Puf Alb şi Puf Gri

În mica lor căsuţă din pădure trăia fericită o iepuroaică cu cei doiiepuraşi ai săi. Într-o
seară iepuraşii Puf alb şi Puf Gri se pregăteau să meargă la bâlci. Mămica lor iepuroaica le
dădu cămăşuţe noi, una lui Puf Alb şi una lui Puf Gri, apoi luă copaia în care făcuseră baie
iepuraşii şi ieşi afară din casă.
- Vai ce bine îmi pare că mergem la bâlci! Se bucura Puf Alb. O să mâncăm turtă
dulce! O să zburăm cu avionul!
Dar Puf Gri nu asculta ce spunea frăţiorul lui. El văzuse pe dulap borcanul cu dulceaţă, la
care poftea de mult.
- Puf Gri, Puf Gri! Striga Puf Alb, Puf Gri nu se poate! Puf Gri, ai s-o superi pe
mamica, repeta Puf Alb încercând să-l oprească.
Puf Gri lovi borcanul, borcanul se rostogoli peste Puf Alb şi căzu spărgându-se şi mânjind
pe nevinovatul iepuraş cu dulceaţă. Puf Gri văzându-şi isparava, coborî de pe dulap şi de
frica pedepsei fugi de la locul cu pricina. Iepuroaica tocmai intra pe uşă şi-l văzu pe Puf
Alb cu botcul plin de dulceaţă lângă borcanul spart, iar pe Puf Gri stând cuminte în celălalt
colţ al camerei.
- Aşa, zise iepuroaica supărată, Puf Alb a vrut să fure dulceaţă. Hai Puf Gri, tu ai
fost cuminte, să mergem la bâlci, iar Puf Alb să stea acasă..
Supărată îl închise pe Puf Alb în casă cu zăvorul şi plecară la bâlci. La bâlci iepuroaica îi
cumpără lui Puf Gri turtă dulce. Dar Puf Gri nu putu să mănânce turtă dulce, el ştia că nu
fusese cuminte şi nu merita darul. Iepuroaica îl îndrumă pe Puf Gri să se joace, să zboare
cu avionul, dar pe Puf Gri îl frământa conştiinţa, îl chinuia fapta urâtă. Îşi amintea de Puf
Alb care rămăsese acasă pedepsit pe nedept, tocmai pentru că încercase să-l oprească să
fure dulceaţa.
Puf Gri nu mai putu răbdă şi fugi de lângă mama sa. El alwrga spre casă la frăţiorul
lui. Iepuroaica mirată alergă după el să vadă unde se duce. Puf Gri ajunse acasă, deschise
zăvorul şi-l vazu pe Puf Alb stând supărat pe marginea patului.
- Puf Alb, ţi-am adus turtă dulce, zise Puf Gri. Tu meriţi, e a ta, tu eşti cuminte!
Puf Alb însă nici nu voia să se uite la el, îi întoarse spatele supărat.
- Eu, continuă Puf Gri, e urât ce-am făcut. Nu mai fac niciodată!
- Puf Gri, strigă fericit Puf Alb, ce bine îmi pare că ţi-ai recunoscut greşeala.
Şi cei doi iepuraşi se îmbrăţişară.
Bucuroasă iepuroaica se reîntoarse la bâlci cu amândoi iepuraşii. Au zburat cu
avionul şi Puf Albşi Puf Gri s-au dat în bărci, s-au învârtit pe căluşei şi s-au bucurat mult
de toate frumuseţile din bâlci. Au fost la un ţap fotograf, s-au fotografiat, iar poza au pus-o
deasupra patului.
Din ziua aceea, Puf Gri n-a mai minţit niciodată.