STUDENT Madoșa Timeea

PIPP, ANUL III

___________________________ 2
 Prin activitate independentă elevul este pus în situaţia de a se folosi
de achiziţiile însuşite, în mod independent, formându-i primele deprinderi
de muncă fizică şi intelectuală. Acest tip de activitate îl obişnuieşte pe elev
cu responsabilitatea faţă de anumite sarcini încredinţate; solicită efort
propriu în rezolvare, capacitate de concentrare, un anumit ritm de lucru.
Elevul ştie că, în urma rezolvării sarcinilor, este verificat şi apreciat, ceea ce
îi sporeşte încrederea în forţele proprii. Sarcinile de muncă independentă
au, de multe ori, un support creative, ceea ce cultivă elevului iniţiativa,
flexibilitatea gândirii, originalitatea şi imaginaţia. De asemenea, dezvoltă
spiritul de iniţiativă şi priceperea de organizare a timpului.
Diferenţierea sarcinilor în cadrul activităţilor independente
presupune o bună cunoaştere a elevilor sub aspectul particularităţilor de
vârstă şi psiho-individuale. În această situaţie e necesar să se cunoască
aptitudinile şi interesele elevului, caracteristicile proceselor lui intelectuale,
afective şi voliţionale, rezistenţa la efort intelectual.
Cadrul didactic trebuie să cunoască exact nivelul pregătirii anterioare
a elevului: care noţiuni sunt însuşite corect, care eronat, care priceperi şi
deprinderi sunt formate corect, care nu sunt bine consolidate, care sunt
greşite. În funcţie de toate acestea, învăţătorul va diferenţia sarcinile de
activitate independentă; va putea trece de la un învăţământ pentru toţi la
un învăţământ pentru fiecare.
Deprinderile de muncă independentă sunt unelte ale minţii. Elevii
trebuie să stăpânească mai întâi corect noţiunile utilizate în procesul
muncii independente şi apoi să fie antrenaţi să rezolve sarcini cu grad
diferenţiat de dificultate. Munca diferenţiată nu înseamnă nicidecum
scăderea exigenţei sau o reducere a volumului de cunoştinţe pentru unii

___________________________ 3
elevi. Limita minimă în stabilirea sarcinilor pentru munca diferenţiată o
constituie prevederile programei şcolare.
Forme de activitate independentă şi diferenţiată la limba şi literatura
română: - învăţarea tehnicilor muncii cu cartea
- compunerile
- tema pentru acasă
- fişele de evaluare
După momentul şi durata desfăşurării activităţile independente pot fi :
 Activităţi de muncă independentă de scurtă durată la începutul
lecţiei-învăţătorul se convinge dacă elevii au înţeles şi au depăşit
dificultăţile întâlnite în lecţia anterioară pentru a putea merge mai departe;
 Activităţi de muncă independentă de scurtă durată la sfârşitul lecţiei-
dau învăţătorului o idee mai clară despre ce s-a întâmplat în plan
intelectual în acea oră-ex Eseul de 5 minute
 Activităţi de muncă independentă destinate pregătirii elevilor pentru
dobândirea noilor cunoştinţe-este vorba despre utilizarea muncii
independente în clasă , individual sau colectiv , ca metodă activă;
 Activităţi independente de lungă durată pentru formarea priceperilor
şi deprinderilor de muncă intelectuală.
Materiale didactice folosite ca suport pentru activitatea independentă
şi diferenţiată a elevilor
În tratarea diferenţiată cu mult succes se folosesc fişele de lucru
individual care permit elevului să realizeze sarcinile în ritm propriu,
conform capacităţilor şi nivelului său de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi.
În rezolvarea fişelor elevii desfăşoară o muncă independentă. În funcţie de
subiecţii care folosesc aceste fişe şi de specificul disciplinei de învăţământ
supuse cercetării, se pot clasifica fişele în:
- fişe de recuperare (reînvăţare)
___________________________ 4
- fişe de dezvoltare
- fişe de exerciţiu (de evaluare)
Cerinţele muncii independente
Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 Respectarea programelor şcolare(obiective, conţinut , volum de
cunoştinţe)
 Grija pentru pregătirea elevilor, în vederea efectuării cu bune
rezultate a temelor pentru acasă;
 Folosirea , de câte ori este posibil ,a temelor diferenţiate;
 Preocuparea permanentă în formarea acestor deprinderi de muncă
independentă;
Elevii, în schimb, trebuie să aibă clar în minte de câte ori au de îndeplinit
o muncă independentă următoarele:
 Ce trebuie să facă?
 De ce trebuie să procedeze într-un fel sau altul?
 Din ce etape se compune operaţia pe care o au de făcut şi cum se
succed ele?
 Care este scopul final al muncii?
,,Dacă se admite existenţa unor capacităţi diferenţiate la copiii de aceeaşi
vârstă,… înseamnă că învăţământul trebuie structurat de o astfel de
manieră, încât să realizeze o instruire a elevilor în conformitate cu
capacităţile lor. Potrivit acestei concepţii, crearea unui sistem şcolar care
asigură aceleaşi condiţii de instruire pentru toţi copiii reprezintă tocmai o
inegalitate, în timp ce crearea condiţiilor proprii pentru capacităţile
diferenţiate ale copiilor creează premisele unei egalităţi adevărate.’’
(Bogdan Suchodolski)

___________________________ 5
 Un învăţământ de calitate este acela în care toţi elevii, indiferent de
mediul de provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale sunt sprijiniţi şi
încurajaţi în dezvoltarea lor.
Învăţământul contemporan se îndreaptă spre o educaţie intelectuală
diferenţiată. Lipsa diferenţierii poate avea ca rezultat insuccesul, eşecul
şcolar, pentru că nu s-a produs acea adaptare a actului instructive-educativ
la cerinţele şi posibilităţile diferite ale subiecţilor ce alcătuiesc colectivul
şcolar.
Activitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a
unui climat adecvat, pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii care
să asigure progresul în sensul asimilării cunoştinţelor. Cunoaşterea psiho-
pedagogică a elevului este condiţia de bază în desfăşurarea unei activităţi
diferenţiate şi individualizate.
Motivul pentru care am ales ca temă ,,Organizarea activităţilor
independente şi diferenţiate la limba şi literatura română” este că, una din
cerinţele învăţământului modern este aceea a formării la elevi a
deprinderilor de studiu individual şi de muncă independentă, a capacităţii
de a gândi creator, de a soluţiona individual sau prin conlucrare
multitudinea de probleme cu care se confruntă în anii de şcoală. Prin
diferenţierea sarcinilor de îndeplinit se poate asigura maximum de
randament şcolar.
Munca independentă este un mijloc de sporire a eficienţei procesului
de predare învăţare. Organizarea individuală a procesului de învăţământ
cultivă inventivitatea, gândirea independentă şi creatoare a elevilor, însă
îmbinarea muncii frontale cu cea pe grupe şi individuală sporeşte eficienţa
___________________________ 6
procesului de învăţământ. În acest mod se poate realize uşor tratarea
diferenţiată a elevilor, asigurând fiecăruia obţinerea unor performanţe
şcolare ridicate şi formarea proceselor sale psihice.
Sporirea ponderii învăţării prin activităţi independente constituie o
modalitate eficientă de reformare şi modernizare a învăţământului actual
românesc, impunând anumite restructurări ale lecţiei tradiţionale.

Despre organizarea activităţilor independente s-a scris foarte puţin

în literatura de specialitate.
Victor Ţîrcovnicu afirmă că ,,uneori munca individuală a elevilor este
muncă independentă când elevii îndeplinesc sarcinile primate fără a fi
ajutaţi de altcineva. Munca independentă se poate desfăşura nu numai
individual, ci şi pe grupe, când li se lasă elevilor libertatea de a-şi organiza
activitatea şi de a se informa singuri.”(1981, pag.14)
Preocupări pentru educaţia diferenţiată au existat încă din secolul al
XIX-lea - ,,este adevărat că, iniţial, pentru copiii cu retard mintal”(Maria-
Liana Stănescu, 2002, pag.14). Autoarea consideră că ,,caracterizarea
sistemelor de instruire diferenţiată şi/sau individualizată ne ajută să
evidenţiem etapele prin care au trecut sistemele de învăţământ şi modul în
care s-a structurat educaţia diferenţiată a elevilor dotaţi şi supradotaţi:
- predarea diferenţiată şi respectarea tempoului individual de învăţare;
- participarea activă a elevilor în procesul de instruire;
- evaluarea imediată a învăţării prin proceduri standardizate, atât de către
profesor, cât şi de către elev;
___________________________ 7
- progresul diferenţiat pe unele discipline şcolare sau la toate disciplinele.”
În publicistica pedagogică au adus contribuţii la lămurirea rolului
activităţilor diferenţiate numeroase cadre didactice care lucrează în
învăţământul primar, acestea prezintă şi descriu unele experimente şi
cercetări în articole ca: ,,Exigenţe ale educaţiei intelectuale diferenţiate”
(autor prof. Veronica Bucea, - revista ,,Învăţământul primar nr. 4/2006,
Editura Miniped, Bucureşti), ,,Educaţia diferenţiată - o necesitate” (prof.
Veronica Bucea, -revista ,,Învăţământul primar” nr. 1-3/2006, Editura
Miniped, Bucureşti), ,,Activitatea diferenţiată şi eficienţa ei la ciclul
primar” (inst. Daniela Erdei, - revista ,,Învăţământul primar” nr. 4/2004,
Editura Miniped, Bucureşti).
Deoarece nu am întâlnit încă studii pedagogice despre tema aleasă,
voi încerca să relev faptul că acordând activităţii independente şi
diferenţiate o atenţie mai mare în fiecare lecţie, orientând-o după
posibilităţile individuale ale fiecărui elev, se va realize un învăţământ
prioritar formativ.

În condiţiile în care învăţătorul va urmări în mod sistematic să

susţină şi să stimuleze activitatea independentă diferenţiată, aceasta va
cunoaşte îmbunătăţiri substanţiale care se vor reflecta pozitiv, atât la
nivelul de pregătire al şcolarului mic, cât şi în modul de abordare a
problemelor cu care se confruntă zi de zi.
Ipoteza pe care mi-am propus propus să o verific în planul practic al
realităţii şcolare este : dacă voi trasa sarcini diferenţiate în cadrul
___________________________ 8
activităţilor de muncă independentă, va creşte performanţa elevilor în
cadrul procesului instructiv - educativ.

Obiectivele cercetării de faţă sunt următoarele :

 Identificarea potenţialului de muncă independentă al elevilor şi
stabilirea performanţei şcolare individuale;
 Urmărirea progreselor înregistrate de elevi pe linia activităţii
independente şi diferenţiate;
 Optimizarea randamentului elevilor;

Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat-teoretic-

fundamentală şi practice-aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un
spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să
îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală
pentru că prin introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne,
se declanşează acţiuni educaţionale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate
şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.
Metodologia cercetării cuprinde :
 Metode nonexperimentale de colectare a datelor
o Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va
consta în utilizarea unor grile de observaţie
o Testele
___________________________ 9
 o Metoda analizei produselor şcolare
o Chestionare
o Interviul
 Metode acţionale sau de intervenţie- Experimentul pedagogic care
este metoda fundamentală de investigaţie şi are ca principale variabile:
a) Variabila independentă reprezentată de programul propus la disciplina
limba şi literatura română;
b) Variabila dependentă care urmăreşte performanţele elevilor pe tot
parcursul experimentului.
Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt
unele aspecte legate de factorii ce influenţează activitatea independentă , să
obţin date concrete şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins
de fiecare individ în parte.
Folosindu-mă de chestionare aş putea afla la ce materii întâmpină
elevii unele dificultăţi în ceea ce priveşte studiul individual, care sunt
obiectele preferate şi bineînţeles motivele pentru care au optat pentru
acestea.
Prin metoda interviului voi culege informaţii despre
personalitatea şi preferinţele fiecărui copil în parte, despre cunoştinţele şi
deprinderile care dispune la un moment dat.
Observaţia va avea un demers inductiv, de la particular la general
şi îmi va oferi date concrete despre posibilităţile reale ale elevilor de a lucra
independent, informaţii pe care le voi sistetizat folosind ca instrument grila
de observaţie.

În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate,

voi cuprinde în cercetare un număr de 26 de elevi - 13 fete şi 13 băieţi- cu
vârsta între 9-10 ani, elevi ai clasei a III-a B de la Şcoala de Arte şi Meserii
___________________________ 10
nr. 1, Matca. Cercetarea o voi desfăşura în semestrul al II-lea al anului
şcolar 2007-2008 (lunile februarie-iunie).
Nivelul de pregătire al colectivului este omogen din punct de vedere al
posibilităţilor intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiţii
necesare desfăşurării actului învăţării.
Experimentul fiind longitudinal, urmăreşte rezultatele obţinute de
elevii aceluiaşi eşantion, întru-un timp dat, folosind metode diferite şi
activitatea de muncă independentă şi diferenţiată pentru însuşirea sau
consolidarea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul procesului de
învăţământ.

Activitatea mea de cercetare o voi putea valorifica şi popularize prin

următoarele forme:
- lucrare pentru obţinerea gradului didactic I
- comunicări ştiinţifice la simpozioane naţionale sau internaţionale
- articole în reviste de specialitate
- pastarea pe www.didactic.ro

___________________________ 11
 Alecu, Simona, 2005, ,,Metodologia cercetării educaţionale”,
Editura Fundaţiei Universitare ,,Dunărea de Jos”, Galaţi

 Drăgan, Ion; Nicolae, Ioan , 1993, ,,Cercetarea

psihopedagogică”, Editura Timporum, Târgu-Mureş

 Nicola, Ioan, 2001, ,,Tratat de pedagogie şcolară”, Editura

Aramis, Bucureşti

 Stănescu, Maria-Liana, 2002, ,,Instruirea diferenţiată a

elevilor supradotaţi”, Editura Polirom, Iaşi

 Ţîrcovnicu, Victor,1981, ,,Învăţământ frontal, învăţământ

individual, învăţământ pe grupe”, E.D.P., Bucureşti

___________________________ 12