie `n
primele 1000 de zile”.
Conform Organiza]iei
Mondiale a S\n\t\]ii, copilul
trebuie al\ptat exclusiv
minimum 6 luni, se `ncepe
diversificarea la 6 luni [i se
continu\ alimenta]ia la sân
pân\ la 1 an. Dac\ este
posibil, al\ptarea trebuie
men]inut\ pân\ la 2 ani.
Referitor la avantajele al\pt\rii,
profesorul Burlea aminte[te:
„Speran]a pentru a avea un
sistem imunitar corect este
al\ptarea. Laptele matern este
perfect adaptat nevoilor
nutri]ionale ale copilului [i are
o toleran]\ maxim\. Copiilor
al\pta]i li se ofer\ cea mai
bun\ protec]ie antiinfec]ioas\ [i
antialergic\, dar sunt feri]i [i de
obezitate. {i nu `n ultimul rând,
leg\tura afectiv\ unic\ `ntre
mam\ [i copil se creeaz\ `n
timpul al\pt\rii”.
Spitalul „Grigore
Alexandrescu”
are o nou\ Unitate
de Primiri Urgen]e
La `nceputul lunii
septembrie, la Spitalul Clinic de
Urgen]\ pentru Copii „Grigore
Alexandrescu” s-a inaugurat o
Unitate de Primiri Urgen]e la
standarde interna]ionale. „Este
un moment cu totul special
pentru spitalul nostru, care `n
mai anul viitor va `mplini 130
de ani. Ceea ce vede]i `n clipa
aceasta este deschiderea
unit\]ii de primiri urgen]e, care
practic este – dac\ spun la
nivel european, zic ceva minim
– ca toate unit\]ile de primiri
urgen]e din aceast\ lume,
poate ceva mai mult [i când zic
ceva mai mult m\ refer la
faptul c\ noi avem utilaje [i
aparatur\ foarte fin\, de ultim\
genera]ie. Nu orice spital din
Europa [i din lume poate s\ se
mândreasc\ cu aparatur\ de
Nout\]i medicale
ultim\ genera]ie”, a declarat
academicianul Dan Mircea
Enescu, managerul spitalului.
Anual, la Spitalul „Grigore
Alexandrescu” sunt `ntre
25.000 [i 30.000 de cazuri
grave.
Obezitatea
ia amploare `n
rândul [colarilor
Un studiu desf\[urat de
Insitutul Na]ional de S\n\tate
Public\ a ar\tat c\ un sfert
dintre copiii de 8 ani sunt
supraponderali sau obezi. „Este
o cifr\ care va cre[te `n viitor
dac\ gradul de educare a
p\rin]ilor cu privire la nutri]ia
copiilor r\mâne acela[i.
Problemele de greutate la
[colari [i pre[colari `[i au
originile `n primii ani de via]\,
`n alimenta]ia nepotrivit\ pe
care o primesc copiii”, a
declarat [ef lucr. dr. Tudor Pop,
secretar administrator al
Societ\]ii Române de
Gastroenterologie, Hepatologie
[i Nutri]ie Pediatric\.
„Obezitatea poate fi
considerat\ o epidemie. Mesele
la ore fixe, trei mese principale,
dou\ gust\ri ar fi ideal.
Alimentele ar trebui s\ fie
diverse, s\ fie pus accentul pe
legume, fructe”, a ad\ugat dr.
Pop.
13
 Preven]ie

Alergia, problema
Unul din trei copii din Europa are pe

secolului 21 cineva `n familie cu alergie, cele mai

`ntâlnite fiind alergiile cutanate, alergiile
alimentare care sunt `n cre[tere, rinite sau
conjunctivite, manifest\rile respiratorii,
inclusiv astmul bron[ic, spune prof. dr.
Marin Burlea, pre[edintele Societ\]ii
Române de Pediatrie.

Alergiile sunt o reac]ie exagerat\ a sistemului imunitar la

numite substan]e, numite alergeni. ~n mod normal, aceste
substan]e sunt inofensive pentru majoritate oamenilor. ~ns\
când un alergen vine `n contact cu organismul unei persoane
sensibile, acesta determin\ sistemul imunitar s\ dezvolte o
reac]ie exagerat\, inadecvat\, numit\ reac]ie alergic\.

De ce copiii sunt expu[i riscului de alergii?

„Copilul se na[te
imperfect, cu sistemul nervos
insuficient dezvoltat [i finisat, cu
toate func]iile: renal\, digestiv\,
respiratorie, cardiac\ imperfecte,
`n curs de cristalizare. Inclusiv
sistemul imunitar nu asigur\ un
echilibru biologic. Trebuie s\ [tim
c\ unul din trei copii din Europa
are un istoric familial de alergie.
Cele mai `ntâlnite sunt alergiile
cutanate, alergiile alimentare
care sunt `n cre[tere, rinite sau
conjunctivite, manifest\rile
respiratorii inclusiv astmul
bron[ic. 66 la sut\ dintre sugarii
cu dermatit\ atopic\ pot dezvolta
manifest\ri de tip respirator,
conjunctivite, rinite, otite [i altele,
inclusiv astmul bron[ic. Jum\tate
din cei 66 la sut\ vor dezvolta
ulterior astm alergic. ~nc\ din
timpul sarcinii copilul este expus
de a veni `n contact cu alergeni [i
este expus s\ dezvolte alergii
ulterior”, a declarat prof. dr.
Marin Burlea, pre[edintele
Societ\]ii Române de Pediatrie
(SRP). ~n timpul sarcinii, fumatul,
poluarea din mediul `nconjur\tor
sau colonizarea colonului cu o
flor\ nes\n\toas\ sunt factori de
risc pentru dezvoltarea alergiilor.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Alergiile reprezint\ `n prezent a doua cauz\ de `mboln\vire la copii, dup\ infec]iile acute respiratorii
[i digestive. Grupele de vârst\ `ntre 3 luni [i 9 luni precum [i grupele 2 ani [i 5 ani (pre[colari) sunt
cele mai expuse riscului de a dezvolta alergii.

14
 Preven]ie

Semnale
de alar\
Bolile atopice includ
astmul alergic, rinita
alergic\ [i eczema atopic\ a
sugarului. Putem recunoa[te
semnele unei boli alergice
dup\ urm\toarele
simptome:
4cutanate: dermatit\,
eczem\, urticarii,
angioedem, transpira]ii,
4oculare: edem al
pleoapei inferioare,
l\crimare, `nro[ire,
mânc\rimi,
4la urechi: senza]ii de
`nfundare, prurit
(mânc\rime), hiperemie
(`nro[ire),
4respiratorii: tuse,
dispnee, respira]ie
[uier\toare (wheezing),
4predispozi]ie la r\celi
repetate, cu complica]ii
pulmonare.
Alergeni:
alimente, praf, mucegai, animale
Din categoria celor mai conform recomand\rilor
alergizante alimente fac parte: medicului. Alimenta]ia natural\
proteine de origine animal\ (lapte este cea mai indicat\ `n perioada
de vac\, unt, smântân\, albu[ de de sugar [i ea trebuie men]inut\
ou), arahide, c\p[uni, fructe de cât mai mult posibil. Alergiile pot
p\dure, cacao, ciocolat\. De fi `ns\ declan[ate nu numai de
aceea, p\rin]ii trebuie s\ nu se alergeni alimentari, ci [i de
gr\beasc\ cu introducerea alergenii din mediu: praf, polen,
timpurie a unor alimente pe care mucegai, p\r de animal, mai ales
copiii nu sunt preg\ti]i s\ le dac\ exist\ [i un teren
tolereze. Diversificarea trebuie s\ predispozant, adic\ unul din
`nceap\ la 6 luni [i numai p\rin]i sau ambii sunt alergici.
Tratament de lung\ durat\
P\rin]ii copiilor alergici trebuie s\ [tie c\ tratamentul alergiilor, `n
general, este de lung\ durat\, mai ales dac\ este vorba de forme
cronice care se manifest\ cu simptome respiratorii sau dermatologice [i
const\ `n administrarea de antihistaminice o perioad\ mai lung\ de
timp, bine`n]eles la sfatul medicului alergolog [i dermatolog. ~n aceste
condi]ii este esen]ial\ administrarea unui antialergic de genera]ie nou\,
inofensiv pentru copii, f\r\ efecte adverse [i f\r\ risc de apari]ie a
rezisten]ei la tratament. Evitarea pe cât posibil a contactului cu
alergenul incriminat, mai ales dac\ a fost identificat, reprezint\ o
regul\ de baz\ pentru a evita reapari]ia episodului acut de alergie.

M\suri de preven]ie
Alimenta]ia corect\,
s\n\toas\, lipsit\ de conservan]i,
coloran]i [i E-¬uri este o m\sur\
esen]ial\ de prevenire a
alergiilor. ~n perioada de sugar,
alimenta]ia natural\ este cea
mai important\. Asigurarea unui
mediu de via]\ curat, lipsit de
factori nocivi cum ar fi fumul de
]igar\, praful, mucegaiurile
reprezint\ un alt aspect
important. Mare grij\ trebuie
avut\ [i la existen]a animalelor
de companie `n preajma
copilului. Tratarea corect\ a
tuturor problemelor de s\n\tate
ap\rute `n via]a copilului,
prezentarea la medic atunci
când este cazul ajut\ la
prevenirea riscului ca alergia
devin\ cronic\.

15
 Infec]ii respiratorii

Cum `nvinge iedera orice

tip de tuse
Tusea reprezint\ un semnal de alarm\ [i trebuie tratat\ cu seriozitate `nc\ de la `nceput. O
substan]\ natural\ care poate `nvinge orice tip de tuse este extractul uscat din frunze de ieder\.

Un antitusiv dovedit [tiin]ific

Efectele binef\c\toare ale
extractului uscat din frunze de
ieder\ sunt dovedite [tiin]ific.
Substan]ele active pe care le
con]ine iedera – numite saponine –
sunt `n mod constant cercetate [i
verificate prin noi studii. Spre
exemplu, extractul patentat de
ieder\ EA 575 – care poate fi
comparat cu o amprent\ digital\ –
este certificat pentru eficien]a [i
siguran]a sa `n tratamentul tusei.
Potrivit ghidurilor terapeutice,
extractul uscat din frunze de ieder\
poate fi utilizat atât `n formele
acute de tuse, cât [i `n bolile
inflamatorii bron[ice cronice
`nso]ite de tuse. Acest medicament
ob]inut din ieder\ este bine tolerat
[i poate fi administrat atât copiilor
(de la vârste de sub 1 an), cât [i
adul]ilor.

Efectele binef\c\toare ale iederei

Extractul din frunze de ieder\
are capacitatea de a trata
eficient episoadele de tuse
datorit\ saponinelor – acele
substan]e cu propriet\]i pneumo-
active. Saponinele au
urm\toarele efecte binef\c\toare
asupra tractului respirator:
4efect antiinflamator – agen]ii
patogeni (virusuri, bacterii) sunt
principalii factori care provoac\
inflamarea mucoasei respiratorii;
saponinele ac]ioneaz\ `mpotriva
agen]ilor patogeni, inhibând
procesul inflamator;
4lichefiaz\ mucusul –
saponinele lichefiaz\ mucusul
din bronhii, care poate fi 4u[ureaz\ respira]ia – datorit\
eliminat mai u[or prin tuse; efectului de relaxare a
4calmeaz\ tusea – pe m\sur\ musculaturii bron[ice, c\ile
ce mucusul se elimin\, tusea se aeriene `ngustate se dilat\ [i
calmeaz\ [i dispare treptat; pute]i respira din nou mai u[or.
Iedera medicinal\ este folosit\ `n tratamentul
bolilor de pl\mâni `nc\ din Antichitate. Hippocrate,
p\rintele medicinei, este printre primii care au
recunoscut efectele binef\c\toare ale iederei. Dar
abia `n secolul al XIX-lea, un medic din sudul
Fran]ei a introdus aceast\ plant\ `n tratamentul
curent al tusei. Medicul francez a observat cum
copiii care obi[nuiau s\ bea lapte din vase f\cute
din lemn de ieder\ nu sufereau de tuse. El a
descoperit c\ substan]ele active din ieder\ treceau
`n lapte [i astfel copiii erau feri]i de tuse.

16
 Dermatologie

Erup]iile cutanate la copii

Erup]iile cutanate pot fi `nso]ite de senza]ie de
mânc\rime atunci când sunt de natur\ alergic\
sau pot fi `nso]ite de febr\ atunci când au o cauz\
infec]ioas\.
Dr. Rodica Negreanu
Medic dermatolog

Cele mai frecvente erup]ii cu senza]ie de

mânc\rime sunt dermatita atopic\ [i
urticaria.

Dermatita atopic\ Urticaria

Dermatita atopic\
debuteaz\ la vârsta de 4-
6 luni, la copii cu piele
uscat\ [i predispozi]ie `n
familie la alergii. Apar
zone rotunde cu ro[ea]\
[i coji, a[ezate simetric `n
pliuri (pe gât, `n plica
cotului, `n spatele
genunchilor) sau pe
zonele expuse la frecare
de pe obraji, antebra]e,
gambe. Pentru c\ sunt
`nso]ite de senza]ie de
mânc\rime, se observ\ [i
semne produse de
sc\rpinat. F\r\
tratament, leziunile
persist\ mai multe
s\pt\mâni. Tratamentul
const\ `n `ngrijirea pielii
cu produse
dermatocosmetice pentru
atopie. Sp\larea se va
face cu produse care nu
degreseaz\ excesiv
pielea, de tip ulei de baie
sau crem\ lavant\. Dup\
baie se `ndep\rteaz\
excesul de ap\ prin
tamponare cu prosopul [i
se aplic\ imediat o
crem\ emolient\. Apoi,
doar pe zonele ro[ii, se
aplic\ [i o crem\
medicament cu efect
antiinflamator (cortizon),
timp de 1-2 s\pt\mâni.
Pentru a `ntârzia
reapari]ia zonelor de
eczem\, trebuie
continuat\ aplicarea de
crem\ emolient\ [i dup\
ce acestea s-au vindecat.
Regimul alimentar nu
este de obicei necesar.
Urticaria acut\ se manifest\ prin
apari]ia de pete ro[ii, u[or reliefate, cu
suprafa]a neted\, f\r\ coji. Acestea au
contur neregulat, sunt fugace (par c\ se
mut\ la interval de câteva ore) [i sunt
`nso]ite de senza]ie de mânc\rime. ~n
majoritatea cazurilor, urticaria acut\ este
o reac]ie alergic\ la alimente sau
medicamente. Aceasta se trateaz\ prin
`ntreruperea alimentului sau
medicamentului vinovat [i prin
administrarea de antialergice
antihistaminice (loratadin\,
desloratadin\, cetirizin\) timp de 1-2
s\pt\mâni. ~n cazul persisten]ei urticariei
pe o perioad\ de peste 6 s\pt\mâni
sunt necesare analize pentru stabilirea
cauzei.
Erup]ii cutanate produse de
virusuri sunt varicela [i boala
gur\-mân\-picior.

18
 Dermatologie

Varicela
Varicela debuteaz\ cu febr\ [i b\[icu]e cu lichid, ini]ial pe pielea capului [i pe fa]\, apoi, `n
urmatoarele zile, acestea se extind spre jum\tatea inferioar\ a corpului. Dup\ 1 s\pt\mân\, veziculele se
usuc\ [i se formeaz\ cruste care vor c\dea dup\ `nc\ 1 s\pt\mân\. Varicela se poate transmite cu 1
s\pt\mân\ `nainte de apari]ia erup]iei [i atât timp cât exist\ vezicule cu lichid. Tratamentul este de obicei
pentru simptome (febr\). Vindecarea leziunilor poate fi ajutat\ prin aplicarea unei mixturi (calamin\) de
2-3 ori pe zi timp de 1 s\pt\mân\. Pe timpul bolii este permis\ `mb\ierea cu blânde]e, pentu a evita
ruperea veziculelor sau cojilor.

Boala
gur\-mân\-picior
Boala gur\-mân\-picior debuteaz\
cu febr\, durere `n gât [i vezicule
localizate ini]ial `n cavitatea bucal\, apoi
pe palme [i pe t\lpi. Este provocat\ de
un enterovirus [i este mai frecvent\ `n
sezonul cald. Tratamentul este
simptomatic (cu ibuprofen,
paracetamol) [i videcarea se produce
spontan dup\ aproximativ 1 s\pt\mân\.
La un interval de 4-6 s\pt\mâni dup\
aceast\ afec]iune se poate observa
desprinderea unghiilor de la mâini
(onicomadez\), care se rezolv\ de
asemenea spontan.
Scarlatina
Scarlatina este o boal\ eruptiv\ provocat\ de
toxinele eliberate de streptococul betahemolitic de grup
A localizat `n faringe. Afecteaz\ copii cu vârsta `ntre 4 [i
8 ani. Dup\ 1-2 zile de la debutul amigdalitei, pe tot
corpul apar mici ridic\turi aspre, de culoare ro[ie,
asem\n\toare cu nisipul la atingere. Dup\ câteva zile,
erup]ia se [terge [i pielea se descuameaz\ ca dup\ o
arsur\ solar\, mai ales `n pliuri, pe palme [i pe t\lpi.
Diagnosticul este confirmat prin teste care
demonstreaz\ prezen]a streptococului de grup A `n
faringe. Tratamentul const\ `n administrarea de
antibiotice din grupa penicilinelor. Scarlatina poate s\
apar\ [i dup\ infec]ia cutanat\ cu streptococ (impetigo),
caracterizat\ prin apari]ia de cruste galbene ca mierea,
contagioase, numite popular bube dulci.

Erup]ia de c\ldur\
Sudamina (erup]ia de
c\ldur\) este o afec]iune foarte
frecvent\ `n sezonul cald. Ca
urmare a bloc\rii canalelor prin
care se elimin\ transpira]ia, se
formeaz\ mici ridic\turi, cât o
g\m\lie de ac, transparente, de
culoarea pielii sau ro[ii.
Sudamina poate s\ apar\ [i `n
sezonul rece dac\ temperatura
din interiorul casei este prea
ridicat\. Odat\ ap\rut\, aceast\
irita]ie poate s\ persiste câteva
s\pt\mâni, indiferent de
tratament. Se recomand\
ventilarea zonelor afectate,
aplicarea de mixtur\ (calamin\)
sau, `n cazurile mai severe,
crem\ cu hidrocortizon timp de
1-2 s\pt\mâni.

19
 ORL

Mituri despre durerea de gât

Dr. Daniel Mirea, medic primar ORL, de la Spitalul Clinic
Universitar Elias ne ajut\ s\ l\murim cele mai r\spândite
„legende” despre durerea de gât.

exemplu, `n cazul pacien]ilor cu senza]ia de nas `nfundat sau de

rinit\ alergic\, aerul rece `n
momentul `n care este inspirat
perturb\ filtrul nazal, limitând
func]ia de barier\ a acestuia.
Atunci `ncep s\ se acumuleze
Este posibil mai multe secre]ii `n nas, apare
nas uscat. Dar dac\ nu ai
suferin]e nazale preexistente
(rinit\ alergic\, obstruc]ie
nazal\, rinit\ hipertrofic\), aerul
condi]ionat nu ar trebui s\-]i
creeze probleme.

s\ r\cim Dac\ mânc\m `nghe]at\

din cauza aerului ne doare gâtul?
condi]ionat?
Alimentele reci, b\uturile cu
Aerul condi]ionat poate
ghea]\, `nghe]ata pot produce
aduce anumite probleme, mai
un disconfort local. Sunt
ales dac\ este un aparat cu
persoane care vin la doctor [i
filtre necur\]ate sau care nu a
spun „nu beau rece fiindc\ mi se
trecut revizia tehnic\ anual\. ~n
inflameaz\ gâtul”. ~n realitate,
aceste cazuri, aerul condi]ionat
nu se inflameaz\ gâtul. Unii nimic. Dac\ facem excese
devine un factor de
pacien]i cu o particularitate suport\m consecin]ele. O zi
contaminare cu
anatomic\ (un gât mai larg, de `ntreag\ s\ bei numai ap\ cu
microorganisme, care pot cauza
exemplu) sau cei c\rora li s-au ghea]\ – clar nu e recomandat.
unele patologii, de la simple
scos amigdalele, `n momentul `n Pân\ la urm\ devine un exces
viroze mergând pân\ la forme
care beau `n exces ap\ rece sau care paralizeaz\ mecanismele
severe de pneumonii. A[adar,
m\nânc\ `nghe]at\ pot resim]i locale de ap\rare, devine un
`mboln\virile serioase de la
un disconfort, o durere, dar nu factor agresor c\ruia organismul
aerul condi]ionat sunt cauzate
se inflameaz\ gâtul. Asta nu nu `i mai poate ]ine piet. Dac\
de microbii din filtre, [i nu de
`nseamn\ c\ le este interzis\ excesul se repet\ zile la rând,
aerul rece propriu-zis, ne
`nghe]ata. Este una dintre mecanismele de ap\rare nu `[i
explic\ dr. Daniel Mirea.
bucuriile verii de care putem mai `ndeplinesc rolul atunci când
Aerul rece afecteaz\ `ntr-o
profita cu to]ii. Important este s\ intri `n contact cu un virus/o
anumit\ m\sur\ persoanele cu
patologii ORL preexistente. Spre nu facem excese. Cuvântul de bacterie [i atunci te `mboln\ve[ti.
ordine este cump\tarea. Dac\ Dar nu faci viroz\ de la ap\ rece
suntem modera]i, nu p\]im sau de la `nghe]at\.

20

Cât de des trebuie s\ mergi
la stomatolog `n timpul sarcinii
Dr. Andra Custura
Medic stomatolog
Andra Smile
www.andrasmile.ro
re[terea
C nivelului de
hormoni din
timpul sarcinii modific\
placa [i bacteriile de la
nivelul acesteia, cauzând
umflarea, `nro[irea,
sângerarea gingiei [i
re]inerea resturilor
alimentare. Astfel, vizitele
la stomatolog `n timpul
sarcinii sunt esen]iale
pentru a evita infec]iile
orale, cum ar fi gingivita
de sarcin\ care
favorizeaz\ `nmul]irea
pl\cii bacteriene [i duce la
distrugerea ligamentelor
ce ]in din]ii `n os, care e
baza tuturor celorlalte
forma]iuni anatomice.
Recomand\ri
Femeile `ns\rcinate ar trebui
s\ fac\ obligatoriu igieniz\ri de
dou\ ori `n timpul sarcinii,
pentru a evita gingivita de
22
Sarcina
Din fericire, am trecut de mult de timpurile când se spunea c\
o mam\ pierde un dinte la fiecare sarcin\. ~n prezent, vizitele
la stomatolog preventive sunt nu doar sigure, dar [i
recomandate de medicii ginecologi.
~nainte de a r\mâne `ns\rcinat\
Este indicat s\-]i faci un consult am\nun]it `nainte de a r\mâne
`ns\rcinat\, pentru a rezolva orice problem\ ce necesit\ anestezie
[i/sau radiografie. Se recomand\ un detartraj, periaj [i airflow,
al\turi de examinarea gingiei [i plombarea (obturarea) cariilor.
~n timpul sarcinii
Primul pas pe care este trimestru devine oricum foarte
nevoie s\-l faci atunci când dificil s\ stai mult `ntins\ pe
r\mâi `ns\rcinat\ este s\-l spate, a[a c\ majoritatea
anun]i pe medicul dentist de lucr\rilor [i interven]iilor ar
starea ta. Dac\ este posibil, trebui realizate `n cel de-al
tratamentele `n primul trimestru doilea trimestru, perioad\ `n
[i `n a doua jum\tate al celui care este permis\ [i anestezia.
de-al treilea trimestru vor fi De asemenea, medicul
evitate, deoarece acestea sunt stomatolog trebuie s\ [tie dac\
cele mai importante momente `n urmezi vreun tratament
dezvoltarea organelor copilului medicamentos sau iei vitamine
[i este bine s\ nu expunem prenatale prescrise de medicul
corpul la factori de risc [i stres ginecolog pentru a-]i putea
suplimentar. ~n al treilea personaliza tratamentul.
sarcin\ prin tratament local [i m\nânc\ mai des, iar astfel
cariile, `ntrucât exist\ risc de cre[te [i riscul pl\cii bacteriene.
erup]ii, microbii devin mai ~n primele trei luni nu se va face
agresivi, deoarece gravidele anestezie, cariile profunde care

dau dureri se vor putea trata
prin utilizarea unui pansament
calmant, devitalizant. Este indicat
s\-[i perieze din]ii de dou\ ori
pe zi, diminea]a [i seara `nainte
de culcare [i s\ se foloseasc\
a]a dentar\. Recomandarea
noastr\ este s\ nu treac\ cu
vederea sânger\rile [i irita]iile
gingivale [i s\ se prezinte de
Sarcina
urgen]\ la medic. Femeile care
[tiu c\ sufer\ de gingivit\ [i
paradontoz\ ar trebui s\
mearg\ la consult chiar de 3-4
ori `n timpul sarcinii.

Anestezia [i
radiografiile
~n prezent exist\ studii
contradictorii `n ceea ce prive[te
efectele secundare ale anestezicilor.
Dac\ lucr\rile dentare sunt
necesare, cantitatea de anestezie
administrat\ ar trebui s\ fie minim\
sau se pot folosi pansamentele
calmante, devitalizante, când mama
se simte confortabil [i nivelul de stres
al copilului este minim.
Dac\ este nevoie de antibiotice
pentru a preveni sau trata infec]iile,
penicilina sau amoxicilina pot fi
prescrise femeilor gravide, `ns\ nu
`nainte de a discuta [i cu medicul
ginecolog. Este important s\ se evite
tetraciclina, ce poate cauza
decolorarea [i/sau p\tarea
temporar\ sau permanent\ a
din]ilor copiilor.
{i `n cazul radiografiilor p\rerile
sunt `mp\r]ite. Conform Colegiului
American de Radiologie, nicio
radiografie nu are o doz\ de
radia]ie suficient de mare `ncât s\
provoace efecte adverse embrionului
sau f\tului. Cu toate acestea este
bine s\ se evite orice risc. De aceea,
radiografiile nu sunt indicate pe
parcursul sarcinii.
Învață să-ți păstrezi
dinții sănătoși
Urmeaz\ pa[ii urm\tori pentru
a-]i p\stra din]ii s\n\to[i `n timpul
sarcinii:
4O diet\ alimentar\ echilibrat\
bogat\ `n produse lactate,
brânzeturi [i iaurt reprezint\ o
surs\ foarte bun\ de minerale
esen]iale care ajut\ la
dezvoltarea din]ilor, gingiilor [i
oaselor bebelu[ului.
4~n schimb, consumul de dulciuri
[i pr\jituri ar trebui redus cât se poate de mult pentru a
proteja din]ii, de asemenea [i mesele dese care cresc
riscul de dezvoltare a cariilor dentare.
4Sp\latul pe din]i ar trebui realizat cu atât mai des cu cât [i
mesele sunt mai dese.
4~n cazul `n care ave]i gre]uri [i nu suporta]i pasta de din]i,
pute]i s\ peria]i [i f\r\ past\ sau s\ `nlocui]i pasta cu
bicarbonat de sodiu sau cu o alt\ past\ de din]i natural\
care ar putea fi tolerat\ mai u[or. Nu te sp\la pe din]i
imediat dup\ ce ]i-a fost r\u s\ nu atragi un nou episod
de gre]uri. Po]i `n schimb cl\ti gura cu ap\ [i s\ speli din]ii
dup\ lini[tirea stomacului.
4Men]ine-]i circula]ia sângelui la cote normale, ]inându-]i
`ncruci[ate picioarele [i u[or flexate atunci când stai pe
scaun la dentist. Po]i folosi [i o pern\ pentru mai mult
confort.
4Adu-]i muzica preferat\ pe care s\ o po]i asculta `n c\[ti
atunci când mergi la dentist.

23
SUPLIMENT SPECIAL
dedicat
OFTALMOLOGIEI

4Controlul oftalmologic la copil pag.26 4Retinopatia diabetic\ pag.36

4INTERVIU Conf. dr. Mircea Filip pag.28 4De ce sunt necesare lacrimile artificiale `n
4Tot ce trebuie s\ [tii despre sindromul de caz de glaucom pag.42
ochi uscat pag.32 4Cum `]i dai seama dac\ ai nevoie de
4Degenerescen]a macular\ pag.45 ochelari de vedere? pag.40
4{ofranul - o nou\ frontier\ pentru 4Nout\]i medicale `n oftalmologie pag.44
degenerescen]a macular\ legat\ 410 reguli esen]iale pentru s\n\tatea
de vârst\ pag.38 ochilor pag.48
 Oftalmologie

Controlul oftalmologic la copil

Probleme de vedere apar de la o vârst\ fraged\. Acum, la `nceputul anului [colar, este cel
mai bun moment `n care s\ urm\re[ti cum reac]ioneaz\ când `[i face temele, ca s\ depistezi
posibile afec]iuni oculare.

Vederea [i succesul [colar

ederea

V
important\ pentru
copiilor
este foarte
De ce ar trebui s\ ne
`ngrijoreze problemele de vedere?
„Problemele de vedere nu
afecteaz\ numai vizibilitatea [i
succesul lor la [coal\.
s\n\tatea ochilor, dar [i
Dac\ ochii au de suferit,
capacitatea copilului de a `nv\]a.
cel mai probabil se va
Stima de sine a acestuia este
`ntâmpla la fel [i cu
afectat\ [i se poate ajunge chiar
rezultatele lor de la
la delincven]\ juvenil\”, lec]ii. Asta `i poate influen]a
[coal\.
subliniaz\ doctor Beatrice negativ performan]ele pe termen
Problemele de vedere
Voiculescu, medic specialist lung.
la copii sunt un fenomen
oftalmolog al opticii medicale Elevii `[i petrec mult timp cu
alarmant. Acestea pot Videt. activit\]i recrea]ionale `n care o
r\mâne nedepistate, 80% din informa]ia pe care vedere bun\ este esen]ial\.
`ntrucât de cele mai multe copii o primesc la [coal\ este Sporturile practicate dup\ orele
ori copiii au impresia c\ predat\ `n format vizual. de [coal\ [i activit\]ile de pe
a[a ar trebui s\ vad\, [i Dac\ cel mic are o problem\ terenul de joac\ nu sunt la fel de
nu [tiu c\ exist\ o de vedere necorectat\, risc\ s\ distractive [i nici sigure dac\ cei
problem\ pe care s-o piard\ informa]iile esen]iale din mici nu v\d bine.
transmit\ p\rin]ilor.

Procentajul copiilor cu probleme de vedere cre[te o dat\ cu vârsta: cu 25% dup\ vârsta de
10 ani [i peste 30% pân\ la vârsta de 15 ani.

15 semne c\ are nevoie de ochelari

Dac\ observa]i urm\toarele
simptome, trebuie s\-l duce]i
neap\rat la un consult
oftalmologic:
St\ mult prea aproape de TV,
1 ]ine o carte mult prea
aproape de ochi sau st\ aplecat
prea tare asupra caietului.
Folose[te un deget pentru a-
2 [i ghida privirea atunci când
cite[te, nu reu[e[te s\
urm\reasc\ rândurile.

26

Se uit\ cruci[, ochii nu
3 reu[esc s\ focalizeze
simultan sau `nclin\ capul pentru
a reu[i s\ vad\ mai bine.
Oftalmologie
(temele, cititul) sau activit\]i care Cite[te foarte greu [i `i
presupun contact vizual de
`ndep\rtare (sporturi, activit\]i
12 este dificil s\ `n]eleag\
ceea ce a citit.
recrea]ionale). Face gre[eli repetate

4 ~[i freac\ ochii foarte des

pentru a calma senza]ia de
mânc\rime.
5 Are ochii ro[ii pentru o
perioad\ mai lung\ de 5
zile, sensibili la lumin\ [i obosi]i.
9 Evit\ s\ foloseasc\
dispozitivele cu ecran
13 atunci când `ncearc\ s\
copieze un text.
luminos cum sunt PC-ul, tableta
Omite sau „m\nânc\”
sau smartphone-ul deoarece „`l
dor ochii” de la ele. 14 cuvintele mici, cum ar fi
Pupila are o culoare cuvintele de leg\tur\ (cu, [i,

6 Se plânge c\ `l dor ochii,

capul sau tâmplele.
10 albicioas\ sau gri-
albicios.
prin).
~i este mai u[or [i prefer\

7 Clipe[te des [i l\crimeaz\

abundent.
Evit\ activit\]i care necesit\
8 contact vizual de apropiere
11 ~[i pierde foarte u[or
aten]ia `n clas\ [i nu
15 s\ scrie vertical (de sus `n
jos) decât orizontal (de la stânga
reu[e[te s\ se concentreze la
ceea ce face.
la dreapta).

Pentru a le depista din timp, este necesar s\ se fac\ o programare la medicul

SFAT
oftalmolog. Numai oftalmologul este capabil s\ depisteze corect problemele de
vedere [i s\ recomande un tratament personalizat.

La oftalmolog Cum convingi un copil

„Problemele de vedere sunt afec]iuni care deja
fac parte din via]a noastr\ de zi cu zi. Acestea pot
fi corectate foarte u[or cu ochelari de vedere,
lentile de contact sau opera]ii corective”, explic\
doctor Beatrice Voiculescu.
Dac\ descoperim c\ cel mic are probleme de
vedere, primul pas ar fi s\ discut\m cu medicul
oftalmolog specialist care s\ ne recomande câteva
op]iuni de tratament.
Al doilea pas ar fi s\ ne hot\râm asupra celui
mai bun tratament. ~n cazul copiilor, cele mai
recomandate m\suri de tratament sunt ochelarii
de vedere sau lentilele de contact.
Opera]iile cu laser sunt contraindicate copiilor
sub 18 ani. Acestea sunt rar folosite `n corectarea
problemelor de vedere la copii, numai `n cazul `n
care exist\ probleme foarte grave ce nu pot fi
corectate cu ochelari sau lentile.
reticent s\ poarte ochelari?
Dac\ copilul t\u are probleme de vedere pe
care trebuie s\ le corecteze cu ochelari, s-ar
putea putea s\ `ntâmpini rezisten]e din partea
lui când vine vorba de purtarea ochelarilor.
Cum s\ `i impui acest lucru nu va func]iona
niciodat\, iat\ câteva sfaturi care s\ te ajute s\-
l convingi:
1. Las\-l s\-[i aleag\ singur rama care `i
place. Astfel, se va sim]i implicat `n proces [i va
fi mult mai motivat s\ poarte ochelarii.
2. Aminte[te-i c\ jocurile [i sportul vor fi
mult mai distractive dac\ vede mai bine.
3. Apeleaz\ la medicul oftalmolog
`mpreun\ cu care `l po]i preg\ti pentru acest
pas mare.

27
 Interviu

Conf. dr. Mircea Filip:

„Dac\ pacientul consider\ c\ ochelarii `l
fac urât sau dependent, caut\ solu]ii“
Conf. dr. Mircea Filip este pre[edintele Societ\]ii Române de
Oftalmologie, medic primar oftalmolog, doctor `n [tiin]e medicale,
membru al Comitetului European de Oftalmologie. Este un vechi
[i bun „prieten“ al pacien]ilor cu boli precum cataracta, miopia,
hipermetropia, astigmatismul, al celor cu glaucom, adul]i sau
copii, al celor care vor s\ scape de ochelari. ~mpreun\ cu so]ia sa,
Amarelia, a `ntemeiat Clinica Ama Optimex `nc\ din 1991,
lucrând pân\ `n 2005 [i `n Clinica de Oftalmologie de la Spitalul
Militar Central Bucure[ti. A dorit [i a [tiut s\ dea o parte din ce a
`nv\]at prin preg\tirea a zeci de medici reziden]i `n oftalmologie,
din ]ar\ [i de peste hotare, azi mul]i dintre ei fiind oftalmologi
cunoscuti, cea mai mare „investi]ie“ [i reu[it\ `n acest sens fiind
`ns\ preg\tirea fiului s\u Andrei Filip, cunoscut oftalmolog. Conf.
dr. Mircea Filip a tratat [i operat mii de pacien]i, iar ast\zi,
aproape o sut\ de pacien]i intr\ `n clinica pe care o conduce `n
fiecare zi. Ast\zi, clinica de oftalmologie Ama Optimex are o
dotare tehnic\ de excep]ie, iar medicii rezolv\ cazuri complexe, realizate cu ultrasunete sau laser.
~n interviul pe care ni l-a acordat pentru edi]ia special\ dedicat\ Oftalmologiei, conf. dr. Mircea
Filip poveste[te pentru cititorii „Doctorul Meu” despre opera]iile pe care le realizeaz\ cel mai
frecvent, despre cum prive[te `n ochii pacien]ilor `nainte [i dup\ opera]ie, precum [i despre
importan]a existen]ei unei rela]ii de `ncredere `ntre oftalmolog [i pacient pe de o parte [i `ntre
oftalmolog [i medicul de familie pe de alt\ parte.

DoctorulMeu: De când erau pu]ine posibilit\]i de a te Cum v\ sim]i]i s\ `l ave]i ca [i

practica]i oftalmologia [i de ce
a]i ales acest domeniu?
Conf. dr. Mircea Filip: Din
1978! Am ales `ntâmpl\tor
oftalmologia, pentru c\ atunci
specializa dup\ facultate.
Ulterior mi-am dat seama c\
am f\cut cea mai bun\
alegere.
Lucra]i al\turi de fiul dvs.
coleg?
Da, mi-a fost rezident [i
acum `mi este coleg! Este
extraordinar faptul c\ am avut
aceast\ [ans\. ~mpreun\

28

reu[im s\ facem lucruri deo-
sebite [i s\ aducem pacien]ilor
din România tehnologii de
ultim\ or\.
Ce `nseamn\ din punctul
dvs. de vedere un bun
oftalmolog?
Un medic care este un om
pasionat de profesie, care a
reu[it s\ g\seasc\ segmentul
din specialitate care i se
potrive[te.
Cum v\ uita]i `n ochii
pacien]ilor `nainte de opera]ie
[i dup\ aceea?
~nainte de opera]ie v\d `n
ochii lor team\ [i speran]\, iar
dup\ v\d mul]umire [i lumin\.
Care sunt problemele pe
care le vede]i cel mai des la
pacien]ii dumneavoastr\?
Datorit\ supraspecializ\rii
clinicii, vin foarte mul]i pacien]i
cu cataract\, cu dioptrii mari,
care doresc s\ scape de
ochelari, dar [i multe cazuri cu
afec]iuni grave: glaucom,
probleme retiniene etc.
Ce opera]ii efectua]i `n
mod frecvent?
Opera]ii de cataract\ [i
reducerea dioptriilor cu laser
sau implant de cristalin
personalizat.
Interven]iile pentru
reducerea dioptriilor sunt un
moft sau o necesitate?
~n zilele noastre, chirurgia
Interviu
refractiv\ s-a dezvoltat
extraordinar, ajungând deja la
a treia genera]ie, prin tehnica
ReLEx SMILE. Aceast\ tehnic\
permite corectarea dioptriilor
foarte mari, f\r\ durere [i cu
recuperare rapid\.
To]i oamenii doresc s\ aib\
o via]\ frumoas\! Este o
chestiune de percep]ie, dac\
pacientul consider\ c\
ochelarii `l fac urât sau
dependent, caut\ solu]ii. Dac\
dioptriile sunt foarte mari, ele
atrag `n mod nepl\cut aten]ia
pentru cel care le are [i `i
limiteaz\ activit\]ile.
Prima condi]ie ca pacientul
s\ scape de ochelari este s\ `[i
doreasc\ acest lucru, apoi noi
`i prezent\m op]iunile care i se
potrivesc [i pacientul decide.
29
 Interviu
Ce presupune o opera]ie la
nivelul ochiului? La ce trebuie
s\ se a[tepte pacientul [i ce
trebuie s\ fac\ dup\ aceea?
O opera]ie la nivelul
ochiului presupune [tiin]\,
experien]\, respect fa]\ de
pacient [i de ochii lui, dotare
modern\! Ne trat\m pacien]ii
a[a cum ne-am dori noi s\ fim
trata]i. Pacientul trebuie s\
aib\ `ncredere `n medicul s\u
[i s\ respecte instruc]iunile
medicale.
Care sunt cei mai mari
inamici ai s\n\t\]ii ochilor `n
societatea actual\?
Lipsa de informare [i
educa]ie medical\,
antecedentele familiale,
traumatismele de orice fel,
inclusiv traumatismele
luminoase.
V\ rug\m s\ ne oferi]i
câteva sfaturi pentru protejarea
ochilor.
Este esen]ial\ verificarea
periodic\ a ochilor, `ncepând
de la na[tere, mai ales dac\
p\rin]ii au boli de ochi. Dup\
40 de ani e nevoie de aten]ie
sporit\. Ochelarii de protec]ie
sunt obligatorii `n anumite
activit\]i.
30
~n ce situa]ii medicul de
familie trebuie s\ elibereze
trimitere c\tre medicul
oftalmolog ?
~n orice caz `n care se
constat\ sc\dere a vederii, `n
principal.
Cât de important\ este
comunicarea `ntre medicul
specialist [i medicul de familie?
Este esen]ial\ deoarece
multe afec]iuni necesit\
tratament permanent.
Comunicarea trebuie s\ existe
din ambele p\r]i. O bun\
colaborare duce la rezultate
frumoase!
CV
Data [i locul na[terii: 16.09.1948, Baia de Arie[, jud. Alba
41966-1972: Facultatea de Medicin\ Militar\, Bucure[ti
41972-1978: Medic la Facultatea de Medicin\ Militar\, Bucure[ti
41978-1981: Reziden]iat `n oftalmologie
41981-2005: Oftalmolog `n Clinica de Oftalmologie, Spitalul
Clinic Militar Central Bucure[ti
41981-1887: Asistent universitar
41990: Medic primar oftalmolog
41994-2000: {ef de lucr\ri
42000-2005: Conferen]iar universitar la Universitatea de Medicin\
[i Farmacie-Carol Davila, Bucure[ti
41991-prezent: Director medical, Clinica privat\ de Oftalmologie
Ama Optimex, Bucure[ti
41996: Doctor `n [tiin]e medicale
42008: Membru al Comitetului European de Oftalmologie
(F.E.B.O.)
42012- prezent: Pre[edinte al Societ\]ii Române de Oftalmologie
 Oftalmologie

Tot ce trebuie să știi despre

sindromul de ochi uscat
~n mod normal suprafa]a ochiului (corneea) trebuie s\ fie
permanent umed\. Sindromul de ochi uscat (keratita sicca)
apare din cauza lipsei `ndelungate de lubrifiere [i umidificare
a ochiului. ~n consecin]\, par]ile anterioare ale ochiului
sufer\ o irita]ie constant\, pân\ la inflama]ie.
Semnele sindromului de ochi uscat sunt: senza]ia
permanent\ de usc\ciune, de mânc\rime [i de
arsur\ la nivelul ochilor, acea senza]ie de „nisip `n
ochi”. Aceste simptome pot fi de ajuns pentru ca
oftalmologul dumneavoastr\ s\ pun\ diagnosticul de
ochi uscat. Uneori s-ar putea s\ doreasc\ s\
m\soare cantitatea de lacrimi din ochi (test Schirmer).

Care sunt cauzele ochilor usca]i?

Lacrimile acoper\ ochiul,
sp\lând praful [i secre]iile [i
p\strând ochiul umed. Lacrimile
con]in enzime care neutralizeaz\
microbii ce p\trund `n ochi.
Sindromul de ochi uscat are
mai multe cauze:
4Survine ca parte a procesului
de `mb\trânire;
4Apare ca efect secundar la
unele medicamente ca
antialergice, antidepresive,
anticoncep]ionale,
multivitamine;
4Traiul `ntr-un climat uscat, cu
vânt [i praf, frigul;
4Ochii usca]i pot reprezenta [i
un simptom al unor boli
generale, cum sunt lupusul,
artrita reumatoid\, sindromul
Sjogren;
4Purtarea `ndelungat\ a
lentilelor de contact;
4~nchiderea insuficient\ a
pleoapelor;
4Diverse boli ale pleoapelor;
4Mediul de lucru - prea multe
ore `n fa]a unui monitor sau
a unui microscop, [ofatul,
etc;
4Fumatul.
Sindromul de ochi uscat apare
mai frecvent la femei, probabil
datorit\ varia]iilor hormonale.

Cum depist\m sindromul de ochi uscat?

Testul Schirmer este folosit de hârtie de filtru, plasat\ `n umezit\ f\r\ a se considera
de peste un secol. El const\ `n fundul de sac conjuctival primii 5 mm. Sub 10 mm se
m\surarea gradului de umezire inferior. Se m\soar\ dup\ 5 consider\ hiposecre]ie lacrimal\,
a ochiului cu ajutorul unei benzi minute lungimea hârtiei de filtru `ntre 10 [i 30 mm secre]ia este

32

normal\. Aceste valori sunt
arbitrare [i aproximative [i sunt
supuse numeroaselor variabile
dintre care vârsta este cea mai
important\. Dup\ 60 de ani
secre]ia lacrimal\ reflex
involueaz\, iar testul Scrimer
trebuie s\ r\mân\ superior egal
cu 10 mm. Datorit\ varia]iilor
secre]iei lacrimale, testul
Schirmer trebuie f\cut `ntre orele
8 [i 17.
O alt\ metod\ de apreciere
cantitativ\ a secre]iei lacrimale
Tratament: lacrimi artificiale foarte apropiate de cele naturale
Sindromul de ochi uscat nu
poate fi tratat cauzal, dar
simptomele lui (usc\ciunea,
mânc\rimea [i arsura) pot fi
ameliorate. Oftalmologul v\
poate prescrie lacrimi artificiale
ziua, geluri lacrimale noaptea.
Acestea sunt â pic\turi de ochi
lubrifiante care pot ameliora
senza]ia de usc\ciune [i
mânc\rime. ~n ultimul timp au
ap\rut lacrimi artificiale pe baz\
de hialuronat de sodiu, o
Inova]ie:
acidul hialuronic cross-linkat
Recent s-a introdus `n
oftalmologie acidul hialuronic
cross-linkat ce are o stabilitate
crescut\, deci o remanen]\ mai
bun\ la nivelul suprafe]ei
oculare, `n plus stabilitatea
const\ `n m\surarea timpului de
rupere a filmului lacrimal.
Filmul lacrimal se sub]iaz\ `ntre
dou\ clipiri. Se materializeaz\
filmul lacrimal instilând o
substan]\ colorant\ `n fundul de
sac conjunctival inferior.
Pacientul e pus s\ clipeasc\
de mai multe ori [i se a[teapt\
câteva momente. Se cere
acestuia s\ r\mân\ cu ochii
mari deschi[i privind drept
`nainte [i se examineaz\ filmul
lacrimal la biomicroscop. Se
substan]\ foarte apropiat\ din
punct de vedere al
caracteristicilor de lacrimile
naturale. Compozi]ia omogen\
a hialuronatului duce la:
4O distribu]ie omogen\ a
pic\turilor pe toat\ suprafa]a
corneei;
4O vâscozitate uniform\;
4O stabilitate mai bun\ a
filmului lacrimal;
4O normalizare a tensiunii
produsului este asigurat\ pe o
perioad\ mai lung\ de timp!
Literatura interna]ional\ de
specialitate avertizeaz\ c\ a[a-
numi]ii conservan]i tradi]ionali
(clorura de benzalconiu,
Oftalmologie
m\soar\ timpul ce separ\
ultima clipire de apari]ia primei
zone uscate pe cornee,
marcând ruptura filmului
lacrimal. Dac\ timpul mediu e
superior valorii de 25 de
secunde, filmul lacrimal e stabil;
dac\ e inferior valorii de 10
secunde, filmul e instabil. Exist\
varia]ii legate de sex [i de
vârst\. De exemplu, la b\rba]i
timpul de rupere a filmului
lacrimal este mai lung decât la
femei.
superficiale a filmului
lacrimal;
4O adeziune mai bun\ la
celulele corneo-conjunctivale;
4O remanen]\ mai bun\ `n
cornee;
4O reducere a cazurilor de
alergie [i intoleran]\;
4Posibilitatea repet\rii
administr\rilor pe parcursul
zilei pân\ la refacerea
condi]iilor lacrimale normale.
Cele mai indicate
lacrimi artificiale
con]in hialuronat de sodiu!
timerosal etc.) pot provoca
deregl\ri `n structura filmului
lacrimal, a celulelor
corneene [i ale
33
 Oftalmologie

suprafe]ei conjunctivale. De tratamentului amelioreaz\ a pleoapelor cu [erve]ele sterile,

aceea se recomand\ a se folosi
lacrimi artificiale care nu con]in
conservan]i tradi]ionali.
Dac\ sindromul de ochi
uscat apare ca efect secundar al
unui tratament medical, oprirea
acestuia rezolv\ `n general
problema. Alteori, schimbarea
sindromul de ochi uscat.
De asemenea, tratarea bolii
de baz\ a pleoapelor, atunci
când exist\, ajut\ `n cazul
sindromului de ochi uscat.
Aceasta poate necesita
tratament local antibiotic sau
steroidian [i cur\]area frecvent\
de uz oftalmologic, impregnate
cu substan]e active.
Uneori, o cantitate prea
mare de lacrimi ce se scurge
prin canalul lacrimal -
hipersecre]ia reprezint\ tot un
simptom al sindromului de ochi
uscat.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Folosirea unor lacrimi artificiale sigure, f\r\ conservan]i tradi]ionali, este important\ pentru
refacerea calitativ\ [i cantitativ\ a filmului lacrimal [i a suprafe]ei oculare, conferind pacien]ilor cu
sindrom de ochi uscat confortul [i starea de bine de care au nevoie.

~ntreb\ri [i r\spunsuri pentru un pacient informat

Simptomele sindromului de
ochi uscat sunt mai evidente
diminea]a sau seara?
~n sindromul de ochi uscat,
simptomele sunt prezente `n
principal seara, dar la aceast\
patologie se suprapun [i al]i
factori, astfel c\ simptomele se
pot manifesta `n diferite momente
ale zilei.
Sindromul de ochi uscat se
poate manifesta [i `n form\
u[oar\?
Da! Pacientul se plânge de o
u[oar\ senza]ie de corp str\in,
dar f\r\ modificarea corneei sau
conjunctivei!
Exist\ condi]ii atmosferice
care pot `nr\ut\]i
simptomatologia?
Da! Aerul uscat [i cald sau
vântul cresc evaporarea
componentei apoase a filmului
lacrimal, ceea ce `nr\ut\]e[te
simptomatologia sindromului de
ochi uscat.
Dac\ un pacient sufer\ de
sindromul de ochi uscat, el poate
lucra la computer?
Da, dar trebuie s\ fie atent s\
men]in\ suprafa]a ocular\ bine
lubrifiat\. Computerul ne
p\streaz\ privirea fixat\,
diminuând astfel num\rul de
clipiri, deci, partea apoas\ a
filmului lacrimal se evapor\ mai
repede. O persoan\ cu deficit
lacrimal se poate resim]i.
Folosirea de lacrimi artificiale
are contraindica]ii?
Nu, exceptând
hipersensibilitatea la produsul
instilat! (cauzat\ `n special de
conservan]ii tradi]ionali din
compozi]ia acestora)
Dat fiind faptul c\ substituen]ii
lacrimali nu au contraindica]ii, se
pot utiliza când ochiul este ro[u [i
obosit?
Da! Lacrimile artificiale se pot
instila `n multe situa]ii, `n
particular când pacien]ii au ochii
ro[ii [i trebuie s\ a[tepte pân\ a
doua zi pentru vizita la
oftalmolog, sau dup\ `not, când `i
deranjeaz\ ochii [i nu [tiu ce s\
foloseasc\ pentru atenuarea
simptomelor.
{i când exist\ prurit?
~n caz de alergie, substituentul
lacrimal trebuie s\ cure]e ochiul
`ndep\rtând `n mare parte cauza.
Altfel spus, cu un substituent
lacrimal cu principiu activ
antiinflamator se poate `mbun\t\]i
cu mult simptomatologia!

34
 Oftalmologie

Retinopatia diabetic\,
principala cauză de orbire între
20 și 70 de ani
Prin termenul „retinopatie” se grupeaz\ toate afec]iunile retinei ap\rute consecutiv maladiilor
sistemice cum sunt: diabetul (retinopatia diabetic\), hipertensiunea (retinopatia hipertensiv\),
ateroscleroza (retinopatia arteriosclerotic\) [i alte modific\ri de natur\ endocrin\ (retinopatia
gravidic\).

iabetul Ce este retinopatia diabetic\ (RD)?

D zaharat
este o
modificare a metabolismului
carbohidra]ilor, proteinelor
[i lipidelor, caracterizat de o
insuficien]\ absolut\ sau
relativ\ de insulin\.
Diabetul zaharat este o
maladie insidioas\. Nu
degeaba a fost denumit
„silent killer – uciga[
silen]ios”. ~n multe cazuri,
diagnosticul este pus când
deja au ap\rut complica]ii
cronice grave.
Retinopatia diabetic\ este o complica]ie microvascular\ cu
specificitate `nalt\ pentru diabetul zaharat [i reprezint\ principala
cauz\ de orbire la pacien]ii cu vârste cuprinse `ntre 20 [i 74 de ani.
Dup\ 20 de ani de evolu]ie a bolii, aproape to]i pacien]ii cu diabet
zaharat de tip 1 [i mai mult de 60% dintre pacien]ii cu diabet
zaharat de tip 2 prezint\ un grad de retinopatie. Pân\ la 21% din
pacien]ii nou diagnostica]i cu diabet zaharat de tip 2 pot avea deja
Retinopatie Diabetic\!
~n caz de diabet, ochiul poate deveni bolnav `n secret!
RD `ncepe `nainte de deprecierea vederii [i este extrem
de important s\ fie descoperit\ [i tratat\ cât mai
curând posibil. Oftalmologul, la examinarea retinei, va
observa dac\ schimb\rile sunt ini]iate [i `n ce stadiu
sunt.

Aten]ie la simptome!
To]i pacien]ii cu diabet
zaharat sunt expu[i riscului de a
dezvolta retinopatia diabetic\, dar
riscul de apari]ie este mai mare `n
cazul `n care diabetul nu este bine
controlat cu medica]ie [i diet\.
Sc\derea vizibilit\]ii apare
doar atunci când boala afecteaz\
partea central\ a retinei, [i anume
macula. Din acest motiv, este
esen]ial un diagnostic [i un
tratament precoce. Cine este
afectat de diabet zaharat, chiar [i
`n absen]a unor tulbur\ri de
vedere, ar trebui s\ efectueze
vizite regulate la oftalmolog.
De[i pe parcursul anilor,
pacien]ii cu diabet zaharat pot

36

dezvolta complica]ii, cum ar fi
retinopatia diabetic\, acest risc
este redus dac\ se men]ine sub
control nivelul glucozei din sânge
prin medica]ie.
Terapia
disponibil\
pentru RD
Un remediu pentru regresia
retinopatiei diabetice nu exist\ din
p\cate. O terapie util\ pentru a
contracara progresia retinopatiei
este laser-ul. Fasciculul de lumin\
creeaz\ mici arsuri ale retinei.
Zonele afectate dup\ tratament
func]ioneaz\ mai pu]in, dar acest
lucru este un „sacrificiu” necesar
pentru a permite controlul bolii.
Cu siguran]\, tratamentul laser
nu trebuie `nceput la debutul
retinopatiei diabetice. Se intervine
numai `n cazul `n care exist\ un
risc semnificativ pentru vederea
pacientului.
~n cazuri mai severe
(hemoragie extins\, deta[are a
retinei) ar trebui s\ se foloseasc\
o procedur\ chirurgical\ de
vitrectomie.
Recent, se dovede[te foarte
interesant\ injectarea la nivelul
ochiului de preparate pe baz\ de
cortizon util `n monitorizarea
edemului macular. Aceast\
tehnic\ ofer\ rezultate de durat\
limitat\ dac\ nu este combinat\
cu alte terapii.
Oftalmologie
Exerci]iile fizice, o diet\ suplimente care s\
echilibrat\, asociate cu `mbun\t\]easc\ circula]ia
administrarea de suplimente sangvin\ pot preveni apari]ia
alimentare ce au ac]iune retinopatiei diabetice [i a altor
vasoprotectoare [i antioxidant\, complica]ii grave ale diabetului.
Inova]ii
Sunt foarte interesante diversele cercet\ri cu privire la
substan]ele farmacologice care au tendin]a de a controla o
parte din fazele patologice complexe, care sunt baza
progresiei retinopatiei. Printre acestea se afl\ deja `n studiu
preparate care interfereaz\, direct sau indirect, cu apari]ia
vaselor de neoforma]ie, dar nu au fost `nc\ utilizate `n practica
clinic\.
Precau]ii
Este util\ protejarea de soare cu ajutorul lentilelor cu filtre
care blocheaz\ radia]iile ultraviolete (UV). ~n unele situa]ii, este
indicat a alege lentilele medicale a c\ror culoare variaz\ de la
galben la portocaliu, de la ro[u la brun. Aceste lentile pe lâng\
protec]ia fa]\ de razele UV periculoase protejeaz\ [i de lumina
albastr\, `mbun\t\]ind vederea de contrast.
Ast\zi exist\ centre specializate care ofer\ asisten]\ gra]ie
sistemelor optice [i electronice asociate cu o reabilitare corect\.
Preparate care pot `mbun\t\]i
circula]ia retinei
Exist\ mai multe preparate active pe microcircula]ie care au
fost propuse pentru retinopatia diabetic\. Sunt preparate care
`mpiedic\ extravazarea lichidelor la nivelul capilarelor prin
consolidarea integrit\]ii peretelui [i, `n acela[i timp, au tendin]a de
a `mbun\t\]i fluxul sangvin `mbun\t\]ind metabolismul la nivelul
retinei. Aceste preparate, pe de o parte, reprezint\ o abordare
valoroas\ `n prevenirea daunelor retiniene, pe de alt\ parte, sunt
neconcludente atunci când boala este deja instalat\. Dar, dac\
este asociat\ cu terapia laser, acestea pot constitui un valoros
remediu care controleaz\ progresia bolii.
37
 Oftalmologie

{ofranul
o nouă frontieră pentru degenerescența
maculară legată de vârstă
Studii recente au pus `n eviden]\ rolul [ofranului `n prevenirea
degenerescen]ei maculare legate de vârst\ (DMLV), prin
`mbun\t\]irea metabolismului retinian [i al maculei implicit.

ofranul este un condiment bogate surse de carotenoizi, con]ine Culoarea galben-aurie a

{ ob]inut din Crocus sativus.

Acesta con]ine aproximativ
150 de substan]e aromatice volatile.
{ofranul este una dintre cele mai
substan]e cum ar fi luteina,
zeaxantina, licopenul [i mult alfa [i
beta caroten. Acesta con]ine, de
condimentului se datoreaz\
prezen]ei carotenoidului α-crocina,
considerat molecula distinctiv\
asemenea, vitamine (A, B1 [i B2). pentru activitatea acestui produs.

Dovezi [tiin]ifice
* Unul dintre primele studii
privind beneficiile [ofranului `n DMLV
a fost realizat de Universitatea din
Texas (1999): acesta a demonstrat
capacitatea crocinei de a `mbun\t\]i
fluxul de sânge la nivelul retinei [i
coroidei.
Mecanismul de ac]iune pare s\
implice vasodilata]ia, cre[terea
oxigen\rii ]esuturilor, [i protec]ia
antioxidant\.
4Ulterior au existat mai multe
studii cu privire la capacitatea
neuroprotectoare a [ofranului. ~n
2006, o lucrare realizat\ `n Seattle,
a demonstrat capacitatea crocinei
de a preveni eficient moartea prin
apoptoz\ a celulelor retinei (cultivate)
expuse la lumina albastr\ (420 nm)
[i alb\.
4~n 2008, la Universitatea din
Aquila, s-a examinat dac\ aportul de
[ofran a fost capabil s\ contracareze
efectele expunerii continue la lumina
puternic\ (BLC), folosind [obolani
albino[i. S-a demonstrat c\ [ofranul
protejeaz\ fotoreceptori de stresul
oxidativ, men]inând atât morfologia
cât [i func]ionalitatea retinei,
probabil ac]ionând `n reglarea mor]ii
programate a celulelor.
4~n anul 2010, la Universitatea
Sacro Cuore din Roma, a fost
efectuat un studiu pe pacien]i cu un
debut precoce al DMLV . Ace[tia au
fost trata]i timp de trei luni cu doze
zilnice de 20 mg de [ofran. Studiul a
fost realizat cu placebo. Dup\
tratament, pacien]ii care au primit
[ofran au prezentat o ameliorare
ERG-ului focal (`n termeni de
amplitudine) `n compara]ie cu cei
care au primit placebo. (4)
4Tot la Universitatea Catolic\
Sacro Cuore din Roma a fost
publicat\ `n iulie 2012 o lucrare `n
care se arat\ c\ [ofranul administrat
la pacien]ii cu `nceput de DMLV, la o
doz\ de 20 mg pe zi, `mbun\t\]e[te
func]ia macular\, aceast\
`mbun\t\]ire fiind prezent\ pe
`ntreaga perioad\ de urm\rire (14
luni ± 2).
4O publica]ie recent\ a ar\tat
apoi c\ efectul pozitiv al
supliment\rii cu 20 mg pe zi de
[ofran se manifest\ independent de
riscul genetic al pacien]ilor pentru
DMLV (efectul este pozitiv atât la
pacien]ii predispu[i genetic, cât [i la
cei care nu sunt predispu[i).
4Nu trebuie s\ uit\m de siguran]a
utiliz\rii! S-a demonstrat c\
administrarea la [obolani a 500
mg/kg de [ofran nu a indus leziuni
hepatice sau renale.

38
 Oftalmologie

Cum `]i dai seama dac\ ai

nevoie de ochelari de vedere?
Vederea neclar\ sau `nce]o[at\, nevoia de a apropia un
obiect sau de a-l `ndep\rta de ochi pentru a vedea mai bine,
`nro[irea sau usturimea ochilor... iat\ principalele semne ale
problemelor de vedere. Consult\ un oftalmolog, fiindc\ e
posibil s\ ai nevoie de ochelari de vedere!

iciile de refrac]ie sunt cauze frecvente de purtare a

V ochelarilor, atât la vârst\ adult\, cât [i `n copil\rie. Cum

apar viciile de refrac]ie? La trecerea prin mediile transparente
ale ochiului, razele de lumin\ sufer\ un proces de refrac]ie, adic\ `[i
modific\ direc]ia, `n a[a fel `ncât proiec]ia imaginilor s\ se fac\ pe
retin\. Când nu se `ntâmpl\ astfel, apar viciile de refrac]ie. Acestea
nu sunt considerate boli, ci deform\ri ale unor structuri oculare cu
care ne na[tem.

Miopia
Miopia este una din cele mai comune
deficien]e de vedere care se manifest\ prin
imposibilitatea de a vedea lucrurile de la
distan]\. Razele de lumin\ se focalizeaz\ `n
fa]a retinei, de unde imposibilitatea de a
distinge clar obiectele aflate la distan]\.
„Miopia este o problem\ de vedere
foarte comun\. ~n cazul elevilor, din cauza
miopiei le pot fi afectate rezultatele [colare,
`ntrucât copiii nu reu[esc s\ vad\ bine la
tabl\, nu se pot concentra [i le este dificil
s\ practice sporturi sau alte activit\]i
extra[colare. Miopia poate fi corectat\ u[or
cu ochelari de vedere sau lentile de contact
pentru miopie”, sus]ine medicul oftalmolog
Beatrice Voiculescu.
Astigmatismul
Astigmatismul este un defect de vedere cauzat de
inegalitatea curburii corneei sau a cristalinului, care
face ca persoana `n cauz\ s\ nu mai vad\ bine nici la
dep\rtare, nici la apropiere. Imaginea se formeaz\ `n
mai multe locuri. „Astigmatismul poate cauza o vedere
blurat\ [i distorsionat\ la orice distan]\. Poate fi u[or
corectat cu ochelari sau lentile de contact pentru
astigmatism”, ne asigur\ oftalmologul.
Hipermetropia
Hipermetropia este o deficien]\ de vedere care se
manifest\ prin imposibilitatea de a vedea lucrurile clar
de la o distan]\ mic\. Razele de lumin\ se focalizeaz\
`n spatele retinei, urmarea fiind dificultatea de a
distinge obiectele aflate aproape. Aceasta se poate
corecta u[or prin ochelari sau lentile de contact.

40
 Oftalmologie

Prezbitismul
Prezbitismul este o afec]iune a vederii prin
care cristalinul `[i pierde capacitatea de a se
concentra, astfel c\ obiectele din apropiere
devin dificil de v\zut. „Prezbitismul nu poate fi
vindecat, `ns\ poate fi corectat cu ochelari de
vedere, lentile de contact si lentile
suplimentare progresive sau bifocale”, explic\
oftalmologul.
Strabismul
Strabismul este o afec]iune vizual\ `n care ambii
ochi nu pot focaliza aceea[i imagine `n acela[i timp;
„Strabismul apare atunci când ochii `ncearc\ s\
compenseze alte afec]iuni oftalmologice, cum ar fi
hipermetropia. De cele mai multe ori se corecteaz\ de
la sine când copilului `i este rezolvat\ problema
ini]ial\ de vedere care a avut ca [i cauz\ strabismul”,
sus]ine doctor Beatrice Voiculescu.

Cataracta
~nce]o[area vederii, nevoia
de a schimba des ochelarii,
dificultatea de adaptare la
vederea nocturn\,
sensibilitatea la lumina solar\
sunt doar câteva dintre
nepl\cerile cataractei.
Cataracta const\ `n opacifierea
cristalinului, `n mod normal
transparent. Dac\ `n cazul
cataractei comune nu se
cunosc cauzele, dar se cunosc
factori de risc: expunerea
excesiv\ la soare, expunerea la
ultravioletele din cabine de
bronzat, fumatul, consumul de
alcool. Este important s\ se
depisteze cataracta `ntr-o faz\
incipient\, efectuând periodic
controlul oftalmologic, mai
ales dup\ vârsta de 60 de ani.
Dac\ nu se iau m\suri
`mpotriva cataractei, se poate
ajunge la orbire.

Radia]iile
monitorului
Fie c\ por]i sau nu ochelari de
vedere, dac\ lucrezi mult la calculator
(peste 5 ore pe zi), oftalmologii
recomand\ purtarea lentilelor antireflex.
Ei sus]in c\ acest tip de lentile protejeaz\
ochiul de radia]iile monitorului [i `nl\tur\
disconfortul statului `ndelungat `n fa]a
acestuia, care se manifest\ prin
sensibilitate crescut\ la lumin\, dureri de
ochi, vedere neclar\, senza]ie de ochi
uscat, ochi ro[ii, dureri de cap.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Ochelarii de soare nu sunt un moft. Oftalmologii
subliniaz\ c\, a[a cum se ap\r\m pielea de soare, este
la fel de important s\ ne protej\m [i ochii. Ochiul este
extrem de sensibil la ultraviolete, absorbite de cristalin,
ducând la `mb\trânirea lui `nainte de vreme [i
dezvoltarea timpurie a cataractei.
Cine trebuie s\ poarte ochelari de soare:
4orice persoan\ care poart\ ochelari de vedere,
4to]i cei care simt c\ lumina puternic\ a soarelui `i
deranjeaz\,
4oricine practic\ sporturi de iarn\.

41

laucomul se
G caracterizeaz\ prin
cre[terea tensiunii
intraoculare [i sc\derea
acuit\]ii vizuale. Aceast\
boal\ a ochiului este deseori
asociat\ cu o cre[tere a
presiunii intraoculare, dar
poate exista [i atunci când
presiunea este normal\. {i
invers, putem avea o
presiune intraocular\ mare,
f\r\ `ns\ a avea glaucom. O
serie de factori duc la
cre[terea riscului de
glaucom:
4istoricul familiei (cazuri de
glaucom `n familie)
4`mb\trânirea
4diabetul [i bolile
vasculare
4miopia sever\.
Semnele [i simptomele cele mai des raportate
4~nro[irea fantei palpebrale
4Edemul fantei palpebrale
(umflarea pleoapelor)
4Hiperemie conjunctival\
42
Oftalmologie
De ce sunt necesare
lacrimile artificiale
`n caz de glaucom
Glaucomul este o boal\ de ochi ce produce atrofierea
nervului optic [i `ngustarea câmpului vizual. Câmpul vizual
este suprafa]a perceput\ de ochi atunci când fix\m privirea
drept `nainte.
Efecte ale tratamentului
antiglaucomatos topic
Colirele antiglaucomatoase
reprezint\ prima linie terapeutic\
pentru glaucomul primar cu
unghi deschis.
Tot mai multe date arat\ c\
o terapie prelungit\ cu produse
farmacologice
antiglaucomatoase topice poate
duce la modific\ri semnificative
ale conjunctivei [i func]iei
lacrimale, care se pot traduce `n
modific\ri ale fiziologiei
suprafe]ei oculare.
Terapia cronic\ pe baz\ de
colire hipotonizante poate
dermina o hiperemie
conjunctival\ [i modific\ri ale
epiteliului conjunctival datorate
utiliz\rii conservantului, dar [i
(`nro[irea ochiului)
4Modific\ri corneene
4Sindrom de ochi uscat
4Arsur\
4Prurit
mecanismului de ac]iune a unor
principii activi.
Modific\rile observate pot fi,
deci, restrânse `n 3 factori:
l Ac]iunea direct\ a
principiului activ al produsului
farmaceutic.
l Nocivitatea conservan]ilor.
l Durata tratamentului.
Aceste eviden]e se reflect\
inevitabil asupra metodei de
gestiune a pacien]ilor `n terapia
cronic\ pentru glaucom, nu
numai `n ceea ce prive[te
modific\rile datorate patologiei
de baz\ ci [i leziunilor iatrogene,
`n special ale suprafe]ei oculare,
secundar utiliz\rii cronice a
colirelor antiglaucomatoase.
4Fotofobie
4Lacrimare
4Pleoape grele
4Senza]ie de corp str\in
Nout\]i medicale `n oftalmologie
„Epidemie”
de miopie
la nivel mondial
Un studiu efectuat `n Marea
Britanie arat\ c\ aproape
jum\tate popula]ia activ\ sufer\
de miopie. ~n condi]iile `n care
adolescen]ii stau `n fa]a ecranelor,
`n medie, zilnic, opt ore, num\rul
celor afecta]i de miopie cre[te `n
mod similar unei epidemii. ~n
prezent, se `nregistreaz\ nu numai
o cre[tere a num\rului tinerilor
afecta]i de miopie, dar [i apari]ia
acestei boli la vârste din ce `n ce
mai mici. La categoria de vârst\
16 [i 24 de ani, un tân\r din
patru este miop. ~n opinia
speciali[tilor, pentru acest fenomen
principal\ vin\ o au ecranele
oricare ar fi ele: calculator, laptop,
smartphone, tablet\ etc. Dar
aceasta nu-i totul. Lipsa expunerii
la lumina natural\, exterioar\,
oblig\ ochiul s\ se adapteze la
luminatul interior, artificial. Medicii
recomand\ s\ st\m mai mult `n
exterior pentru a oferi ochilor
posibilitatea de a se odihni.
44
Primul ochi bionic,
implantat unui
pacient cu
degenerescen]\
macular\
Ray Flynn (80 ani), care
suferea de degenerescen]\
macular\ legat\ de vârst\, este
primul pacient din lume c\ruia i
s-a implantat un ochi bionic.
Opera]ia a avut loc la
Manchester Royal Eye Hospital,
la data de 22 iulie 2015, iar
rezultatul este un succes.
Pacientul [i-a rec\p\tat vederea
central\ dup\ ani `ntregi `n care
era aproape nev\z\tor. El
suferea de forma uscat\ a bolii,
care `mpiedic\ vederea
central\, pacientul nefiind
capabil s\ citeasc\, s\ conduc\
sau s\ priveasc\ la televizor.
Deocamdat\, niciun tratament
nu permite vindecarea
degenerescen]ei maculare.
Laserul `n
oftalmologie
Oftalmologia reprezint\
primul domeniu `n care s-a
cercetat utilizarea `n scopuri
terapeutice a LASER-ului
(amplificarea luminii prin
stimularea emisiei de radia]ii). {i
tot `n oftalmologie este din ce `n
ce mai folosit `n tratarea unor
afec]iuni sau `n prevenirea unor
complica]ii, precum [i `n interven]ii
cu rol estetic. Cea mai important\
indica]ie o reprezint\ retinopatia
diabetic\, complica]ie grav\ a
diabetului zaharat necontrolat,
care poate fi ]inut\ sub control `n
urma opera]iei cu laser. Cel mai
frecvent `ns\ laserul este folosit `n
corectarea viciilor de refrac]ie
(miopie, hipermetropie,
astigmatism). Miopia se poate
reduce cu mare exactitate pân\ la
6-7 dioptrii, hipermetropia pân\
la 3-4 dioptrii, iar astigmatismul
maximum 3 dioptrii.
 Oftalmologie

Degenerescen]a macular\:
SOS pierderea vederii
Degenerescen]a macular\ legat\ de vârst\ (DMLV) este cauza principal\ a pierderii vederii
dup\ vârsta de 50 de ani.

n prezent se Ce este degenerscen]a macular\?

~ estimeaz\ c\
aproximativ 130 de
milioane de oameni sufer\
Degenerescen]a macular\ legat\ de vârst\ este o boal\ a
ochiului caracterizat\ de deteriorarea retinei [i pierderea vederii
centrale. Una dintre principalele cauze este reprezentat\ de
de aceast\ boal\. ~n
`naintarea `n vârst\ [i de `mb\trânirea retinei, cauzat\ de
România nu exist\ o
combinarea unor factori ca fumatul, obezitatea, hipertensiunea, iris
asemenea estimare, dar se
decolorat [i expunerea excesiv\ la lumina solar\. Când razele
presupune c\ aceast\ boal\
ultraviolete penetreaz\ ochiul [i interac]ioneaz\ cu oxigenul, se
afecteaz\ peste un million de
formeaz\ ni[te molecule foarte agresive, numite radicali liberi, care
oameni (persoane `n vârst\
distrug anumite celule importante ale maculei (celulele cu conuri [i
de peste 50 de ani, dar a fost
celulele cu bastona[e). Celulele deteriorate se acumuleaz\ chiar `n
diagnosticat\ [i la pacien]i cu
grosimea maculei (partea central\ a retinei) [i formeaz\ depozite
vârsta sub 50 de ani).
numite drusen (maculopatie uscat\).

Protejarea vederii `mpotriva efectelor negative

ale luminii solare
Media de vârst\ a crescut, `n
consecin]\ ochii [i pielea absorb
`n medie o cantitate mai mare de
radia]ii nocive decât `n trecut.
Extrem de important\ este
protec]ia, mai ales când exist\
diver[i factori de risc, pentru a
preveni boli grave cum este
degenerescen]a macular\ legat\
de vârst\ (DMLV).
4Protec]ia `mpotriva radia]iilor
solare: ochelari [i [apc\!
Vederea este protejat\
`mpotriva razelor ultraviolete prin
evitarea expunerii la soare la
orele amiezii [i folosind ochelari
de soare corespunz\tori. Lentilele
trebuie s\ garanteze protec]ia
`mpotriva razelor UV.
4Alimenta]ia corect\ [i foarte
variat\!
Vitaminele [i s\rurile
minerale ajut\ la combaterea
acumul\rii a[a-zi[ilor „radicali
liberi” care pot afecta diferite
structuri ale ochiului [i `n
principal retina. Aceste substan]e
definite „antioxidan]i” sunt
vitaminele A, C, [i E, beta-
carotenul [i luteina, elemente
cum sunt zincul [i seleniul. Se
g\sesc `n fructe ca portocale,
kiwi, piersici [i `n legume ca
ardei, ro[ii, morcovi [i

45
 Oftalmologie

mai ales `n legumele cu frunze

ca spanacul, broccoli, salata
verde etc. V\ recomand\m
a[adar s\ consuma]i cât mai
multe dintre aceste alimente.

4Suplimentul natural: luteina

Luteina este un pigment
galben care se g\se[te `n
numeroase legume, fructe,
cereale [i chiar `n g\lbenu[ul de
ou. ~n organismul uman se
4Omega 3: acizii gra[i – eicosapentaenic) sunt foarte
acumuleaz\ mai ales `n ochi [i importan]i pentru capacitatea
prietenii s\n\t\]ii
cu prec\dere `n macul\. Este un Acizii gra[i polinesatura]i cu vizual\ deoarece compun
puternic antioxidant [i protejeaz\ caten\ lung\ din uleiul de pe[te membrana fotoreceptorilor
structurile ochiului `mpotriva [i cunoscu]i sub numele de (celulele cu conuri [i celulele cu
ac]iunii negative a radicalilor Omega 3, sunt foarte importan]i bastona[e). Ac]ioneaz\ prin
liberi. ~mpreun\ cu zeaxantina pentru s\n\tatea ochiului [i al dou\ mecanisme: pe de o parte
formeaz\ „pigmentul macular”, contribuie la refacerea
un fel de „filtru” care absoarbe
razele luminii albastre [i razele
ultraviolete (UV) `mpiedicând
radia]iile nocive s\ ajung\ [i s\
afecteze ]esutul sensibil al retinei. sistemului nervos uman. Ace[ti
acizi gra[i „prieteni” ajut\ `ntr- fotoreceptorilor dup\ o afec]iune
Cu alte cuvinte, luteina poate
adev\r la conservarea func]iilor cauzat\ de radia]iile luminoase,
fi definit\ ca o „pereche natural\
membranelor celulare, mai ales reprezentând materia prim\
de ochelari de soare” activ\ 24
ale Sistemului Nervos Central [i pentru refacerea pere]ilor
de ore din 24. ~ns\ luteina nu
ale retinei. ~n special dou\ tipuri acestora, pe de alt\ parte
este produs\ de organismul
de Omega 3, DHA (acidul faciliteaz\ procesul de
uman [i poate fi doar asimilat\ fototransduc]ie [i deci a vederii.
docosahexaenoic) [i EPA (acidul
din alimenta]ie sau suplimente
alimentare. Cercet\torii au
demonstrat c\ o diet\ bogat\ `n TREBUIE SĂ ȘTII!
lutein\ sau un supliment de Omega 3 [i cu luteina ac]ioneaz\ `mpreun\ pentru protejarea
lutein\ poate reduce riscul retinei de efectele nocive cauzate de lumina solar\ [i contribuie
apari]iei degener\rii maculare la reducerea riscului de apari]ie sau agrav\rii bolilor retinei,
legate de vârst\ (DMLV). cum este degenerescen]a macular\ legat\ de vârst\.

46
 Oftalmologie
10 reguli esen]iale
Relaxeaz\-]i ochii
1 periodic
Când lucrezi mult timp la
calculator f\r\ s\ iei pauze, ochii
t\i obosesc mult mai repede [i te
po]i confrunta cu senza]ii de
usturime sau arsur\, l\crimare [i
`nce]o[area privirii, din cauza
faptului c\ nu clipe[ti atât de des
pe cât ar trebui. Relaxarea [i
odihnirea ochilor sunt esen]iale
dup\ o sesiune `ndelungat\ de
lucru `n fa]a calculatorului. Un
oftalmolog american propune un
exerci]iu inedit pentru relaxarea
ochilor dup\ statul la calculator.
Este vorba despre „20-20-20-
20”, un exerci]iu care presupune
ca la fiecare 20 de minute, s\-]i
iei ochii de la monitor pre] de 20
de secunde, s\ clipe[ti de 20 de
ori [i s\ prive[ti la un obiect mai
`ndep\rtat alte 20 de secunde
(sau pân\ numeri `n gând la
20). Repetat de câteva ori pe zi,
acest exerci]iu va ajuta ochii s\
48
pentru
s\n\tatea
ochilor
Cititul, privitul la televizor, condusul ma[inii [i chiar simplul
mers pe strad\ sunt activit\]i care solicit\ ochii. Peste 85%
din leg\tura omului cu lumea se realizeaz\ cu ajutorul
ochilor. Nu `ntâmpl\tor exist\ expresia „a avea grij\ ca de
lumina ochilor”. Iat\ 10 sfaturi `n acest sens.
se odihneasc\ [i s\ nu se [i `nr\ut\]i simptomele. Clipitul
suprasolicite. este cel mai bun exerci]iu [i
ofer\ masarea natural\ a
Respect\ igiena ochilor ochilor, `ndep\rtând totodat\
2O igien\ corect\ asigur\ o
praful sau eventualii corpi str\ini
care pot crea senza]ia de
conservare a frumuse]ii ochilor [i mânc\rime, usturime, l\crimare
poate ajuta `n prevenirea unor sau vedere `nce]o[at\.
afec]iuni oftamologice. Utilizeaz\
[erve]ele umede pentru [tergerea Spal\ ochelarii cu s\pun
ochilor de câteva ori pe zi.
Pentru confortul ocular po]i apela
4 lichid
~n cazul `n care e[ti purt\tor
[i la lacrimi artificiale. de ochelari, trebuie s\ [tii c\ [i
ace[tia trebuie igieniza]i pentru a
Aten]ie la gesturi limita riscul infec]iilor oculare.
3
Evit\ atingerea frecvent\ a
A[a c\ dac\ vrei s\ cure]i
ramele [i lentilele, spal\-le cu
ochilor, indiferent de motive; detergent lichid de mâini [i
aceast\ ac]iune poate irita ochii cl\te[te-le cu ap\ c\lcu]\.

Controleaz\ lumina
5Folose[te lumin\ cald\,
difuz\ `n locuin]\ sau `n spa]iile
unde `]i petreci o bun\ parte a
timpului. Evit\ `n schimb pe cât
posibil expunerea la lumin\
albastr\ a neoanelor, becurilor
LED sau cea emis\ de tablete,
telefoane mobile, mai ales
`nainte de culcare.
Atunci când cite[ti, scrii, co[i,
g\te[ti, lumina trebuie s\ cad\
pe obiect, nu pe ochi [i s\ vin\
din partea stâng\. Dac\ lumina
nu este suficient\, ochiul
obose[te mai repede. Distan]a
optim\ `ntre ochi [i carte sau
ecranul de pe care cite[ti este de
25-30 de cm.
Reguli stricte dac\ por]i
6 lentile de contact
Dac\ obi[nuie[ti s\ por]i
lentile continuu, atât `n timpul
zilei cât [i pe timpul nop]ii trebuie
s\ [tii c\ riscul unei infec]ii este
de 10 ori mai mare. Respect\ cu
stricte]e regulile de `ngrijire [i
utilizare a lentilelor. Pentru a evita
eventualele probleme este
recomandat s\-]i examinezi `n
fiecare diminea]\ ochii dac\
obi[nuie[ti s\ por]i un model de
lentile potrivit [i pe timpul nop]ii.
Mergi periodic la
7 oftalmolog
Dac\ ai senza]ii de
usc\ciune, ro[ea]\ sau arsur\ la
nivelul ochilor trebuie s\ mergi
neap\rat la un consult
oftalmologic. Acestea sunt câteva
semnale de alarm\ pe care nu
trebuie s\ le ignori niciodat\.
Purt\torii de ochelari, de lentile
de contact sau cei care se [tiu cu
anumite probleme de vedere
trebuie s\ efectueze periodic
controale oftalmologice.
Ai grij\ la cremele
8 pentru ochi [i machiaj
Alege-le doar pe cele mai
sigure, naturale, verific\ lista cu
ingrediente [i nu te zgârci,
deoarece investi]iile `n aceast\
direc]ie nu vor fi niciodat\ de
prisos pentru c\ vorbim despre
ochii t\i.
9 Odihne[te-te suficient
Un program de somn
adecvat te va ajuta nu numai s\
evi]i cearc\nele [i pungile de sub
ochi, dar este important [i pentru
s\n\tatea intern\ a globului
ocular.
Nicio zi f\r\ alimente
10 care protejeaz\ ochii
Cele mai eficiente alimente
care te ajut\ s\ reduci riscul
confrunt\rii cu afec]iuni oculare
degenerative sunt urm\toarele:
Pe[tele – este o surs\
excelent\ ce furnizeaz\ suport
structural pentru membranele
Oftalmologie
celulare. Este recomandat pentru
tratarea degenerescen]ei
maculare [i pentru p\strarea
s\n\t\]ii ochiului.
Spanacul, varza [i salata –
legumele cu frunze verzi sunt
bogate `n caroteni, `n special `n
lutein\. Luteina protejeaz\
macula de arsurile solare [i de
lumina fosforescent\.
Oul – este bogat `n cistein\,
sulf, lecitin\, aminoacizi [i
luteina. Aceste componente
previn formarea cataractei.
Usturoiul [i ceapa – prezint\,
de asemenea, un con]inut bogat
de sulf, necesar producerii de
glutemin\, un important
antioxidant atât pentru ochi, cât
[i pentru `ntregul organism.
Soia – sc\zut\ `n gr\simi,
bogat\ `n proteine, soia este un
elemet de baz\ ce nu ar trebui
s\ lipseasc\ din diet\. Soia mai
con]ine acizi gra[i esen]iali,
vitamina E [i agen]i
antiinflamatori.
Fructele [i legumele
portocalii – con]in vitamina A, C,
E [i beta-caroten. Caisele,
pepenele galben, piersicile,
morcovii, ardeii sunt alimente
foarte importante pentru vedere.
Afinele [i strugurii – aceste
fructe ajut\ cu prec\dere ochiul
`n timpul vederii nocturne. Uleiul
de m\sline – acest tip de ulei
monosaturat este o alternativ\
s\n\toas\ a untului [i mai ales
margarinei.
49
 Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

[tia]i c\...
>> >> Femeile zâmbesc `n
medie de 62 de ori >>
Este mai u[or s\ zâmbim decât s\ fim sup\ra]i. Pentru a zâmbi punem `n mi[care doar 17
mu[chi, iar ca s\ ne `ncrunt\m avem nevoie de 43 de mu[chi.

Corpul uman posed\ nu mai

pu]in de 639 de mu[chi.

>>
pe zi, fa]\ de b\rba]i Alc\tui]i din fibre elastice,
care zâmbesc de 8 mu[chii se contract\ [i se
ori pe zi. decontract\, f\când posibil\
mi[carea. Când st\m `n
picioare utiliz\m 300 de
Doar o persoan\ mu[chi doar pentru a ne
din 4 este men]ine echilibrul. Afla]i mai

>>
mul]umit\ de multe curiozit\]i despre
zâmbetul s\u. mu[chii corpului uman.

>> >>
Masa muscular\ reprezint\ aproximativ 40% din totalul greut\]ii corporale. De fapt, mu[chii
sunt cele mai dense ]esuturi din corpul uman. De obicei, atunci când vrem s\ sl\bim, corpul
`ncepe s\ utilizeze rezervele de gr\sime, iar apoi `ncepe s\ piard\ din masa muscular\.

Alimentele au nevoie
>>

Pentru a face un singur pas de 7 secunde pentru

>>
intr\ `n ac]iune 200 de mu[chi? a ajunge din gur\ `n
Cum, `n medie, o persoan\

>>
stomac.
face 10.000 de pa[i zilnic, cei
O persoan\ clipe[te
200 de mu[chi au de lucru
de circa 4.200.000 de
serios.
ori pe an. Femeile Pe un singur picior
clipesc de dou\ ori

>>
tr\iesc `n jur de o
mai mult decât Limba este cel mai puternic
mie de miliarde de
b\rba]ii. mu[chi al corpului, propor]ional
bacterii.
cu dimensiunea sa.

Când ne este frig, mu[chii se contract\ involuntar. Astfel se explic\ tremuratul. Contrac]iile
musculare au `ns\ un rol important: produc energie pentru a `nc\lzi corpul.

50
>> >>
Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

>>
Pe m\sur\ de `naint\m `n vârst\, `ntre 30 [i 70 de Smal]ul din]ilor este cea mai
ani, pierdem `n mod natural jum\tate din masa tare [i mineralizat\
muscular\ [i din for]a corespunz\toare. F\r\ substan]\ din corp.
activitate fizic\, pierderea dup\ 30 de ani poate
atinge 3-5% pe deceniu. Dac\ facem activitate fizic\, F\r\ saliv\ este imposibil s\
pierderea se reduce substan]ial, dar este inevitabil\. mânc\m sau s\ sim]im
Procesul de diminuarea a masei musculare se

>>
gustul alimentelor.
nume[te sarcopenie. Sedentarismul [i denutri]ia sunt
factori majori care duc la topirea mu[chilor.

Singurul mu[chi din corpul uman care nu se opre[te

niciodat\ este inima. ~n medie, inima unui om bate de 60-

>>
100 de ori pe minut. Num\rul b\t\ilor inimii variaz\ `n
func]ie de activit\]ile noastre: `n timp ce dormim ritmul este
cel mai lent, `n schimb atinge cote maxime când facem sport.

Cei mai mici mu[chi se afl\ `n urechea medie. Tot acolo se

>>
afl\ [i cele mai mici oase: ciocanul, nicovala [i sc\ri]a. Ace[ti
mu[chi mici (mu[chiul tensor al timpanului [i mu[chiul
sc\ri]ei) au un rol major la nivelul auzului: `ntreg lan]ul
osicular este pus `n mi[care prin contrac]ia acestor mu[chi.

>>
Oamenii se nasc cu toate fibrele musculare pe care le vor avea de-a lungul vie]ii. Fibrele
musculare nu se `nmul]esc, ci cresc `n dimensiune, sub influen]a unor factori: mo[tenire
genetic\, sex, nivel de activitate fizic\.

>>
Globul ocular cânt\re[te pu]in sub 30 de grame [i are un
>>

diametru de aproximativ doi centimetri. Doar o [esime din

suprafa]a sa total\ se vede.

Corneea este singurul ]esut

din corpul t\u care nu
con]ine vase de sânge. Ea
este hr\nit\ cu ajutorul
lacrimilor, care au [i rol
antibacterian.
Imaginea perceput\ de ochiul uman [i transmis\ la creier
este „cu susul `n jos”. Scoar]a cerebral\ este cea care
prelucreaz\ imaginea, astfel `ncât noi s\ percem realitatea
a[a cum este de fapt. Rezolu]ia imaginilor pe care le vedem
este de 576 de megapixeli. Un aparat foto semiprofesional
are o rezolu]ie de 10 megapixeli.

51
 Reumatologie

3 `ntreb\ri [i r\spunsuri
despre durerea de spate
Care sunt cele mai noi principii de tratament `n cazul durerii de spate?
hidurile europene de

G tratament prev\d o
nou\ abordare a
durerii de spate ce presupune
C\ldura este benefic\
`n cazul durerii de spate?
~n majoritatea cazurilor, durerea de spate este de origine
tratamentul conservator. ~n mecanic\, adic\ se asociaz\ cu efort fizic excesiv, traumatisme,
lipsa unei boli grave ca [i posturi vicioase, sedentarism. ~n aceste cazuri, aplicarea local\ a
cauz\ de lombalgie termoterapiei este o solu]ie eficient\ pentru calmarea durerii.
(traumatism, afectare C\ldura ac]ioneaz\ benefic asupra ]esuturilor moi: mu[chi,
neurologic\, durere constant\ tendoane, ligamente. Cum `n majoritatea cazurilor durerea acut\ de
non-mecanic\, cancer [.a.), spate este provocat\ de o contractur\ puternic\ a musculaturii
strategia conservatoare paravertebrale, c\ldura este indicat\ cu predilec]ie `n astfel de
presupune administrarea unui situa]ii. Aplicarea local\ a c\ldurii reprezint\ o metod\ sigur\ [i
tratament local [i general, ce
eficient\ pentru reducerea durerii de spate [i redobândirea
are urm\toarele obiective:
mobilit\]ii. Iar pentru a profita de efectele binef\c\toare ale c\ldurii,
- reducerea durerii [i a
nu mai suntem nevoi]i s\ apel\m la buiote, cataplasme sau alte
inflama]iei,
leacuri de pe vremea bunicii. Acum avem la dispozi]ie metode
- redobândirea mobilit\]ii,
moderne de termoterapie, cum sunt cremele `nc\lzitoare.
- men]inerea pacientului `n
activitate. Sedentarismul poate duce la
Potrivit ghidurilor apari]ia durerilor de spate?
terapeutice recente, repausul la
Num\rul persoanelor care ajuns la concluzia c\
pat nu este recomandat ca [i
sufer\ din cauza durerii de sedentarismul este una dintre
tratament, dimpotriv\, studiile
spate este `n continu\ cre[tere principalele cauze ale apari]iei
au ar\tat c\ imobilizarea `n
`n ultimii 20 de ani, mai ales durerilor de spate. Dac\ `n
pat se asociaz\ cu o
`n ]\rile industrializate [i `n trecut cei care sufereau dureri
recuperare slab\ [i prelungit\.
rândul persoanelor cu vârste de spate erau `n principal
Pacien]ii sunt `ncuraja]i s\ `[i
cuprinse `ntre 30 [i 50 de ani. oameni cu meserii ce presupun
continue activitatea zilnic\,
Este interesant de remarcat suprasolicitare fizic\, `n
inclusiv serviciul. ~n schimb, nu
faptul c\, de[i nivelul de prezent majoritatea celor care
li se recomand\ efort fizic,
munc\ fizic\ a sc\zut `n acuz\ dureri de spate lucreaz\
gimnastic\ medical\, masaj –
ultimele decenii, num\rul mult timp la birou, sunt
`n faza acut\ a bolii.
cazurilor de lombalgie a persoane afectate de stres [i
crescut semnificativ. Astfel s-a de sedentarism.

52
 Psihologie

Despre imaginea
[i aprecierea de sine
Imaginea de sine este o reprezentare mental\ a h\r]ii corpului nostru, pe care o folosim ca s\
auto-judec\m apari]ia noastr\ extern\. Pentru cei mai mul]i dintre noi este o potrivire relativ
echitabil\ `ntre felul `n care credem noi c\ ar\t\m (apari]ie subiectiv\) [i felul `n care le
ap\rem celorlal]i (apari]ie obiectiv\). ~ntr-o anumit\ m\sur\ `ns\, imaginea de sine este
idealizat\ [i se bazeaz\ pe ideea de cum ne-ar pl\cea, de fapt, s\ ar\t\m.

Diana Nicolescu Imaginea de sine se modific\ o dat\ cu vârsta [i se

Psiholog [i psihoterapeut `n
psihoterapii scurte orientate pe
resurse [i solu]ii
www.diananicolescu.ro
diana@diananicolescu.ro
Telefon: 0734 721 941
actualizeaz\ constant, pe m\sur\ ce noi hr\nim creierul cu
informa]ii zilnice despre felul `n care ar\t\m. Dac\ nu ne-am
privi `n oglind\ câ]iva ani, probabil am suferi un [oc dac\ ne-
am vedea chipul, dintr-o dat\, ridat. ~n acest sens, copiilor li se
dau de la o vârst\ foarte mic\ tot felul de juc\rii cu material
reflectorizant, ca s\ se poat\ recunoa[te `n oglind\ [i s\ se
obi[nuiasc\ cu imaginea de sine. ~n psihologie, exist\ un stadiu
al oglinzii care se bazeaz\ pe ideea c\ nou-n\scu]ii, de pild\,
`ncep s\ fie fascina]i de oglind\ sau alte obiecte care induc
apercep]ie (integrare de con]inut, pe fondul unor informa]ii
deja existente, ca totul s\ capete un sens) `ncepând cu 6 luni,
de[i nu se recunosc pe ei `n[i[i decât de la 18 luni.

Privitul `n oglind\
Testul Rouge, efectuat
pentru prima dat\ de Beulah
Amsterdam de la Universitatea
din Carolina de Nord, arat\ c\
`ntre 6-12 luni copilul se poart\
ca [i cum `n oglind\ ar fi
altcineva, `ntre 13-20 de luni
copiii care se privesc `n oglind\
au tendin]a s\ se retrag\ [i nu
par `n mod deosebit ferici]i c\
se v\d, iar de la 20 de luni `n
sus se recunosc cu certitudine
pe ei `n[i[i, acesta fiind [i
punctul de distinc]ie dintre noi
[i ceilal]i, care este fundamental
pentru succesul social.
Dac\, de pild\, nu ne-am
mai privi `n oglind\ `ncepând
cu 30 de ani [i ne-am uita
dintr-o dat\ la 60, am suferi un
[oc. La fel se `ntâmpl\ [i atunci

54

când imaginea noastr\ sufer\
schimb\ri bru[te `n urma unor
accidente sau a unor boli care
Ceilal]i ne
v\d a[a cum
ne vedem noi
Imaginea de sine se
formeaz\ [i din feedback-ul
celorlal]i. Bun\oar\, feedback-ul
pozitiv sau negativ poate
influen]a felul `n care ne sim]im
sau gândim. ~n mod egal, felul
`n care noi ne sim]im deja
(grase, nemul]umite de sine,
neiubite etc) poate avea un
impact asupra celorlal]i. Un
exemplu pozitiv sunt
manechinele super size, sau
femei precum Marilyn Monroe
sau Anna Nicole Smith, care [i-
au purtat multele kilograme cu
mândrie [i senzualitate, impresia
general\ fiind wow, ce super sexy
sunt!. Evident, p\rerile pot fi
`mp\r]ite.
Pe de alt\ parte, dac\ `n loc
de a v\ purta noile rotunjimi cu
mândrie, vi le purta]i cu dispre]
de sine [i vinov\]ie, ve]i transmite
[i celorlal]i acest mesaj. ~n cele
din urm\, cum v\ poate aprecia
altcineva, dac\ voi v\ displace]i?
De ce s\ le cerem celorlal]i s\ ne
plac\ sau s\ ne iubeasc\ dac\
noi nu suntem capabili s\ ne
placem sau s\ ne iubim?
Psihologie
desfigureaz\. ~n cazul femeilor n\scut, [ocul este oarecum
care au suferit modific\ri asem\n\tor, de[i modific\rile
corporale majore, dup\ ce au au avut loc timp de 9 luni.
A[tep\rile nerealiste
Un alt motiv care contribuie la nefericirea femeilor
nemul]umite de felul `n care arat\ ar fi a[tept\rile
nerealiste. ~ncerc\m s\ avem uneori corpul pe
care, de fapt, nu l-am avut niciodat\. Presiunea care ne vine
din mass-media [i din societate este prea mare. Nou\,
femeilor obi[nuite, ne sunt date drept exemplu persoane
publice care tr\iesc de pe urma imaginii [i care arat\ cu
non[alan]\ cum [i-au rec\p\tat corpul dup\ o s\pt\mân\ de
la na[tere, `n condi]iile `n care au avut probabil un antrenor
personal, diet\ dat\ de un specialist, o armat\ de bone care s-
au sculat peste noapte ca s\ hr\neasc\ copiii etc. Cele mai
multe femei sunt `ns\ atât de obosite `n primul an dup\
na[tere, `ncât a le cere s\ fac\ [i exerci]ii pentru un abdomen
„de o]el [i coapse de beton” ar fi inuman [i ira]ional.
Cele mai multe m\mici nu vor pleca de la maternitate `n
blugii pe care i-au purtat `nainte de a r\mâne `ns\rcinate, ci
probabil `n aceia[i pantaloni cu talie elastic\, cu care au venit
la spital. A[adar, o prim\ nemul]umire legat\ de imaginea
corporal\ post-partum ar fi a[teptarea nerealist\.
Accept\-te a[a cum e[ti!
Din nefericire, nemul]umirea fa]\ de imaginea de
sine nu se limiteaz\ numai la dispre]uirea
propriului corp. Atunci când o mam\ are o
imagine de sine pozitiv\ [i se accept\ a[a cum este, ea `[i
`nva]\ copiii s\ se accepte a[a cum sunt [i s\ fie mul]umi]i de
cine [i cum sunt. A cre[te un copil nemul]umit de felul `n care
arat\ `nseamn\ s\ cre[ti un copil cu stim\ [i `ncredere de
sine sc\zute. A fi o mam\ bun\ nu `nseamn\ numai
dedicarea timpului t\u copilului, hran\ exclusiv bio, haine de
firm\, medita]ii cu cei mai de seam\ profesori sau distrac]ie
`n cele mai exclusiviste resorturi, ci [i a-l `nv\]a s\ se accepte
[i s\ se iubeasc\ a[a cum este.
55
 Medicin\ sportiv\

Cum se utilizeaz\ crioterapia

`n cazul traumatismelor sportive
Te-ai accidentat pe terenul de sport? Ai suferit o `ntindere muscular\? Te chinuie durerea
provocat\ de entors\? Terapia prin frig sau crioterapia este o procedur\ recomandat\ de
medici [i fizioterapeu]i pentru combaterea durerii [i prevenirea complica]iilor `n cazul
traumatismelor sportive.

ele mai noi dispozitive de rece la nivelul zonei afectate de complica]iile traumatismelor [i

C crioterapie sunt spray-

urile [i plasturii pe baz\
de levomentol. Aceast\
substan]\ produce senza]ia de
traumatism, ceea ce calmeaz\
durerea [i reduce inflama]ia.
Afla]i `n continuare ce trebuie s\
de ce este bine ca dispozitivele
de crioterapie s\ fac\ parte din
echipamentul oric\rui iubitor al
face]i pentru a preveni sportului.

5 pa[i pentru calmarea durerii De ce este

~n cazul apari]iei unui traumatism, aminti]i-v\ aceast\ regul\ de indicat
baz\ care presupune 5 etape: protec]ie – repaus – rece – compresie –
ridicare (`n englez\ PRICE – protection, rest, ice, compression,
levomentolul?
elevation). Aceast\ metod\ de tratament este indicat\ `n cazul leziunilor Senza]ia de
de ]esuturi moi (musculo-ligamentare), care apar cel mai frecvent `n rece ia
cadrul activit\]ilor sportive: entorse, contracturi [i `ntinderi musculare, na[tere prin
contuzii. stimularea
Protec]ie – zona afectat\ trebuie protejat\ de leziuni suplimentare receptorului
prin utilizarea unor fa[e elastice, benzi, atele sau cârje dac\ este TR PM8,
nevoie. denumit [i
Repaus – mu[chiul sau articula]ia r\nit\ necesit\ repaus pentru a receptorul
preveni agravarea leziunii; evita]i activit\]ile care produc durere sau mentolului, care este
inflama]ie. principalul element al
Rece – pentru calmarea durerii [i reducerea inflama]iei, aplica]i senza]iei de frig. El este
imediat terapia rece pe zona afectat\. ~n locul pungilor cu ghea]\ care sensibil la varia]iile termice,
sunt dificil de suportat [i pot deteriora tegumentele la expuneri mai dar [i la substan]e cu efect
lungi, pot fi utilizate spray-uri sau plasturi pe baz\ de levomentol. r\coritor cum ar fi mentolul.
Compresie – bandajarea zonei afectate exercit\ un efect de De aceea, aplicat pe piele,
compresie care ajut\ la diminuarea inflama]iei. levomentolul d\ senza]ia de
Ridicare – membrul afectat trebuie ridicat deasupra nivelului inimii frig, cu efect de analgezic [i
pentru a reduce edemul prin favorizarea `ntoarcerii venoase. Acest lucru
anestezic local.
este important `n special noaptea.

56

Sensibilitatea din]ilor
la alimente reci
Dr. Irina Alexandru
Medic stomatologie general\
Clinica IQDent
ipersensibilitatea
H dentar\ este o
problem\ actual\
de s\n\tate oral\, pe `ntreg
mapamondul. Printre
cauzele apari]iei acestei
afec]iuni se num\r\
retrac]ia gingival\, periajul
excesiv, bruxismul ( popular,
scrâ[nirea din]ilor). Cele
mai multe dintre
persoanele afectate au `ntre
20 [i 50 de ani.
Cauzele din]ilor sensibili
sunt foarte numeroase [i
pot include o igien\ oral\
deficitar\, un periaj
ineficient sau poate unul
prea brutal [i agresiv, carii
dentare sau chiar dispari]ia
prin uzur\ a unor plombe
care expun astfel p\r]i
profunde din dinte.
Gingivitele, atrofia
gingival\ indus\ de
`naintarea `n vârst\ sunt [i
ele cauze frecvente ce cresc
sensibilitatea din]ilor.
58
Stomatologie
Pentru milioane de oameni, sensibilitatea din]ilor este
o afec]iune care poate crea nepl\ceri `n via]a de zi cu
zi. Durerea [i disconfortul `i `mpiedic\ s\ se bucure de
lucruri m\runte: o `nghe]at\ sau o felie de pepene
rece. Din fericire, exist\ solu]ii.
Aten]ie la regimul alimentar!
Am observat sensibilitate dentar\ mai ales la persoanele ale c\ror
obiceiuri alimentare includ consumul de alimente acide, precum sucurile
de fructe, vinul, ceaiurile din fructe, anumite fructe [i legume [i o]etul
balsamic. Dac\ nu este tratat\, aceast\ afec]iune, cunoscut\ sub numele
„eroziune acid\”, poate conduce la apari]ia durerilor de din]i, la
decolorarea sau `ng\lbenirea din]ilor, dar [i la pierderea de substan]\
dentar\. Cea mai bun\ metod\ de tratament este preven]ia proactiv\.
Reguli simple, dar importante
Ameliorarea problemei din]ilor
sensibili const\ `n urmarea
câtorva pa[i simpli, dar
importan]i, precum: grija sporit\
asupra igienei orale, inclusiv prin
periajul corect [i utilizarea a]ei
dentare, pentru a preveni fructe, vinul, sosurile de salat\ pe
afec]iunile gingiei. Pentru baz\ de o]et [i b\uturile
prevenirea degrad\rii smal]ului, se carbogazoase. De evitat este
recomand\ pastele pentru din]i scrâ[nirea din]ilor sau strânsul din
sensibili, cu un con]inut mare de din]i `n timpul zilei. Bruxismul
fluor [i periu]ele cu din]i moi, poate fi ameliorat cu ajutorul
speciale pentru persoanele ce dispozitivelor de protec]ie a
sufer\ de aceast\ afec]iune. Se danturii pe timpul nop]ii. Ultimul
recomand\ o grij\ sporit\ la pas, dar poate cel mai important,
consumul de alimente acide care este consultarea medicului dentist
pot provoca uzura smal]ului regulat pentru a efectua cur\]area
din]ilor, cum ar fi sucurile de profesionist\ a din]ilor.

52% dintre decesele `n rândul femeilor
sunt cauzate de bolile cardiovasculare
Dr. Marin Postu
Medic specialist cardiolog,
supraspecializat `n Cardiologie
interven]ional\
Centrele de Excelen]\ Ares Bucure[ti
n ultimii ani s-a constatat o sc\dere semnificativ\ a vârstei la care debuteaz\ bolile cardiovasculare, `n
~ special cele cardiovasculare ischemice precum angina pectoral\ sau infarctul miocardic acut, de la 45
de ani, `n trecut, la 35 de ani, `n prezent.
Tratamente
revolu]ionare
Odat\ cu cre[terea inciden]ei
bolilor cardiovasculare [i sc\derea
vârstei de debut a acestora se simte
o nevoie acut\ de tratamente
revolu]ionare care s\ redea
s\n\tatea pacien]ilor `n cât mai scurt
timp. Unul dintre aceste tratamente
de ultim\ genera]ie este reprezentat
de stentul coronarian complet
bioresorbabil.
Procedura se efectueaz\ `n sala
de angiografie de c\tre medicul
interven]ionist, se realizeaz\ printr-o
punc]ie de 1-2 mm la nivelul mâinii
sau piciorului, iar prin aceast\
punc]ie se introduc catetere de
ghidaj (tuburi sub]iri de plastic). Prin
aceste catetere se livreaz\ [i se
monteaz\ stenturile pe arterele
inimii. Beneficiul imens al procedurii
este c\ trateaz\ afec]iunea
ischemic\ (`ngustarea sau blocarea
vaselor de sânge), iar pacientul se
externeaz\ dup\ doar 24 de ore.
Cardiologie
~n România, inciden]a bolilor cardiovasculare cre[te de la
an la an. Aproximativ 47% dintre decese sunt cauzate de
bolile cardiovasculare, cu o inciden]\ mai mare `n rândul
femeilor-52% vs. 42% `n rândul b\rba]ilor.
Beneficiile stentului
4La un an sau doi ani de la montare, acesta se dizolv\
transformându-se `n dioxid de carbon [i ap\, elemente
biocompatibile.
4Dup\ montare se comport\ ca o structur\ prin care
poate circula liber sângele, tratând astfel afec]iunea
cardiovascular\ ischemic\.
4Elibereaz\ timp de câteva luni un medicament
antiproliferativ, adic\ `mpiedic\ cre[terea excesiv\ a
]esutului `n interiorul stentului.
3 factori principali ai bolilor
de inim\
Fumatul: Statisticile arat\ Sedentarismul: România
c\ 32% dintre b\rba]ii cu se afl\ sub media european\
vârsta de peste 15 ani [i `n ceea ce prive[te efectuarea
aproximativ 10% dintre exerci]iilor fizice. 8% din
femeile din aceea[i categorie popula]ia României face
de vârst\ au acest viciu. exerci]ii de cel pu]in 5 ori pe
Dieta: ~n ceea ce prive[te s\pt\mân\, 6% de cel pu]in
dieta românilor, 36% dintre 3-4 ori pe s\pt\mân\, 7% o
ace[tia consum\ legume o dat\ sau de dou\ ori pe
dat\ pe zi [i 15% din ei s\pt\mâna. 49% dintre
consum\ de dou\ ori pe zi. români nu fac sport niciodat\.
59
 Utile
portivii de performan]\ pot avea un nivel optim de energie [i rezisten]\ cu
S ajutorul suplimentelor nutritive ortomoleculare. Acestea reprezint\ inova]ia `n
materie de reechilibrare energetic\ a sportivilor, fiind special concepute pentru
ENERGIE {I
REZISTEN}| sus]inerea activit\]ii sportive. Suplimentele ortomoleculare con]in doze optime de
proteine, lipide [i carbohidra]i, precum [i micronutrien]i esen]iali. Sportivii trebuie s\
1 [tie c\ doar combina]ia potrivit\ `ntre diet\, antrenament [i suplimentare nutritiv\ le
asigur\ o rezerv\ energetic\ adecvat\ [i vor putea s\ ob]in\ rezultatele dorite.

entru a profita `n deplin\ siguran]\ de beneficiile sportului, pune]i `n practic\

P urm\toarele recomand\ri:
4`ncepe]i un program de preg\tire fizic\ destinat antren\rii mu[chilor [i
articula]iilor (eventual sub `ndrumarea unui kinetoterapeut) pentru a v\
PREVENIREA
`mbun\t\]i condi]ia fizic\;
TRAUMATISMELOR 4`ntotdeauna, `nainte de a `ncepe activitatea sportiv\, efectua]i câteva exerci]ii de
`nc\lzire; asocia]i exerci]iile cu aplicarea unei creme `nc\lzitoare care este
2 indicat\ pentru relaxarea musculaturii [i prevenirea accident\rii;
4adapta]i practicarea sportului preferat la posibilit\]ile voastre fizice [i nu v\
avânta]i `n competi]ii care v\ dep\[esc priceperea sportiv\;
5 Sfaturi pentru

4utiliza]i `ntodeauna echipamentul sportiv adecvat activit\]ii practicate.

portul pune pe fug\ stresul, tulbur\rile de somn [i depresia. Acum, `n prag de
S toamn\, când zilele mohorâte ne pot afecta starea emo]ional\, medicii
recomand\ practicarea unei activit\]i sportive. Sportul este un remediu eficient
contra depresiei de sezon [i un bun relaxant, datorit\ eliber\rii de endorfine –
ALUNGAREA
STRESULUI
faimo[ii hormoni care aduc starea de bine. Mi[carea de diminea]\ ne `nvioreaz\,
alung\ gândurile negative [i ne face plinul cu energie pentru `ntreaga zi. Pe lâng\
faptul c\ ne ajut\ s\ sc\p\m de caloriile suplimentare, sportul este un antidot
3
pentru majoritatea suferin]elor omului modern: migrene, dureri de spate sau
cervicale, tulbur\ri digestive.

entru stimularea circula]iei sângelui, trebuie luate `n calcul urm\toarele

P
>>>>>>>

m\suri:
4plimb\rile zilnice de minimum 30 de minute ajut\ la: tonifierea vaselor
sangvine, oxigenarea celular\ eficient\, cre[terea aportului tisular de substan]e
energetice, eliminarea dioxidului de carbon [i a toxinelor rezultate din
~MBUN|T|}IREA metabolismul celular;
CIRCULA}IEI
4efectuarea exerci]iilor de respira]ie;
4practicarea unui sport blând precum `notul, yoga;
4
4du[urile sco]iene – du[uri care alterneaz\ rapid apa cald\ cu apa rece;
4masajul membrelor inferioare, seara, `nainte de culcare;
4`n cazul celor care au o profesie sedentar\, ce presupune munca la birou, se
recomand\ pauzele frecvente de câteva minute, `n care s\ face]i mi[care.

60
 ace]i mi[care la orice vârst\!
F Nu este niciodat\ prea târziu
EVITAREA
pentru a `ncepe. Dac\ ave]i
SEDENTARISMULUI nevoie de o motiva]ie
suplimentar\, afla]i de ce este
5 important s\ evita]i
sedentarsimul. Un studiu
publicat `n revista Physical
Activity and Health anun]\ c\
sedentarismul cre[te riscul de
handicap pentru persoanele `n

vârst\ de peste 60 de ani.

Pentru fiecare or\ `n plus de
sedentarism, un adult de peste
60 de ani prezint\ un risc cu
50% mai mare de nu reu[i s\
duc\ la bun sfâr[it activit\]ile
zilnice, cum ar fi igiena
personal\, `mbr\catul sau
deplasarea dintr-un loc `n altul.
Conform studiului, dac\ aceste
persoane ar reduce
sedentarismul cu câteva ore pe
zi, speran]a lor de via]\ activ\
ar cre[te cu cel pu]in 2 ani.
Nout\]i medicale
Terapia f\r\
interferon,
disponibil\ de la
1 octombrie
Casa Na]ional\ a Asigur\rilor de
S\n\tate va deconta de la 1
octombrie o terapie nou\ pentru
pacien]ii bolnavi de hepatit\ C -
tratamentul f\r\ interferon,
urmând ca plata efectiv\ s\ se
fac\ numai `n cazurile la care se
ob]ine rezultat medical, a anun]at,
`ntr-o conferin]\ de pres\,
pre[edintele CNAS, Vasile
Ciurchea. „Vor fi 5.000 de pacien]i
eligibili, dar `i vom trata pe to]i cei
care fac obiectul criteriilor
medicale. Bolnavii vor fi investiga]i
`n centrele universitare [i
tratamentul se face oral,
administrat acas\. Vom asigura
tratament pentru bolnavii care nu
au nicio alt\ alternativ\ `n acest
moment — ciroz\, gradul de
fibroz\ F4, continu\m cu F3”, a
spus Ciurchea.
Utilizarea excesiv\
a re]elelor
de socializare,
risc de depresie
Un studiu recent confirm\ faptul
c\ recursul excesiv la re]elele de
socializare nu este bun pentru
62
s\n\tatea mental\. Conexiunea Alimente la care
`ndelungat\ la ele face s\
creasc\ riscul de anxietate [i
nici m\car s\ nu te
depresie, relev\ studiul prezentat gânde[ti
la Congresul British când `]i e foame
Psychological Society, care a avut
loc la Manchester `ntre 9 [i 1 Publica]ia Huffington Post
septembrie. Adolescen]ii care dezv\luie lista celor mai neindicate
r\mân conecta]i prea mult la
op]iuni atunci când foamea este
re]elele de socializare risc\ mai
prea mare. Tot a[a cum nu este
bine s\ se fac\ cump\r\turi cu
stomacul gol, nutri]ioni[tii afirm\
c\ nu este bine ca foamea intens\
s\ fie potolit\ cu anumite alimente.
Mâncarea condimentat\ este total
contraindicat\. „Dac\ ave]i
stomacul gol, nimic nu va
`mpiedica alimentele picante s\
intre `n contact cu mucoasa [i s\
mult s\ fie depresivi.
„Adolescen]a poate fi o
perioad\ de vulnerabilitate
crescut\, iar apari]ia unei
depresii, a unei anxiet\]i sau a
unei calit\]i necorespunz\toare a
somnului pot contribui la
aceasta”, arat\ dr. Heather
Cleland Woods. Utilizarea
re]elelor de socializare `n timpul provoace irita]ii”, arat\
zilei [i o prea mare implicare gastroenterologul Lisa Ganjhu.
emo]ional\ duc la perturbarea
Trebuie evitate [i chipsurile sau
somnului nocturn. Un consum
biscui]ii cracker, alimente foarte
emo]ional excesiv se asociaz\ [i
s\rate, care irit\ stomacul. ~n plus,
cu o sc\dere a respectului de
când `ncepi s\ m\nânci snacksuri
sine, o cre[tere a anxiet\]ii [i a
cu greu te mai po]i opri.
depresiei, sunt concluziile
Portocalele, menta, cafeina [i sosul
cercet\rii.

de ro[ii stimuleaz\ aciditatea
gastric\, iar consumate pe
stomacul gol cauzeaz\ irita]ii [i
inflama]ii. Nutri]ioni[tii recomand\
preg\tirea unui sandwich adev\rat,
de exemplu cu file de curcan [i
pâine complet\.
Mai pu]ine ore
de somn,
mai multe r\celi
Persoanele care nu dorm
suficient sunt expuse de patru ori
mai mult riscului de a r\ci decât
cele care beneficiaz\ de nop]i de
odihn\, potrivit unui studiu preluat
de AFP. Oamenii de [tiin]\ [i-au
bazat studiul pe 164 de voluntari
care au acceptat s\ fie expu[i unor
virusuri specifice r\celilor [i c\rora
le-au `nregistrat obi[nuin]ele de
somn. Rezultatele au ar\tat c\
persoanele care au dormit mai
pu]in de [ase ore pe noapte
prezentau de 4,2 ori mai multe
riscuri de a r\ci decât cele care
beneficiaser\ de nop]i de somn de
peste [apte ore. Voluntarii care
dormiser\ mai pu]in de cinci ore
pe noapte erau expu[i chiar de 4,5
ori mai mult riscului de a se
`mboln\vi. S-a ]inut cont de vârsta
persoanelor, de nivelul lor de stres,
de ras\, de educa]ie, de venituri,
de faptul de a fi fum\tor sau nu.
„Cu to]i ace[ti parametri avu]i `n
vedere, cantitatea de somn era cel
mai important factor”, a subliniat
Aric Prather.
Silueta sub]ire
cu mersul pe biciclet\
se ]ine
Mersul pe biciclet\ poate fi
practicat la orice vârst\, fiind o
activitate ideal\ pentru s\n\tate,
dar [i pentru remodelarea siluetei.
Dou\ ie[iri pe s\pt\mân\ a câte
30 de minute, pe teren plat, sunt
suficiente pentru ca binefacerile s\
se fac\ sim]ite. Mersul pe biciclet\
amelioreaz\ capacit\]ile cardio-
pulmonare [i remodeleaz\
coapsele [i gambele. Cu un
consum caloric `ntre 400 [i 800 de
kcal pe or\, activitatea men]ionat\
d\ o form\ mai frumoas\ corpului
`n ansamblul s\u. Pedalatul `n ritm
alert solicit\ mai mult inima [i
mu[chii. Spre deosebire de
alergare, de exemplu, fere[te
articula]iile de [ocuri [i nu expune
practican]ii la riscul de a-[i
deteriora cartilajele [oldurilor,
genunchilor [i gleznelor.
Nout\]i medicale
Copiii crescu]i la
]ar\,
feri]i de alergii
Cre[terea copiilor la ]ar\, `n
preajma unei ferme de vaci, este
un mod foarte sigur de protec]ie
`mpotriva alergiilor, febrei fânului [i
astmului, conform unui nou studiu
publicat `n revista „Science” [i
realizat de o echip\ interna]ional\
de cercet\tori. Pentru a verifica
rezultatele, oamenii de [tiin]\ au
studiat 2.000 de subiec]i europeni
(majoritatea nem]i [i elve]ieni) care
au crescut `n mediu rural.
Concluzia? Niciunul dintre ei nu
suferea de alergie sau astm.
Speciali[tii spun c\ este posibil ca
expunerea timpurie la bacteriile din
mediul rural s\ le `nt\reasc\
copiilor sistemul imunitar. O alt\
explica]ie s-ar putea ascunde `n
spatele poluan]ilor din zonele
urbane, care au un poten]ial
crescut de a declan[a alergii.
63
 Divertisment
n - Ce zici, tat\, s\ m\
fac oftalmolog sau dentist?
- Dentist, fiule! Omul
are numai doi ochi, dar are
32 de din]i.
n - A[ dori ni[te vitamine
pentru copii!
- A, B sau C?
- Indiferent! ~nc\ nu au
`nv\]at s\ citeasc\.
n Vine un tip `n vizit\ `ntr-
un spital:
- Domnule doctor, dar
de ce aici to]i bolnavii care
se `ntâlnesc se plesnesc
peste fa]\?
- Pentru c\ sunt mu]i [i
a[a se salut\.
- Bine, bine, dar este
64
Bancuri cu
medici
unul care d\ mai multe
palme celorlal]i...
- |la e bâlbâit.
n - Domnule doctor,
fumatul afecteaz\
gândirea?
- Nu prea cred,
deoarece cel ce gânde[te
câtu[i de pu]in nu fumeaz\
deloc.
n - Doctore, acum dup\
opera]ie am voie s\ citesc
ceva?
- Da, dar nu v\
sf\tuiesc s\ `ncepe]i un
roman...
n Un pacient prime[te o
re]et\ de pic\turi de ochi.
- Domnule doctor, dar eu
sunt r\nit la picior...
- Da, dar dac\ te uitai
pe unde calci...
n Oftalmologul c\tre
pacient:
- Cite[te aceste litere!
- Nu pot.
- Dragul meu, e[ti miop.
- Of! N-a fost destul c\-s
analfabet, acum mai sunt [i
miop!
n - Domnule doctor, cred
c\ am probleme cu ochii!
- De ce spune]i asta,
domnule?
- De când m-am
c\s\torit, nu mai v\d niciun
ban prin cas\.
n La oftalmolog:
- Domnule doctor, nu
sunt mioap\, nu am nici
strabism, dar v\d ni[te
puncte albe peste tot.
Medicul `i spune s\
probeze o pereche de
ochelari.
- Acum e mai bine?
- O, da, punctele albe
sunt mult mai clare!
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
GLANDE ENDOCRINE de Costel „Cos“ Ra[c\
ORIZONTAL:
l 1) DESEN F|R| CONTUR! – FASCICUL LUMINOS CONCENTRAT – CONFESIUNE l 2) IRASCIBIL| l 3) LIST| DE ACTE –
FIIC| PRIN ALIAN}| – ~N APUS! l 4) 31 FIRE! – PAN| DE LEMN – ULEI (POP.) l 5) HO}II M|RUNTE – MIEZ DE BETON! l
6) A PUNE LA CALE – ~N SFÂR{IT ~N GERMANIA! – 21 VIPERE l 7) DEOSEBIT DE BUN| – CAN|! – A INDICA l 8) ~N
CAN|! – SCOP – O ROL| DIN SPATE! l 9) ASCU}IT LA MINTE – FEMELA CÂINELUI l 10) EFERVESCENT| l 11) ~N ETER!
– GLANDA ENDOCRIN| SITUAT| ~NTRE PL|MÂNI, CARE INTERVINE ~N CRE{TEREA ORGANISMULUI {I ~N IMUNITATE,
ATROFIINDU-SE LA PUBERTATE – OM|T.
VERTICAL:
l 1) PRIMA PARTE A ESOFAGULUI! – PRIMA POR}IUNE A APARATULUI DIGESTIV – CETE! l 2) GLAND| ENDOCRIN| A{EZAT|
DEASUPRA FIEC|RUI RINICHI (PL.) l 3) GLAND| ENDOCRIN| CARE INFLUEN}EAZ| DEZVOLTAREA GLANDELOR SEXUALE
{I PROCESELE METABOLICE (GLANDA PINEAL|) – ~N OGOR! l 4) ~N CAS|! – 12 NIVELURI! – POR}IUNE TERMINAL| A
TUBULUI DIGESTIV l 5) CU{ER! – ~N ZIAR! – TINA l 6) GLAND| ENDOCRIN| {I EXOCRIN| SITUAT| ~N PARTEA
SUPERIOAR| A ABDOMENULUI A C|REI SECRE}IE INTERN| ESTE INSULINA – TEME! l 7) COCOR F|R| CAP {I COAD|! –
~N MIN|! – TUCI SPART! l 8) GLAND| ENDOCRIN| SITUAT| ~N PARTEA ANTERIOAR| A GÂTULUI, AI C|REI HORMONI
STIMULEAZ| METABOLISMUL {I CRE{TEREA ORGANISMULUI – UN TAS ~NDOIT! l 9) GOAL| LA MIJLOC! – MUZA POEZIEI
EROTICE l 10) CUREA! – ~N POEM! – DOR l 11) ADEMENITOARE l 12) IEZER – GLANDA DE REPRODUCERE A FEMEII
CARE ARE {I O FUNC}IE DE GLAND| ENDOCRIN| (LA B|RBAT ESTE VORBA DE TESTICUL) – ~N CEAS!
DEZLEGARE
ORIZONTAL: 1) ESE – SPOT – RIT 2) SUPARACIOASA 3) OPIS – NORA – PU 4) RF – IC – OLOI 5) GAINARII – ETO 6) URZI
– ENDE – IV 7) REA – NA – ARATA 8) AN – ROST – ALOR 9) AGER – CATEA 10) CLOCOTITOARE 11) TE –
TIMUS – NEA
VERTICAL: 1) 1) ESO – GURA – CT 2) SUPRARENALE 3) EPIFIZA – GO 4) AS – NI – RECT 5) SR – IA – NOROI 6)
PANCREAS – TM 7) OCO – IN – TCIU 8) TIROIDA – ATS 9) OAL – ERATO 10) RA – OE – ALEAN 11)
ISPITITOARE 12) TAU – OVAR – EA

65

Zgomotele articulare,
motiv de `ngrijorare?
~]i trosnesc articula]iile? ~ncheieturile scâr]âie sau scot alte sunete ciudate? Mul]i oameni sunt
`ngrijorati de zgomotele articulare [i se `ntreab\ dac\ acestea ar fi semnul unei afec]iuni.
otrivit medicilor,
P zgomotele articulare
apar cel mai frecvent
la nivelul genunchilor, `ns\
pot fi `ntâlnite [i la nivelul
articula]iei gleznelor,
degetelor – fie de la mâini
sau de la picioare, la
nivelul umerilor.
Inofensive
Aceste zgomote sunt
produse de ]esuturile moi de
la nivelul articula]iilor. De
exemplu, la nivelul
articula]iei genunchiului,
dac\ rotula nu este aliniat\
perfect `n structurile
articulare, ea se poate mi[ca
pe suprafa]a ]esuturilor
adiacente, ceea ce provoac\
un zgomot specific.
De regul\, aceste
zgomote nu indic\ o
problem\ de s\n\tate, atât
timp cât nu sunt `nso]ite de
durere. Când sunt asociate
cu durerea, pot indica un
grad de degenerare a
suprafe]elor articulare ale
oaselor.
66
Terapii naturale
Când apar problemele
Unori zgomotele articulare pot fi provocate de rupturi sau fisuri ale
meniscurilor sau de meniscuri deformate care sunt „ciupite” `ntre
capetele articulare atunci când genunchiul este `ndoit [i apoi se face
extensia membrului inferior. Alte explica]ii ale zgomotelor articulare ar fi
mici zone de calcifiere ale ligamentelor, care trecând peste suprafe]e
mai dure produc o „pocnitur\“. De asemenea, procesul degenerativ din
artroz\ poate fi o surs\ de zgomot.
Dac\ zgomotele articulare nu sunt asociate cu durere,
tumefac]ie, `nro[ire, deformare, atunci nu ave]i motive de
`ngrijorare. Dac\ apare durerea local\, consulta]i un
specialist ortoped sau reumatolog.
Ingrediente naturale care au grij\
de articula]ii
Pentru a preveni procesul aportului de acid hialuronic dup\
degenerativ al articula]iilor trebuie vârsta de 50 de ani.
ac]ionat pe dou\ fronturi, cu Uleiul marin natural –
ajutorul unor ingrediente naturale:
Acidul hialuronic – reface
2 calmeaz\ disconfortul la
nivelul articula]iilor. Uleiul marin
1 [i men]ine flexibilitatea
articula]iilor. Acidul hialuronic se
pur Bionovex ob]inut din midie cu
margini verzi (Perna canaliculus)
g\se[te `n mod natural `n con]ine acid eicosatetraenoic
articula]ii, fiind componentul-cheie (ETA), un acid Omega-3 cu
al lichidului sinovial [i cartilajului, propriet\]i antiinflamatorii
`ns\, odat\ cu `naintarea `n naturale. A[a se explic\ eficien]a
vârst\, cantitatea acestuia scade acestui ingredient natural `n
semnificativ. De aceea, se combaterea inflama]iei [i a
recomand\ suplimentarea durerii.