Barometrul s\n\t\]ii
Mi[carea, prieten la bine [i la greu
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
avea un prieten adev\rat
A a devenit o dorin]\ greu
de `ndeplinit `n vremurile
noastre. Ritmul alert de via]\,
tendin]a spre `nsingurare ne
`ndep\rteaz\ `ncet, dar sigur de
valoarea prieteniei. Avem sute de
prieteni pe re]elele de socializare.
Dar câ]i dintre noi pot spune cu
mâna pe inim\ c\ au un
PRIETEN? S\ nu uit\m `ns\ c\ st\
`n puterea noastr\ s\ schimb\m
lucrurile. S\ facem noi primul pas
c\tre omul de lâng\ noi, s\
acord\m `ncredere, s\ `ntindem
o mân\. Tot `n puterea noastr\
st\ grija fa]\ de starea de
s\n\tate. Iar un prieten de
`ncredere al s\n\t\]ii este
MI{CAREA.
La bine [i la greu, medicii ne
spun acela[i lucru: „Face]i
mi[care!”. Celor care suntem
s\n\to[i ne spun c\ mi[carea ne
ajut\ s\ ne men]inem starea de
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
bine, s\ ne dezvolt\m trupul [i
mintea. Celor care avem o
suferin]\, de orice natur\, fizic\
sau psihic\, ne spun c\
mi[carea, al\turi de alte terapii,
devine un veritabil medicament.
Mi[carea ajut\ corpul s\ se
vindece cu propriile lui for]e. ~n
sprijinul acestei afirma]ii vin
argumentele speciali[tilor no[tri,
pe care v\ invit\m s\ le
descoperi]i `n paginile acestei
edi]ii speciale.
Afla]i de la psihologul nostru
cum putem „declan[a butonul de
sport”, iar Andrei Ro[u – singurul
om din lume care a parcurs 7
maratoane [i 7 ultramaratoane
pe 7 continente – dovede[te c\,
odat\ setat pe sport, organismul
uman `[i poate dep\[i limitele.
Nutri]ioni[tii v\ recomand\ dieta
optim\, modul de hidratare [i
suplimentele esen]iale pentru
performan]a sportiv\. Citi]i dou\
interviuri `n exclusivitate: cu dr.
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific:
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Iunie 2015
Alin Popescu, medicul
coordonator al Federa]iei de
Rugby, [i prof. CFM dr. Elena
C\ciulan, pre[edintele Federa]iei
Române a Asocia]iilor de
Fizioterapie.
~nv\]a]i de la medicii
speciali[ti `n medicin\ sportiv\
despre prevenirea traumatismelor
sportive, despre m\surile de prim
ajutor [i despre cele mai eficiente
solu]ii de tratament `n cazul
accident\rilor. Iar pentru c\
mi[carea trebuie s\ fie o pl\cere,
v\ punem la dispozi]ie informa]ii
avizate privind: combaterea
durerii de spate, protejarea
articula]iilor, tratarea varicelor.
Dac\ ve]i pune `n aplicare
informa]iile [i recomand\rile pe
care le ve]i reg\si `n paginile
urm\toare, cu siguran]\ v\
`ndrepta]i cu pa[i repezi spre un
stil de via]\ mai activ, mai bun,
mai s\n\tos!
~mprieteni]i-v\ cu mi[carea!
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3
Nout\]i medicale
Artroza,
o problem\ major\
de s\n\tate public\
Durerile cronice cauzate de
artroz\ au un impact socio-
economic major prin sc\derea
productivit\]ii muncii [i
absenteism de la locul de
munc\. Un studiu efectuat `n
SUA arat\ c\ 13% din totalul
for]ei de munc\ `nregistreaz\
anual o sc\dere a timpului de
produc]ie de 2 s\pt\mâni din
cauza durerilor comune precum
cele din artroz\, dureri de spate,
migrene sau alte dureri
musculo-scheletale (Stewart et al.
2003). Angaja]ii care sufer\
dureri reumatice sau dureri de
spate pierd, `n medie, 5,2 ore pe
s\pt\mân\ din timpul de lucru.
Un alt studiu realizat `n Olanda
arat\ c\ angaja]ii cu dureri de
umeri, de bra]e [i/sau de gât
raporteaz\, `n medie, o sc\dere
a productivit\]ii muncii cu 36%.
(van den Heuvel et al. 2007).
4
LANSARE:
Asocia]ia de
Podiatrie din
România
Pe 17 aprilie 2015, la Cluj-
Napoca, a avut loc lansarea
Asocia]iei de Podiatrie – o
premier\ `n sistemul de s\n\tate
din România. Misiunea asocia]iei
este de a dezvolta specialitatea
de podiatrie `n rândul asisten]ilor
medicali [i de creare a meseriei
de podiatru `n România.
Asocia]ia `[i propune s\
sporeasc\ gradul de
con[tientizare a problematicii
afec]iunilor picioarelor, `n
general, [i la persoanele cu
diabet zaharat, `n special,
afectate de problematica
piciorului diabetic [i a
amputa]iilor. De aceea, podiatrul
trebuie s\ completeze echipa
dedicat\ `ngrijirii persoanei cu
diabet zaharat. Podiatria este
recunoscut\ ca specialitate `n 19
]\ri din `ntreaga lume, `n prezent
existând peste 100.000 de
speciali[ti `n podiatrie. Mai mult,
Federa]ia Interna]ional\ de
Diabet sus]ine c\ prin includerea
podiatrilor `n echipa
pluridisciplinar\ care `ngrije[te
piciorul diabetic, dar [i piciorul
cu alte afec]iuni, num\rul
amputa]iilor la nivelul
membrelor inferioare ar putea fi
redus cu pân\ la 85%.
Epidemia
de obezitate
contamineaz\
Europa
Europa va trebui s\ fac\
fa]\ unei veritabile epidemii de
obezitate pân\ `n 2030, a
avertizat Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii (OMS) `n previziunile
sale, anun]ate `n cadrul unui
congres european pe tema
obezit\]ii desf\[urat la `nceputul
lunii mai, la Praga, relateaz\
AFP. „Europa se va confrunta cu
o criz\ imens\”, a avertizat
OMS. Cea mai afectat\ este
Irlanda, unde aproape toat\
popula]ia adult\ va fi
supraponderal\ sau obez\ pân\
`n 2030. Astfel, 89% dintre
b\rba]ii irlandezi „ar urma s\
fie” supraponderali pân\ `n
2030, fa]\ de 74%, `n 2010. ~n
rândul femeilor irlandeze,
propor]ia celor supraponderale
va cre[te de la 57% `n 2010 la
85% `n 2030. Marea Britanie,
Grecia, Spania, Suedia [i
Republica Ceh\ vor `nregistra la
rândul lor cre[teri semnificative
ale num\rului de obezi. ~n
Grecia, spre exemplu, propor]ia
de b\rba]i [i de femei care vor
suferi de obezitate ar urma s\ se
dubleze.

Nout\]i `n terapia durerii de spate
Durerea de spate se afl\ pe primul loc `n topul problemelor de s\n\tate la categoria de
vârst\ 30-50 de ani [i este a doua cauz\ de prezentare la medic, dup\ r\ceal\ [i grip\.
Potrivit Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii, `n ]\rile industrializate, pân\ la 85% din
popula]ie va suferi la un moment dat `n via]\ o criz\ de lombalgie (durere de spate).
urerea lombar\ acut\
D este o contractur\
puternic\ [i dureroas\
a musculaturii paravertebrale,
care uneori duce la
imobilizarea pacientului [i la
imposibilitatea efectu\rii
mi[c\rilor de aplecare, extensie
[i rota]ie a trunchiului. Num\rul
persoanelor care sufer\ din
cauza durerii de spate este `n
continu\ cre[tere `n ultimii 20
de ani, timp `n care aceast\
patologie a c\p\tat noi direc]ii
de ac]iune [i terapie.
Tratament
conservator
Dac\ `n trecut persoanele
care sufereau dureri de spate
erau `n majoritatea cazurilor
oameni cu meserii ce presupun
suprasolicitare fizic\, `n prezent
cei care acuza dureri de spate
sunt de obicei sedentari, cei
care lucreaz\ mult timp la
birou, cei care sufer\ de stres.
~n acest sens, ghidurile
europene de tratament prev\d
o nou\ abordare ce presupune
tratamentul conservator. ~n lipsa
unei boli grave ca [i cauz\ de
lombalgie (traumatism, afectare
neurologic\, durere constant\
non-mecanic\, cancer [.a.),
tratamentul conservator
presupune administrarea
general\ [i local\ de
medicamente (antiinflamatoare
nesteroidiene, analgezice) [i
are urm\toarele obiective:
4reducerea durerii [i a
inflama]iei,
4redobândirea mobilit\]ii,
4men]inerea pacientului `n
activitate,
Nout\]i medicale
4informarea corect\ [i
lini[tirea pacientului.
Consult medical
Durerea acut\ de spate
necesit\ un consult medical de
specialitate pentru a exclude o
posibil\ cauz\ grav\ [i pentru
a beneficia de o terapie corect\
[i precoce. Astfel se ob]ine o
recuperare rapid\ [i se poate
preveni reapari]ia unei recidive.
Potrivit ultimelor ghiduri
terapeutice, repausul la pat nu
este recomandat ca [i
tratament, dimpotriv\, studiile
au ar\tat c\ imobilizarea `n pat
se asociaz\ cu o recuperare
slab\ [i prelungit\. Pacien]ii
sunt `ncuraja]i s\ `[i continue
activitatea zilnic\, inclusiv
serviciul. ~n schimb, nu li se
recomand\ efort fizic,
gimnastic\ medical\, masaj –
`n faza acut\ a bolii. Exerci]iile
fizice [i kinetoterapia sunt
indicate dup\ dispari]ia durerii
tocmai pentru tonifierea
musculaturii paravertebrale [i
prevenirea lombalgiei.
5
 Psihologie

Cum ne motiv\m s\
facem sport
Sunt o mul]ime de cercet\ri care arat\ beneficiile activit\]ii
fizice asupra s\n\ta]ii fizice, psihice sau dispozi]ionale.
Monalisa Tudor
Psiholog clinician [i
Sedentarismul este flagelul lumii moderne. Prin mi[care,
psihoterapeut `ntregul sistem este antrenat, mu[chii se contract\ [i devin
mai rezisten]i, oasele devin mai puternice, sângele circul\
mai bine [i sistemul cardiovascular este mai rezistent,
creierul este oxigenat mai bine [i antreneaz\ o func]ionare
mai bun\ a neurotransmi]\torilor, memoria [i procesele
cognitive func]ioneaz\ mai bine, depresia [i anxietatea sunt
diminuate [i se elibereaz\ endorfine, „hormonii fericirii” [i
starea de bine se instaleaz\.

entru men]inere este important s\ alegi sportul sau

P activitatea fizic\ preferat\, dac\ nu acum, m\car preferat\

`n copil\rie. Pe de alt\ parte, dac\ `n copil\rie `]i pl\cea
s\ alergi, iar acum ai peste 30 de ani, nu cred c\ este potrivit s\
`ncepi direct cu antrenament pentru maraton. Sportul ales trebuie s\
fie [i `n conformitate cu starea de s\n\tate actual\, cu capacitatea
fizic\ de a-l realiza, iar apoi s\ cre[ti progresiv `n func]ie de noile
abilit\]i c\p\tate.

Rolul voin]ei Este omul modern

Voin]a este un mu[chi care se antreneaz\ la rândul lui.
Studiile arat\ c\ pentru a avea voin]\ trebuie perseveren]\,
dar [i un nivel optim de glucoz\ care s\ ajute persoana s\
`[i men]in\ aten]ia pe ac]iunea propus\. De aceea, de
preferat este s\ nu `ncepi activitatea sportiv\ f\r\ ca
organismul s\ nu fie hr\nit potrivit efortului. Pe parcursul
activit\]ii sportive, organismul trebuie s\ primeasc\ aportul
necesar de nutrien]i. ~n cazul persoanelor care doresc s\
aib\ [i o diet\, sfaturile unui specialist nutri]ionist [i ale
unui antrenor sportiv sunt de mare importan]\.
mai lene[ decât
str\mo[ii lui?
Din punct de vedere evolu]ionist,
omul era orientat spre supravie]uire,
asigurarea resurselor necesare, a
siguran]ei, deoarece pericolele pândeau
la fiecare pas. Din acest motiv, rea]ia
fireasc\ a acestuia era s\ `[i conserve
resursele pentru a fi preg\tit s\ r\spund\

6

cu for]\ fizic\ `n cazul `n care
trebuia s\ atace du[manul, cu
rezisten]\ muscular\ `n cazul `n
care ar fi trebuit s\ fug\ de
pericol. Nu [i-a permis luxul de a
nu fi preg\tit, de a-[i consuma
for]a fizic\ ob]inut\ prin
alimenta]ie pentru activit\]i fizice
care nu erau convertite `ntr-un
beneficiu cert. Acest lucru face ca
omul s\ fie „lene[”, „zgârcit `n a
consuma resursele” din natura
sa.
Omul modern ob]ine u[or,
f\r\ prea mult efort resurse
alimentare, are mijloace de
Psihologie
transport cu care s\ se
deplaseze, prin urmare din
natura sa este s\ nu se preocupe
de a face efort fizic pentru
ob]inerea lor. Ispitele de tot felul
sunt, de asemenea, orientate
spre sedentarism, aducând
satisfac]ie imediat [i sigur.

Pentru a „declan[a butonul de sport” avem nevoie s\ [tim care sunt beneficiile
exerci]iilor fizice, s\ alegem acest stil de via]\ pentru noi [i s\ ne comport\m ca
atare [i la nivel ac]ional.

Un plan pe termen lung este bun, d\ sens [i orienteaz\ alegerile [i deciziile, un plan pe
termen scurt `ns\ permite stabilirea unor ac]iuni concrete, beneficiile sunt ob]inute mai rapid
dac\ obiectivele sunt bine definite [i permit „recompensarea” rapid\. Nu sunt `ncurajate
recompensele materiale pentru realizarea fiec\rui obiectiv mic, ci mai curând `ncuraj\ri [i aplauze,
sentimente de mândrie, de bucurie, de satisfac]ie. Pe termen lung pot fi [i premii materiale oferite `n
mod nea[teptat/spontan, mai curând decât ca [i obiectiv pentru care persoana s\ fac\ efortul fizic.

S\n\tatea ca recompens\ Imagine de sine

Organismul este cel mai bun recompensator pentru
acest aspect prin eliberarea endorfinelor. Dup\
realizarea exerci]iilor fizice, o stare de bine se instaleaz\
[i o persoan\ s\n\toas\ o percepe [i se bucur\ de ea.
~n alt caz, o persoan\ care este deja s\n\toas\ poate s\
nu perceap\ s\n\tatea ca pe o recompens\ deoarece
nu simte nicio diferen]\. O persoan\ care este `ntr-o
condi]ie fizic\ sau de s\n\tate precar\ poate observa
beneficiile `n timp [i poate fi o recompens\. Acesta ar
putea fi motivul pentru care persoanele tinere nu sunt
prea `nclinate s\ fac\ sport, `ns\ se implic\ `n multe
activit\]i ce presupun mi[care [i care compenseaz\ din
plin (dans, sporturi de echip\ sau individuale, dar `n
grup, mers pe jos deoarece economisesc banii de
transport etc.).
mai bun\
Exist\ studii care arat\ c\ multe
persoane fac sport pentru a avea o
imagine mai bun\, fie prin controlul
greut\]ii, fie prin sculptura corporal\. De
asemenea, o persoan\ poate face sport
pentru competi]ie, pentru sentimentul de
câ[tig, de succes competitiv, ceea ce
`mbun\t\]e[te considerabil imaginea de
sine. Pe de alt\ parte, persoanele cu
imagine corporal\ armonioas\, atletic\
sunt considerate a fi de succes, ceea ce
aduce beneficii `n via]a social\ sau de
business.

7
 Interviu

Andrei Ro[u,
omul care a transformat fuga
de pe canapea `n record mondial
Andrei Ro[u este singurul om din lume care a reu[it s\ parcurg\ 7
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
maratoane [i 7 ultramaratoane pe 7 continente. {i nu se opre[te aici!
S\-i afl\m povestea…
DOCTORULMEU: - Cum ai
ajuns de la „canapelist-junkfood-
ist-fum\tor”, ca s\ citez termenii
t\i de pe blog, la alerg\tor de
maraton?
Andrei Ro[u: - Eu cred c\
oamenii sunt construi]i `n a[a fel
`ncât s\ poat\ alerga. Practic, de
când suntem copii alerg\m, f\r\
a face caz de asta. Copiii nu se
laud\ cu faptul c\ alearg\. Pur [i
simplu, eu m\ uit la copiii mei,
care au acum 6 [i, respectiv 3
ani, [i ei au buton doar de
pornire [i de oprire. Nu i-am
v\zut plimbându-se, ei alearg\.
Cred c\ asta este starea noastr\
natural\. Revenind la mine, prin
2009, dup\ 10 ani de corpora]ie
[i de stat pe canapea, de privit
ore `ntregi la televizor [i mâncat
dezordonat, m-am `ngr\[at cu
10-12 kg, iar, din p\cate,
nepunând toate kilogramele `ntr-
o singur\ zi [i astfel s\ sun la
Salvare ca s\ v\d ce s-a
`ntâmplat cu mine, m-am
compl\cut `n situa]ia asta pân\
când am devenit tat\. Deja când
a venit pe lume fiul meu am
f\cut un prim pas [i m-am l\sat
de fumat. Apoi, realizând c\ voi
deveni un model pentru copilul
meu, am decis s\ `mi schimb
via]a, s\ m\nânc s\n\tos, s\ fac
mi[care [i restul a venit de la
sine.
- Spui c\ ai decis s\ faci
mi[care, dar totu[i nu to]i cei
care `ncep s\ fac\ mi[care ajung
la maratoane [i
ultramaratoane…
- Cel mai dificil moment din

8

via]a oric\rui alerg\tor este s\ se
ridice de pe canapea [i s\ se
apuce de alergat, restul vine de
la sine. Eu fiind o fire comod\,
am ales ca prim obiectiv de
alergare maratonul de la Polul
Nord, pentru c\ [tiam c\ m\ va
stimula s\ m\ trezesc `n fiecare zi
foarte devreme [i s\ m\ antrenez
pentru aceast\ curs\, pentru c\
la o astfel de curs\ dac\ te duci
neantrenat, ri[ti s\ nu te mai
`ntorci de acolo. Dup\ maratonul
de la Polul Nord, am zis s\ nu
m\ `ntorc la canapea, ci s\
continui ceea ce fac. Sim]eam c\
sunt pe un drum bun, mi-am
ascultat instinctul [i m-am `nscris
la alte maratoane. Am descoperit
un circuit – 7 maratoane pe 7
continente, am ales cele mai
grele curse, la c\ldur\ foarte
mare, `n Sahara, la altitudine
foarte mare, 5.500 m. Dup\
maratonul din Antarctica, s-a
organizat apoi un ultramaraton
de 100 km, cu participare
gratuit\. Când am auzit c\ e
gratis, normal, ca românul, m-
am `nscris la acea curs\, f\r\ s\
fiu preg\tit `n mod deosebit
pentru acea distan]\, dar acolo
am descoperit c\ probele lungi
sunt mentale, nu depind foarte
mult de preg\tirea fizic\, ci de
cât de mult `]i dore[ti s\ ajungi la
finish [i cum gestionezi acele
momente când corpul `]i spune
c\ nu mai po]i. A[a a ap\rut [i
ideea de a alerga [i câte un
ultramaraton pe fiecare
continent. M-am gândit c\ ar fi
simpatic ca tocmai un român s\
reu[easc\ a fi primul din lume
care finalizeaz\ 7 maratoane [i 7
ultramaratoane pe 7 continente.
- {i ai reu[it, ai intrat `n
Cartea Recordurilor cu aceast\
performan]\. Cum lup]i cu
corpul t\u `n momentul `n care
`]i spune c\ nu mai po]i?
- ~n primul rând, trebuie s\
te a[tep]i c\ apar acele
momente, apoi s\ ai preg\tite
câteva strategii. Una dintre ele
este de a-mi aminti de ce sunt
acolo sau de ce m-am apucat
de alergare. ~n plus, alergarea
este o proiec]ie a vie]ii reale.
Dac\ dep\[e[ti obstacolele `n
acest plan al alerg\rii, cu
siguran]\ vei dep\[i obstacolele
[i `n via]\, `n plan personal sau
profesional. Nu am abandonat
niciodat\ o curs\, chiar dac\ de
câteva ori mi-a `ncol]it ideea.
- La nicio curs\?
- Am peste 100 de
competi]ii [i nu am abandonat
la niciuna dintre ele. Din fericire,
nu am avut nicio accidentare.
Cred c\ le-am preg\tit bine.
Condi]ia principal\ de a termina
o curs\ este s\ o preg\te[ti
foarte bine. Planificarea
Interviu
succesului exclude planificarea
e[ecului. Am descoperit c\ dup\
ce parcurgi un kilometru corpul
t\u se obi[nuie[te cu distan]a
asta, apoi cu 3, 4, iar astfel te
obi[nuie[ti progresiv cu
parcurgerea unei distan]e. Nu
exist\ limite. Am alergat [i 200
km. Nu cred c\ mi-am atins
limitele, c\ nu pot alerga mai
mult ca distan]\. Totdeauna
exist\ un mai mult.
- Secretul este s\ `ncerci s\
te autodep\[e[ti de fiecare
dat\?
- Bine`n]eles. Când am
dep\[it prima dat\ borna de 10
km mi s-a p\rut o distan]\
uria[\. Apoi 20, 30, iar dup\
primul maraton, am vrut s\ aflu
ce este dincolo de maraton [i
a[a mai departe. Nu mai pot s\
fiu aceea[i persoan\ ca ieri.
Simt c\ trebuie s\ se `ntâmple
tot timpul ceva `n via]a mea,
fiindc\ simt nevoia de a m\
dezvolta.
- De ce crezi c\ majoritatea
oamenilor `[i doresc s\ fac\
mi[care, dar nu reu[e[c `n mod
constant?
- Dac\ mergi pe strad\ [i
`ntrebi oameni, vei constata c\
99% dintre ei [tiu c\ pentru a fi
s\n\to[i trebuie s\
m\nânce corect, s\
9
 Interviu

fac\ mi[care, s\ nu consume

alcool, ]ig\ri, s\…, s\… Dar nu
to]i pun `n practic\ toate acestea
pentru c\ majoritatea oamenilor
au obiceiul de a se min]i pe ei
`n[i[i pentru a r\mâne `ntr-o
zon\ de confort. Am constatat
`ns\ c\ foarte mul]i oameni care
[i-au schimbat stilul de via]\ au
avut rezultate remarcabile nu
doar `n plan sportiv, ci [i `n plan
personal [i profesional.

- ~]i este team\ `naintea unei

competi]ii?
- ~ntotdeauna `mi este team\
`n momentul `n care alerg `ntr-o
curs\. Este chiar unul dintre
criteriile dup\ care aleg o
competi]ie: s\ `mi provoace un
supliment de fric\. Acesta a fost
[i motivul pentru care `n urm\
cu 3 ani m-am apucat de `not.
Eu nu [tiam s\ `not [i m-am
`nscris la o competi]ie de dublu
Ironman. Ironman-ul este un
triatlon care presupune s\ `no]i
38 km, s\ pedalezi 180 km [i s\
alergi un maraton. Mi-am pus `n
agend\ 180 de antrenamente
de `not [i tot atâtea de biciclet\.
~nc\ nu [tiam pe unde o s\ `not,
dar mi-am zis c\ trebuie s\ fac
asta [i am sim]it c\ este bine.
Un an mai târziu terminam
aceast\ competi]ie, apoi a urmat
un triplu Ironman. Iar `n viitorul
urmeaz\ un Deca, adic\ de 10
ori distan]a 380 km `not, 1800
km pe biciclet\ [i 422 km
alergare. A[ vrea s\ spun c\
sunt oameni obi[nui]i care
particip\ la astfel de concursuri.
Oameni care au o slujb\, au
familie, au vârste de 30-35-40
de ani, unii chiar 60. Nu exist\
limit\ pentru a realiza acest
lucru. Pur [i simplu trebuie s\ te
antrenezi constant [i s\
preg\te[ti bine fiecare curs\.
- Ai calculat cam câ]i
kilometri ai alergat `n total din
2009?
- Media ar fi cam de 11 km
alerga]i pe zi din 2009 pân\
acum. Pe an sunt cam 3600 km
alerga]i, `not, biciclet\. Cred c\
am dep\[it jum\tate din
circumferin]a P\mântului.
- Te antrenezi zilnic?
- Da. Pentru mine
antrenamentele au devenit un fel
de igienizare. La fel cum faci
du[. Nu spun c\ nu fac
antrenament `n ziua respectiv\
sau c\ nu pot. Uneori fac
antrenamente scurte de 20 de
minute, dar extrem de intense.
N-ai nevoie de 3 ore ca s\ te
antrenezi foarte bine. Alteori fac

10

antrenamente de recuperare.
Alergarea pentru mine este mai
mult dezvoltare personal\, decât
un hobby. Alergarea m-a
disciplinat, m-a organizat [i m-a
`nv\]at s\-mi dep\[esc constant
limitele.
- ~]i organizezi singur
antrenamentele [i competi]iile?
- Da, am `nv\]at s\ iau de
la zero fiecare proiect. ~mi v\d
via]a ca pe o sum\ de proiecte
`n diverse arii [i pe care le
realizez `n mai mul]i pa[i.
- ~i po]i antrena [i pe al]ii?
- Bine`n]eles. ~n ace[ti 5 ani
de sport este ca [i cum a[ fi
urmat o facultate de sport,
`ntrucât am citit foarte mult, sunt
autodidact [i am „furat” meserie
de la mul]i sportivi pe care i-am
`ntâlnit. ~mi place s\ `mp\rt\[esc
[i altora din experien]a mea. De
când m-am apucat de sport am
f\cut un blog [i am `mp\rt\[it [i
altora experien]e, este ca un
jurnal, postez acolo resurse utile
pentru alerg\tori amatori [i
avansa]i. Sunt [i trainer `n
compania `n care lucrez. ~n plus,
am un program care se nume[te
„Coaching `n alergare”, un
program transforma]ional de 30
de zile, `n care abord\m
alergarea din punct de vedere
holistic, nutri]ional, dar [i
psihologic. Pân\ acum s-au
`nscris `n jur de 100 de oameni.
- Cât de important\ este
nutri]ia `n via]a ta?
- La pachet cu alergarea vin
[i alte resurse, cum ar fi hrana
s\n\toas\. Eu nu v\d nutri]ia ca
pe o combina]ie de alimente pe
care le m\nânc. Am ie[it din
zona de a mânca [i am trecut la
conceptul de a m\ hr\ni. Este o
diferen]\ foarte mare, c\ci de
mâncat po]i s\ m\nânci [i
hârtie. Dac\ vorbim de hran\,
atunci vorbim de principii
nutritive, de un combustibil pe
care `l aliniezi obiectivelor tale.
~ntotdeauna m\ hr\nesc având
`n minte obiectivele mele. Ceea
ce m\nânc acum m\ aduce mai
aproape sau m\ `ndep\rteaz\
de obiectivul meu? Cam asta se
`ntâmpl\ cu fiecare obicei pe
care l-am dobândit. M\ ajut\
sau nu m\ ajut\?
- Nu devine prea complicat?
Cum ]i se pare acest mod de
via]\?
- Via]a mea e simpl\ [i o
simplific pe zi ce trece. Nu m\
refer la volumul de munc\ sau
la resurse materiale, ci la faptul
c\ am o viziune foarte clar\
asupra ceea ce-mi doresc. {i
acest lucru e valabil pentru to]i.
~n momentul `n care ai aceast\
Interviu
claritate, lucrurile se simplific\.
Ac]ionezi `ntr-o anumit\ direc]ie
sau faci lucrurile `n deriv\.
Atunci când ai obiective mari,
acelea te transform\. Sau când
ai obiective mari, ai realiz\ri pe
m\sur\.
- Ce obiectiv mare ai pentru
2015?
- Pe 1 iulie voi participa la
cel mai greu ultratriatlon din
lume, se nume[te „Arch to Arc”.
Se pleac\ de la Arcul de Triumf
din Londra, se alearg\ 140 km
pân\ la Dover, se traverseaz\
Canalul Mânecii `not [i se
pedaleaz\ 300 km pân\ la
Paris. Din 2002 pân\ acum,
doar 15 oameni au reu[it s\-l
termine. Eu sper s\ fiu unul
dintre ei [i s\ mai realizez o
premier\, aceea de a fi primul
român care traverseaz\ Canalul
Mânecii. Acesta este Everestul
`not\torilor, iar pentru mine ar fi
o mare realizarea având `n
vedere c\ m-am apucat abia
acum 3 ani de `not. Sunt mai
pu]ini oameni care au reu[it s\
traverseze Canalul Mânecii
decât au urcat pe Everest,
raportul e 2 la 1. M\ preg\tesc
pentru asta. Am bifat mai multe
sesiuni de `not de 10, 12 ore, pe
distan]e de 20 km.
- ~]i ur\m succes!
- Mul]umesc! Sunt `ncrez\tor.
11
 Nutri]ie

De ce au nevoie sportivii
de suplimente nutritive?
Pentru a ajunge la performan]\ sportiv\, dieta echilibrat\ este cel pu]in la fel de important\
ca antrenamentul fizic. De aceea, din aportul zilnic de energie al unui sportiv de performan]\
nu poate lipsi suplimentarea nutritiv\.

Macronutrien]i [i micronutrien]i
Un bun supliment nutritiv pentru sportivi trebuie s\ con]in\
macronutrien]i (gr\simi, carbohidra]i [i proteine) [i micronutrien]i
(vitamine [i minerale), `ntr-o combina]ie optim\.
Gr\simile [i carbohidra]ii sunt furnizorii perfec]i de energie
pentru corp. Proteinele asigur\, printre altele, rezisten]a [i
regenerarea mu[chilor.
Micronutrien]ii ac]ioneaz\ asupra tuturor proceselor metabolice.
Vitaminele [i mineralele sus]in performan]a fizic\ [i recupererea
dup\ efort [i ajut\ corpul s\-[i formeze rezisten]a. Dar micronutrien]ii
vor avea efecte benefice asupra sistemului imunitar [i metabolismului
energetic numai dac\ sunt administra]i `n combina]ia optim\.

Pentru un plus de energie

Iube[ti sportul [i e[ti un
sportiv entuziast? Dar `n ultimul
timp te sim]i obosit [i lipsit de
motiva]ie? Dore[ti s\ r\mâi `n
form\ [i s\ ai o s\n\tate bun\?
Atunci trebuie s\ [tii c\ doar
combina]ia potrivit\ `ntre diet\,
antrenament [i suplimentare cu
nutrien]i `]i asigur\ o rezerv\
energetic\ adecvat\ [i vei putea
s\ ob]ii rezultatele dorite.
Complexul vitaminic B reprezint\ baza metabolismului
energetic al organismului. El joac\ un rol de sus]inere a tuturor
proceselor de produc]ie a energiei. L-carnitina [i coenzima Q10
contribuie [i ele `n mod esen]ial `n cadrul metabolismului
energetic celular.
Pentru accelerarea regener\rii
Acidul folic, vitamina B12, vitamina B6, fierul [i cuprul
sprijin\ cre[terea [i regenerarea celular\. Acidul pantotenic,
biotina, vitamina A [i zincul sunt esen]iale pentru vindecarea
r\nilor.

12
 Pentru consolidarea
rezisten]ei
Vitaminele C, E [i A, oligoelemente precum
zinc, seleniu, fier [i cupru ajut\ la consolidarea
sistemului de ap\rare prin neutralizarea
radicalilor liberi produ[i `n timpul activit\]ii
sportive [i sprijin\ sistemul imunitar. Ac]iunea
acestora este sus]inut\ de cea a fitonutrien]ilor
(de exemplu: betacaroten, licopen, lutein\ sau
bioflavonoide din citrice).

Minerale esen]iale
Magneziul este un mineral foarte important
pentru func]ia muscular\ [i pentru metabolismul
energetic. Un deficit de magneziu poate cauza
crampe musculare. Magneziul se pierde din
organism pe mai multe canale, dintre care cel mai
important `n cazul sportivilor este transpira]ia. Iat\
de ce aportul suplimentar de magneziu reprezint\ o
necesitate major\ pentru sus]inerea performan]ei
sportive.
Fierul este esen]ial pentru formarea globulelor
ro[ii. Fiind elementul principal al hemoglobinei,
fierul contribuie la transportul oxigenului `n
organism, precum [i la un aport normal de energie.
Calciul [i vitamina D sunt necesare pentru oase
puternice [i mu[chi rezisten]i.

Calitate, siguran]\ [i
transparen]\
Pe lâng\ compozi]ia complex\ [i adecvat\, un
supliment nutritiv pentru sportivi mai trebuie s\
`ndeplineasc\ toate standardele `n materie de
calitate, siguran]\ [i transparen]\. Aceste
suplimente nu trebuie s\ con]in\ substan]e interzise
prin regulile antidoping. Totodat\, suplimentele
nutritive destinate sportivilor trebuie s\ treac\ cele
mai drastice teste interna]ionale de calitate.
 Info

ADEV|RAT sau FALS

despre SPORT
Despre activitatea sportiv\ circul\ o mul]ime de mituri. Toat\ lumea [tie c\ „sportul este
s\n\tate curat\” sau „dac\ faci sport o s\ sl\be[ti” sau „oricine se poate apuca de alergare”.
~ns\, de multe ori, putem avea surpriza ca aceste idei s\ fie doar ni[te cli[ee. „Doctorul Meu”
v\ provoac\ la verificarea cuno[tin]elor despre sport.

`nceap\ un program de exerci]ii sedentarismului. Totu[i, este bine

fizice trebuie s\ solicite avizul
unui specialist.
~n unele sporturi,
2 b\rba]ii sunt `n mod
s\ evit\m alergarea `n zonele cu
grad `nalt de poluare, cum ar fi
centrul ora[ului sau zonele aflate
`n construc]ii.

Când un sportiv renun]\

Mi[carea `nseamn\
1 s\n\tate.
ADEV|RAT. Dar când vine
vorba despre practicarea unei
activit\]i fizice trebuie s\ ]inem
seama de anumite nuan]e. De
exemplu, nu toate persoanele
pot s\ practice alergarea. Sau
mersul pe jos se poate dovedi
inutil `n cazul celor care doresc
s\-[i tonifieze musculatura. Sau
efortul fizic intens se transform\
`ntr-un pericol major pentru cei
cu probleme cardiace. Iat\ de ce
orice persoan\ care dore[te s\
natural avantaja]i `n
raport cu femeile.
ADEV|RAT. Aceast\
inegalitate se explic\ prin
diferen]a de mas\ muscular\
`ntre b\rba]i [i femei. Nu
`ntâmpl\tor competi]iile sportive
se organizeaz\ separat. Dac\ `n
copil\rie performan]ele fizice ale
ambelor sexe sunt sensibil
asem\n\toare, de la vârsta
pubert\]ii `ncep s\ apar\
diferen]e, tocmai pentru c\ la
b\ie]i intervine dezvoltarea
masei musculare.
Alergarea `n ora[ este
3 d\un\toare s\n\t\]ii.
FALS. Activitatea fizic\, fie [i
`n mediul urban, este preferabil\
4 la competi]ii risc\ s\
acumuleze kilograme
suplimentare.
ADEV|RAT. Sportivii de
performan]\ au zilnic cel pu]in
un antrenament pe parcursul
c\ruia pot arde pân\ la 2.000-
3.000 de calorii. Acest consum
trebuie compensat printr-un
aport caloric [i nutritiv foarte
bogat. Când un sportiv renun]\
la competi]ii, num\rul de calorii
consumate zilnic scade foarte
mult, `n timp ce aten]ia acordat\
alimenta]iei poate fi redus\. El
va trebui s\-[i adapteze aportul
caloric conform consumului
energetic. Când nu se `ntâmpl\
acest lucru, `n primul an dup\

14

`ncetarea activit\]ii sportive se
pot acumula `n medie 5
kilograme suplimentare.
Sportul le permite
5
fum\torilor cur\]area
pl\mânilor.
FALS. Niciun sport nu poate
ajuta la `ndep\rtarea stratului de
gudron care se instaleaz\ pe
pl\mânii unui fum\tor. Singurul
mod de a sc\pa de acesta este
oprirea fumatului definitiv. Starea
de bine [i senza]ia de bun\
oxigenare dup\ efort nu
ac]ioneaz\ asupra leziunilor
pulmonare cauzate de tutun.
6 Organismul se reface
singur dup\
antrenament.
FALS. Corpul uman nu este
o ma[in\rie care se repar\
singur\, ci o entitate biologic\
complex\, care are nevoie de
micronutrien]i esen]iali pentru a-
[i asigura energia, refacerea [i
rezisten]a. Suplimentele nutritive
ortomolecare reprezint\
combina]ia ideal\ pentru
sus]inerea performan]ei sportive.
7 Persoanele care fac sport
dorm bine.
ADEV|RAT. Sportul
favorizeaz\ somnul s\n\tos [i te
determin\ s\ `]i organizezi mult
mai bine programul zilnic.
Antrenându-te diminea]a, te vei
obi[nui s\ te treze[ti devreme,
iar seara, somnul este garantat
la ore rezonabile. De[i mi[carea
este binevenit\ oricând, totu[i
speciali[tii nu recomand\
antrenamentele seara, pentru c\
au efect stimulant. Te vei sim]i `n
plin\ form\, ceea ce nu
`ndeamn\ la somn. Acesta este
motivul pentru care sportul este
bine a fi practicat diminea]a.
Sportul te ajut\ s\
8 sl\be[ti.
ADEV|RAT. Dar numai dac\
activitatea fizic\ este asociat\ cu
dieta s\n\toas\. Dac\ mergi pe
jos 30 de minute sau alergi de
dou\ ori pe s\pt\mân\, nu
trebuie s\ `]i faci prea multe
speran]e c\ vei ajunge la
greutatea ideal\. Pentru a ob]ine
silueta mult visat\, este nevoie
de mai mult efort. Dieta
s\n\toas\ trebuie combinat\ cu
antrenamente cardio, alergare,
mers pe jos, `not. Aceast\
metod\ `]i va permite cre[terea
masei musculare `n defavoarea
masei de gr\sime.
Sportul nu este
9 compatibil cu primele 3
luni de sarcin\.
FALS. Nu de pu]ine ori
auzim c\ sportul poate cauza
pierderea sarcinii [i c\ ar fi mai
Info
sigur s\ nu fie practicat mai ales
`n primul trimestru. Nu este
adev\rat. Categoric, trebuie
evitat efortul fizic intens sau
sportul de performan]\, dar
nimic nu le `mpiedic\ pe
viitoarele mame s\ mearg\ pe
jos, s\ `noate, s\ fac\ yoga sau
un program de gimnastic\
pentru gravide... Activitatea fizic\
`n timpul sarcinii este chiar
benefic\, pentru c\ favorizeaz\
circula]ia sangvin\,
`mbun\t\]e[te activitatea
cardiac\ [i limiteaz\ riscul
complica]iilor venoase (varice,
tromboflebit\).
Sportul permite
10 eliberarea de stres.
ADEV|RAT. Stresul este
flagelul societ\]ii occidentale,
caracterizat\ prin hiperactivitate
[i presiune constant\. Sportul
este un excelent mijloc natural
de evacuare a stresului cronic.
Stresul aduce cu sine cre[terea
nivelului de cortizol `n sânge, iar
activitatea fizic\ ajut\ la
desc\rcarea acestui hormon al
stresului. S\ nu uit\m c\ exist\
studii care dovedesc c\, `n
timpul practic\rii unei activit\]i
fizice, creierul se oxigeneaz\ mai
bine [i antreneaz\ producerea
de endorfine (hormonii fericirii),
ceea ce explic\ instalarea st\rii
de bine.
15
 Hidratare

Apele minerale,
izvor de sănătate
Apa este mediul `n care au loc toate procesele Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
biochimice din organism. Se spune c\ 85 % din creier
Pre[edinte al Societ\]ii Române
este reprezentat de ap\, sângele uman const\ din 90% de Educa]ie Nutri]ional\
ap\, mu[chii sunt `n propor]ie de 75% ap\, ficatul Natural Silhouette
const\ din 82% ap\, iar oasele noastre con]in 22% ap\. Tel: 021 794 67 00

Apa constituie 50-60% din masa noastr\ corporal\. Organismul uman necesit\ o cantitate
suficient\ de ap\ pentru a supravie]ui [i pentru a men]ine `n echilibru toate procesele
vitale. Apa reprezint\ substan]a de baz\ a fluidelor corporale: sucuri digestive, sânge,
urin\, limf\, transpira]ie etc. Apa este esen]ial\ [i ajut\ `n cazul proceselor de digestie,
asimilare a nutrien]ilor, eliminare a toxinelor din organism.

Cum alegem apa de b\ut?

Riscul
deshidrat\rii
~n 24 de ore, organismul
consum\ peste 200 ml de
ap\ numai pentru procesul de
respira]ie. Prin transpira]ie [i
diurez\ se pierd cele mai
`nsemnate cantit\]i de ap\, de
aceea apa trebuie s\ fie
`nlocuit\, altfel exist\ riscul
deshidrat\rii. Este foarte
adev\rat c\ senza]ia de sete [i
necesarul real de lichide care
trebuie consumate nu se
sincronizeaz\. Mai exact, la
momentul la care `n organism
se instaleaz\ senza]ia de sete,
celulele acestuia sunt deja
deshidratate.
Ce fel de ap\ s\
consum\m pentru o bun\
hidratare? Ideal ar fi s\
consum\m ap\ mineral\
natural\. Dac\ vorbim de apa
destinat\ copiilor, atunci
indiscutabil este recomandat\
apa mineral\ natural\ cu cea
mai mic\ `nc\rc\tur\ cu
minerale. Dac\ ne referim la
hidratarea adul]ilor activi,
atunci apele minerale naturale
plate sau carbogazoase,
bogate `n minerale naturale
sunt cele recomandate.
A[adar, apa de b\ut trebuie s\
fie de bun\ calitate. Ea trebuie
aleas\ dup\ o serie de criterii.
Prin defini]ie, apa
mineral\ natural\ este o ap\
pur\ din punct de vedere
microbiologic, care `[i are
originea `ntr-un
z\c\mânt/acvifer subteran [i
este exploatat\ prin una sau
mai multe emergen]e naturale
ori foraje. Apa mineral\
natural\ se deosebe[te `n mod
evident de apa de b\ut
obi[nuit\ prin faptul c\
provine dintr-o surs\ ce a fost
supus\ unor teste stricte de
calitate, prev\zute prin lege.
Spre deosebire de simpla ap\
de izvor, o ap\ mineral\ de
calitate este ob]inut\ de la
mare adâncime care `i asigur\
stabilitatea, temperatura [i
con]inutul de s\ruri minerale
constante, indiferent de
condi]iile climaterice de la
suprafa]\.

16

Termenul de ap\ mineral\ natural\ revine exclusiv apelor minerale `mbuteliate, `n definirea
c\rora devin prioritare criteriile privind originea, puritatea, compozi]ia [i constan]a acesteia
`n timp, precum [i condi]iile de `mbuteliere.
Clasificarea apelor minerale naturale
Toate apele minerale par la
fel, dar fiecare are propriul gust,
depinzând de structura
geologic\ a z\c\mântului, cu
compozi]ie mineral\ divers\. O
caracteristic\ important\,
precizat\ pe etichet\, este
cantitatea de reziduu sec. Acesta
reprezint\ cantitatea de particule
Propriet\]i curative
Speciali[tii au observat `n
mod constant c\ apa mineral\
natural\ poate ajuta activitatea
intestinal\, datorit\ stimul\rii
gastrice determinat\ de ionii
bicarbonat. Apele bogate `n ioni
bicarbonat, care sunt de fapt un
amestec de s\ruri minerale ce
pot neutraliza acizii, au un
impact pozitiv asupra nivelului
de gr\simi circulante din
organism. ~n plus, bicarbona]ii
solide care r\mân dup\ ce apa
a fost `nc\lzit\ la 180 de grade
Celsius. ~n func]ie de cantitatea
de reziduu sec exist\ trei
categorii de ape minerale
naturale:
A. Foarte slab mineralizat\
- con]inutul de s\ruri minerale,
calculat ca reziduu fix total, nu
din apa mineral\ natural\ au
indica]ii demonstrate clinic `n
drenajul biliar [i `n metabolismul
colesterolului.
~n decursul studiilor f\cute s-
a constatat c\ aportul de ap\
mineral\ natural\, bogat\ `n
sodiu nu a modificat nivelul
tensiunii arteriale al subiec]ilor.
Acest lucru a fost explicat prin
ac]iunea ionilor bicarbonat
asupra efectelor negative ale
sodiului. Prezen]a potasiului [i
magneziului, cu rol de protec]ie
la nivel cardiovascular, `n
compozi]ia acestor ape ajut\ la
inhibarea efectelor sodiului.
~ntr-o serie de studii clinice s-
a observat [i o sc\dere marcat\
a concentra]iei glucozei serice a
jeun. Aceast\ reducere indic\
raportul dintre metabolismul
Hidratare
este mai mare de 50 mg/l.
B. Ape slab mineralizate sau
oligominerale (mai pu]in de 500
mg/l de reziduu sec).
C. Puternic mineralizat\ -
con]inutul de s\ruri minerale,
calculat ca reziduu fix total, este
mai mare de 1.500 mg/l.
lipidelor [i glucoz\, ceea ce
sugereaz\ c\ un consum de ap\
bogat\ `n s\ruri bicarbonate
poate juca un rol benefic `n
prevenirea bolilor
cardiovasculare [i a sindromului
metabolic.
vem marea
A
[ans\ ca `n
România s\
dispunem de ap\
mineral\ natural\ de o
calitate excep]ional\ [i
acest lucru este
confirmat de modul `n
care aceste ape sunt
premiate la nivel
mondial `nc\ din cele
mai vechi timpuri.
17

3 sfaturi pentru…
HIDRATARE {I
VITAMINIZARE
~n zilele de var\ când avem
liber la mi[care `n natur\ este
bine s\ folosim pentru hidratare
[i fructe [i legume bogate `n ap\
sau sucuri preparate `n cas\
diluate cu ap\. Motivul? Fructele
[i legumele aduc [i un aport
pre]ios de vitamine [i minerale
din surse naturale. Evita]i `n
schimb alimentele grase,
pr\jelile, dulciurile [i carnea `n
cantit\]i mari. Nu consuma]i
alcool când face]i sport. Alcoolul
m\re[te pierderile de ap\ [i
stresul asupra aparatului
cardiovascular. Nici b\uturile
energizate [i cele care con]in
18
Utile
cafein\ nu sunt indicate `n timpul legate de sport [i diet\ care v\
activit\]ilor sportive. Acestea pot vor ajuta s\ ob]ine]i rezultatele
cauza tulbur\ri cardiace. dorite. Nu mânca]i cu 2-3 ore
`nainte de a face sport pentru a
PREVENIREA GURII evita ca exerci]iul fizic s\ fie f\cut
`n plin\ digestie. Iar dup\ efortul
USCATE fizic nu mânca]i dulciuri [i
Mul]i sportivi acuz\ o
f\inoase. Dac\ dori]i s\ sc\pa]i
senza]ie de usc\ciune a gurii `n
de excesul de gr\sime cu ajutorul
timpul efortului fizic. Aceasta
sportului, atunci nu trebuie ca
apare din cauza diminu\rii
depozitele epuizate prin mi[care
produc]iei de saliv\ [i poate
s\ fie puse la loc prin aportul de
constitui un real disconfort. Un
remediu natural care previne
uscarea mucoasei bucale [i
faringiene `l reprezint\ tabletele
pe baz\ de mu[chi islandez.
Substan]a activ\ din mu[chiul
islandez este eliberat\ treptat `n
timpul suptului sub forma unui
balsam binef\c\tor care
c\ptu[e[te cavitatea bucal\ [i
faringian\. Tabletele de supt pe
baz\ de mu[chi islandez au gust
foarte pl\cut de coac\ze, nu glucoz\. Dup\ sport este indicat
con]in zah\r, protejând astfel consumul de proteine, care
din]ii [i sunt bine tolerate datorit\ necesit\ mult\ energie pentru a fi
ingredientelor naturale. digerate. Face]i mi[care
diminea]a pentru a pune la
b\taie sursele de energie
DIET| {I SPORT provenite din depozitele de
A]i `nceput deja gr\sime. ~n plus, mi[carea duce
antrenamentul pentru a v\ la trezirea metabolismului, care
remodela corpul `n aceast\ va fi stimulat s\ ard\ mai multe
var\? Iat\ câteva recomand\ri calorii pe parcursul zilei.
 Curiozit\]i medicale

>>>>
[tia]i c\...
Un om face `n medie 2.500.000 de pa[i `ntr-un an.

>>
Pentru fiecare 5 minute de exerci]ii fizice efectuate, avem
[ansa de a ad\uga un minut `n plus vie]ii noastre.

Exerci]iile fizice pun `n mi[care deopotriv\ articula]iile,

mu[chii, oasele, dar [i aparatul cardiovascular [i
respirator, aducând beneficii [i asupra celui digestiv [i
genito-urinar.

>>
>>
Conform studiilor, tonifierea mu[chilor care sus]in coloana vertebral\
>>

cu ajutorul exerci]iilor speciale, masajului [i procedurilor de fizioterapie

se pot diminua durerile de spate cu pân\ la 95%.

Lipsa de mi[care Cele mai frecvente boli care apar ca urmare a lipsei de efort
`mb\trâne[te prematur. ~n fizic sunt: diabetul, bolile cardiace, afec]iuni ale coloanei

schimb, prin exerci]iu fizic
se elimin\ din radicalii
liberi [i alte substan]e cu
efecte negative asupra
organismului.
>>
>>
vertebrale, ale articula]iilor, boli ale aparatului respirator,
complica]ii venoase, sc\derea imunit\]ii, tulbur\ri de tranzit
intestinal, atrofie muscular\.
Exerci]iile fizice reduc `n
medie cu 40% predispozi]ia

genetic\ pentru obezitate.

>>
Un antrenament de
gimnastic\ aerobic\,
efectuat periodic [i

>>
constant, poate sc\dea Fiecare or\ petrecut\ pe
tensiunea arterial\, canapea `n fa]a
colestrolul [i nivelul televizorului tripleaz\ riscul
gr\similor din sânge. de a dezvolta diabet.

La nivel mondial, unul din cinci adul]i este inactiv din punct de vedere fizic. ~n fiecare an mor
5,3 milioane de oameni din cauza lipsei de mi[care.

20
 Curiozit\]i mSexualitate
edicale
Curiozit\]i medicale

>>
[tia]i c\...
Mu[chii unui ochi se mi[c\ de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce `nseamn\

>>
acest lucru, gândi]i-v\ c\ echivalentul unui asemenea efort pentru mu[chii picioarelor ar
`nsemna un traseu de 80 de kilometri `n fiecare zi.

Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai

importante structuri ale corpului nostru. Datorit\

>>
acestor degete, un om `[i poate p\stra pozi]ia vertical\
[i `[i poate men]ine echilibrul.

La cele mai prestigioase competi]ii atletice din Grecia

Antic\, singurele premii care erau date celor mai buni

>>
alerg\tori erau crengile de m\slin, lauri sau pin.

Cuvântul „tenis” vine de la termenul francez „tenez”

(„]ine]i!”), cu care juc\torii `[i anun]au adversarii c\
arunc\ mingea [i pe care englezii, `n secolul al XV-lea,
l-au numit „tennis”.
>>

>>
Pentru a te `ncrunta, e[ti nevoit
s\ folose[ti 43 de mu[chi ai Prima dovad\ a existen]ei `notului dateaz\ de acum
fe]ei. Pentru a zâmbi nu ai 7.000 de ani, din Epoca de Piatr\.
nevoie decat de 17.
>>

Din cele 206 oase ale corpului uman, mai

mult de jum\tate din ele se afl\ `n mâini [i
picioare.
>>

Un om inspir\ [i expir\ de circa 23.000 de ori

pe zi.

21
 Investiga]ii medicale

Testarea cardiometabolic\
– investigarea performanțelor sportive
Dr. {erban Damian Pentru cuantificarea condi]iei fizice, nicio alt\ metod\ nu este
Nutri]ionist sportiv
acreditat CIO
mai util\, direct\, individualizat\ [i fundamentat\ [tiin]ific
fa]\ de testarea cardiometabolic\.

Standard de aur `n medicina sportiv\

Testarea cardiometabolic\
este recunoscut\ interna]ional ca
fiind „standard de aur” `n
medicina sportiv\ pentru
m\surarea parametrilor fiziologici
ce caracterizeaz\ condi]ia fizic\ a
unei persoane. Pân\ de curând
aceast\ investiga]ie era
disponibil\ doar sportivilor de
performan]\. Aceast\ analiz\
complex\ `]i ofer\ posibilitatea de
a afla o mul]ime de detalii despre
organismul t\u, parametrii care
vor sta la baza alc\tuirii unui
regim alimentar [i a unui
program de antrenament cu
adev\rat personalizate, cu
ajutorul c\rora vei reu[i s\ `]i
atingi obiectivele propuse,
indiferent dac\ este vorba de
sc\dere `n greutate, acumulare
de mas\ muscular\ sau
`mbun\t\]irea performan]elor
fizice.

Ce po]i afla `n urma test\rii cardiometabolice?

Testarea cardiometabolic\ este o
investiga]ie complex\ care permite
determinarea ratei metabolismului `n repaus
(metabolismul bazal real, ob]inut prin
m\sur\tori, nu determinat prin calcule), rata
metabolic\ `n efort (câte calorii consumi la
diverse praguri de efort), stabilirea
propor]iilor `n care sunt metaboliza]i
principalii nutrien]i (lipide, carbohidra]i) `n
timpul efortului fizic (`n valori reale [i
procente), m\surarea volumelor respiratorii
(O2 [i CO2), stabilirea zonelor de
antrenament (care este pragul unde
organismul t\u consum\ cel mai eficient
gr\sime, care este pragul unde intri `n zona
anaerob\ etc.).

22
 Investiga]ii medicale

Toate aceste m\sur\tori stau la baza conceperii unui program de antrenament personalizat, bazat
pe zonele de antrenament, care poate fi destinat sc\derii `n greutate, `mbun\t\]irii anduran]ei sau
men]inerii condi]iei fizice ca metod\ anti-aging.

Ce presupune ~n cazul sportivilor amatori [i de

aceast\ investiga]ie?
~n primul rând, lipsa unor afec]iuni
medicale grave. Testarea cardiometabolic\
dureaz\ 10-15 minute. Se `ncepe cu
m\surarea metabolismului `n repaus, apoi se
efectueaz\ testarea la efort, fie pe band\ de
alergat, fie pe bicicleta sta]ionar\
(cicloergometru). ~n cele mai multe cazuri,
efortul va fi submaximal, adic\ intensitatea lui
va cre[te de la u[or la moderat. Din acest
motiv, testarea este adecvat\ [i pentru oameni
cu o condi]ie fizic\ redus\ (sedentari, ie[i]i din
form\) sau pentru persoane `n vârst\.
performan]\ se pot face test\ri maximale,
pentru determinarea VO2max (cel mai
important parametru care arat\ nivelul
condi]iei fizice). Pe durata test\rii vei
respira printr-o mic\ pies\ bucal\ (tub)
conectat\ la analizor [i mai departe la
computer. Prin intermediul schimbului de
gaze respiratorii se poate determina cum
reac]ioneaz\ metabolismul la diverse
intensit\]i ale efortului fizic. Rezultatele
m\sur\torilor arat\ care sunt zonele de
antrenament `n care organismul t\u
consum\ preponderent gr\sime sau
carbohidra]i.

VO2max — cel mai important test pentru sportivi

S-a observat c\ rata
consumului de oxigen este `ntr-o
rela]ie de direct\
propor]ionalitate cu viteza
alerg\rii. Un sportiv care
alearg\ cu 15 km/h are o rat\ a
consumului de oxigen de 50
ml/kgcorp/min, `n timp ce la o
vitez\ de 17,5 km/h consumul
devine 60 ml/kgcorp/min, iar
dac\ reu[e[te s\ ating\ 20
km/h, rata consumului de oxigen
va fi 70 ml/kgcorp/min.
A[a cum e de a[teptat, exist\
o limit\ superioar\ a oxigenului. Rata maxim\ a cunoscut\ `n fiziologia sportiv\
transportului [i utiliz\rii consumului de oxigen este drept capacitatea

23
 Investiga]ii medicale

aerob\ maximal\ sau VO2max. dup\ un infarct de miocard deosebire de persoanele

Valorile VO2max sunt foarte
diferite de la un individ la altul.
Astfel o persoan\ cu o suferin]\
pulmonar\ grav\ poate s\ aib\
un VO2max de doar 13
ml/kgcorp/min, iar un pacient
poate avea o valoare de 22,
datorit\ sc\derii for]ei musculare
cardiace, care atrage dup\ sine
reducerea capacit\]ii de a
pompa sângele oxigenat c\tre
musculatura scheletic\. Spre
bolnave, un adult s\n\tos poate
`nregistra valori de 35-45
ml/kgcorp/min, iar sportivii pot
atinge chiar [i valori de 60-65
sau `n cazuri excep]ionale 75-85
ml/kgcorp/min.

TREBUIE SĂ ȘTII! Indicator al performan]ei

O persoan\ s\n\toas\ are o
rat\ medie a consumului de
oxigen de 35-45
ml/kgcorp/min, `n ce o
persoan\ cu o suferin]\
pulmonar\ poate ajunge la
valori minime ale ratei
consumului de oxigen, de
doar 13 ml/kgcorp/min, iar
un pacient cu infarct de cord
poate avea o valoare de 22
ml/kgcorp/min.
Performan]ele sportivilor, `n special ale alerg\torilor de
anduran]\ se `mbun\t\]esc atunci când VO2max cre[te. Spre
exemplu, un sportiv care se antreneaz\ inteligent [i `[i cre[te
valoarea VO2max de la 50 la 60 ml/kgcorp/min `ntr-un
interval de câteva luni, va ajunge s\ coboare de la 22 minute
pe 5 km la aproximativ 18 minute, ceea ce reprezint\ un
progres considerabil. Cercet\rile arat\ c\ `n general VO2max
este un bun predictor al capacit\]ii de performan]\ `n sporturile
de anduran]\, atunci când se compar\ sportivi diver[i – de
exemplu, cei care termin\ printre primii la o curs\ de 10 km
vor avea valori semnificativ mai mari ale capacit\]ii aerobe
maximale fa]\ de cei care termin\ printre ultimii.

Sportivi de elit\
Totu[i, atunci când vorbim
de sportivi de elit\, lucrurile
devin mai complicate: un sportiv
care `[i `mbun\t\]e[te valoarea
VO2max de la 60 la 65 poate
s\ ob]in\ o cre[tere a
performan]elor cu 10%, `ns\ un
alerg\tor cu o valoare a
VO2max de 66 ml/kgcorp/min
nu este `n mod automat cu 10%
mai bun decât un sportiv cu
VO2max 60. Asta pentru c\
performan]ele `n sporturile de
anduran]\ sunt determinate de o
multitudine de factori fiziologici
[i biomecanici.

Pute]i beneficia de test\ri cardiometabolice `n vederea

alc\turii unor programe de nutri]ie [i antrenament
pentru sc\dere `n greutate sau cre[terea performan]elor
sportive la Centrul de nutri]ie Superfit, Calea Mo[ilor
59, Bucure[ti, www.superfit.ro, 0722.616.785

24
 Fizioterapie

Terapie pentru mi[care

Fizioterapia reprezint\ partea medicinei alopate Fizioterapeut Goga Ioan-Bogdan
Cabinet Recuperare Medical\
ce are ca rol dobândirea, redobândirea [i Terapie pentru Mi[care
men]inerea sistemului locomotor la parametri Telefon: 0737 147 895
fiziologici normali. Strada Emisferei, col] cu Strada Sportului,
nr. 30-34, Sector 2, Bucure[ti
rice afec]iune, boal\ sau patologie ce are ca rezultat www.terapiepentrumiscare.ro

O o diminuare a capacit\]ii corpului de a se mi[ca

natural [i firesc trebuie tratat\ prin fizioterapie. ~n
Facebook: TerapiePentruMiscare
info@terapiepentrumiscare.ro

acest sens, fizioterapeutul are la dispozi]ie o gam\ variat\ de mijloace fizice, naturale precum:
mi[carea (kinetoterapia), apa (hidroterapia), lumina (laserterapia), curentul electric (electroterapia),
atingerea (masajul), vibra]ia (ultrasonoterapia) [i posturarea (pozi]ion\ri ale corpului).

Un om activ = un om s\n\tos
Suntem familiari cu lozinca
„mi[carea reprezint\ via]\”. La
polul opus, orice afec]iune va
produce o schimbare `n
dinamica corpului nostru, fie la
nivel macro (o fractur\ de cot
ne va limita mi[c\rile mâinii),
fie la nivel micro (edemele
picioarelor ap\rute din cauza
circula]iei venolimfatice
deficitare). ~n acest sens,
recuperarea medical\ realizat\
prin diverse tehnici ce implic\
mi[carea la nivelul sistemului
locomotor va avea efecte
benefice atât pe plan local, cât
[i la nivel celular. Un om activ
va avea o tensiune arterial\ `n
parametri normali, nu va avea
dureri articulare, iar `n
condi]iile `n care ar avea [i o
alimenta]ie variat\, f\r\
excese, acest lucru ar
determina un sistem digestiv
eficient [i un nivel normal al
]esutului adipos.

Durerea de spate, boala civiliza]iei sedentare

Sfera profesional\, precum
[i cea rela]ional\ favorizeaz\
un stil de via]\ sedentar: tot
mai multe meserii se
desf\[oar\ static, `n spatele
unui birou [i tot mai multe
persoane prefer\ activit\]ile
recreative care nu necesit\ un
efort suplimentar precum
vizionarea unui film sau ie[irile
`n ora[, la o cafea cu prietenii,
`n dauna celor active de tipul
mersului `n parc sau practic\rii
unui sport. Ca urmare a acestui
fapt, afec]iunile sistemul
responsabil cu producerea

26
 Fizioterapie

mi[c\rii au devenit din ce `n ce
mai des `ntâlnite. Conform
Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii, durerea de spate este
cea mai des `ntâlnit\ boal\ la
nivel mondial, aproximativ 70
% din popula]ia Terrei suferind
cel pu]in o dat\ `n via]\ un
episod dureros mai lung de 5
zile care le-a diminuat calitatea
vie]ii [i le-a afectat activit\]ile
cotidiene. Mai mult decât atât,
OMS consider\ c\ principala
cauz\ a acestor dureri este
sedentarismul.

Trebuie s\ facem distinc]ia `ntre mi[carea ca activitate fizic\ normal\, natural\ [i benefic\
organismului (plimbatul, sportul recrea]ional, gradin\ritul u[or) [i gesturile zilnice, repetitive
ce au ca efect apari]ia posturilor vicioase [i suprasolicitarea unor componente ale sistemului
locomotor (vânz\toarea la cas\, care `[i va roti trunchiul 8 ore pe zi, va dezvolta cel mai
probabil o hernie de disc lombar\; informaticianul care va sta ore `n [ir aplecat c\tre
monitor va dezvolta probabil spondiloz\ cervical\).

Fizioterapia ]inte[te cauza

durerii
Din nefericire, cel mai frecvent utilizate
tratamente pentru durerile de spate sunt
medicamentele sau leacurile b\be[ti. Acestea pot
avea efect asupra dispari]iei durerii – ce nu este
decât un semnal de alarm\ al organismul c\ exist\
o disfunc]ie `n corp – [i nu asupra cauzei apari]iei
durerii [i anume lipsa mi[c\rii.
~nc\ din primele clipe de via]\, oamenii pot
beneficia de efectele extraordinare ale fizioterapiei.
Nu trebuie s\ sufere de o afec]iune sau s\ aib\ o
durere pentru a `ncepe un program de exerci]ii. De
aceea, ca specialist `n recuperare medical\,
recomand kinetoprofilaxia, ce reprezint\ partea
fizioterapiei care se ocup\ de preven]ia afec]iunilor
prin mi[care.

Fizioterapeutul poate recomanda un program de exerci]ii [i o conduit\ a mi[c\rilor

personalizate pentru acas\ (aten]ie la ridicarea diminea]a din pat, de exemplu – aceasta se
realizeaz\ pe o parte, ajutându-ne de membrele superioare), pacientul revenind periodic pentru
adaptarea programului.

27
 Fizioterapie
Exerci]ii personalizate
~n func]ie de starea sa de s\n\tate, greutate,
tensiune arterial\, predispozi]ii familiale [i de mediu,
precum [i antecedentele medicale, fizioterapeutul va
concepe un program individualizat, ]inând cont [i de
eventualele contraindica]ii date de diverse afec]iuni.
De exemplu, un om cu hipertensiune arterial\ nu va
realiza exerci]ii ce presupun ridicarea mâinilor
deasupra capului [i nu i se vor realiza proceduri
vasodilatatoare ce pot cre[te tensiunea arterial\.
Restabilirea st\rii de echilibru
{tim c\ boala apare acolo unde exist\ un
dezechilibru, de aceea rolul fizioterapiei este de
a restabili starea de echilibru la nivelul corpului.
De exemplu, o alimenta]ie excesiv\ coroborat\
cu lipsa activit\]ii fizice va produce un
dezechilbru la nivelul ]esutului adipos [i implicit
va ap\rea obezitatea. Masa corporal\ `n exces
Semnal de alarm\
Mai exist\ un sector asupra c\ruia noi,
fizioterapeu]ii, tragem un semnal de alarm\:
s\lile de fitness, tot mai numeroase `n ultima
vreme. Antrenamentele sunt de cele mai multe
28
va cre[te activitatea inimi, ce va fi nevoit\ s\
pompeze mai mult sânge oxigenat c\tre ]esuturi.
Astfel, majoritatea persoanelor obeze vor suferi
de hipertensiune arterial\. Printr-un program de
kinetoterapie eficient va fi echilibrat raportul
mi[care – alimenta]ie [i implicit [i tensiunea
arterial\ va reveni la parametri normali.
ori gre[ite, neadecvate sistemului locomotor [i
duse la extreme din dorin]a de a ob]ine rezultate
cât mai rapide. Acest lucru determin\
suprasolicitarea organismului si apari]ia
afec]iunilor la nivelul sistemului locomotor. ~n
acest sens, exist\ studii care arat\ c\ cei care se
antreneaz\ cu greut\]i crescute au o inciden]\
mult mai mare `n apari]ia herniei de disc tocmai
din cauza faptului c\ folosesc greut\]i nepotrivite
`n raport cu posibilit\]ile lor fizice. ~n schimb, v\
recomand\m vizita la fizioterapeut care va
concepe un program de exerci]ii fizice special
adaptat nevoilor [i particularit\]ilor fiec\ruia
dintre dumneavoastr\. ~n felul acesta ve]i
elimina orice posibilitate de apari]ie a unei
afec]iuni a sistemului locomotor.
 Studiu

Mai mult sport, mai pu]ine

riscuri pentru inim\
Pentru femeile de vârst\ adult\, câteva ie[iri cu bicicleta pe s\pt\mân\ aduc bun\ dispozi]ie,
dar [i un avantaj major pentru s\n\tatea inimii. Un studiu recent demonstreaz\ c\ pedalatul
poate reduce riscul bolilor cardiovasculare `n rândul femeilor.

Mers pe biciclet\, gr\din\rit,

plimb\ri
Cele mai frecvente activit\]i fizice desf\[urate de femeile
participante la studiu au fost mersul pe jos, gr\din\ritul [i mersul pe
biciclet\. Acestea au fost considerate de cercet\tori activit\]i de
intensitate medie, dar care antreneaz\ totu[i cre[terea ritmului
cardiac. Ei bine, femeile care obi[nuiau s\ practice astfel de activit\]i
de 2-3 ori pe s\pt\mân\ prezentau o sc\dere cu 20% a riscului de
a dezvolta probleme cardiace.

De 3 ori pe s\pt\mân\
Cercet\torii au fost surprin[i s\ constate c\ riscul nu
scade mai mult `n cazul acelor femei care aveau peste 3
[edin]e de activitate fizic\ pe s\pt\mân\.
A[adar, rezultatele publicate `n „Circulation”, revista Asocia]iei
Americane a Inimii, arat\ c\ pedalatul, mersul pe jos, gr\din\ritul
n jurul vârstei de 40-50

~ de ani, femeile care

practic\ o activitate
sportiv\ de intensitate medie, de
au efecte benefice asupra s\n\t\]ii cardiovasculare `n condi]iile `n
care sunt practicate cu o frecven]\ medie de 3 ori pe s\pt\mân\.

câteva ori pe s\pt\mân\ au OPINIA SPECIALISTULUI

mari [anse de a ]ine la distan]\
„Femeile mature care sunt inactive au toate motivele s\
bolile de inim\ sau accidentele
`ncerce adoptarea unei forme de activit\]i fizice regulate.
vasculare cerebrale, arat\ un
Plimb\rile cu bicicleta, mersul pe jos, de câteva ori pe
nou studiu. Datele provin de la
s\pt\mân\ sunt ideale pentru reducerea riscului de boli
peste un milion de femei care
cardiovasculare”, recomand\ dr. Miranda Armstrong, de la
au participat la acest studiu
Universitatea Oxford, Marea Britanie.
`ntocmit de o echip\ de
cercet\tori din Marea Britanie.

29
 Medicin\ sportiv\

M\suri de prim ajutor `n cazul

traumatismelor sportive
Ai suferit un traumatism pe terenul de sport sau o `ntindere muscular\? Te chinuie durerea din
cauza unei entorse? Terapia prin r\cire sau crioterapia constituie prima m\sur\ indicat\ `n
astfel de cazuri. De aceea, nu uita]i s\ pune]i `n geanta cu echipament sportiv un spray cu
efect r\coritor rapid [i plasturi de crioterapie.

rincipalele traumatisme ce pot surveni `n timpul activit\]ilor sportive sunt contuziile, entorsele, luxa]iile

P [i fracturile. S\ vedem ce presupune fiecare tip de traumatism [i cum se intervine corect.

Contuzia, entorsa, luxa]ia, fractura

Contuzia este
de regul\ un traumatism u[or
sau o lovitur\ care nu
compromite integritatea
]esuturilor. ~n urma unei contuzii
poate ap\rea o echimoz\
(vân\taie) sau un hematom
(acumulare de sânge `ntr-un
spa]iu).
Entorsa este o leziune
articular\, care se produce din
cauza unei mi[c\ri anormale sau
a unei c\z\turi. Durerea este
resim]it\ imediat `n zona `n care
s-a produs leziunea, dup\ care
articula]ia `ncepe s\ se umfle, iar
pielea se tumefiaz\.
Luxa]iile reprezint\ `ntinderea
for]at\ a ligamentelor, asociat\
cu deplasarea extremit\]ilor
osoase ale unei articula]ii.
Durerea, edemul [i tumefierea
articula]iei sunt prezente [i `n
cadrul unei luxa]ii, iar `n plus fa]\
de entors\ apare [i modificarea
structurii articula]iei din cauza
deplas\rii osului.
Fractura reprezint\ ruptura
unui os sau a unui cartilaj osos.
~n cazul unei fracturi, durerea
este acut\, mi[c\rile devin
imposibil de realizat, apare un
hematom, iar zona respectiv\ se
deformeaz\. Când un os se
rupe, se aude un zgomot
asem\n\tor unui trosnet, iar
membrul afectat se scurteaz\.
racturile pot fi `nchise (pielea este
intact\) sau deschise (pielea este
sec]ionat\, fragmentele osoase
str\pung pielea, iar pericolul de
infec]ie este mare). ~n astfel de
cazuri, se impune prezentarea la
camera de gard\ a celui mai
apropiat spital de urgen]\.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Regula de aur care trebuie
aplicat\ imediat dup\ un
traumatism se nume[te RICE
(Rest – Ice – Compression –
Elevation), adic\ repaus –
crioterapie – compresie –
ridicare.

30
 Medicin\ sportiv\

Crioterapia `nghea]\ durerea rapid

Crioterapia este o
procedur\ recunoscut\ [i
recomandat\ de c\tre medici [i
fizioterapeu]i pentru reducerea
durerii [i prevenirea
complica]iilor `n cazul
traumatismelor sportive. Cele
mai noi metode de crioterapie
sunt spray-urile [i plasturii pe
baz\ de levomentol. Aceast\
substan]\ produce senza]ia de
rece la nivelul zonei afectate,
ceea ce reduce durerea [i ajut\
la prevenirea inflama]iei.
Spray-ul de crioterapie
difuzeaz\ particule reci, care
confer\ un efect r\coritor
rapid, calmând rapid durerea
[i inflama]ia. Medicii
recomand\ folosirea spray-ului
r\coritor imediat ce a avut loc
leziunea. Crioterapia poate fi
continuat\ pân\ la 24-48 de
ore dup\ producerea leziunii
cu ajutorul plasturilor
analgezici pe baz\ de
levomentol.

Spre deosebire de ghea]\, crioterapia sub form\ de spray sau de plasture poate sc\dea
temperatura ]esutului cutanat, f\r\ a deteriora celulele.

RECOMAND|RI
Traumatismele
sportive pot ap\rea din
cauza suprasolicit\rii
mu[chilor [i ligamentelor.
Pentru a profita `n deplin\
siguran]\ de beneficiile
sportului, pune]i `n practic\
urm\toarele recomand\ri
ale Societ\]ii Franceze de
Chirurgie Ortopedic\ [i
Traumatologie: `ncepe activitatea sportiv\;
4`ncepe]i un program de sportiv\, efectua]i câteva 4`n cazul practic\rii unor
preg\tire fizic\ destinat exerci]ii de sporturi extreme,
antren\rii mu[chilor [i `nc\lzire/stretching; con[tientiza]i de fiecare
articula]iilor (eventual sub 4adapta]i practicarea dat\ riscurile la care v\
`ndrumarea unui sportului preferat la expune]i;
kinetoterapeut) pentru a posibilit\]ile voastre fizice 4utiliza]i `ntodeauna
v\ `mbun\t\]i condi]ia [i nu v\ avânta]i `n echipamentul sportiv
fizic\; competi]ii care v\ adecvat activit\]ii
4`ntotdeauna, `nainte de a dep\[esc priceperea practicate.

31
 Cover story

DR. ALIN POPESCU:

„Practicarea unui sport nu trebuie privit\ ca un
sprint, ci ca un maraton” Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

Ca tân\r rezident a dat albul halatului de medic pe tricolorul

României [i inscrip]ia de „doctor” pe un tricou. A dorit
traumatologie, iar [ansa l-a adus `n postura de medic al unei
echipe de rugby. Cu timpul, dr. Alin Popescu a `n]eles c\
medicina sportiv\ trebuie practicat\ atât `n teren, cât [i `n
cabinet. La 41 de ani, spune c\ a ajuns la un echilibru [i `n
familie, [i `n profesie. Este tat\l a doi copii (o feti]\ [i un
b\ie]el), iar pe plan profesional `mbin\ prima dragoste –
medicina sportiv\ `n teren, fiind medicul coordonator al
Federa]iei Române de Rugby, cu medicin\ sportiv\ `n cabinet
– la Medlife, dar [i cu teoria, fiind autorul a numeroase
articole `n presa medical\ [i pe blogul personal. Descoperi]i
`n continuare un interviu cum altfel decât plin de energia
interlocutorului nostru – dr. Alin Popescu.

DOCTORULMEU: - De ce a]i
ales medicina sportiv\, mai cu
seam\ `ntr-o perioad\ când
aceast\ specialitate nu era prea
cunoscut\?
- Medicina sportiv\ nici `n
momentul de fa]\ nu este
cunoscut\ pe cât ar merita. Noi
suntem o mân\ de oameni,
aproximativ 100 de medici de
medicin\ sportiv\ `n toat\ ]ara, iar
câteva jude]e nu au niciun medic
cu aceast\ specializare. Eu am
ajuns `n medicina sportiv\ acum 13
ani, dup\ 6 ani de facultate la
UMF „Carol Davila” Bucure[ti [i un
an de stagiatur\ la Spitalul
„Grigore Alexandrescu”. M\ aflam
la borna reziden]iatului [i am ales
din trunchiul de medicin\ intern\
sec]iunea de medicin\ sportiv\.
Ini]ial, ca tân\r medic rezident,
v\zând via]a de policlinic\ [i
salarizarea extrem de slab\, am
fost pu]in derutat, dar am primit
ajutor din partea a doi oameni.
Doamna prof. Anca Ionescu, pe
vremea aceea [ef de lucr\ri, care
este acum pre[edintele Societ\]ii
Române de Medicin\ Sportiv\, mi-
a dat aripi l\sându-m\ s\ zbor. Iar
pe de alt\ parte, p\rintele meu
profesional este profesorul Pierre
de Hillerin, pe atunci directorul
Institutului Na]ional de Cercet\ri `n
Sport. Ne aflam `mpreun\ la
Budapesta, la un congres de
medicin\ sportiv\, când ajunsesem
s\ iau pulsul specialit\]ii la nivel
european, [i stând de vorb\
relaxa]i la o bere, i-am spus c\
simt nevoia s\ lucrez `n teren.
Dup\ 10 zile, m-a sunat spunându-
mi c\ are o provocare pentru mine.
Era vorba despre o echip\ de

32

rugby, de[i eu la vremea respectiv\
a[ fi `nclinat c\tre handbal,
baschet, nu volei – pentru c\ fileul
„`ncurc\” medicul…
- Atunci dorea]i cu tot
dinadinsul traumatisme?
- Da, eram tân\r, trebuia s\
lucrez. Dac\ te ascunzi dup\ deget
nu faci nimic. Voiam totu[i un sport
`n sal\, s\ nu fie afar\. Ei bine,
Pierre mi-a spus atunci c\ este
vorba despre un sport care se
desf\[oar\ afar\, cu mult\
traumatologie, dar un pic mai
departe de Bucure[ti. Acest „un pic
mai departe” a fost de fapt
localitatea Gura Humorului din
jude]ul Suceava. Practic, `n iunie
2002, am plecat la Gura
Humorului, la un centru de
excelen]\ `n rugby. Aici a intervenit
rolul benefic al lui George Straton,
care era pe vremea aceea
vicepre[edintele Federa]iei Române
de Rugby, care avea acolo acel
centru interesant, unde am stat 1
an. M\ ocupam de genera]ia
„under 19”, copii n\scu]i `n 1984-
1985, o genera]ie foarte bun\, [i
aici a fost [ansa mea. Eu am crezut
`ntotdeauna c\ Dumnezeu d\
[ans\ celor care o caut\. Dac\ stai
`ntr-un birou crezând c\ `]i pic\ o
oportunitate, nu ai prea multe
[anse. La Gura Humorului am avut
o oportunitate extraordinar\, pentru
c\ a venit Na]ionala României de
Rugby „under 19” `ntr-un stagiu de
preg\tire, n-aveau medic, am fost
medicul lor [i am r\mas cu
Na]ionala „under 19”. Astfel am
intrat `n Federa]ie cu aceast\
Na]ional\, via Gura Humorului.
Vorbim de vara lui 2002. Dup\
câteva luni am avut primul
cantonament extern `n Fran]a, la
Narbonne, [i nu o s\ uit niciodat\,
`n ziua de Cr\ciun, aveam o otit\
medie baro-traumatic\ de la
aterizare. Apoi, `n aprilie 2003, de
Pa[ti, am avut turneu cu Na]ionala
tot `n Fran]a, `n l’Ile de France.
Apoi am urcat la Tineret, iar `n
ianuarie 2004 eram numit
interimar la conducerea staff-ului
medical al Na]ionalei de seniori. La
momentul respectiv, no]iunea de
staff medical nu avea consisten]a
pe care o are acum (când suntem
4-5 oameni `n echip\), eram doar
cu un kinetoterapeut C\t\lin
P\dureanu, care `n momentul de
fa]\ face osteopatie `n Quebec. Am
`nceput aventura la echipa de
seniori, cu tot ce `nseamn\
antrenamente, cantonamente,
competi]ii.
- Practic, a]i g\sit ceea ce
c\uta]i…
- Da, `ns\ `n ianuarie 2008,
mi-am dat seama c\ nu mai eram
dispus s\ fac atâtea deplas\ri, se
n\scuse primul copil, `mi doream
foarte mult s\-l am pe al doilea,
lucru care s-a [i `ntâmplat, sim]eam
c\ lucrurile trebuie s\ intre pe alt\
Cover story
turnur\. Atunci am mers `n zona de
clinic\ [i m-am angajat la cel mai
mare operator privat de medicin\
din România, unde colaborez de 7
ani. Mi-am dat seama c\ medicina
sportiv\ trebuie s\ fie o `mbinare
`ntre cabinet [i teren. Am ajuns la
un echilibru, eu fiind la `nceput
foarte extremist, spuneam c\, decât
s\ stau `ntre 4 pere]i, mai bine iau
un tricou cu doctor pe el decât un
halat cu numele meu. Totu[i, acum
am ajuns la concluzia c\ e bine s\
le `mbini. Din 2008 sunt medic
coordonator sau, cum foarte
frumos sun\ `n englez\, chief
medical officer al Federa]iei
Române de Rugby. ~n paralel, din
mai 2005, colaborez cu un trust de
pres\ din zona medical\ [i aici `mi
face mare pl\cere s\ m\
documentez, s\ scriu. Nu-mi vine
s\ cred c\ fac acest lucru de 10 ani
ne`ntrerupt. Din ianuarie 2009 am
dat drumul [i unui blog –
dr.alinpopescu.ro. La 41 de ani
sunt mul]umit de ceea ce am
realizat, dar `mi doresc foarte mult
s\ contribui la cre[terea nivelului
medicinei sportive la standardele
din str\in\tate.
- Ce-i lipse[te medicinei
sportive din România?
- De foarte multe ori elementul
de buget nu poate fi eludat… Tr\im
`n secolul `n care toat\ lumea vrea
gps-uri, holtere,
monitoriz\ri. Sunt multe
33
 Cover story
lucruri necesare [i care nu ]in de
salarizarea direct\ a medicului, c\
vrea doctorul mai mul]i bani. Nu
acest lucru e esen]ial. Doctorul
consum\ din ce `n ce mai mul]i
bani. Cam a[a stau lucrurile…
Acum, stafful medical al unei
echipe `nseamn\ medic,
kinetoterapeut, maseur, preparator
fizic, psiholog… sunt mul]i oameni
care lucreaz\ pentru o echip\
sportiv\.
- Cum vede]i acest domeniu `n
viitor?
- Medicina sportiv\ `n urm\torii
10 ani este una dintre specialit\]ile
cu mare poten]ial de challenge [i
cu [anse mari de schimbare. Am
`ns\ o team\ când vorbesc despre
medicina româneasc\, `n general,
[i aceasta se refer\ la exodul
medicilor. ~n ultimii 6 ani, de la
Federa]ia de Rugby ne-au plecat 3
medici foarte buni, 4
kinetoterapeu]i foarte buni, iar acest
lucru se simte [i m\ perturb\ foarte
mult. Lucr\m profesionist, dar sunt
ni[te bariere pe care cu greu le
surmontez.
- La medicul de medicin\
sportiv\ vine sportivul profesionist
sau sportivul amator?
- Ambele tipuri de pacien]i se
prezint\ la medicul de medicin\
sportiv\. Pe de o parte, este
sportivul profesionist cu
traumatologie acut\ sau subacut\
34
sau cu un plan de
medica]ie/suplimente nutritive sau
cu diverse `ntreb\ri legate de
antidoping sau cu probleme legate
de dosare medicale/daune. Pe de
alt\ parte, [i aici vorbim despre
apanajul clinicilor private, exist\
sportivul corporatist care practic\
sport `n mod amator, dar atât de
serios `ncât ajunge la nivel
profesionist. Oameni care fac 2-3
maratoane pe an, merg cu bicicleta
Bucure[ti-Constan]a etc. Ace[tia
reprezint\ o p\tur\ foarte
important\ de pacien]i pe care
medicina sportiv\ nu trebuie s\-i
piard\. ~mi doresc foarte mult s\
v\d mai mul]i colegi de-ai mei
lucrând `n zona privat\. Este foarte
important\ aten]ia acordat\
amatorilor, care nu mai sunt
amatorii de acum 30 de ani, care
`[i cump\rau adidasi din pia]\.
Amatorii de sport din prezent sunt
oameni cu o condi]ie peste medie,
care investesc `n echipament
sportiv, materiale necesare
practic\rii sportului [i care vin la
medic pentru c\ vor s\-[i creasc\
performan]a fizic\. Sunt mai
profesioni[ti decât cred unii dintre
colegii mei. Ba chiar este posibil ca
peste 20 de ani ponderea
medicinei sportive `n România s\
fie mai mare din zona sportivilor
amatori decât cea a profesioni[tilor.
Ceea ce este bine, doar c\ trebuie
s\ ne adapt\m acestor realit\]i.
- Ce le recomanda]i acestor
oameni pasiona]i de sport `n
vederea prevenirii problemelor
cauzate de accident\ri?
- Depinde foarte mult de ce
sport practic\m [i de ce vârst\
avem când ne apuc\m s\ facem
sport. Dac\ `ncepem s\ juc\m
fotbal la 30 de ani [i juc\m de
pl\cere, `mpreun\ cu un grup de
prieteni, putem face asta f\r\ prea
multe riscuri [i preg\tiri prealabile.
Dac\ fac ultramaraton la 50 de ani
sau dac\ e vorba despre un copil
care `ncepe s\ fac\ tenis de
performan]\ la 7 ani, atunci
lucrurile se schimb\ radical. Dar
indiferent de sportul practicat, de la
fotbal, handbal, volei, tenis, rugby
pân\ la polo, hochei pe ghea]\,
toate sporturile nu trebuie privite ca
un sprint, ci ca un maraton. O
consulta]ie la medicul de medicin\
sportiv\ este binevenit\, poate chiar
`nainte de alegerea

echipamentului. Indica]iile
medicului pot viza efectuarea unor
analize de sânge, o ecografie, o
radiografie. Totu[i, `n opinia mea,
noi, medicii de medicin\ sportiv\
`nc\ suntem subutiliza]i `n zona
aceasta. Dar cred c\, la un
moment dat, toate competi]iile
destinate sportivilor amatori din
România vor avea nevoie [i de
consiliere sau asisten]\ din partea
unui medic de medicin\ sportiv\.
- Ce trebuie f\cut atunci când
suferim un traumatism?
- Primul lucru atunci când
suferim un traumatism este s\
aplic\m regula extrem de
cunoscut\, dar din p\cate prea
pu]in folosit\ numit\ RICE (Rest –
Ice – Compression – Elevetion).
Adic\ trebuie s\ punem zona
afectat\ `n repaus cât mai rapid. ~n
caz de traumatism, niciodat\ nu
trebuie s\ mergem pe ideea „cui pe
cui se scoate”. S\ punem ghea]\
sau crioterapie, niciodat\ cald.
Apoi s\ bandaj\m zona respectiv\,
s\ facem compresie, [i s\ ridic\m
membrul inferior. Metoda RICE este
pe cât de banal\, pe atât de
eficient\ `n abordarea unui
traumatism.
- V\ propunem acum un set de
`ntreb\ri-fulger. Mers pe jos sau
alergare?
- Mers pe jos. Eu sunt mare fan
[i `l recomand tuturor, `ncepând cu
36
Cover story
propriii copii. Mersul pe jos este
principala ac]iune a omului. Mersul
pe jos este o adev\rat\ man\
cereasc\ pentru `ntreg corpul
nostru, nu doar pentru aparatul
locomotor [i aparatul
cardiovascular.
- Diminea]a sau seara pentru
sport?
- Pentru sportivul amator,
diminea]a este perioada cea mai
bun\, `n intervalul orar 9.00-12.00
intr\m `n ritmul fiziologic. Dac\
vorbim despre un sportiv de
performan]\, clar vor fi dou\
antrenamente pe zi. ~n lumea
sportului profesionist, ritmul
fiziologic este dat peste cap, sunt
meciuri care `ncep la 10.00 seara.
- Afar\ sau `n sal\ e mai bine
s\ facem sport?
- Ideal, afar\, pentru a profita
de toate beneficiile sportului. For]at
de vremea nefavorabil\, `n sal\.
- Pentru b\ie]elul dvs., fotbal
sau rugby?
- Mie `mi place foarte mult
rugby-ul. B\ie]elul meu este `nc\
foarte mic pentru asta, dar pentru
c\ are [i o mam\, nu sunt sigur
dac\ se va `ndrepta c\tre rugby. ~n
mod cert, nu va face fotbal. F\r\ s\
jignesc pe nimeni, pentru c\ am
prieteni care lucreaz\ `n fotbal, nu
este genul de sport spre care l-a[
`ncuraja. Probabil, dac\ va fi s\
fac\ un sport, va face handbal,
baschet, `ns\ ca hobby. Eu le spun
prietenilor s\-[i `ndrume copiii c\tre
sport cât mai mult.
- Pentru sl\bit, sport sau diet\?
- Categoric, ambele. Dieta nu
poate reprezenta mai mult de 51%
din sl\bit. Sunt oameni care spun
c\ au sl\bit doar cu diet\, dar
r\mâne de v\zut cum arat\ din
punct de vedere fizic, pentru c\ una
e s\ dai jos ni[te kilograme [i alta e
s\ ar\]i tonic. Apoi s\ vedem [i cât
dureaz\ rezultatul, fiindc\ perioada
de `nfometare trece, kilogramele
revin. Combina]ia sport [i diet\ este
categoric cheia succesului `n
programul de sl\bire.
- ~n viitor v\ vede]i mai
degrab\ medic `n terenul de sport
sau `n cabinetul de medicin\
sportiv\?
- Le voi `mbina `n continuare.
A[tept la un moment dat [i o
provocare major\ privind terenul,
dar pân\ atunci `mbin cabinetul cu
terenul [i cu scrisul. Sunt trei
activit\]i care `n niciun caz nu se
exclud, ci sunt complementare. A[a
cum spuneam, am ajuns la un
echilibru, iar `ndemnul de a fi
echilibra]i [i perseveren]i `n tot ceea
ce fac `l adresez [i cititorilor dvs. V\
doresc o var\ `n care s\ v\ bucura]i
cu echilibru [i s\ persevera]i `n a v\
`ndeplini visurile!
 Ortopedie

Termoterapia
tope[te durerea [i rigiditatea muscular\
Te sup\r\ durerea de spate? Te dor mu[chii [i sunt rigizi din cauza prea multor exerci]ii fizice?
~]i dore[ti s\ faci mi[care, dar te sim]i anchilozat? Aceste probleme pot fi u[or rezolvate prin
aplicarea local\ a c\ldurii.

e ce s\
Cum ac]ioneaz\ c\ldura?

D apel\m
la
medicamente cu efecte
secundare precum
analgezicele orale,
când avem la
`ndemân\ o metod\
sigur\, care ac]ioneaz\
exact la locul durerii?
Iar pentru a profita de
efectele binef\c\toare
ale c\ldurii, nu mai
suntem nevoi]i s\
apel\m la buiote,
cataplasme sau alte
leacuri de pe vremea
bunicii. Acum avem la
dispozi]ie metode
moderne de
termoterapie, cum sunt
cremele `nc\lzitoare.
C\ldura ac]ioneaz\ benefic asupra ]esuturilor moi: mu[chi,
tendoane, ligamente. C\ldura provoac\ vasodilata]ie, proces care
asupra unei zone dureroase sau afectate de rigiditate are
urm\toarele efecte pozitive:
4`mbun\t\]e[te circula]ia sangvin\,
4asigur\ transportul oxigenului [i nutrien]ilor c\tre zona v\t\mat\,
gr\bind vindecarea,
4favorizeaz\ starea de bine [i relaxarea musculaturii.
C\ldura ajut\ de asemenea la cre[terea elasticit\]ii ]esuturilor,
astfel `ncât mu[chii, tendoanele [i ligamentele s\ se `ntind\ mai u[or,
ceea ce are ca rezultat prevenirea accident\rilor `n cursul activit\]ilor
sportive.
Când este indicat\ termoterapia?
Terapia prin c\ldur\, realizat\ cu ajutorul unei creme `nc\lzitoare,
permite calmarea durerilor cronice de spate sau a durerilor musculare
provocate de efort fizic intens ori de men]inerea unei posturi vicioase.
Termoterapia este de asemenea utilizat\ cu succes `n caz de: rigiditate
muscular\, contuzii, durere post-luxa]ie, fibromiozit\, lombosciatic\,
dureri reumatice.

Termoterapia este foarte util\ sportivilor. Aplicarea unei creme `nc\lzitoare este indicat\ `naintea
exerci]iilor fizice – pentru relaxarea musculaturii ce urmeaz\ a fi solicitate [i prevenirea accident\rii. Prin
`nc\lzire, musculatura este preg\tit\ pentru mi[care, cre[te metabolismul celular, ceea ce ajut\ mu[chii
s\ func]ioneze mai bine. Crema `nc\lzitoare poate fi aplicat\ [i dup\ eforturi fizice sus]inute – pentru
reducerea durerii [i regenerarea ]esuturilor.

37
 Reumatologie

ARTROZA GENUNCHIULUI — GONARTROZA

O suferin]\ articular\ frecvent\
Conf. dr. Andra B\l\nescu
Medic primar medicin\ intern\ [i reumatologie
Clinica de Medicin\ Intern\ [i Reumatologie,
Spitalul Clinic „Sf. Maria”
Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Carol
Davila”, Bucure[ti
Artroza este de departe cea mai frecven]\
suferin]\ articular\ [i a 2-a cauz\ de
invaliditate la persoanele de peste 50 de ani,
dup\ boala ischemic\ coronarian\, ceea ce
atrage dup\ sine un impact economic enorm [i
o transform\ `ntr-o adev\rat\ problem\ de
s\n\tate public\.
onsiderat\ de unii ca fiind un

C proces „fiziologic” de `mb\trânire

a structurilor articulare, a[a cum
se `ntâmpl\ cu toate ]esuturile
organismului, artroza este de fapt o
boal\, caracterizat\ prin degradarea
progresiv\ a cartilajului articular, `nso]it\
de o produc]ie osoas\ anormal\ la
marginea osului de sub cartilaj, numite
osteofite sau „ciocuri de papagal”
(datorit\ aspectului pe care `l au pe
radiografii).

Localiz\ri [i cauze Debut lent,

Localizarea predilect\ a procesului artrozic este la
nivelul articula]iilor cu o mare mobilitate, `n func]ionarea
c\rora cartilajul joac\ un rol important, a[a cum sunt:
genunchiul, [oldul, mâna, articula]iile coloanei
vertebrale. Cauza acestei boli nu este cunoscut\, dar au
fost identifica]i numero[i factori favorizan]i, atât generali
(ereditatea, vârsta, sexul, obezitatea, densitatea mineral\
osoas\, hipermobilitatea, asocierea cu alte boli cu
impact metabolic), cât [i locali (stresul mecanic repetat,
traumatisme, alter\rile ale structurilor articulare de
diferite cauze).
insidios
Artroza genunchiului – numit\ [i
gonartroz\ – este una dintre cele mai
frecvente forme de artroz\. Boala se
`ntâlne[te de obicei `n dou\ situa]ii
clinice: tineri, mai ales b\rba]i (dup\
traumatisme sau meniscectomie) [i
femei (dup\ menopauz\, `ndeosebi
obeze). Boala este asimptomatic\ mult
timp. Debutul este lent, insidios,

38

bolnavul nu poate preciza momentul apari]iei primelor simptome. De cele mai multe ori când se prezint\
la medic, tabloul clinic este deja constituit, iar multe modific\ri sunt ireversibile.
Durerea, principalul simptom
Durerea articular\ este de
departe cel mai important
simptom al bolii. Ea are
urm\toarele caracteristici: este
mai evident\ la femei, are
intensitate variabil\, `n func]ie
de pragul individual, este
meteodependent\ (frigul,
umezeala o accentueaz\).
Clasic, apare [i se intensific\ la
efort [i se amelioreaz\ `n
repaus, dar 30% dintre bolnavi
au [i dureri nocturne sau de
repaus. Astfel, suferin]a se
exprim\ prin dureri accentuate
de mers, urcatul sc\rilor sau
alte solicit\ri mecanice. Uneori
se poate produce o acutizare a
Obezitatea, factor de risc
O men]iune special\ trebuie
f\cut\ `n privin]a leg\turii dintre
gonartroz\ [i obezitate. S-a pus
problema dac\ artroza, prin
hipomobilitatea [i sedentarismul
pe care le induce, favorizeaz\
obezitatea, sau dac\ obezitatea
favorizeaz\ apari]ia artrozei.
Studii numeroase arat\ c\
reducerea greut\]ii corporale
`ncetine[te procesul artrozic. O
reducere a greut\]ii corporale cu
5 kilograme scade riscul de
apari]ie al gonartrozei
bolii, când se adaug\ [i un
proces inflamator `n articula]ia
afectat\: genunchii se umfl\,
iar durerea si impoten]a
func]ional\ se accentueaz\. Nu
exist\ o corela]ie `ntre
intensitatea durerii [i
severitatea modific\rilor
radiologice. Reducerea
mobilit\]ii este la `nceput
antalgic\, bolnavul `ncercând
involuntar s\ nu-[i solicite
articula]iile, pentru a nu-[i
provoca durere, mai ales la
unele mi[c\ri care determin\
trac]ionare capsulei,
tendoanelor, ligamentelor.
Ulterior apar [i alte cauze:
simptomatice cu 50%. Mai mult,
`n ultimii ani, s-a dovedit c\
obezitatea influen]eaz\ apari]ia
gonartrozei `ntr-un mod complex,
nu doar prin suprasolicitarea
mecanic\, ci [i prin unele
substan]e secretate de celulele
adipoase, care sunt „toxice”
Obiectivele tratamentului `n gonartroz\ sunt multiple:
diminuarea durerii [i a inflama]iei, cre[terea mobilit\]ii [i
men]inerea functiei, prevenirea handicapului fizic, ameliorarea
calit\]ii vietii.
Reumatologie
prezen]a osteofitelor,
distrugerea cartilajului [i a
osului, `ngro[area capsulei [i a
ligamentelor, deform\rile,
atrofiile musculare [i `n ultim\
instan]\ anchilozele, ceea ce
afecteaz\ func]ionalitatea
articula]iei. ~n timp, ca urmare
a unei imobiliz\ri `ndelungate,
musculatura din jurul
articula]iilor se poate atrofia.
Când modific\rile degenerative
se produc inegal `ntre zona
intern\ a genunchiului [i cea
extern\, pot ap\rea deform\ri
(„`n parantez\” `n 80% din
cazuri [i „`n X” `n 20%) sau
subluxa]ii.
pentru cartilajul articular. A[adar,
pe lâng\ lucrul mecanic
suplimentar, numero[i factori
metabolici contribuie la apari]ia
artrozei la pacien]ii obezi, f\când
din obezitate un factor extrem de
important, dar `n
acelasi timp reversibil!
39
 Reumatologie

Strategii terapeutice
Tratamentul cuprinde mai multe aspecte:
4~ndep\rtarea factorilor favorizan]i influen]abili:
corectarea greut\]ii corporale, schimbarea
locului de munc\ `n cazul `n care bolnavul
practic\ meserii ce solicit\ nefiziologic
genunchii, m\suri de protejare a articula]iilor
afectare (baston de aceea[i parte, `nc\l]\minte
special\ care s\ diminueze impactul produs de
mers, etc.).
4Educa]ia fizic\ adecvat\: pentru ameliorarea
mobilit\]ii articulare, prevenirea atrofiilor
musculare [i a osteoporozei, la care se adaug\
si beneficiile efortului fizic adecvat `n reducerea
greut\]ii corporale.
4Tratamentul medicamentos poate face apel la
mai multe grupe de medicamente ce pot fi
administrate sistemic, intra-articular sau topic.

Terapie sistemic\ Tratamentul balneofizical face apel la: b\i clade,

hidroterapie, `mpachet\ri cu parafin\, diatermie,
4Analgetice uzuale: sunt folosite ini]ial infraro[ii, ultrasunete, etc.
pentru controlul durerii din artroz\.
4Anti-inflamatoarele nesteroidiene:
reprezint\ principalul instrument ratamentul chirugical
medicamentos, care `[i g\se[te o larg\
utilitate `n tratamentul bolii artrozice.
Folosirea lor impune uneori pruden]\,
T reprezint\ un instrument
terapeutic din ce `n ce mai
important. Momentul
mai ales pentru c\, cel mai adesea, ne trebuie ales cu grij\,
adres\m unei categorii de bolnavi
deoareace o
vârstnici, care asociaz\ frecvent [i alt\
`ntârziere a acestuia
patologie, deci trebuie ]inut cont de
poate compromite
numeroasele reac]ii adverse ale acestor
rezultatele, prin
medicamente.
4Analgetice pure: tramadolul, opioidele apari]ia unor
pot fi folosite pe perioade scurte de modific\ri
timp `n cazul durerilor articulare foarte ireversibile (atrofii
mari, care nu au putut fi controlate prin musculare, afect\ri
alte mijloace medicamentoase. La de nervi,
rândul lor, si aceste medicamente au osteoporoz\).
numeroase efecte adverse, iar folosirea Procedurile
indelungat\ poate conduce la chirurgicale sunt
dependen]\ foarte variate: de la
4Suplimente nutritive: care aduc un plus o simpl\ „cur\]are” a articula]iei, pân\ la protezarea
de substan]e ce fac parte `n mod
articular\ total\. Tratamentul chirurgical este
fiziologic din cartilajul articular; pot
deocamdat\ singurul capabil s\ spulbere mitul
avea unele beneficii dac\ sunt
incurabilit\]ii acestei boli.
administrate timp `ndelungat.

40
 Reumatologie

Artroza, `n cifre
Statisticile arat\ c\, peste tot `n lume, artroza este cea mai frecvent\ boal\ reumatic\. Cu
toate acestea, este considerat\ „Cenu[\reasa” reumatologiei. Pentru a demonta aceast\
afirma]ie, v\ prezent\m o serie de date care vorbesc de la sine despre cât de mult afecteaz\
artroza calitatea vie]ii pacien]ilor.

475% dintre persoanele peste 65

de ani prezint\ cel pu]in o
form\ de artroz\. Aceasta
reprezint\ a doua cauz\ de
`mboln\vire la nivel mondial,
dup\ boala ischemic\
coronarian\.

4Cu toate c\ nu reprezint\ o

amenin]are vital\ pentru
pacien]i, artroza afecteaz\
calitatea vie]ii acestora. Peste
30% dintre pacien]ii cu artroz\
nu pot merge pe jos mai mult
de 300 de metri, 28% nu pot
urca 10 trepte, 25% nu pot c\ra
o greutate mai mare de 2 kg,
28% sufer\ de depresie din
cauza durerilor cronice.
4Pân\ la 50 de ani, b\rba]ii
sufer\ mai frecvent de artroz\
comparativ cu femeile. ~ns\,
dup\ menopauz\, femeile fac
de dou\ ori mai frecvent
aceast\ boal\ decât b\rba]ii,
prevalen]a fiind mai mare la
femeile histerectomizate.
Artroza mâinilor este de 10 ori
mai frecvent\ la femei decât la
b\rba]i, `n timp ce artroza
[oldului (coxartroza) este mai
des `ntâlnit\ la b\rba]i,
indiferent de vârst\.
4Frecven]a bolilor reumatice `n
ultimii ani este `n cre[tere,
pentru c\ asist\m la un proces
de `mb\trânire a popula]iei.
Aceasta presupune [i
preponderen]a afec]iunilor
degenerative, legate de uzur\,
de aceea `n rândul popula]iei
se `nregistreaz\ din ce `n ce
mai multe boli reumatologice.
4Artroza reprezint\ principala
cauz\ de disconfort [i
incapacitate func]ional\ la
b\trâni.
4Artroza reprezint\ o problem\
socio-economic\. Spre
exemplu, `n SUA: costuri directe
prin `ngrijire medical\ (15
miliarde dolari/an) [i indirecte
prin sc\derea productivit\]ii `n
munc\, invaliditate (50 miliarde
dolari/an).
4Chiar dac\ nu poate fi
vindecat\, artroza poat fi ]inut\
sub control. ~n acest sens, o
prim\ condi]ie este ca boala s\
fie diagnosticat\ din timp.
Simptomele care trebuie s\ `l
trimit\ pe pacient la medic sunt:
durerea persistent\ [i reducerea
mobilit\]ii articulare, dificultatea
de a merge sau de a `ndeplini
activit\]i profesionale sau
casnice uzuale.

41
 Preven]ie
Boala oaselor fragile
poate fi prevenită!
Osteoporoza sau „ho]ul t\cut”, cum o numesc medicii, afecteaz\ anual circa 200 de milioane
de femei la nivel mondial, dintre care 1 milion sunt românce, arat\ cele mai recente date
statistice.
Speciali[tii OMS estimeaz\
c\ pân\ `n anul 2020, num\rul
bolnavilor de osteoporoz\ va
cre[te la 1 miliard de locuitori.
Pentru c\ `n prim\ faz\ nu
doare, pacientele ajung la medic
abia `n stadiile avansate ale
acestei boli, când „tratamentul”
presupune de fapt o ameliorare
a simptomelor [i o reducere a
riscului de fracturi osteoporotice.
Re]ine, deci, c\ osteoporoza se
previne, nu se vindec\!
42
Primele semne
[i factorii de risc
Manifest\rile osteoporozei
`n stadii incipiente pot cuprinde:
dureri de spate (cauzate de
tasarea vertebrelor), cele de la
nivelul [oldului sau membrelor
inferioare, ap\rute `n special `n
timpul nop]ii, sc\derea
progresiv\ `n `n\l]ime, postura
`ncovoiat\, `ngreunarea
capacit\]ii motorii, de a depune
efort [i de a ridica greut\]i. ~n
stadiile mai avansate ale
osteoporozei, pacientele se
confrunt\ cu fracturi frecvente
cauzate de traumatisme minore.
Calciul, esen]ial `n
prevenirea osteoporozei
„Bea lapte s\ ai calciu!” ~]i
aduci aminte de vorbele
mamei? Acest mineral este vital
`n toate etapele vie]ii. ~nc\ din
burtica mamei, copilul are
nevoie de calciu pentru a putea
dezvolta ]esut osos. Mai
departe, `n copil\rie [i
Cauzele apari]iei
osteoporozei sunt diverse,
acestea putând fi `mp\r]ite `n
dou\ categorii:
4cauze asupra c\rora nu se
poate interveni: sex, vârst\,
ras\, conforma]ie corporal\,
antecedente familiale,
prezen]a anumitor afec]iuni
(diabet, artrit\ reumatoid\,
deregl\ri hormonale).
4cauze care pot fi controlate:
tulbur\rile de alimenta]ie,
sedentarismul, fumatul,
consumul excesiv de alcool.
adolescen]\ avem nevoie de
calciu pentru a oferi rezisten]\
oaselor, pentru a regla func]ia
muscular\ [i pentru a men]ine
s\n\tatea din]ilor, p\rului [i
unghiilor. Necesarul de calciu
cre[te pe m\sur\ ce
`mb\trânim, `n special atunci
 Preven]ie

când intervine menopauza, iar
nivelul hormonului estrogen
scade semnificativ. La fel de
important este s\ i se ofere
organismului cantit\]i suficiente
din acest mineral, deoarece
organismul pierde calciu `n
fiecare zi prin piele, unghii, p\r,
transpira]ie, urin\ [i materii
fecale. Aceste pierderi de calciu
trebuie sa fie `nlocuite zi de zi
prin diet\ sau medicamente care
con]in calciu. ~n caz contrar,
organismul folose[te calciul din
oase pentru a efectua diverse
func]ii, f\cându-le a[adar mai
slabe [i mai predispuse la
rupere de-a lungul timpului.

Alimente bogate `n calciu sunt laptele [i produsele lactate, tofu, pe[tele, sucurile de fructe,
dar [i legumele verzi precum spanacul, maz\rea, dovleceii, prazul, broccoli, castrave]ii etc.
Mare aten]ie `ns\ la excesul de sare [i cafein\! Alimentele foarte s\rate, ceaiul negru,
cafeaua pot reduce capacitatea corpului de a asimila calciul.

Vitamina D3 ajut\ la absorb]ia calciului

Calciul nu ac]ioneaz\ de
unul singur, ci are nevoie de
sus]in\tori pentru a ajunge acolo
unde este nevoie de el. De aceea
sunt indicate medicamente care
con]in calciu + vitamina D3, un
duo imbatabil ce ajut\ la
absorb]ia eficient\ a calciului `n
organism. Spre exemplu,
comprimatele masticabile pe
baz\ de calciu [i vitamina D3
sunt indicate `n corec]ia
deficitelor de calciu [i vitamina
D, dar [i `n terapia adjuvant\
pentru osteoporoz\. Unele dintre
acestea pot fi administrate `n
siguran]\ [i `n perioada de
sarcin\ sau al\ptare, cu condi]ia
ca dozele zilnice s\ nu
dep\[easc\ 1500 mg calciu [i
600 UI de vitamina D3.

Exerci]iile fizice `nt\resc oasele

Pentru oase rezistente, nu
este suficient\ o alimenta]ie ca la
carte, ci este nevoie de un
echilibru pe toate planurile.
Mi[carea zilnic\, evitarea
obiceiurilor nocive (fumat, exces
de alcool) [i odihna
corespunz\toare sunt alte
elemente ce contribuie la
men]inerea `n parametri optimi a
sistemului osos. Mersul pe jos,
joggingul moderat, dansul,
tenisul, urcatul sc\rilor, aerobicul,
stretchingul [i yoga sunt indicate
atât pentru a preveni
osteoporoza, cât [i pentru
men]inerea greut\]ii corporale,
redobândirea energiei [i o stare
psihic\ excelent\.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Important de precizat
este faptul c\ vitamina
D3 nu poate fi sintetizat\
prin alimenta]ie, ci
numai prin expunerea la
soare timp de 10-15
minute sau prin
suplimentele alimentare.

43
 Flebologie

Varicele
în timpul sarcinii
Varicele sunt atât de frecvente `n timpul sarcinii, `ncât medicii spun c\
este obligatoriu ca orice viitoare mam\ s\ se informeze asupra acestui
subiect. Vestea bun\ este c\ cel pu]in una dintre aceste provoc\ri poate
fi u[or dep\[it\ prin `ngrijire corect\. Viitoarele mame au acum la
dispozi]ie un tratament sigur [i eficient pentru atenuarea varicelor.

rebuie Nu dispar, ci evolueaz\

T precizat de la
bun `nceput
c\ nu sarcina `n sine
reprezint\ cauza varicelor,
ci mo[tenirea genetic\. ~n
peste 90% din cazuri,
varicele sunt transmise
ereditar. Pe acest fond al
predispozi]iei genetice [i
sub influen]a
mondific\rilor hormonale
specifice sarcinii, se
dezvolt\ dilata]iile
venoase la nivelul
membrelor inferioare.
Totodat\, activit\]ile ce
presupun multe ore de
stat `n picioare continuate
[i pe durata sarcinii,
obezitatea, traumatismele
locale sunt factori
favorizan]i pentru
instalarea problemelor
venoase.
Varicele nu reprezint\ doar o
problem\ estetic\, ci constituie o
boal\ evolutiv\. Varicele nu
dispar dup\ perioada sarcinii, ci
progreseaz\ de la simptome
precum dureri sau disconfort la
nivelul gambei, senza]ie de
arsur\ [i furnic\turi, umfl\turi la
nivelul gleznei, la stadii severe. ~n
lipsa tratamentului adecvat, boala
Tratament local modern [i eficient
Medicii spun c\ instituirea
precoce a unui tratament local
este esen]ial\ pentru prevenirea
complica]iilor grave ale varicelor.
Studiile arat\ c\ administrarea
local\ de heparin\ sodic\
lipozomal\ poate reduce `n mod
semnificativ simptomele bolii
venoase cronice [i poate preveni
apari]ia cheagurilor de sânge
(trombi). Heparina este o
substan]\ cu propriet\]i
anticoagulante. ~nglobat\ `n
evolueaz\ spre complica]ii de
temut: modific\ri trofice la nivelul
pielii neprovocate de lovituri,
ulcer de gamb\ (ran\ deschis\
care nu se vindec\), tromboflebit\
(trombi sau cheaguri de sânge pe
ven\). Cu cât boala venoas\ este
l\sat\ s\ avanseze, cu atât
suprafa]a gambei afectate de
leziuni este mai mare.
ni[te molecule numite lipozomi,
heparina p\trunde mai bine `n
straturile profunde ale pielii [i
are un efect anticoagulant mai
`ndelungat datorit\ eliber\rii
gradate a heparinei din
lipozomi. Heparina sodic\
lipozomal\ sub form\ de spray
poate fi administrat\ `n
siguran]\ femeilor gravide,
`ntrucât s-a demonstrat c\
aceasta nu trece de bariera
placentar\.

44
 S\n\tatea femeii

Gimnastica pentru gravide

Planul de exerciții potrivit pe perioada sarcinii
Totul depinde de când v\ `ncepe]i programul fizic [i de
Vania Limban
Moa[\ independent\ gradul de complica]ii ale sarcinii. Dac\ a]i avut un
Fondatoarea ACTIVE CENTER program de fitness `nainte de a r\mâne `ns\rcinat\,
Tel: 021/310 76 90; continua]i-l, dar cu modific\rile de rigoare din partea
0753 072 902 medicului. Dac\ nu era]i `n form\ `nainte de sarcin\, nu
www.activecenter.ro renun]a]i! ~ncepe]i cu gimnastic\ pentru gravide u[oar\
[i m\ri]i ritmul odat\ ce c\p\ta]i mai mult\ putere.

epartamentul Avizul medicului

D de S\n\tate
din SUA
recomand\ cel pu]in 150
minute pe s\pt\mân\ de
activitate aerobic\ de
intensitate moderat\
pentru femeile care nu
sunt active din punct de
vedere sportiv sau care
nu au o activitate de
intensitate sporit\. Dac\
sunte]i s\n\toas\,
riscurile unei activit\]i
moderate pe perioada
sarcinii sunt sc\zute [i nu
m\resc ricurile na[terii
premature, pierderii
sarcinii sau na[terea
bebelu[ului cu o greutate
sc\zut\.
~nainte de a continua vechiul dumneavoastr\
program de gimnastic\ sau `nainte de a
`ncepe unul nou, ar trebui s\ discuta]i cu
doctorul dumneavoastr\ despre activit\]ile
fizice permise pe perioada sarcinii. Discuta]i
despre toate aspectele care v\ `ngrijoreaz\.
Exist\ posibilitatea de a fi nevoit\ s\ v\ limita]i programul de
gimnastic\ dac\: sarcina va aduce o cre[tere brusc\ a tensiunii, ave]i
contrac]ii timpuri sau sânger\ri vaginale sau dac\ `ntâmpina]i rupturi
premature ale membranei (cunoscut\ [i sub numele de „ap\” -
lichidul amniotic `n care este ]inut f\tul timp de 9 luni).
Dans, `not, yoga
Cele mai multe femei prefer\ dansul, `notul, aquagym,
yoga, pilates, plimb\rile cu bicicleta sau pur [i simplu mersul. ~notul
este ales de cât mai multe femei deoarece ofer\ posibilitatea de a
te sim]i mult mai u[oar\, nefiind nevoie s\ te „lup]i” cu greutatea
corporal\. ~ncepe]i cu acele exerci]ii care v\ fac pl\cere [i evita]i
s\riturile.

Mersul, pur [i simplu binef\c\tor

Mul]i medici recomand\ mersul pe jos, Dac\ sunte]i la `nceput, opta]i pentru mers la pas
deoarece este u[or s\ variezi intensitatea, distan]a, moderat, 1,5 km de 3 ori pe s\pt\mân\. Ad\uga]i
cât [i grada]ia ascensional\ a terenului str\b\tut. `n fiecare s\pt\mân\ câteva minute `n plus, `n care

46

s\ m\ri]i pu]in pasul, `ncercând ca `n traseul
dumneavoastr\ s\ existe [i ascensiuni. Indiferent
dac\ sunte]i familiarizat\ cu exerci]iile fizice, cât [i
Asculta]i-v\
corpul!
Indiferent de ce
gimnastic\ stabili]i
`mpreun\ cu medicul, cheia
este s\ asculta]i
aten]ion\rile corpului. Dac\
sim]i]i c\ organismul v\
indic\ s\ v\ opri]i, atunci
nu ezita]i [i asculta]i-l!
Testul vorbirii este cel mai
fidel – dac\ atunci când
face]i efort fizic nu mai
pute]i vorbi f\r\ s\ gâfâi]i
`nseamn\ c\ a]i trecut
pragul de confort
cardiovascular, iar
bebelu[ul dumneavoastr\
nu mai prime[te suficient
oxigen.
Nu este bine nici s\ v\
`nc\lzi]i prea mult deoarece
o `nc\lzire mai mare de 39
grade Celsius poate d\una
f\tului mai ales `n primul
trimestru, cauzând defecte
congenitale. Sfatul nostru
este s\ nu exagera]i prea
mult `n zilele c\lduroase. ~n
zilele cu temperaturi
ridicate, nu face]i exerci]ii
afar\, mai ales `n intervalul
orar de la 10 la 15.
S\n\tatea femeii
dac\ a]i `nceput de curând, porni]i `ncet, rezerva]i
primele 5 minute pentru a v\ `nc\lzi [i folosi]i
ultimele 10 minute pentru stretching.
Activit\]i ce trebuie evitate
Limit\rile specifice includ sporturile de
contact, schiul, scufund\rile [i c\l\ria.
De[i anumi]i doctori sus]in c\ aerobicul
este acceptat ca sport pe perioada sarcinii,
nu opta]i niciodat\ pentru un program
aerobic creat pentru persoane care nu sunt
`ns\rcinate. ~ncerca]i s\ g\si]i o sal\ unde
gimnastica aerobic\ este special
conceput\ pentru femei `ns\rcinate.
Odat\ ce a]i ales programul de
gimanstic\ pentru gravide, porni]i
treptat; chiar [i 5 minute pe zi
constituie un mod bun de a `ncepe
dac\ nu a]i fost o persoan\
activ\. Ad\uga]i 5 minute pe
s\pt\mân\ pân\ ajunge]i la 30 minute.
Verifica]i-v\ starea de s\n\tate `mpreun\ cu medicul care v\
are sub observa]ie dac\ pe parcursul derul\rii exerci]iilor fizice
experimenta]i urm\toarele simptome: sângerari vaginale, dureri
neobi[nuite, ame]eal\ sau dureri de cap, imposibilitate de a
respira normal, dureri la nivelul pieptului, cre[terea pulsului peste
valoarea normal\ sau contrac]ii uterine.
SFATURI
4~mbr\ca]i-v\ cu haine confortabile [i purta]i un sutien pentru a
v\ sus]ine [i proteja sânii.
4Be]i ap\ pentru a evita supra`nc\lzirea sau deshidratarea.
4Nu efectua]i exerci]iile dac\ sunte]i bolnav\.
4~n primul rând asculta]i-v\ corpul.
47
 Parenting

Prof. CFM dr. Elena C\ciulan

„Un copil care face mi[care este un copil care se
poate adapta la mediu”
Despre importan]a [i necesitatea mi[c\rii la copil ne-a vorbit profesor
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef CFM dr. Elena C\ciulan, pre[edintele Federa]iei Române a Asocia]iilor
de Fizioterapie, fondator Centrul Kineto Dema.

DOCTORULMEU: - De când aparte, pe care nu-l pot descrie `n

v\ ocupa]i de terapie prin mi[care cuvinte. Dar am s\ v\ spun o scurt\
la copii? povestire din care v\ pute]i da
- Eu apar]in genera]iilor de seama ce `nseamn\ kinetoterapia
speciali[ti care se numeau profesori pentru copiii care se nasc cu diverse
de cultur\ fizic\ medical\, dup\ probleme. Acum mai bine de 20 de
[coala rus\, [i fac aceast\ profesie ani am avut dou\ surori gemene, a
de 28 de ani. Tot timpul `ns\ am c\ror mam\ era o persoan\ foarte
fost preocupat\ s\-mi up-date-ez corect\ [i cinstit\, simpl\, care `[i
cuno[tin]ele, astfel `ncât s\ le ofer dorea cu orice pre] ca aceste dou\
pacien]ilor mei cele mai bune terapii feti]e s\ mearg\, s\ fie integrate
Lucrul acesta m-a `mbog\]it enorm
[i s\ m\ implic dincolo de rela]ia social. Ei bine, cu ajutorul terapiei
ca om [i ca specialist, pentru c\
familie-pacient pentru a-i face pe prin mi[care, ele au reu[it s\
fiecare pacient `]i ofer\ o anumit\
p\rin]i, atât ai copiilor cu dizabilit\]i, mearg\ [i au evoluat foarte frumos,
informa]ie, o informa]ie care `i
cât [i ai celor care au nevoie de iar `n prezent una este student\ la
apar]ine lui, dar care pe tine ca
terapie pentru stimularea dezvolt\rii psihologie, cealalt\ la kinetoterapie.
specialist te `mbog\]e[te. Este o
motorii, s\ devin\ co-terapeu]i `n Cea care dore[te s\ devin\
rela]ie care se stabile[te `ntre
procesul recuper\rii. kinetoterapeut vine la cabinet, acum
terapeut [i pacient, pentru c\ are
pentru c\ vrea s\ `nve]e partea de
loc un schimb energetic pe care `l
- Cam câ]i copii v-au trecut prin reeducare neuromotorie.
po]i sim]i numai dup\ ani [i ani de
mân\?
munc\.
- Oh, este o `ntrebare - Ce `nseamn\ reeducare
frumoas\, dar greu de r\spuns cu neuromotorie?
- Ce sim]i]i atunci când `ntâlni]i
exactitate. Niciodat\ nu m-am - Reeducarea neuromotorie
un fost pacient care este integrat
gândit s\ contabilizez num\rul apar]ine copilului mic `ncadrat `n
social [i nu este ]intuit `ntr-un scaun
copiilor care mi-au trecut prin termenul de infirmitate
cu rotile datorit\ faptului c\ a f\cut
mân\. Dar `n 28 de ani, v\ da]i neuromotorie cerebral\ sau
kinetoterapie?
seama c\ au fost mii [i mii de copii paralizie cerebral\. De reeducare
- Este un sentiment cu totul
care au trecut prin mâinile mele.

48

neuromotorie beneficiaz\ copii cu
tetraparez\, paraparez\, tetraplegie,
hemiparez\, biparez\, monoparez\,
sunt copii cu hipotomie muscular\.
~n general, este o palet\ mare a
diagnosticelor care se `ncadreaz\ `n
infirmitatea neuromotorie cerebral\.
Dar este important de precizat c\
leziunile cerebrale cu care copiii
respectivi se nasc sunt non-evolutive.
Astfel, atunci când copiii `ncep
kinetoterapia, zonele `nvecinate ariei
motorii care este afectat\ au
capacitatea s\ preia func]ia. Aici
vorbim despre extraordinara
plasticitate a creierului. Ace[ti copii
au [ansa s\ se recupereze dac\ vor
face o kinetoterapie corect\,
constat\ [i individualizat\.
Rezultatele apar, dar nu `ntr-o zi,
dou\. P\rin]ii de foarte multe ori nu
mai au r\bdare [i atunci `ncep
periplul pe la speciali[ti. Or, aceasta
este una dintre cele mai mari
gre[eli. ~n clipa când `ncepi s\ te
plimbi de la specialist la specialist
este greu de crezut c\ va exista o
idee unitar\ `n privin]a recuper\rii
copilului respectiv. De aceea, este
bine ca fiecare p\rinte care are un
copil cu o astfel de problem\ s\
`ncerce s\ g\seasc\ un terapeut cu
care s\ conlucreze [i nu trebuie s\
lase toate sarcinile pe umerii
specialistului. P\rintele trebuie s\ fie
co-terapeut, s\ aib\ un program pe
care `l urmeaz\ acas\. Este o
munc\ `n echip\, din care mai fac
parte psihologul, logopedul, medicul
neuropsihiatru, medicul pediatru.
Aici nu vorbim de activitatea unui
singur specialist, ci de o echip\
multidisciplinar\, `n care fiecare
specialist `[i are partea sa de
interven]ie. Toate ac]iunile [i
punctele de vedere ale speciali[tilor
trebuie s\ conlucreze spre binele
copilului respectiv.
- Pe lâng\ ace[ti copii care se
nasc cu probleme de s\n\tate,
exist\ [i al]ii care mai pot beneficia
de kinetoterapie?
- Sunt foarte mul]i copii cu
scolioz\, afec]iune care reprezint\
cam 3% din bolile copil\riei. Din
p\cate, de foarte multe ori, scolioza
este privit\ cu superficialitate. De
aceea, doresc s\ atrag aten]ia
asupra con[tientiz\rii faptului cât de
grav\ este o scolioz\ idiopatic\ [i
cât de repede se agraveaz\ `n
perioada 12-13 ani pentru fete [i
13-15 ani pentru b\ie]i. O scolioz\
idiopatic\ trebuie monitorizat\ o
dat\ la 6 luni, când se recomand\
[i radiografia, iar dac\ unghiul
dep\[e[te 30 de grade se impune
purtarea corsetului Cheneau.
Kinetoterapia este un element
important `n cazul scoliozei [i ea ar
trebui f\cut\ zi de zi. P\rin]ii trebuie
s\ caute speciali[ti care [tiu ce
`nseamn\ individualizarea
programului de kinetoterapie pentru
copilul cu scolioz\.
- Constata]i o cre[tere a
num\rului copiilor cu scolioz\?
- Da, sunt ani `ntregi de când
Parenting
v\d copii cu scolioze, pentru c\ eu
lucrez [i cu tehnica de derotare a
coloanei vertebrale, iar `n ultimul
timp sunt din ce `n ce mai mul]i
copii cu scolioze, iar unii dintre ei
ajung adesea la interven]ii
chirurgicale. V\d copii din ]ar\
c\rora nu `ntotdeauna li se
recomand\ corset sau ai c\ror
p\rin]i nu con[tientizeaz\ cât de
repede se poate agrava scolioza [i
neglijeaz\ importan]a programului
de kinetoterapie corect\ [i
constant\.
- Ce rol are greutatea
ghiozdanului sau postura incorect\
`n banc\ `n apari]ia scoliozei?
- Scolioza idiopatic\ nu apare
din cauza greut\]ii ghiozdanului sau
a pozi]iei asimetrice `n banc\. Dar
purtarea unui ghiozdan
supra`nc\rcat `n cazul unui copil cu
o scolioz\ deja existent\ este un
element care agraveaz\ problema.
Apoi trebuie s\ facem diferen]a `ntre
scolioz\ [i atitudine scoliotic\.
Aceasta din urm\ `nseamn\ c\ nu
exist\ rota]ie la nivelul coloanei
vertebrale. Oricum, greutatea
ghiozdanului nu ar trebui s\
dep\[easc\ 10% din greutatea
copilului. Referitor la b\nci, dup\
p\rerea mea, acestea sunt o mare
problem\ pentru copii. Scaunul ar
trebui s\ fie adaptat la `n\l]imea
copilului, sp\tarul ar trebui s\
formeze un unghi de 90 de grade,
pupitrul ar trebui s\ aib\ o `nclinare
de 15 grade, pentru a-i
49
 Parenting
permite copilului s\ aib\ o pozi]ie
corect\. Dac\ mobilierul [colar ar fi
adaptat la nevoile copilului, sunt
convins\ c\ foarte multe posturi
gre[ite ar putea fi `nl\turate.
- Oferi]i-le, v\ rug\m, p\rin]ilor
argumente pentru a-[i `ndruma
copiii c\tre mi[care.
- Mi[carea face parte din
cultura lumii, inclusiv din cea a
poporului român, care este un
iubitor de mi[care. De aceea, este
esen]ial ca mi[carea s\ fac\ parte
din cultura copiilor no[tri de la cele
mai mici vârste. Orele de educa]ie
fizic\ `n [coal\ nu `nseamn\ altceva
decât s\n\tate. Un copil care face
mi[care este un copil care se poate
adapta la mediu, este un copil care
are o bun\ circula]ie, o bun\
digestie, o bun\ informa]ie intra- [i
peri-articular\, este un copil care
are o postur\ corect\, care prezint\
risc sc\zut de accidente (entorse,
luxa]ii, fracturi, rupturi musculare
etc.) de-a lungul vie]ii. Mi[carea
ac]ioneaz\ asupra musculaturii,
care la rândul ei ac]ioneaz\ asupra
osului, ceea ce `i asigur\ copilului o
cantitate suficient\ de substan]e
nutritive la acest nivel, protejându-l
de riscul fracturilor. Copilul care
practic\ un sport `nva]\ ce
`nseamn\ competi]ia, spiritul de
echip\, `ntrajutorarea. El va [ti c\
nu poate câ[tiga decât dac\
munce[te [i ajunge la un nivel
foarte bun. Iar asta nu va fi numai
`n sport, ci [i la [coal\, iar mai
târziu `n profesie. Iat\ cum sportul
50
modeleaz\ frumos personalitatea
copilului.
- Care este vârsta la care un
copil poate `ncepe practicarea unui
sport?
- Copilul poate `ncepe de foarte
mic s\ fac\ mi[care `n ap\, `ntrucât
nu trebuie s\ uit\m c\ el vine dintr-
un mediu lichid. De aceea, copiii
foarte mici se adapteaz\ mediului
acvatic foarte u[or [i ajung s\
`noate de la vârste fragede.
Totodat\, este important de [tiut c\,
`n ap\, copilul poate face orice fel
de mi[care pentru c\ este `nl\turat\
gravita]ia. Apoi de la vârsta [colar\,
copilul poate `ncerca diverse
sporturi `n func]ie de calit\]ile
motrice pe care p\rintele le
observ\. De exemplu, un copil care
alearg\ foarte frumos poate fi
`ndrumat c\tre atletism. Un copil
care love[te mingea `ntr-un fel
anume ar putea s\ se `ndrepte c\tre
baschet, handbal, fotbal...
- Ce poate face un specialist
kinetoterapeut pentru dezvoltarea
armonioas\ a copilului?
- Un copil s\n\tos poate merge
la un kinetoterapeut de mic, nu
neap\rat pentru c\ are o problem\.
Am foarte mul]i p\rin]i care vin cu
copilul la kinetoterapie pur [i simplu
pentru stimulare neuromotorie [i
pentru dezvoltare fizic\ armonioas\.
~n clipa `n care un copil s\n\tos
prime[te informa]ia motorie, el
categoric va face ni[te pa[i `n fa]a
copiilor de vârsta lui. Faptul c\ el
poate primi informa]ia motorie
`naintea altor copii `l ajut\, de
exemplu, s\ mearg\ mai devreme
decât al]i copii. Un copil care a fost
stimulat neuromotor poate fi v\zut
cum la 1 an alearg\. Aceasta nu
este o poveste. Sunt cazuri reale pe
care le-am avut de-a lungul
timpului. E adev\rat c\, pentru a
veni la kinetoterapeut, p\rintele
trebuie s\ aib\ un anumit nivel
socio-cultural [i – foarte important –
s\ `[i doreasc\ extrem de mult ca
acel copil s\ iubeasc\ mi[carea. Un
copil care face mi[care de când este
mic va fi un practicant al mi[c\rii
pentru toat\ via]a. Copilul este ca
un burete care absoarbe totul, iar
informa]ia motorie trebuie s\ fac\
parte din celelalte informa]ii pe care
copilul le asimileaz\ [i cu ajutorul
c\rora se dezvolt\. Astfel, sportul
are toate [ansele de a deveni un
element important din via]a
viitorului adult.

3 pa[i pentru
a fi `n form\
Dr. Corina Zugravu
Pre[edintele Centrului
de Studii pentru Bere,
S\n\tate [i Nutri]ie
Hidrateaz\-te
1 corespunz\tor!
O regul\ de baz\ pentru o
bun\ func]ionare a organismului
const\ `ntr-o hidratare
corespunz\toare. De aceea, este
necesar un consum de minimum
2 l de lichide pe zi.
~n afar\ de
ap\, pot fi
consumate
ceaiuri
ne`ndulcite,
sucuri
de fructe proaspete, dar [i bere
f\r\ alcool. Pentru un tonus bun,
e important s\ nu renun]i la
ceea ce `]i face pl\cere.
Cu doar 17 kcal/ 100 ml, cu
mult mai pu]in decât sucul de
portocale sau de mere, berea
f\r\ alcool poate fi o variant\
ideal\ de hidratare, mai ales c\
52
Actualitate
Problema kilogramelor `n plus reprezint\ un subiect de
interes pentru orice femeie. Iar adoptarea unei diete
echilibrate devine obligatorie pentru cele care `[i doresc s\
reintre `n form\. V\ prezent\m trei pa[i simpli [i la
`ndemân\ care pot favoriza reu[ita oric\rei diete.
poate furniza oganismului [i alimenta]ie este la fel de
fibrele [i antioxidan]ii pe care `i
con]ine.
important.
Astfel, vitamina C poate fi
asimilat\ prin consumul de
Practic\ sport legume verzi, precum: urzici,
2 constant!
Exerci]iile fizice frecvente,
[tevie, usturoi verde, ceap\
verde, lobod\, leurd\, m\rar etc.
indiferent de gradul de dificultate Acestea sunt [i hipocalorice,
a acestora, sunt indispensabile rehidratante [i mineralizante.
De asemenea, datorit\
pentru a beneficia de cele mai
con]inutului sc\zut de calorii,
bune rezultate `n timpul dietelor.
berea consumat\ moderat poate
~n acest fel, corpul se tonific\,
fi binevenit\ chiar [i `n cazul
rezisten]a la stres cre[te [i, `n
dietelor, putând fi o real\ surs\
acela[i timp, imunitatea. Mai
de vitamine. Pe lâng\ sodiu [i
mult, endorfinele produse de
proteine, berea con]ine [i
organismul t\u `n urma efortului
vitamine din complexul B:
fizic vor contribui eficient la niacina (B3), riboflavina (B2),
starea ta de bine. piridoxina (B6) [i acidul folic (B9),
arat\ cercet\torii. Mai mult, cu
Ofer\-i corpului
3 t\u aportul necesar
de vitamine!
un con]inut de peste 90% ap\ [i
cu doar 43 kcal/ 100 ml `n
varianta cu alcool, berea poate
Aportul de vitamine necesar chiar s\ regleze nivelul
organismului provenit din colesterolului.
Un consum moderat de bere `nseamn\ o cantitate
de 660 ml/zi pentru b\rba]i [i 330 ml/zi pentru
femei, cu o concentra]ie alcoolic\ de maxim 5%.
 Actualitate

Sedentarismul,
mai periculos decât obezitatea
Cele mai recente studii arat\ c\ sedentarismul este mai periculos decât obezitatea `n ceea ce
prive[te apari]ia bolilor cronice netransmisibile, cum ar fi diabetul, maladiile cardiovasculare,
cancerul.

educerea Studii de ultim\ or\

R cu 25% a
mortalit\]ii
provocate de bolile
„La ora actual\, sedentarismul se consider\ c\ este mai periculos decât
obezitatea. Sunt date de ultim\ or\ rezultate din studiile f\cute. S-au f\cut
sinteze epidemiologice. Sedentarismul ce `nseamn\? C\ oamenii stau mult
cronice netransmisibile la televizor, c\ stau mult pe scaun, c\ stau mult `ntin[i. IT-i[tii stau 8-10 ore
se poate face printr-o nemi[ca]i. Degeaba se duc la sal\ o jum\tate de or\ dac\ dup\ aceea vin
alimenta]ie s\n\toas\, acas\ [i zac `n continuare”, cobsider\ prof. dr. Nicolae Hâncu.
prin reducerea Pe de alt\ parte, alimenta]ia nes\n\toas\ aduce 14 milioane de mor]i
consumului de sare [i `n lume. Potrivit profesorului Hâncu, „alimenta]ia nes\n\toas\ `nseamn\
alcool, prin renun]area abuz de calorii globale, abuz de gr\simi saturate, gr\simi rezultate din
la fumat [i procesarea c\rnii, bogate `n zah\r sau sare”.
combatarea
sedentarismului, a Reguli de alimenta]ie
declarat `n cadrul celei
de-a IV-a edi]ii a O alimenta]ie s\n\toas\ se fie de origine animal\, o parte de
Congresului na]ional `nva]\, iar acest lucru ar trebui s\ origine vegetal\. „Greutatea este un
„Bolile cronice `nceap\ din perioada gr\dini]ei. Ca excelent parametru al st\rii de
netransmisibile” prof. regul\ general\, trebuie s\ s\n\tate, dar [i al caloriilor pe care
dr. Nicolae Hâncu, respect\m urm\toarele propor]ii `n le mânc\m. Este fatal s\ avem
membru de onoare al aportul caloric: 50-60% - 2.000 de calorii pe zi exclusiv din
Academiei Române. carbohidra]i, 15-20% proteine, iar dulciuri”, avertizeaz\ prof. Nicolae
restul gr\simi. Jum\tate trebuie s\ Hâncu.

„Corpul uman este f\cut pentru mi[care. Atunci când mu[chii sunt imobili, mai ales cei de
la nivelul membrelor inferioare, circula]ia sângelui este `ncetinit\. Din aceast\ cauz\,
corpul nostru utilizeaz\ mai pu]in zah\r `n sânge [i arde mai pu]ine gr\simi. Iat\ doi
factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare [i al diabetului”, atrage aten]ia Marc
Hamilton, autor a numeroase studii privind efectele sedentarismului, profesor [i director de
cercetare biomedical\ la Pennington University.

53
 Stil de via]\

ANTRENAMENT
Cum mă țin de el?
Cori Gr\mescu Sfaturi de la antrenorul personal
Coach de lifestyle [i nutri]ie
Centrul LadyFIT Când vine vorba despre antrenament, cel mai adesea sunt
Str. B\r\]iei nr. 35, parter,
Sector 3, Bucure[ti
`ntrebat\ „Cum m\ ]in de el”, iar `ntrebarea nu vine numai
Tel: 021/311.10.95 de la clientele `ncep\toare, ci [i de la clientele care au f\cut
0726.438.348 câteva luni de antrenament [i `[i pierd pe parcurs motiva]ia.

m\ face s\ continui, de fapt, s\ ob]ine `n 1-3 ani de exerci]ii

m\ antrenez regulat. Pentru c\
primul impuls era mereu sa
`ncerc ceva extrem de
provocator, un program foarte
greu, foarte strict [i foarte
solicitant, care m\ men]ine „`n
priz\” timp de vreo 3-5
s\pt\mâni, `ns\ din p\cate am
descoperit aproape de fiecare
dat\ c\ pe parcurs `mi pierdeam
energia.
De la a[tept\ri
la rezultate
Dup\ aproape 10 ani de
antrenat oameni [i format
instructori, cred c\ problema
vine din a[tept\ri [i planuri.
Avem, f\când o paralel\ cu
u `ns\mi am reflectat
constante [i moderate. ~n ceea
ce prive[te for]a `nceputurilor, de
multe ori, `n antrenamentele pe
care le observ la diferi]i clien]i,
am senza]ia c\ se `ncearc\
omorârea unei mu[te cu un tanc.
S\ m\ explic.
Toat\ lumea vrea rezultate
imediate, dramatice [i clare. Cei
mai mul]i clien]i au `n plan un
orizont de 3 luni `n care s\
sl\beasc\, s\ `[i defineasc\
musculatura sau orice altceva, cu
condi]ia s\ fie vizibil [i clar. {i
trag, se chinuie, se `nfometeaz\,
se epuizeaz\ [i se `ncurajeaz\ cu
imagini fitspira]ionale care `i
`ndeamn\ s\ `[i dep\[easc\
limitele. Problema este c\ dac\
`]i dep\[e[ti prea tare limitele,

E
adesea, `n propriul meu
drum `n sport, cum s\ m\
]in de antrenament, ce anume
coachingul de business, a[tept\ri
mult prea mari de la primele luni ajungi s\ te pierzi `ntr-un proces
de antrenament [i subevalu\m `n care organismul t\u nu e
complet ceea ce am putea preg\tit s\ se descurce.

54

TREBUIE SĂ ȘTII!
Uneori, organismul nu poate ]ine
pasul cu dorin]a permanent\ de
a-]i dep\[i limitele.
Aten]ie la excese
[i la modele!
Propria mea experien]\ este c\ am
ajuns la spital la un moment dat `n
via]a mea, când uitasem c\ sunt om [i
`mi tot dep\[eam limitele pân\ am
clacat fizic, hormonal, psihic [i
emo]ional. Mi-a luat 2 ani dup\ acel
episod s\ `mi reglez organismul la
parametri func]ionali [i `nc\ 2 ani s\
am un sistem hormonal func]ional.
V\d oameni care se mobilizeaz\,
inspira]i de câte un ideal estetic sau un
personaj [i uit\ cine sunt. Se
raporteaz\, de regul\, la indivizi care
au f\cut dintotdeauna sport [i a c\ror
via]\ `nseamn\ antrenament, mâncare
[i odihn\ [i care le predic\ o poveste
motiva]ional\ c\ po]i orice, acum,
imediat [i c\ e minunat s\ lup]i cu
tine. Din p\cate, cel mai adesea, cei
care cump\r\ aceast\ poveste
(frumoas\, de altfel) uit\ c\ `n ultimii
5-10 ani nu au f\cut nici m\car un
minim de mi[care constant (câte 30 de
minute minim, pe zi, la intensitate
moderat\), c\ au un job de birou care
`i ]ine `n scaun vreme de cel pu]in 8
ore [i apoi continu\ s\ se vad\ cu
oameni tot pe un scaun, citesc o carte
tot pe un scaun sau urm\resc vreun
program tv tot `ntr-un scaun.
Stil de via]\
Dozarea resurselor
Experien]a mea ca instructor e c\, de[i fac sport
constant de 10 ani, zi de zi, nu am reu[it niciodat\ s\
recuperez decalajul celor 20 de ani de sedentarism. M\ uit
la colegele mele, instructoare venite din sportul de
performan]\, care fac sport dintotdeauna [i pur [i simplu au
alt\ musculatur\, alt\ rezisten]\ [i alt\ coordonare.
Concluzia mea este c\, exceptând un procent foarte mic al
excep]iilor de la regul\, majoritatea oamenilor care pornesc
la drum `[i epuizeaz\ mare parte din resurse `n primele 3-6
luni de antrenamente, f\r\ a avea vreun plan pentru
urm\torii ani de antrenament.
S\ ne mi[c\m mai bine!
poi vine
A `ntrebarea pe
care o pun
mereu: „La ce `]i
trebuie [i ce faci
peste 1 an cu
programul t\u?”.
Pentru c\ aproape
nimeni nu `[i pune
problema `n sens
func]ional. Se
gândesc la obiective
estetice sau
cantitative („vreau s\
sl\besc”, „vreau s\
dau burta jos”,
„vreau s\ `mi sub]iez coapsele”, „vreau s\ pun mu[chi”),
dar pu]ini `nglobeaz\ antrenamentul `ntr-un concept al
utilit\]ii. Antrenamentul trebuie s\ ne ajute s\ ne mi[c\m
mai bine, s\ alerg\m mai bine, s\ pedal\m mai bine, s\
dans\m mai bine, s\ facem ceva `n general mai bine. {i
asta trebuie s\ se `ntâmple [i peste 3 luni [i
peste un an sau mai bine.
55
 Stil de via]\

Când `]i schimbi optica `n direc]ia stabilirii unui obiectiv `n sens de utilitate, de evolu]ie `n timp [i
progresie `n sensul func]ion\rii mai bune a corpului `n situa]ii concrete, antrenamentul devine o parte
organic\ a vie]ii tale, care se integreaz\ blând `n via]a ta. Odat\ setate premisele `n acest sens, nu
mai ai nevoie s\ `]i dep\[e[ti limitele cu orice pre], ai nevoie s\ le testezi constant [i s\ le `mpingi cu
bini[orul.

Antrenament pentru trup [i minte Sportul

Trebuie s\ [tii c\, dac\
nu `nseamn\
nu `]i place de tine gras, cu
chin
coapse, celulit\, fund [i alte Sportul e frumos
pufo[enii corporale, din atunci când te `nt\re[te,
p\cate, n-o s\-]i plac\ nici când te construie[te
dup\ ce sl\be[ti sau scapi de puternic [i bun, când
coapse, burt\ [i `]i `nt\re[ti descoperi blânde]ea de a
oarecum mu[chii. Corpul te privi cu mândrie [i
nostru este o reflectare crud\ `n]elegere. Pentru c\
a emo]iilor [i a felului `n care simplul fapt c\ faci sport
ne sim]im de fapt `n cele 10 corect, cu `ncredere `n
secunde de dinainte de a corpul t\u [i cu aten]ie
deschide ochii diminea]a. {i asupra formei de execu]ie
nu poate fi p\c\lit, motivat `n [i a felului `n care te sim]i
englez\ sau ademenit cu `n antrenament este
vreo poz\ a unui corp foarte suficient. Nu e nevoie de
atr\g\tor. {i procesul de chin, de epuizare [i durere
antrenament ar trebui s\ te fizic\.
construiasc\ dinspre interior,
asemeni terapiei psihologice,
[a
care `ntotdeauna se face cu
lini[te, `n ritmul clientului.
Dac\ nu v-a]i duce la un
terapeut intruziv, care s\ v\
A te ]ii
de
antrenament, cu
bucurie, pa[i mici,
spun\ `n [edin]ele de terapie
progres lent [i
c\ nu sunte]i buni de nimic [i
constant [i cu un
c\ ar fi trebuit s\ v\ rezolva]i
plan pe termen
problemele pân\ acum, de
lung.
ce v-a]i l\sa antrenamentul
s\ v\ transmit\ asta?

56
 Stil de via]\

Terapie `n pa[i de dans

Dansul `mbin\ `n modul cel mai frumos mi[carea cu muzica, arta [i comunicarea, aducând
bun\ dispozi]ie [i s\n\tate. Exist\ tot mai multe dovezi `n acest sens. De exemplu, tangoul
poate `mbun\t\]i mersul [i echilibrul pacien]ilor cu boala Parkinson.

ansul nu mai este apreciat ast\zi

D doar pentru rolul s\u de art\

sau ca modalitate de exprimare,
ci [i de terapie. Numeroase studii dovedesc
Dansul tonific\ mu[chii
[i `nt\re[te oasele
Mi[carea, prin
c\ dansul reprezint\ una dintre cele mai
for]ele mecanice
bune metode de desc\rcare emo]ional\, de
realizate de mu[chi,
eliminare a stresului, de sl\bire, dar [i de
ajut\ procesul de
`mbun\t\]ire a mobilit\]ii sau tonifiere a
remineralizare osoas\.
musculaturii. Iat\ câteva dintre beneficiile
Astfel, antrenamentul
terapeutice dovedite ale dansului.
muscular din timpul
dansului nu ajut\ doar la
ob]inerea unui bun tonus
Tangoul argentinian al grupelor de mu[chi, ci [i
[i boala Parkinson la `nt\rirea oaselor [i
prevenirea osteoporozei.
Tangoul este o tehnic\ de dans
Potrivit unui studiu
deosebit\, cu pa[i `nainte [i `napoi, cu câteva
realizat de National Heart,
provoc\ri de natur\ cognitiv\: memoria de lucru,
controlul aten]iei, sarcini multiple. Ei bine, Lung and Blood Institute
practicarea acestui dans complex poate ameliora (SUA), dansul scade riscul
unele simptome ale bolii Parkinson, `ndeosebi apari]iei bolilor de inim\,
mersul [i echilibrul - este concluzia unor cercet\tori contribuie la
canadieni care au realizat un studiu pe aceast\ normalizarea tensiunii
tem\. Dr. Silvia Rios Romenets de la Spitalul de arteriale [i ajut\ la men]inerea greut\]ii `n limite
Neurologie din Montreal (Canada) [i colegii s\i de normale.
la Universitatea McGill au propus unui num\r de
18 bolnavi s\ participe la lec]ii de tango
TREBUIE SĂ ȘTII!
argentinian cu parteneri s\n\to[i. Rezultatele au Mi[carea `n ritmul muzicii reprezint\ un
fost interesante: „Tangoul argentinian amelioreaz\ excelent mijloc de relaxare [i terapie
echilibrul, mobilitatea func]ional\, având [i mici psihologic\ pentru combaterea stresului.
efecte pozitive asupra func]iilor cognitive [i Dansul echilibreaz\ psihicul [i elimin\
oboselii”, apreciaz\ dr. Rios Romenets. tensiunile emo]ionale acumulate.

57
 Utile
- Progresia. Dac\ e[ti o persoan\
5 Sfaturi esen]iale pentru `ncep\tori...
sedentar\, nici nu te gândi s\ `]i for]ezi
limitele de la `nceput; ri[ti s\ te
accidentezi sau s\ suferi dureri
musculare intense. ~ncepi un program
de antrenament u[or, blând, iar pe
m\sur\ ce avansezi, po]i cre[te ritmul
[i intensitatea exerci]iilor sau po]i
Respect\ cele diversifica activit\]ile.
trei principii de - Pl\cerea. Dac\ nu `]i place o activitate, atunci nu are sens s\ insi[ti,
baz\ ale oric\rei pentru c\ mai devreme sau mai târziu va ap\rea abandonul. De aceea,
activit\]i fizice!
pentru a persevera pe termen mediu [i lung, alege sportul care `]i place. ~n
1 general, pentru anduran]\, speciali[tii propun 4 activit\]i simple [i pl\cute:
mersul pe jos, alergarea, mersul pe biciclet\ [i `notul. Evident, putem
ad\uga activit\]i distractive de genul mers pe role, dans, badminton, tenis
de mas\. Esen]ial este s\ descoperim pl\cerea de a face mi[care [i s\ ne
ascult\m corpul. A[adar, este de la sine `n]eles s\ nu suferim, s\ nu ne
chinuim, s\ nu ne for]\m limitele.
- Frecven]a. Important este s\ faci mi[care zilnic. Nu ai timp sau e[ti
lipsit de motiva]ie? ~n zilele cu astfel de probleme, impune-]i m\car 10
minute de exerci]ii. Nu `nseamn\ mult, dar efectuate zilnic, `[i vor dovedi
eficien]a.

entru cei care se afl\ la stadiul de `ncep\tori, mersul pe jos `n ritm

P rapid, adic\ atingerea a 5 km/or\, timp de cel pu]in 12 minute

reprezint\ antrenamentul ideal. Distan]a de parcurs poate cre[te,
treptat, de la minimum 1 km la 3 km sau 5 km, dup\ câteva luni de exerci]iu.
Po]i face mi[care diminea]a, `n drum
spre serviciu, sau seara, la
>>>>>>>

Mergi pe jos `n `ntoarcere. Vei vedea c\ dup\ câteva

fiecare zi! luni de antrenamente consecvente,
corpul t\u va fi mai tonifiat, iar
2 nivelul de energie va fi la cote
optime. Atunci nici nu va mai fi
nevoie s\ `]i impui mersul pe jos `n
programul zilnic, va deveni o
activitate de care nu te po]i lipsi, a[a
cum este sp\latul pe din]i sau
mâncatul.

58
 n cazul `n care alegi o activitate fizic\ solicitant\ [i mai ales dac\ ai peste 35
Mergi la un
control medical! ~ de ani, fumezi [i ai avut o via]\ sedentar\, este bine s\ faci un control medical.
Dup\ aceast\ vârst\ pot ap\rea probleme cardiovasculare, articulare sau de
alt\ natur\, iar medicul `]i poate spune care este toleran]a ta la efort [i te poate
sf\tui cu privire la tipul activit\]ii care ]i se potrive[te.
3

ac\ nu dormi

D suficient, ri[ti s\ `]i pui

`n pericol s\n\tatea.
Somnul este primul garant pentru
a fi `n form\ [i a avea un tonus
bun. Iat\ de ce nu trebuie s\
pierzi nop]ile. Somnul odihnitor
este necesar pentru a `nl\tura
oboseala fizic\ [i nervoas\. ~n
ceea ce prive[te durata,
Odihne[te-te speciali[tii spun c\ regulile depind
suficient!
de orologiul intern al fiec\ruia
dintre noi. Exist\ persoane care
4 nu pot altfel decât s\ adoarm\
târziu, altele care adorm devreme. Unii au nevoie de 10 ore de somn pe noapte,
al]ii pentru care 5 ore de somn sunt pe deplin suficiente. Ceea ce conteaz\ este
s\ ne ascult\m corpul [i s\ reper\m ritmul veghe-somn care ni se potrive[te. Iat\
cum ne putem da seama de acest lucru. Timp de câteva zile observ\ ora la care
`ncepe s\ ]i se fac\ somn. Constata]i o regularitate ? Ei bine, acesta e ritmul t\u
biologic. ~ncearc\ s\ `l respec]i zilnic, pe cât posibil. Adic\ s\ mergi la culcare la
aceea[i or\, `n fiecare sear\. Iar pentru un somn bun evita]i abuzul de cafea,
alcool, alimenta]ie bogat\ `n gr\simi [i condimente.

tabile[te-]i clar obiectivele [i f\-]i un program adaptat obiectivelor [i

Nu te descuraja!
S posibilit\]ilor tale. Vizualizeaz\ rezultatul sau define[te imaginea
corpului t\u sau gânde[te-te la starea de bine pe care ]i-o confer\
mi[carea [i porne[te cu aceste gânduri de fiecare dat\ când faci sport.
Documenteaz\-te cât mai mult referitor la activitatea fizic\ aleas\ [i, eventual,
apeleaz\ la un specialist pentru primele instruc]iuni. Nu te descuraja, chiar dac\
5 rezultatele nu apar imediat, sigur ele se vor face sim]ite pe m\sur\ ce avansezi `n
practicarea mi[c\rii.

59
 Magazin
Alergarea,
un sport colectiv?
port individual prin excelen]\,
S alergarea este pe punctul de a
deveni un fenomen colectiv. Aceasta
pentru c\ `n `ntreaga lume se organizeaz\
tot mai multe curse la care alerg\torii
particip\ `mpreun\ pentru o cauz\ nobil\,
nu pentru a câ[tiga o competi]ie.
Mi[carea `n scop caritabil constituie deja
un trend ascendent printre sportivii
amatori. Un exemplu `n acest sens este
cursa Wings for Life World Run,
organizat\ la nivel planetar de funda]ia
Wings for Life, pentru strângerea de
fonduri destinate cercet\rii asupra
afec]iunilor m\duvei spin\rii. Startul
global al cursei de anul acesta se d\ la
data de 3 mai. La Bucure[ti, cursa `ncepe
la ora 14, `n Fran]a – la Rouen, ora
local\ 13, Brazilia – `n capitala Brasilia,
ora 8, `n Dubai – ora 15.
60
Gr\din\ritul,
eficient pentru arderea
caloriilor
tia]i c\ o or\ de munc\ `n gospod\rie permite
{
arderea a tot atâtea calorii ca o [edin]\
obi[nuit\ de fitness? Cel pu]in a[a sus]ine site-
ul monEchelle.fr, care d\ publicit\]ii o infografie ce
reflect\ impactul unor activit\]i fizice frecvente asupra
consumului de calorii. Spre exemplu, pentru o femeie,
gr\din\ritul timp de o or\ determin\ arderea unui
num\r de 341-315 calorii, iar `ntr-o or\ de aerobic la
sal\ se consum\ `n jur de 372 de calorii. Pentru un
b\rbat, o or\ de t\iat lemne echivaleaz\ cu arderea a
493 de calorii, `n timp ce la sal\ poate consuma
pân\ la 454 de calorii.
Activit\]i de gr\din\rit Num\r de calorii arse
T\iat lemne B\rba]i: 493 Femei: 385
Tuns gazon B\rba]i: 417 Femei: 341
Smuls iarb\ B\rba]i: 385 Femei: 315
Activit\]i sportive B\rba]i Femei
Mers pe biciclet\ (20km/h) 387 calorii 317 calorii
~not (25m/min) 395 calorii 323 calorii
Aerobic (1 heure) 454 calorii 372 calorii
 Magazin

Mersul pe biciclet\, un atu

pentru a fi `n form\
iclismul este un sport la biciclet\ este un exerci]iu blând,

C mod\, care adun\ din

ce `n ce mai mul]i
adep]i. Marile ora[e se
mândresc cu `nmul]irea pistelor
de biciclet\ [i a centrelor de
`nchiriere gratuit\. Pu]in
costisitor [i u[or de practicat,
pedalatul este exemplul tipic de
activitate fizic\ deopotriv\
pl\cut\ [i util\. Mersul pe
care poate fi efectuat zilnic
pentru men]inerea `n form\,
pentru a lupta contra excesului
ponderal, pentru a ]ine la
distan]\ tulbur\rile
cardiovasculare. Ca orice circula]iei sangvine c\tre mu[chi
activitate de anduran]\, [i organe. Acestor efecte
pedalatul favorizeaz\ dilatarea benefice li se adaug\ un
vaselor de sânge [i diminuarea remarcabil efect relaxant [i
tensiunii arteriale, `mbun\t\]irea antistres.

Yoga, o activitate Cum combatem

pe placul inimii febra muscular\
ampl\ analiz\ realizat\ `n Olanda

O
a demonstrat c\ yoga practicat\
cel pu]in de dou\ ori pe
s\pt\mân\ are un efect benefic asupra
inimii. Acest rezultat provine din
centralizarea a nu mai pu]in de 37 de studii
la care au participat peste 3.000 de
persoane. Tulbur\rile cardiovasculare
precum hipertensiunea arterial\ [i
colesterolul crescut pot fi diminuate
considerabil cu ajutorul yoga. Explica]ia?
Efectul calmant [i exerci]iile de respira]ie
favorizeaz\ buna oxigenare a vaselor de
sânge [i a inimii [i contribuie la reducerea
presiunii arteriale. Indiferent de forma de
yoga aleas\, aceast\ activitate
`mbun\t\]e[te mobilitatea, respira]ia [i nu
`n ultimul rând for]a fizic\ [i mental\.
ebra muscular\ reprezint\ o senza]ie dureroas\,
F arsur\, inflama]ie [i chiar o cre[tere `n volum a
segmentului afectat, din cauza acumul\rii de
lichid intersti]ial. De obicei, apare la 24 de ore dup\
un antrenament sus]inut [i este provocat\ de mici
rupturi la nivelul fibrelor musculare. Contrar a ceea ce
am fi tenta]i s\ credem, febra muscular\ nu este un
indicator al eficien]ei unui antrenament. O durere
intens\, insuportabil\ arat\ c\ ai abuzat de
posibilit\]ile fizice [i c\ este cazul s\ reduci nivelul
efortului fizic. Oricum, cea mai bun\ solu]ie este
reluarea antrenamentului cât mai rapid, dar p\strat
un nivel mediu de intensitate pân\ la dispari]ia
disconfortului muscular. ~nc\lzirea `nainte de
antrenament poate preveni apari]ia febrei musculare.
Utilizarea unei creme `nc\lzitoare determin\ cre[terea
elasticit\]ii ]esutului muscular, prevenind apari]ia
durerilor dup\ efort.

61
Nout\]i medicale
Consumul
excesiv de ap\,
d\un\tor pentru
s\n\tate
Consumul excesiv de ap\
poate fi d\un\tor pentru
s\n\tate, pentru c\ poate
dezechilibra anumite procese,
relateaz\ Daily Mail. Se
recomand\ `ntre [ase [i opt
pahare de ap\ pentru
stimularea concentr\rii [i
sc\derea intensit\]ii migrenelor
[i chiar pentru a reduce
foamea. Dar consumul excesiv
de ap\ poate avea un efect
invers. „Dac\ cineva bea mai
mult\ ap\ decât este necesar,
corpul va transpira `ncercând
s\ scape de cantitatea `n
exces”, spune profesorul Mark
Whitley, chirurg [i fondator al
62
clinicii londoneze care `i poart\
numele. Excesul de ap\ poate
provoca perturb\ri ale
nivelurilor de sare [i minerale
din corp, rezultând disfunc]ii
ale rinichilor.
Obezitatea
nu se „trateaz\”
doar cu sport
Sportul nu poate s\ rezolve
de unul singur problema
obezit\]ii, ci trebuie s\ fie
asociat cu un regim alimentar
s\n\tos, potrivit unui studiu
publicat `n British Journal of
Sports Medicine. Autorii
studiului consider\ c\
reprezentan]ii industriei
alimentare au impus `n rândul
consumatorilor o idee eronat\
potrivit c\reia sportul poate s\
rezolve de unul singur
problema obezit\]ii. Pentru
exemplificarea afirma]iei, ei au
evocat o uria[\ companie
american\ de b\uturi
carbogazoase. Aceasta a
cheltuit 3,3 miliarde de dolari
pe publicitate `n 2013, cu
mesaje publicitare precum
„toate caloriile conteaz\”,
asociindu-[i produsele cu
sportul, sugerând
consumatorilor c\ pot s\
consume f\r\ probleme
b\uturile respective atât timp
cât practic\ ulterior exerci]ii
fizice. Acesta este un mesaj
periculos [i fals din punct de
vedere [tiin]ific, afirm\ autorii
studiului, care reamintesc faptul
c\ elementul cel mai important
pentru s\n\tate nu este
activitatea sportiv\ `n sine, ci
provenien]a caloriilor introduse
`n organism.
Gonartroz\
din cauza tocurilor
`nalte
Tocurile `nalte modific\
mersul, iar purtarea lor pe
termen lung cre[te riscul de
gonartroz\ (artroza
genunchiului), potrivit unei
echipe de cercet\tori de la
Universitatea Stanford (SUA).
Din cauza mersului pe tocuri de
peste 8 centimetri articula]iile
genunchiului sunt supuse unor
solicit\ri intense ce au
consecin]e negative asupra
cartilajului articular. De aici, un
risc suplimentar de dezvoltare a
artrozei, sus]in speciali[tii, la
care se adaug\ [i al]i factori de
risc, ca mo[tenirea genetic\ [i
greutatea `n exces. Speciali[tii
recomand\ femeilor s\ poarte

pantofi cu tocuri `nalte numai
ocazional, eliminând astfel
riscurile men]ionate.
Televizorul,
pericol cu greutate
pentru copii
Urm\rirea programelor TV,
zilnic, cel pu]in o or\ este
suficient\ pentru copiii de peste
5 ani ca s\ devin\ obezi,
avertizeaz\ un studiu recent
efectuat `n SUA. Cercet\torii au
monitorizat 11.000 de copii `n
anul [colar 2011-2012. Copiii
au fost m\sura]i, cânt\ri]i, iar
p\rin]ii acestora au dat
informa]ii cu privire la num\rul
de ore petrecute `n fa]a
televizorului. Dup\ un an, copiii
au fost din nou m\sura]i [i
cânt\ri]i. Concluziile: copiii
privesc la televizor, `n medie,
3,3 ore zilnic. Cei care petrec
mai mult de 2 ore `n fa]a
micului ecran sunt expu[i
riscului de a deveni
supraponderali sau obezi.
Durerea de spate,
cea mai r\spândit\
boal\ din lume
Conform Organiza]iei
Mondiale a S\n\t\]ii, durerea
de spate este cea mai
r\spândit\ boal\ la nivel
mondial, aproximativ 85 % din
popula]ia Terrei suferind cel
pu]in o dat\ `n via]\ un episod
dureros mai lung de 5 zile.
Durerea de spate se asociaz\
cu sc\derea calit\]ii vie]ii
persoanelor afectate [i cu
limitarea activit\]ilor zilnice. ~n
stadiu cronic, durerea de spate
poate duce la dizabilitate [i
pierderea capacit\]ii de munc\.
~n ]ara noastr\, durerea de
spate este una dintre cele mai
frecvente probleme de s\n\tate
raportate `n rândul persoanelor
active. Aproximativ 42% dintre
angaja]ii români sufer\ cel
pu]in o dat\ pe an din cauza
durerii de spate. Aceasta se
afl\ printre cele mai ridicate
propor]ii din ]\rile europene.
Spune-mi ce
sport practici
ca s\-]i spun
cine e[ti
Bicicli[tii sunt relaxa]i, calmi
[i stabili emo]ional, persoanele
care prefer\ alergarea iubesc
s\ fie mereu `n centrul aten]iei,
practican]ii de yoga sunt foarte
agreabili [i empatici, potrivit
unui studiu realizat `n Marea
Nout\]i medicale
Britanie, pe 2.000 de adul]i, de
c\tre British Heart Foundation [i
Mindlab. Studiul mai arat\ c\
persoanelor care prefer\
mersul pe jos le place s\ fie
singure, nu le place s\ atrag\
aten]ia asupra lor [i nu sunt
deloc materialiste. Cei care fac
fitness sunt extroverti]i,
echilibra]i, se declar\ ferici]i [i
u[or de mul]umit. „Se [tie c\
exerci]iile fizice sunt benefice nu
doar pentru corp, ci [i pentru
psihicul fiec\rei persoane.
Rezultatele acestui studiu arat\
c\, indiferent de ce tip de
persoan\ suntem, exist\
exerci]ii fizice potrivite pentru
fiecare”, a declarat dr David
Lewis, neuropsiholog [i
fondator al Mindlab.
63
 Divertisment
n - Doctore, nu m\ simt
bine deloc. Când ap\s `n
zona inimii, m\ doare.
Când `mi palpez ficatul,
durerea e [i mai mare, iar
când `mi ating genunchii,
m\ doare `ngrozitor. Ave]i
idee ce am?
- Da, domnule, ave]i
degetul rupt!
n ~n sala de a[teptare, la
medicul nutri]ionist:
- A]i sl\bit grozav! Ce
diet\ a]i ]inut?
- Legume – morcovi,
sfecl\, cartofi...
64
insecticid.
Bancuri cu n - Doctore, am fost la
medici dvs. acum 3 ani [i mi-a]i
spus c\ am reumatism [i s\
m\ feresc de umezeal\.
- Da, da, `mi
amintesc...
- Am venit s\ v\ `ntreb
dac\ pot face o baie.
n Cel mai bun sfat `n
via]\ `l prime[ti de la frizer:
- Le fierbe]i? „}ine capul sus!”
- Le sap!!!
n - Ce ]i-a zis nevasta
n O doamn\ la psiholog.
când te-ai `ntors târziu de
Acesta `i spune:
la chef?
- S\pt\mâna viitoare - Nimic, oricum trebuia
vom lucra cu incon[tientul. s\-mi scot din]ii caria]i din
Doamna r\spunde: fa]\...
- Nu cred c\ so]ul meu
vrea s\ vin\.
n - Mi-a spus cineva c\
sportul te ajut\ s\ iei decizii
n Un b\rbat merge la
bune `n momente dificile.
medic [i `i spune: - A[a este. Ce ai
- Am furnic\turi `n hot\rât?
picioare. Ce `mi pute]i da - Ast\zi, dup\ ce m-am
pentru asta? `ntors de la sal\, am decis
Medicul `i r\spunde: s\ nu m\ mai `ntorc acolo
- O s\ v\ prescriu un niciodat\.
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1

4
5

7
8

9 – }i-ai f\cut testamentul?

– Da. Las toat\ averea mea medicului care `mi va…
10
„Decizie” de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL:
l 1) ~N CAD|! – GR|DIN| PUBLIC| – CON GOL! l 2) NECAZ MARE l 3) A DEZMIERDA –
INTESTIN l 4) ~N PLIC! – 12 OAMENI! – BUN|~N}ELEGERE l 5) ELEV MARINAR – CU{ER! – ~N
BAZ|! l 6) STROP – ~N MIEZ! – GONIT ~N CENTRU! l 7) ACUT! – DETERIORAT
l 8) CONTINUARE GLUM|… (2 CUVINTE) l 9) CÂNTEC DE LEAG|N l 10) DIN NOU
VERTICAL:
l 1) REFERITOR LA ANUS – A ~NG|DUI l 2) M|RGINIT| l 3) 12 NIVELURI – ~N TUCI! – CLARA
LA MIJLOC! l 4) NECAZ – 31 VASE! l 5) M|IESTRIE – FIR l 6) LA COROAN| ~N MIJLOC! –
IOBAG l 7) ARIPI DE CUC! – PERE! – 2-3 FIIN}E! l 8) LA LIMAN ~N CENTRU! – M|SURA LUI
CUZA l 9) R|{CHIRAT 10) NIVELAT|

DEZLEGARE
ORIZONTAL: 1) AD – PARC – CN 2) NENOROCIRE 3) ALINTA – MAT 4) LI – OA – PACE 5) MUS – SR –
AZ 6) PIC – IE – ONI 7) AT – STRICAT 8) SALVA VIATA 9) UTA 10) IAR
VERTICAL: 1) ANAL – PASUI 2) DELIMITATA 3) NI – UC – LAR 4) PONOS – SV 5) ARTA – ITA
6) ROA – SERV 7) CC – PR – II 8) IMA – OCA 9) CRACANAT 10) NETEZITA

65
 Terapii naturale

Durerile articulare
nu iau vacan]\
Cum pot fi calmate în mod natural
Rigiditate, inflama]ii, durere… Odat\ instalate, problemele articulare ne sup\r\ pe tot
parcursul anului. Chiar dac\ par s\ se amelioreze `n sezonul cald, durerile articulare continu\
s\ apar\ din când `n când, amintind c\ reumatismul este o boal\ care nu se vindec\, `ns\
poate fi ]inut\ sub control.

olu]ii pentru Tratamentul

S `ndep\rtarea
durerilor
articulare exist\, iar cel mai
bine ar fi s\ miz\m pe
efectul substan]elor naturale,
f\r\ medicamente
antiinflamatorii [i f\r\ efecte
secundare! S\ afl\m cum
pot fi protejate articula]iile
cu ajutorul unei noi genera]ii
de ingrediente naturale:
uleiul marin bionovex [i
acidul hialuronic.
trebuie s\ `nceap\ din vreme
Dup\ vârsta de 40 de ani, toate persoanele ar trebui s\ devin\
con[tiente de problemele ce pot surveni la nivel articular [i s\
adopte m\suri de preven]ie:
4alimenta]ie echilibrat\,
4activitate fizic\ adaptat\ vârstei [i capacit\]ii individuale de efort,
4combaterea obezit\]ii, `ntrucât fiecare kilogram `n plus
suprasolicit\ articula]iile, ducând `n timp la deteriorarea lor,
4administrarea unor suplimente alimentare cu efect de prevenire
a apari]iei durerilor, degrad\rii articula]iilor [i pierderii func]iilor,
4utilizarea unor preparate topice care calmeaz\ disconfortul.
Medicii spun c\ protejarea articula]iilor ar trebui s\ fie „la fel de
natural\ ca periatul din]ilor”. A[adar, doar un tratament precoce [i
corect poate limita procesul distructiv din articula]ii.

Ingrediente pentru s\n\tatea articula]iilor

Exist\ dou\ ingrediente
naturale care `mpreun\ reu[esc s\
men]in\ s\n\tatea articula]iilor:
1. Acidul hialuronic – reface [i
men]ine flexibilitatea articula]iilor.
Acidul hialuronic se g\se[te `n
mod natural `n articula]ii, fiind
componentul-cheie al lichidului
sinovial [i cartilajului, `ns\, odat\
cu `naintarea `n vârst\, cantitatea
acestuia scade semnificativ. De
aceea, suplimentarea aportului de
acid hialuronic ofer\ protec]ie
`mpotriva procesului degenerativ
al articula]iilor.
2. Uleiul marin natural –
calmeaz\ disconfortul la nivelul
articula]iilor. Uleiul marin pur
Bionovex ob]inut din midie cu
margini verzi (Perna canaliculus)
con]ine acid eicosatetraenoic
(ETA), un acid Omega-3 cu
propriet\]i antiinflamatorii
naturale. A[a se explic\ eficien]a
acestui ingredient natural `n
combaterea inflama]iei [i a
durerii.

66