07.01.

20

CURS 13 Drept civil- Contracte speciale

Seria 1

Contractul de mandat

Recomandarea mea este parcurgerea materialului legat de contractul de mandat din

lucrarea lui Răzvan Dincă ,,Contracte civile speciale în Noul Cod Civil. Note de curs”. În fond,
cel mai adesea reia și comentează prevederile codului civil.

Mai recomand și un articol al domnului profesor Chirică, care a apărut și pe Juridice.ro.

Vă mărturisesc că nu am verificat dacă e accesibil și dacă nu îl găsiți pe juridice.ro (nu mai știe
denumirea exactă a articolului), îl găsiți în volumul omagial consacrat în honorem profesorului
Valeriu Stoica.

Sfera actelor care pot constitui obiectul unui mandat:

În mod tradițional, s-a făcut diferență între contractul de mandat și contractul de

antrepriză mergându-se pe ideea că prin contractul de antrepriză se solicită antreprenorului să
efectueze anumite operațiuni de natură materială sau intelectuală, iar în cazul mandatului se
solicită reprezentantului, mandatarului să încheie acte juridice.

O speță pe care o găsiți comentată în articolul profesorului Chirică are în vedere

următoarea situație. O universitate a împuternicit o comisie formată din 3 persoane desemnate de
universitate să negocieze prețul pentru cumpărarea unui imobil, apoi făcuse o solicitare de oferte
și o persoană a venit și a zis că dispune de un teren cu construcție pe care dorește să o vândă.
Universitatea a împuternicit această comisie de specialiști, experți să negocieze și să stabilească
prețul. După ce s-a incheiat un proces verbal în care s-a consemnat valoarea de piață a bunului
respectiv și a fost acceptată de cei trei care au fost însărcinați să negocieze prețul, universitatea
prin senat, a respins propunerea unui contract de vânzare, aceasta cumpărând un alt imobil. Acea
persoană care făcuse oferta către universitate a spus că prin faptul că s-a semnat procesul verbal
de stabilire a prețului imobilului s-a incheiat o promisiune de vânzare-cumpărare și în baza
promisiunii a cerut universității să încheie contractul sau să se pronunțe o hotărâre jud. care să
țină loc de contract de vânzare. Operatiunea pe care au defășurat-o cei trei în temeiul puterii care

1
Seria 1
 07.01.20

le-a fost conferită de universitate și anume să negocieze prețul sunt sau nu mandatari ai
universității? Pentru că în măsura în care actul lor ar putea fi calificat ca fiind un act de mandat,
ar însemna că ei au încheiat acest act în numele universității. Se pune problema dacă în aceste
condiții ar exista o obligație pentru universitate să încheie contractul, atât timp cât aceste
persoane au negociat valoarea prețului la acte, să se încheie contractul de vânzare. Cum vedeți
voi acest lucru? Se pune problema dacă puterea dată pentru negocierea unui contract înseamnă
sau nu mandat. Ei nu au fost mandatați să încheie un contract de vânzare, ci să negocieze un preț
la care universitatea să cumpere bunul. Operațiunea făcută de cei trei intră sau nu în sfera de
mandatului? Ce observații aveti legat de această stare de fapt? Nu îmi cereți să vă reproduc
conținutul in terminis al mandatului pentru ca nu am văzut acest mandat, v-am prezentat-o ca în
articolul domnului Chirică.

Student: Indiferent de obligațiile pe care le are mandatarul ar trebui să se considere că

avem de a face cu un contract de mandat din moment ce ei au fost împuterniciți să reprezinte pe
mandant.

Profesor: Și eu sunt trimis aici de facultate să vă țin cursuri. Am un mandat?

Student: E contract de muncă.

Sigur, am un contract de muncă care se derulează. Tipic definirii în mod clasic a

obiectului mandatului este încheierea de acte juridice. În speță a fost mandatat să negocieze
prețul, nu să încheie un act juridic. Profesorul Chirică spune că ar trebui să intre în obiectul
mandatului nu doar încheierea de acte juridice, ci și etapa negocierii pentru încheierea unui
contract intră în sfera mandatului. Este discutabil dacă putem admite un asemenea punct de
vedere pentru că în definiția mandatului la art. 2009 cod civil, ,,mandatul este contractul prin
care o parte numita mandatar se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice”. Față de
acestă definiție categoric că e vorba de încheierea de acte juridice și nu stiu dacă putem extinde
așa cum sugerează profesorul Chirică sfera actelor ce pot constitui obiectul unui mandat. Acea
stabilire a prețului e o etapă preparatorie pentru încheierea unui act juridic, dar este o activitate
intelectuală care s-a derulat să se stabileasca prețul. Nu pot spune că prin încredințarea puterii de
a negocia un contract li s-ar fi dat un mandat de a reprezenta entitatea, universitatea pentru
încheierea unui act juridic.

2
Seria 1
 07.01.20

Art. 2009 Noţiune

Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul
sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant.

Chestiunea complicată ar fi fost dacă ar fi avut și mandat pentru încheiere. Rămâne

aceasta idee, până la urmă chiar în același contract aș fi putut avea două operațiuni juridice, una
specifică antreprizei și una specifică mandatului. Adică dacă avea puterea să încheie actul juridic
și încheia actul juridic avea și un mandat. Dacă a exercitat niște activități specifice antreprizei, la
fel ca și în cazul avocatului care oferă consiliere clientului și îi zice variantele de acțiuni, în
același contract am doua operațiuni juridice, o parte specifică antreprizei guvernată de regulile de
la antrepriză și o parte specifică mandatului guvernată de regulile mandatului.

În speță s-ar fi putut pune probleme de altă natură în situația în care universitatea ar fi
cumpărat de la un alt client imoblilul, anume o retragere intempestivă de încheiere a contractului,
adica s-a ajuns deja în stadiul în care s-a stabilit și prețul și brusc te-ai oprit. S-a ajuns la credința
întemeiată pentru cel care a venit cu oferta că se ajunge la finalizarea contractului dupa ce s-a
stabilit și prețul și dacă în momentul acela tu cumperi din altă parte, se produce o ruptură
nejustificată a contractului. În această situație universitatea ar putea fi obligată la plata de daune
interese pentru sumele care au fost investite de către ofertant, poate că a avut și el expertul lui
asistent sau a plătit sume expertului principal. Sau că a apelat la avocați care poate aceștia l-ar fi
asistat, dar practic în niciun caz nu poate fi obligată universitatea la încheierea contractului, ci
eventual problema de daune interese se putea ridica aici. Și iată am văzut un element care
diferențiază mandatul de antrepriză, mandatul înseamnă acte juridice, antrepriza orice alte
prestații.

Dacă ar fi să ne uităm la un alt element de diferențiere trebuie să vedem persoana care

suportă riscul derulării contractului, în materie de antrepriză am văzut că riscul este suportat
de către antreprenor, în timp ce în materie de mandat riscul îl suporta mandantul,
reprezentatul, pentru că se produc efectele contractului pe seama să. Știți din anul 1 și 2, ați
tot vorbit de reprezentare și ați văzut că avem mandat cu sau fără reprezentare. În cazul
mandatului cu reprezentare contractul se încheie în numele mandantului, al reprezentatului, iar în

3
Seria 1
 07.01.20

cazul mandatului fără reprezentare contractul se încheie în numele mandatarului, dar cu efecte în
baza mandatului, deci consecințele juridice se produc în ambele situații în sarcina mandantului.

Am văzut că există mandat cu reprezentare și fără reprezentare, însă există și alte

modalități de categorisire a mandatului, existe mandat cu titlu oneros și cu titlu gratuit. Ab
initio, în dreptul roman nu exista mandat cu titlu oneros, era o chestiune utilizată între prieteni
care funcționa gratuit, atunci când mandatul era contra cost se aplicau regulile de la antrepriză,
iar atunci când era gratuit cele de la mandat. Cu timpul lucrurile au evoluat, importanța
deosebirii dintre atunci când mandatul este cu titlu oneros și atunci când este gratuit constă în
modul în care vom aprecia exigențele pretinse mandatarului. Desigur că atunci când este
remunerat, exigențele pretinse mandatarului sunt mai mari, el practic răspunde că un bonus pater
familias pentru modul cum îndeplinește mandatul, pentru orice culpă poate fi răspunzător, în
timp ce pentru mandatul cu titlu gratuit nu-i putem cere mandatarului să depună diligențe mai
mari decât cele pe care le-ar depune în propriile sale afaceri. Deci vorbim de o culpă în concreto
atunci când mandatul este cu titlu gratuit și de una în abstracto când mandatarul este
remunerat. Articolul 2010 spune că mandatul dintre două persoane fizice este prezumat a fi cu
titlu gratuit, iar dacă mandatul este dat că urmare a unei activități profesionale se prezumă a fi cu
titlu oneros, nu contează dacă nu este stabilită această remunerație la momentul încheierii
contractului.

Art. 2.010. Mandatul cu titlu gratuit sau cu titlu oneros

(1) Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre două persoane
fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a
unei activități profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros.

(2) Dacă mandatul este cu titlu oneros, iar remunerația mandatarului nu este
determinată prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii, uzanțelor ori, în lipsă, după
valoarea serviciilor prestate.

(3) Dreptul la acțiunea pentru stabilirea cuantumului remunerației se prescrie odată cu

dreptul la acțiunea pentru plata acesteia.

Aceasta este o deosebire față de alte contracte, nu contează că nu a fost stabilită

remunerația la momentul încheierii, aceasta poate fi stabilită ulterior, potrivit legii, uzanțelor sau

4
Seria 1
 07.01.20

după valoarea prestației. Dreptul la acțiune pentru stabilirea remunerației se prescrie odată cu
prescrierea dreptului pentru plata acesteia. Dacă de exemplu un avocat reprezintă o persoană fără
a stabili un onorariu, neluând în calcul sancțiunile baroului, s-ar putea cere în fata instanței să
fixeze un onorariu.

Ar mai trebui să vorbim de un tip de mandat și anume mandatul general și cel zis special
sau expres. O speță interesantă în legătură cu articolul despre care am discutat este aceea că, doi
soți au împuternicit pe sora soției de a administra societatea cum va crede că este profitabil
pentru societate, să încheie contracte, să facă plăți, împrumuturi, să cumpere și să vândă imobile
pe teritoriul României în condițiile cele mai avantajoase pentru societate. Problema care s-a
ridicat este aceea dacă clauza că i se permite să cumpere și să vândă imobile pe teritoriul
României ii permitea să încheie contracte, inclusiv notarul a fost condamnat pentru abuz în
serviciu, fiindcă a încheiat contracte în baza unei asemenea procuri. Chestiunea care ne
interesează este dacă acest mandat este unul general sau special. (raspuns din sala: general). Daca
este un mandat general atunci nu ne dă dreptul decât să incheiem acte de administrare sau de
conservare a patrimoniului, pentru actele de dispoziție se cere să existe un mandat special, art.
2016 ne spune asta.

Art. 2.016. Întinderea mandatului

(1) Mandatul general îl autorizează pe mandatar să efectueze numai acte de conservare

și de administrare.

(2) Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacții ori compromisuri, pentru
a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta acțiuni în justiție, precum și
pentru a încheia orice alte acte de dispoziție, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod
expres.

(3) Mandatul se întinde și asupra tuturor actelor necesare executării lui, chiar dacă nu
sunt precizate în mod expres.

Alineatul doi ne spune că pentru a încheia ”tranzacții ori compromisuri”, tranzacția ce

este? Tranzacția este un contract prin care partile fac concesii reciproce să preîntâmpine un
proces sau să stingă unul existent, iar compromisul este atunci când partile acceptă să se supună
unei instanțe arbitrale, ajungi în fața unei instante arbitrale fie atunci când ai prevazut în

5
Seria 1
 07.01.20

contract o clauză compromisorie, părțile prevad că orice litigiu sau că anumite tipuri de litigi să
fie supuse cenzurii unei instanțe arbitrale sau în momentul în care apare un litigiu părțile convin
să meargă în fața unor arbitri, există și asemenea situații. Și iată, pentru asemenea situații de
compromis, pentru o tranzacție, pentru promovarea unei acțiuni în justitie iti trebuie o procură
specială, deci dacă-ți dă ca avocat o procură cu termeni generali nu puteti promova o acțiune în
instanță.

Să revenim la speță, cum vi se pare acea formulare? E un mandat general, e special? Ceea
ce se reproșează și se susține în literatură este că nu doar natura actului trebuie să fie prevăzută,
ci și obiectul, că imobilul X sau imobilul Y poate fi vândut. Este clar că părțile au vrut să dea o
largă putere de reprezentare, inclusiv pentru asemenea tip de operațiune, mai degrabă aici
problema care se ridică era a nulității împuternicirii, de ce? Practic aici s-a delegat calitatea de
administrator a societății, această calitate nu poate fi transmisă decât prin act constitutiv al
societății. Desigur, administratorul poate să delege prin mandat anumite acte exprese, însă nu
toate atribuțiile pe care le are, cum este în această situație, însă aceasta este o problemă de
validitate a procurii, de validitate a actelor pe care acesta le-a încheiat ulterior.

Achiesez la părerea profesorului Chirică care susține că până la urmă, e un mandat

special care arată natura actelor juridice care pot fi încheiate, respectiv a unor acte de înstrăinare,
a unor acte de dispoziție cu privire la imobile situate pe teritoriul României. Și atunci nu poți să
zici că ar fi necesar ca să fie și obiectul mandatului precis determinat. Pe de altă parte, ne putem
pune problema: dacă scrie într-o procură cu care vine un client la noi ca avocat că poate să
angajeze avocat pentru orice litigiu cu privire la drepturile din patrimoniul mandantuluie facem?
Luăm de bună o astfel de procură sau ar trebui să fie o procură în care să fie mandatat să
semneze un contract de asistență pentru revendicarea casei de la Avram Iancu nr.11? Scot în
evidență, până la urmă, divergențele de păreri.

Profesorul Răzvan Dincă spune că și obiectul trebuie să fie determinat, determinabil

(obiectul mandatului). Profesorul Chirică spune că e suficient să fie determinată natura actului,
adică din moment ce ii permit acte de dispoziție e de fapt un mandat special.

Student: Deci obiectul nu trebuie să fie nici măcar determinabil sau trebuie să fie doar
determinabil?

6
Seria 1
 07.01.20

Profesor: Am încercat să nu tranșez neapărat. Am spus că sunt autori care spun că și

obiectul trebuie să fie determinat sau determinabil, adică mi-e suficient dacă pot determina. Îmi
apare că împuternicesc să vând imobilele pe care le am pe raza Municipiului Cluj-Napoca. Nu
scrie imobil cu nr. Topo, CF situat în... . E determinabil.

Deci, fie determinat sau determinabil și obiectul nu doar natura, sunt alți autori care spun
că ar fi suficient dacă natura actului este indicată pentru a putea fi considerat deja că avem de a
face cu un mandat special.

Forma pe care o poate îmbrăca mandatul

Mandatul este un contract consensual, dar tocmai datorită faptului că se va pune

problema de a susține și de a te prezenta și de a valorifica mandatul pe care ți l-a incredințat o
persoană, de regulă se recurge la o formă scrisă a mandatului, dar repet, mandatul poate să fie și
verbal.

Am văzut chiar și un contract de mandat propriu-zis, dar un singur contract am văzut în

viața mea în care era încheiat un mandat in formă autentică, cel mai adesea părțile încheie un
înscris numit procură. În cuprinsul acelei procuri, la care se duce la notar mandantul,
împuternicește pe mandatar să facă și să dreagă... Procura încă nu înseamnă un contract de
mandat, pentru că acolo nu am deocamdată decât manifestarea de voință a mandantului, a
reprezentatului. Pe urmă, fie am o declarație expresă de acceptare a împuternicirii cuprinse în
înscrisul numit procură din partea mandatarului, fie acesta trece la executarea, la punerea în
aplicare a procurii, ceea ce înseamnă faptul că ai acceptat mandatul și atunci trebuie să te
preocupi de modul în care se derulează mandatul până la momentul în care acesta ar înceta.

Acuma, practic o să încercăm să analizăm cele 2 tipuri de mandat: mandatul cu

reprezentare și mandatul fără reprezentare, cu mențiunea că la mandatul fără reprezentare nu
vom discuta decât despre regulile generale, și doar atât vă cer și la examen, de la art. 2039-
2042.

Nu vom discuta despre contractul de comision, de consignație, de agenție, de

expediție, care sunt forme ale mandatului fără reprezentare pentru că acestea sunt
contracte specifice dreptului afacerilor și o să discutați la această materie.

7
Seria 1
 07.01.20

Acuma, noi din perspectiva mandatului fără reprezentare, vom încerca să ne reamintim și
să comentăm dispozițiile de la art. 2039 la art. 2042, urmând să analizăm mai pe larg aspectele ce
țin de mandatul cu reprezentare. În ceea ce privește mandatul cu reprezentare, trebuie să avem în
vedere că regulile sunt fixate nu doar de la art. 2013 incolo, ci avem și prevederi în partea
generală consacrată reprezentării. Este vorba despre art. 1295 și următoarele, până la 1314.

Speță: Există o procură prin care X și Y împuternicesc pe Z ca în numele nostru și pentru

noi să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru obținerea autorizației de construire pentru
apartamentul proprietatea noastră ce urmează a fi executat în baza contractului de construire
încheiat cu mandatarul (deci 2 persoane fizice au încheiat cu a 3-a persoană fizică un contract zis
aici <de construire>) în temeiul căruia cel mandatat urmează să edifice o construcție din care
făcea parte inclusiv un apartament a lui X și Y. Deci îl mandatau pe acest constructor să obțină
autorizația de construire pe terenul proprietatea noastră bun comun, situat în Cluj, înscris in CF
etc. De asemenea, împuternicim pe mandatar să vândă în numele nostru, întreg dreptul nostru de
proprietate pe care îl avem asupra terenului situat în Cluj numai în favoarea beneficiarilor
apartamentelor care se vor construi pe acest teren, în cote-părți aferente fiecărui apartament. Deci
unul dădea terenul, altul construia, constructorul era împuternicit să obțină autorizația și să
incheie contracte de vânzare ale terenului numai către cei care urmau să dobândească
apartamentele din construcția care se edifica. Mandatarul va negocia și va stabili prețul. Va
incheia contractul de vânzare în formă autentică și va consimți la întăbularea dreptului de
proprietate în CF în favoarea cumpărătorilor, beneficiari și ai apartamentelor construite pe acest
teren. Consimțim de asemenea că prețul de vânzare al terenului să fie încasat de către mandatar,
să fie reținut de către acesta și cuprins în prețul de vânzare al apartamentului care se construiește
în favoarea noastră de către mandatar, în baza contractului de construire încheiat cu acesta,
urmând ca desocotirea privind prețul să intervină ulterior intre noi și mandatarul nostru. Adică
vinzi, iei tu banii pe care îi încasezi pe apartamentele construite și construite pe terenul aferent pe
care noi eram proprietari, mie îmi dai apartamentul X și apoi vedem noi cum ne desocotim cu
restul. Totodată, consimțim ca mandatarul nostru să încheie contracte de construire cu terțe
persoane pentru apartamente din compunerea imobilelor care vor fi construite pe terenul
proprietatea noastră, declarând că aceasta constituie și consimțământul nostru de construire
pentru viitorii proprietari pe acest teren care ne aparține. Pentru ducerea la îndeplinire a
prezentului mandat, mandatarul nostru va putea formula cereri, face declarații, semnând în

8
Seria 1
 07.01.20

numele nostru și pentru noi oriunde va fi necesar, semnătura fiindu-ne opozabilă. Mandatul este
gratuit și netransmisibil.

Se dă această procură, pe terenul respectiv nu erau doar X și Y proprietari, ci mai erau și

alte persoane în coproprietate. Încheie la un moment dat mandatarul o tranzacție, încheiat între
subsemnații A, B, în calitate de proprietari al terenului vecin celor în care erau ceilalți
coproprietari și enumeră coproprietarii terenului învecinat, toți reprezentați de către Z și
personal, pentru că și el era coproprietar pe teren, în vederea stabilirii condițiilor de reglementare
a problemelor legate de vecinătatea proprietăților, de exploatarea vecinătăților comune, de calea
de acces etc. În urmatoarele condiții: se confirmă refacerea mejdiei comune de către asociații
reprezentați de către Z, evacuarea materialelor de construcție de pe proprietatea lui A și B până
la un termen de.., și construirea gardurilor ce vor delimita proprietatea familiei A, B și a gardului
de la strada acestei proprietăți.

Asociații, adică cei mulți coproprietari, reprezentați de către Z, declară că își dau acordul
la racordarea viitoarelor construcții ce urmează a se edifica pe terenul proprietatea lui A, B la
rețeaua de canalizare ce a fost construită de aceștia și care traversează proprietatea familiei A, B,
fără nicio despăgubire. Deci avem 2 terenuri, ăștia sunt 4,5 coproprietari. Aceștia au tras pe baza
unei înțelegeri verbale, au traversat terenul lui A, B și s-au legat la rețeaua de utilități. Prin acest
înscris au spus că <Tu, A, B, poți lega pentru viitoarele apartamente pe care o sa le construiesti
tu candva, pe gratis, la rețeaua de utilități care îți traversează terenul.>

Părțile convin ca pe limitele de proprietate învecinate, în vederea realizării unui acces mai
favorabil, să afecteze fiecare o parcelă în lățime de 2m, destinate edificării drumului de acces pe
toată lungimea parcelei proprietatea familiei AB. Deci să se facă un drum de 2 metri, care să fie
prevăzut atât pe terenul lui AB, cât și pe terenul acelor asociați. Edificarea drumului, a
construcției, umplutură, beton, rigole de scurere pe ambele părți se suportă integral, material și
manoperă de către asociații reprezentați de către Z, în termen de 2 ani, adică până la termenul din
X. Gardul familiei A, B va fi realizat din sârmă ghimpată, pe suport de lemn de înălțime 2 metri
pe toată lungimea, și la stradă sârmă ghimpată, fiind pusă la dispoziția executantului de către A,
B.

În ceea ce privește acordul părților privitor la nivelul de înălțime al construcțiilor

edificate de părți, discuția se prorogă pentru un termen ce se va stabili ulterior, Z arătând că

9
Seria 1
 07.01.20

pentru construcțiile aflate în curs de executare, proiectul și autorizația de construire sunt pe

nivelul P+2. Urmează semnăturile lui A, B și lui Z.

Ați auzit textul procurii, ați auzit textul tranzacției. La un moment dat, trece termenul în
care trebuia edificat gardul despărțitor, în care trebuia să fie făcut drumul, vine AB și cere să se
constate nulitatea tranzacției pe considerentul că nu a fost mandatat Z de către asociați să încheie
un astfel de act, ori actul de tranzacție este un act de dispoziție, și că lipsește consimțământul
asociaților la această tranzacție, că oricum tranzacția a fost încheiată cu depășirea limitelor
puterii de reprezentare care a fost acordat lui Z.

Consimțământului asociaților și a celorlalți pârâți la încheierea tranzacției, sancțiune

intervenită, spune instanța că e nulitatea absolută a actului. Procurile autentice de natura acelora
pe care vi le-am citit nu erau de natura conferită puterii lui Z în sensul celor convenite de acesta
cu reclamații închinați. Aceste procuri, spune instanța, consacră doar un mandat general acordat
celui împuternicit, iar nu puteri speciale pentru încheierea unor acte de dispoziție, astfel că se
justifică nulitatea parțială a actului. Tranzacția aceasta nu este încheiată în forma autentică, ci un
act sub semnătura privată, în care se confirmă refacerea liniei despărțitoare dintre proprietăți, se
dădea un acord pentru racordarea la rețeaua de utilități pentru A și B și se stabilea pentru un
acces mai favorabil că fiecare să afecteze câte o parcelă de teren în lățime de doi metri în vederea
edificării drumului de acces. Pe lângă problema nulității s-a mai pus o problemă și anume că
asociații, așa cum au făcut construcția, nu mai aveau cum să pună doi metri. Deci erau puncte în
care aveam numai 1,3 metri de la colțul construcției pe terenul lor și atunci A, B a spus
“domnule, tu nu ai cum să îmi asiguri 2 metri peste tot“, a invocat nulitatea tranzacției și a
invocat și rezoluțiunea tranzacției pe considerentul că nu mi-am respectat obligația de a pune și
eu la dispoziție doi metri pentru că eram în imposibilitate din moment ce am construit la 1 metru.

(a cerut o studenta explicații pentru articolul 2016(3) NCC)

Articolul 2016 (3) e legat de întinderea mandatului. Mandatarul în principiu este ținut de
actele pe care le încheie, în limita împuternicirii date. Dacă ți se dă un mandat pentru încheierea
unui contract de vânzare, nu poți să închei un contract de locațiune, deși locațiunea e mai puțin
decât o vânzare. Nu poți să închei un alt act juridic decât cel care ți s-a încredințat. Într-adevăr, în
cuprinsul procurii nu se spune nicio secunda că e împuternicit să încheie vreun contract de
tranzacție cu vecinii, deci să încheie un contract de tranzacție care să lase doi metri de teren. În

10
Seria 1
 07.01.20

unele zone s-au lăsat doi metri și s-a pavat cale de acces pentru doi metri, în alte zone nu a mai
fost de unde și s-a lăsat numai un metru, un metru și ceva. Dar e clar că asociații au pus în
aplicare ceea ce s-a prevăzut în tranzacția respectivă. Deci dumneavoastră spuneți că soluția
instanței este eronată pentru că deși nu i s-a specificat în act că poate să încheie o tranzacție, prin
această așa-zisa tranzacție ( pune așa zisa pentru că pentru încheierea unei tranzacții ai nevoie de
o procură specială), dar aici acest act nici nu știu dacă apare ca un act de dispoziție că până la
urma i s-a dat mandat pentru obținerea autorizației de construire. Ca să obțină autorizația de
construire îți trebuie cale de acces. Într-adevăr, nu a fost mandatat in terminis pentru chestia asta,
dar cu toate acestea implicit, prin aceea că s-a pus în executare măcar parțial parte din tranzacție,
înseamnă că asociații au fost de acord cu ceea ce a executat acel mandatar.

Student: Deci au fost mandatați să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru

obținerea autorizației. Asta înseamnă cumva că putea să încheie și contractul acesta, se
subînțelege.

Profesor: Acum, vedeți dumneavoastră, speța e dinainte de NCC. În reglementarea

anterioară se făcea diferența între mandatul în civil și mandatul în comercial. Mandatarul civil
era legat strict de actul juridic care i s-a încredințat, în timp mandatarului în comercial i se dădea
o putere mai larga să decidă, să aprecieze, inclusiv să decidă elemente care nu au fost prevăzute
pentru ajungerea la finalizarea mandatului. Acum, dacă ar fi și aceeași soluție până la urma
pentru că din moment ce am prevăzut să obțin autorizația de construire și eu sunt de aceeași
părere cu dumneavoastră. Din moment ce am prevăzut să obțin autorizația de construire cu toate
formalitățile necesare, însemna că o data ce era cerută o asemenea formalitate, putea să o facă,
pentru că era împuternicit chiar dacă nu in terminis.

Acum, desigur, se pune problema dacă nu a schimbat (prin schimbarea destinației unei
părți din teren nu e un act de dispoziție pentru care avea nevoie totuși de o procură expresă,
mandat special). Acum aici se poate discuta. În primul rând, e de văzut că încă nu s-a produs
nicio modificare în planul dreptului de proprietate în cartea funciară pentru că acest înscris era
sub semnătura privată. În plus, un asemenea act pare mai mult un act de administrare, adică un
act necesar pentru a putea obține autorizația de construire, deci era cumva subsumat atingerii
scopului realizării mandatului. Acum art. 2016(3) extinde cumva puterile mandatarului și asupra
actelor necesare executării lui chiar dacă nu sunt precizate în mod expres. Eu cred că oricum era

11
Seria 1
 07.01.20

un astfel de act necesar de îndeplinit (am susținut asta și sub imperiul reglementarii anterioare) și
am susținut că era un act de administrare până la urmă pentru a putea ajunge să realizez
construcția. Mi se pare că instanța a greșit în mod fundamental când a pronunțat nulitatea
tranzacției. Ok, nu i-am dat mandat pentru operațiunea respectivă, dar faptul că el a acționat în
afara mandatului, deci cu depășirea limitelor mandatului încredințat, atrage nulitatea
contractului? Nu. Acest lucru atrage inopozabilitatea contractului. Pe de altă parte, cum adică vii
tu, cocontractat, să spui că eu nu am avut consimțământ? Pai nu avea decât să se ocupe de
consimțământul lui, nu de consimțământul meu, care cum v-am spus din moment ce s-a pus în
aplicare, a fost implicit o ratificare a actului pe care l-a încheiat reprezentatul meu. Deci prin
punerea în aplicare a ceea ce scrie în actul respectiv înseamnă că mi-am însușit și din moment ce
nu m-am dus repede peste A și B să le spun că “domnule vedeți că nu e bine”, nu i-am dat
mandat, înseamnă că în niciun caz nu se pune problema de valabilitate a convenției încheiate de
reprezentat, ci aceea a eventualei inopozabilități, ceea ce oricum nu a fost cazul aici. Acest lucru
pentru că el nu numai că a acționat în baza unei procuri și a făcut referire de fapt că el acționează
ca mandatar a acelor asociați, chiar dacă nu a menționat procurile numerele, deci a făcut referire
la calitatea lui de reprezentat și pe de alta parte e doar o problema de opozabilitate și depășirea
puterilor încredințate. Atunci când mandatarul depășește puterile care i-au fost încredințate ce se
întâmplă? Se încheie actele juridice încheiate în depășirea puterii de reprezentare între mandant
și terț? Evident că nu, că principiu. De ce? Pentru că nu a avut mandat pentru aceasta operațiune.
Aceasta însă atrage inopozabilitatea actului semnat de mandatar față de mandant. Profesorul
Chirică atrage atenția că termenul de inopozabilitate nu e chiar adecvat. Acest lucru deoarece noi
vorbim de inopozabilitatea unui act când nu aduc la cunoștința terților sau nu îndeplinesc
anumite formalități de publicitate. Aici e puțin altceva, dar e foarte încetățenit în limbajul juridic,
în materia mandatului cu un act încheiat în depășirea limitelor puterii acordate mandatarului
înseamnă inopozabilitatea actului încheiat de acesta față de mandant.

Sigur că pot exista situații în care actul încheiat cu depășirea limitelor de reprezentare
totuși să oblige pe mandant: fie că mandantul ratifică ulterior actul, fie în ipoteza în care există
un mandat aparent. Când există un mandat aparent, va fi considerat mandantul legat de
contractual pe care l-a încheiat mandatarul.

12
Seria 1
 07.01.20

MANDATUL APARENT

Intervine în ipoteza în care prin comportamentul său mandantul creează în percepția

terțului impresia că mandatarul este împuternicit să încheie respectiva operațiune pentru care el
nu avea de fapt mandat. Deci, în măsura în care este imputabilă mandantului starea de eroare în
care se află terțul la momentul contractării, acest terț poate invoca ideea mandatului aparent, un
raport contractual direct pe care îl are mandantul cu reprezentatul. În măsură în care nu există o
eroare din partea terțului, sau dacă acesta a putut cunoaște limitele împuternicirii de care
beneficia mandatarul, teoria mandatului aparent nu mai este aplicabilă și se poate pune problema
unei răspunderi a mandatarului pentru actul pe care l-a încheiat.

Art. 1309. Lipsa sau depășirea puterii de reprezentare este cel care consacră ce v-am
relatat acum:

(1) Contractul încheiat de persoana care acționează în calitate de reprezentant, însă fără
a avea împuternicire sau cu depășirea puterilor conferite, nu produce efecte între reprezentat și
terț.

(2) Dacă însă, prin comportamentul său, reprezentatul l-a determinat pe terțul
contractant să creadă în mod rezonabil că reprezentantul are puterea de a-l reprezenta și că
acționează în limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate prevala față de terțul
contractant de lipsa puterii de a reprezenta.

Cred că ipotezele acestea vor fi destul de rare în practică. E foarte important pentru a se
reține teoria mandatului aparent cazul în care există un comportament imputabil
MANDANTULUI (celui reprezentat) care creează în mintea terțului că mandatarul are puterea să
încheie actul.

Dacă ar fi să va dau un exemplu, deși exemplul nu e bun, dar vă spun că să faceți o

diferență : Revocarea mandatului trebuie să fie făcută opozabilă terților. Revocarea se poate
realiza fie prin comunicarea către terțul cu care ar încheia mandatarul actul (și îi comunic că
mandatarul nu mă mai reprezintă), fie în măsura în care procura are o formă autentică, înregistrez
o declarație de revocare a procurii și notarul public care încheie în formă autentică este obligat să
verifice în ce măsură procura a fost sau nu revocată.

13
Seria 1
 07.01.20

Am putea fi în situația în care există o declarație de revocare pe care o comunic

mandatarului, dar nu și terțului și nici nu se înregistrează procura din culpa notarului în Arhiva
Electronică a procurilor. Aici se pune problema nu de mandat aparent, ci de neîndeplinirea
unor formalități de opozabilitate.

Profesorul Chirică citează unele cazuri din jurisprudența franceză: unele pot fi mai bine
înțelese, altele mai puțin. De pildă, este reprezentată o situație de mandat aparent când directorul
unei societăți se prezintă pentru încheierea unei operațiuni chiar dacă nu avea mandat din partea
societății. În condițiile în care era nr. 1 din societate s-a zis că s-ar considera că are
împuternicirea chiar dacă nu avea de fapt. O idee de mandat aparent: când contextul în care
acționează reprezentantul îți creează impresia că mandatarul poate să încheie o operațiune
juridică pentru care nu există mandat.

Deci, rețineți, există și această posibilitate a mandatului aparent, chiar dacă aplicabilitatea
în practică o văd mai redusă.

Caracterul intuitu personae al contractului

Pornind de la încrederea care trebuie să existe între părți, e nevoie ca mandatarul să fie
cel care execută personal operațiunea încredințată. Există situații de excepții, în care operațiunea
e executată de altcineva, persoana care îl substituie pe mandatar.

Cazul reglementat de Art. 2023. Substituirea făcută de mandatar :

(1) Mandatarul este ţinut să îndeplinească personal mandatul, cu excepţia cazului în

care mandantul l-a autorizat în mod expres să îşi substituie o altă persoană în executarea în tot
sau în parte a mandatului.
(2) Chiar în absenţa unei autorizări exprese, mandatarul îşi poate substitui un terţ dacă:
a) împrejurări neprevăzute îl împiedică să aducă la îndeplinire mandatul;
b) îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant asupra acestor împrejurări;
c) se poate prezuma că mandantul ar fi aprobat substituirea dacă ar fi cunoscut
împrejurările ce o justifică.

14
Seria 1
 07.01.20

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), mandatarul este obligat să îl înştiinţeze de îndată pe
mandant cu privire la substituire.
(4) Dacă substituirea nu a fost autorizată de mandant, mandatarul răspunde pentru
actele persoanei pe care şi-a substituit-o ca şi cum le-ar fi îndeplinit el însuşi.
(5) Dacă substituirea a fost autorizată, mandatarul nu răspunde decât pentru diligenţa
cu care a ales persoana care l-a substituit şi i-a dat instrucţiunile privind executarea
mandatului.
(6) În toate cazurile, mandantul are acţiune directă împotriva persoanei pe care
mandatarul şi-a substituit-o.
În contractele de asistență juridică pe care le încheie un avocat e bine să se prevadă că
oricare dintre avocații care lucrează în cadrul societății poate să exercite actele de reprezentare
ale clientului. Desigur, pot fi clienți care să vrea să fie reprezentați de X, Y din societate, dar
dacă lucrezi în cabinet individual e bine să precizezi că poți să delegi o altă persoană că să îi
reprezinte interesele persoanei (substituire).

Regula e că mandatul se execută personal de mandatar, dar afară de situația în care fie
clientul autorizează ab initio posibilitatea substituirii, fie pe parcursul derulării mandatului
intervine o situație de natură celei care e invocată la alineatul 2. Situațiile de la alineatul 2 trebuie
să fie întrunite cumulativ pentru a se permite substituirea mandatarului.

Deci, în ceea ce privește substituirea, în principal e interzisă, în mod excepțional e

permisă. Practic diferă răspunderea mandatarului pentru actele submandatarului după cum a fost
sau nu autorizată această substituire și să mai rețineți că mandantul are o acțiune directă
împotriva submandantului în toate cazurile.

Legat de caracterul personal al mandatului există anumite cazuri aparte de încetare a

contractului de mandat printre care figurează: revocarea mandatului, renunțarea de către
mandatar și de asemenea în caz de încetare este moartea, falimentul, incapacitatea mandatului/
mandatarului. Care se leagă toate de caracterul personal.

În fond, indiferent de ce conține un contract de mandat, chiar în codițiile în care apare o

clauză care interzice revocarea mandatului, revocarea fiind de esența acestui contract, practic

15
Seria 1
 07.01.20

mandantul poate oricând revoca mandatul. Nu trebuie să justitifice motivele care l-au determinat
să revoce mandatul.

Art. 2031 NCC - Condiţiile revocării

(1) Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care
contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil.
(2) Împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere revocă mandatul iniţial.
(3) Mandatul dat în condiţiile prevăzute la Art. 2028 nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor
mandanţilor.

Art. 2031 NCC ne spune că revocarea mandatului poate fi făcută oricând, expres sau
tacit. Apropo de revocarea tacită, numirea unui nou mandatar pentru aceeași operațiune
juridică înseamnă revocarea mandatului anterior în mod tacit, afară de situația în care prin
actul de numire al noului mandatar se prevede că acesta va lucra alături de celălalt. Alin. (2)
ne spune în ce ipoteze este considerată revocarea nejustificată și în asemenea situații se poate
pune problema plății unor daune-interese pentru revocarea intempestivă mandatului.

EFECTELE CONTRACTULUI DE MANDAT CU REPREZENTARE

Atunci când mandatarul acționează în limitele împuternicirii pe care o are, el declară că
acționează pe seama și în numele mandantului, raportul juridic se încheie direct între mandant și
terțul contractant => mandatarul nu este obligat/ținut să garanteze nici îndeplinirea obligațiilor
de către mandant față de terț, nici a obligațiilor asumate de terț față de mandant.

Mandatarul poate fi făcut răspunzător:

1. În situația în care încheie un contract în numele mandantului și pe seama acestuia,
știind că terțul este în stare de insolvabilitate.
2. Dacă mandatarul depășește puterile care i-au fost acordate și nu intervine ratificarea,
atunci intervine o răspundere delictuală a lui, atât față de terț (pentru că mandatarul nu a înțeles
să se oblige el față de terț, ci el a acționat în numele mandantului, deci nu avem un contract între
mandatar și terț), cât și față de mandant.

16
Seria 1
 07.01.20

În măsura în care mandatarul dobândește bunuri, acestea se dobândesc automat pe

numele mandantului, pentru că toate efectele juridice se produc direct în persoana mandantului și
în patrimoniul terțului.

EFECTELE CONTRACTULUI DE MANDAT FĂRĂ REPREZENTARE

Consecințele se produc doar pe seama mandantului, nu și în numele lui. Mandatarul
acționează în numele lui propriu. Dacă o să citiți tipurile de contracte pe care le-am evocat -
consignația, comisionul, agenția, contractul de expediție -, exemple prezentate în Cod ca ținând
de mandatul fără reprezentare, veți vedea că în toate aceste situații se știe că mandatarul de fapt
acționează în numele altei persoane, dar în nume propriu.
Ce legături există între mandant și terț? Există vreo acțiune pe care să o poată promova
unul împotriva celuilalt sau trebuie să se mulțumească să acționeze în locul mandatarului pe
calea acțiunii oblice pentru a ajunge să solicite producerea anumitor consecințe în raport cu terțul
contractant sau invers, de către terțul contractant în raport cu mandantul?
MANDATUL fără reprezentare = SIMULAȚIE?
În măsura în care admitem că este vorba de o simulație, evident că trebuie să recunoaștem
regulile de la simulație și în măsura în care se devoalează existența simulației și se scoate în
evidență, atunci să admitem că există și o acțiune directă, dacă se face dovada simulației.

Art. 2040 NCC - Efectele faţă de terţi

(1) Terţii nu au niciun raport juridic cu mandantul.
(2) Cu toate acestea, mandantul, substituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile de
creanţă născute din executarea mandatului, dacă şi-a executat propriile sale obligaţii faţă de
mandatar.

Art. 2040 NCC ne spune că terții nu au niciun raport cu mandantul. Cu toate acestea,
mandantul substituindu-se mandatarului poate exercita drepturile de creanță născute din
executarea mandatului, dacă și-a executat propriile sale obligații față de mandatar.
Art. 2041 NCC consacră că bunurile mobile dobândite de mandatar sunt de fapt ale
mandantului.

17
Seria 1
 07.01.20

Art. 2041 NCC - Bunurile dobândite de mandatar

(1) Mandantul poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de către mandatarul care
a acţionat în nume propriu, cu excepţia bunurilor dobândite de terţi prin efectul posesiei de
bună-credinţă.
(2) Dacă bunurile dobândite de mandatar sunt imobile, acesta este obligat să le transmită
mandantului. În caz de refuz, mandantul poate solicita instanţei de judecată să pronunţe o
hotărâre care să ţină loc de act de transmitere a bunurilor dobândite.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică prin asemănare şi bunurilor mobile supuse unor formalităţi de
publicitate.

În mod normal dacă ești mandatat să închei un contract de vânzare, e discutabil în ce

măsură mandatul acoperă încheierea unui antecontract. Cred că ai mandat să închei un
antecontract, dar în același timp cred că se pune problema de o răspundere a mandatarului față de
mandant pentru că n-ai respectat cerința de a încheia contractul.

Speță: O persoană a încheiat un contract de mandat cu mandantul său, fiind mandatat să

cumpere imobile, banii fiind dați de către mandant. Mandatarul a încheiat un antecontract de
vânzare-cumpărare cu privire la un imobil, deci mai puțin. Acea persoană a perfectat
antecontractul în numele ei, după care nu a mai vrut să transmită dreptul de proprietate
mandantului, spunând că de fapt achiziția acelui imobil nu s-a făcut în temeiul acelui contract de
mandat.
Fie admiți varianta că mandatarul e proprietar și ceri obligarea la predarea bunului pe
care l-a dobândit în timpul mandatului, fie ceri rectificarea înscrierii dreptului lui, în ideea că tu
ești dobânditorul pentru că el a acționat ca mandatar și atunci tu de fapt nu dobândești de la
mandatar, ci dobândești direct de la terțul cu care el a contractat.
Dacă se demonstrează că a acționat în calitate de mandatar, există o obligație a oricărui
mandatar de a transmite bunurile pe care le dobândește în exercitarea mandatului și atunci am
varinata să cer de fapt executarea contractului de mandat sau am varianta în care să cer să se
constate simulația și că el a acționat ca un interpus și că efectul simulației se produce direct în
patrimoniul meu, motiv pentru care se impune rectificarea dreptului lui, să fiu înscris eu în CF și
de această dată nu în temeiul mandatului să-mi predea bunul, ci în temeiul simulației să fie

18
Seria 1
 07.01.20

obligat să-mi recunoască dreptul de proprietate, pentru că a acționat în numele meu și să-mi
predea bunul.

CREDITORII MANDATARULUI (mandat fără reprezentare)

Mandatarul acționează pe seama mandantului, dar în nume propriu, deci el poate să pară
că este proprietarul bunului. Se pornește o executare silită împotriva lui și atunci se apără
spunând că nu e al lui bunul, el fiind mandatar => toți debitorii vor susține acest lucru => în
măsura în care se face dovada că mandatarul are un contract cu dată certă anterioară luării
oricărei măsuri executorii sau de asigurare mandantul va obține bunul. Altfel creditorii vor putea
să valorifice bunurile care sunt la mandatar, chiar dacă mandatarul a acționat de fapt pe seama
mandantului.
Vă rog să parcurgeți prevederile de la art. 2195 și următoare Cod civil, sunt aspecte
care țin de capacitate, de vicierea consimțământului, de modul în care se apreciază buna-
credință.
Ora viitoare vorbim despre ÎMPRUMUT și despre TRANZACȚIE și cam astea sunt și
contractele pe care vi le pretind pentru examen. Depozitul nu-l mai facem că nu avem când și
atunci rămânem doar cu contractele la care ne-am referit pe parcursul expunerii orale.

19
Seria 1