Celula procariota:

Nu are nucleu tipic, nucleutidul nu este delimitat de o membrana nucleara si este constituit dintr-o singura molecula de
ADN circular ce reprezinta un cromozom unic; nu are aparat mitotic.
Organite celulare sunt absente; unele poseda sisteme membranoase provenite din membrana citoplasmatica.
Ribozomi – 70 s ( subunitati 50 s si 30 s)
Diviziune directa, amitotica, imnultirea sexuata rara
Nu prezinta fenomen de endocitoza si nu are vacuole digestive intracelulare
Fara capacitate de diferentiere celulara
Fara capacitate de a forma organisme pluricelulare
Au dimensiuni mici (câtiva um)

Celula eucariota
Au un nucleu tipic, cu nucleol si membrana nucleara. Cromozomii sunt mai multi; in timpul diviziunii se formeaza
aparatul mitotic.
Prezenta mitocondri, lizozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi; ribozomi 80 s ( subunitati 60 s si 40 s)
Diviziune indirecta (mitoza, cariochineza) cu faze caracteristice: profaza, metafaza, anafaza, telefaza.
Inmultirea sexuata este frecventa
Pot prezenta endocitoza si pot avea vacuole digestive intracelulare; au capacitate de diferentiere celulara, au dimensiuni
mai mari.

Peretele Gram+
Perete gros, alcatuit din peptidoglicani si acid teichoic; peptidoglicani (70-80%) ofera acestor bacterii sensibilitate la
lizozim si penicilina.
Penicilina inhiba specific sinteza de peptidoglicani
Lizozimul hidrolizeaza specific peptidoglicanii intre N-acetil-glucozamina si acidul N-acetilmuramic.

Peretele Gram –
Perete mai subtire de 100 A, doar 20% peptidoglicani, nu are acid teichoic.
Prezinta membrana externa formata din lipoproteine si glicoproteine; contine antigenul „O”, caracteristic bacteriilor
Gram-
Indepartarea peretelui bacterian determina liza bacteriana.

Tipuri de bacterii dupa tipul de energie si modul obtinut

Tipuri:
- Fototrofe, fotosintetizante, utilizeaza energia radianta-luminoasa
- Chimiotrofe, chimiosintetizante, utilizeasa energia rezultata din reactii biochimice de oxido-reducere, ce pot avea loc la
intuneric.

Clasificarea bacteriilor in functie de modul de procurare al substantelor nutritive

In raport cu felul sursei de azot si carbon se impart:
- autotrofe, utilizeaza pentru sinteze azotul si carbonul din compusi anorganici simpli: CO2, NH3, NO2, NO3
- heterotrofe, utilizeaza pentru sinteze azotul si carbon din substante organice diferite, care sunt descompusi in produsi
simpli, in raport cu gradul de complexitate.

Clasificarea bacteriilor in functie de cili

In functie de numarul si dispozitia cililor bacteriilor, acestea se impart in:
- atriche(fara cili), monotriche (cu un singur cil), amfitriche (câte un cil la ambii poli), laptotriche (cate un smoc de cili la
unul sau ambii poli), peritriche (cili pe toata suprafata corpului).

Dispozitie
Izolat sau in grupuri de doi sau mai multi germeni
1. Coci pot fi dispunsiin:
- streptos (in lant - ex. streptococii)
- diplo (meningococii, gonococii, pneumococii)
- tetrade, patru germeni dispusi in doua planuri perpendiculare
- in staphilos (ciorchine - ex. stafilococii)
2. Bacili pot fi:
- izolati, (fam. Enterobacteriaceae)
- in lant, streptobacilii (B. Anthracis)
- in palisada (B. Pseudodifterici)
Forma
A. sferica (coci):
- stafilococii si streptococii sunt sferici
- pneumococii au forma lanceolata
- meningococii si gonococii au aspect reniform (boabe de cafea)
B. Cilindrica (bacili):
- bacili scurti cu capete rotunjite, enterobacteriaceele
- bacili mari, grosi, cu catete taiate drept (B. Anthracis)
- bacili scurti, subtiri si incovoiati (B. Koch)
- bacili cu capete maciucat, ingrosat (Corynebacterium)
- bacili fuziformi, cu capete ascutite, lungi (5 um-8um)
- bacili scurti, cu mijlocul umflat (B. Pseudodifterici)
C. Curba-spiralata (vibrioni si spirochete)
- corpul format dintr-o jumatate de spira (vibrioni)
- corpul format din mai multe spire nedeformabile (spirochete-Treponema), deformabile (Borrelia)
D. Forme patrate
E. Forme intermediare-de cocobacili
F. Filamente, Actinomicete

Factorii umorali cu actiune locala

- lizozim, act ca factor antipenetrant: saliva, lacrimi, tesuturi, este o mucopeptidaza capabila sa provoace liza bacteriilor
(scindeaza mucopeptidele din paretelui celular)
- Ig A secretor, in cazul mucoaselor, sunt capabile sa blocheze unele particule virale inrudite antigenic.

Factorii umorali cu actiune sistemica

- properdina din sânge, proprietati antiseptice
- enzimele lizozomale, efect antitoxic sau bactericid
- proteinele de faza acuta, ex. Ceruloplasmia, proteina c reactiva
- sistemul interferon, alfa (produs de leucocite), beta (produs de fibroblasti), gamma (produs de limfocitele T specific
sensibilizate)
- sistemul complement, complex de substante proteice, activat intr-o cascada de reactii enzimatice care vor duce la liza
celulei.

Factorii celulari ai apararii naturale nespecifice

- granulocitele PMN, capabile de fagocitoza activa cu distrugerea integrala a materialului fagocitat, datorita bogatului
continut in enzime lizozomale
- macrofagele, care degradeaza partial si selectiv
- bazofilele si mastocitele, cu rol fagocitar minor sau chiar absent, dar eliberatoare de mediatori implicati in initierea
inflamatiei si facilitarea migrarii PMN catre locul inflamatiei.
Sporul bacterian
Este o forma de rezistenta, prezenta doar la anumite specii bacteriene, ex. Familia Bacillaceae
Forma sferica sau ovalara
Evolutia are trei stadii: preparator, prespor, spor matur
Formare sporului: in jurul nucleului bacterian se depun structuri ce contin H2O legata, oferind rezistenta deosebita la
variatii de temperatura si uscaciune.
Rezista la 100^C timp de 2-3 ore
In conditii favorabile germineaza, trecand in forma vegetativa
Rolul sporului este de a asigura perpetuarea speciei bacterine in conditii nefavorabile.
Structurile sporului de la exterior sunt: exosporium, peretele sporal, cortexul sporal, ADN-ul cromozomial, sporal.
Aceasta forma de rezistenta nu are rol in multiplicare sau patogenitate.
Caracteristicile metabolismului bacterian
- Este un metabolism unicelular (se desfasoara intr-o singura celula);
- metabolism necimpartimentat caracteristic procariotelor;
- metabolism teleonomic;
- se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate metabolica;
- capacitate crescuta de adaptare la conditii foarte variate de mediu;
- este un metabolism de intensitate mare ceea ce asigura o multiplicare rapida
- in complexitatea metabolica a lumii bacteriene actioneaza o restrictie geneticadeterminata de cantitatea de informatie.
Curba de crestere a bacterilor
- Faza de lag: in primele 2 ore, numarul de indivizi este aproape constant (faza de latenta), ea este o faza de acomodare
a germenilor la noile conditii de mediu.
- Faza de multiplicare exponentiala sau logaritmica: dureaza 2-3 ore, faza de crestere rapida a numarului bacterilor,
evalueaza pana in momentul in care una dintre substante nutritive din mediu este consumata sau/si in mediu se
acumuleaza metaboliti toxici; bacterile sunt virulente, au dimensiuni constante , citoplasma bazofila.
- Faza stationara: 2-3 zile, numarul germenilor care mor devine egal cu cel al germenilor care se divid, deci numarul total
al bacteriilor ramane constant; in aceasta faza se fac identificarile bacteriilor.
- Faza de declin: 2-3 luni, consumarea substratului nutritiv si acumulareade metaboliti toxici; celulele ramase vii sunt
batrane isi pierd virulenta si patogenitatea; in aceasta faza apar sporii.

Cultivarea bacteriilor pe medii lichide

Determina aparitia unei turbiditati dupa 18-20 ore in conditii de crestere specifice bacteriei. In functie de aspectul
turbiditatii culturile pot fi:
- Culturi “S” (smooth), turbiditate omogena, germenii sunt tineri, virulenti;
- Culturi “R” (rough), mediul este limpede, germenii se gasesc sub forma de grunji, tulbura neomogen, germeni sunt
avirulenti sau imbatraniti.
Uneori cresterea in medii lichide poate fi sub forma de:
- val la suprafata in cazul germenilor aerobi (bacilul tuberculos);
- depozit gros pe fundul vasului in cazul germenilor anaerobi.

Cultivarea bacteriilor pe medii solide

Produsul se insamanteaza. Apar colonii dupa 4 ore si reprezinta totalitatea germenilor rezultati; ea este o cultura pura.
Aspectul coloniilor:
- colonii de tip “S”, smooth: neted, colonii cu aspect neted, lucios, germeni virulenti.
- colonii de tip “R” rough: aspru, colonii cu suprafata rugoasa, margini neregulate, germeni batrani, avirulenti.
- colonii de tip “M”: suprafata neteda mucoasa (Klebsiella).
- colonii de tip “G” glossy: colonii pitice rezulta in urma actiunii antibioticelor asupra formelor “S” de germeni.

Conversia lisogenica
Este un caz de transductie care consta in modificarea genomului bacterian numai prin inserarea bacteriofagului ca atare.
Frecvent o bacterie nepatogena devine patogena prin capacitatea castigata de a sintetiza exotoxine. Bacterile lizogene
manifesta noul caracter cat timp gazduiesc profagul. Bacteria lizogena sinteteaza noua substanta in urmatoarele situatii:
- fie genarespectiva se afla in genom fiind represata, iar prin inserarea bacteriofagului este depresata prin modificarea
distantei dintre gena si represor;
- fie noul caracter este codificat de gene fagice care raman nereprimate.

Enumerati nr. schimbarilor de material genetic care apar in cursul mutatiilor:

- inlocuirea (substitutia) unei baze purinice sau pirimidinice
- insertia unei baze noi
- deletia, suprimarea unei baze sau a unui grup de baze
- inversarea ordinii anumitor baze.

Bacteriofagul
Bacteriofagul este un virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene. Structura morfologica este complexa, fiind formata
din:
- CAPUL masoara cca. 100 nm lungime, contine ADN-ul viral (genomul); forma icosaedrica, ADN-ul este inconjurat de un
invelis proteic, capsida, formata din capsomere.
- COADA: este formata numai din proteine si prezinta mai multe elemente:
a. cilindrul axial;
b. teaca cozii, un manson proteic, aprox. 144 unitati, proteinele au proprietati contractile;
c. gulerul cozii are forma de disc exagonal, situate in partea proximala a tecii cozii;
d. placa bazala, este situata in partea distala a tecii. De colturile ei sunt atasate crosete (subunitati proteice cu care
virusul se se fixeaza pe suprafata bacteriei); de crosete se prind fibrele cozii.
ADN-ul reprezinta 60% din greutatea bacteriofagului, 40% proteinele (au proprietati virale). Este sensibil la formol,
chloroform, radiatii UV si X.
Bacteriofagul este strict specific pentru un anumit tip de bacterie
Functiile cozii sunt de protectie, de atasare a bacteriofagului, de penetrare a genomului viral in bacterie.

Materialul cromozomial
- Format dintr-un ADN dublu catenar, helicoidal, care detine informatia pentru functiile vitale ale bacteriei;
- celula bacteriana este haploida, pentru ca are un singur cromozom;
- comozomul nu este invelit de membrana nucleara ;
- desfasurat cromozomul are o lungime de 1 mm si are o forma circulare;
- prezinta insa un aranjament spatial realizat printr-o impachetare, ce ii permite sa ocupe in celula un spatiu foarte mic;
- prezinta aspect de strctura fibrilara.

Materialul genetic extracromozomial

Este format dintr-un AND, dublu catenar, helicoidal. Detine informatii neesentiale pentru viata bacterie, contribuind la
variabilitatea speciei. Acest material este reprezentat de mai multe formatiuni.
1) Plasmide propriu-zise, care sunt formatiuni de ADN circular, nu se integreaza in cromozom. Ele au capacitatea de se
replica autonomy.
1a. factorul “R” de rezistenta, contine una sau mai multe gene care codifica rezistenta la antibiotic sau chemioterapice;
1b. factorul “col”, detine informatia pentru sintetiza colicine (actiune antibacteriana);
1c. factorul “F”, indipendent in citoplasma;
1d. bacteriofagul, independent in citoplasma.
2) Episomii sunt formati din ADN dublu catenar, helicoidal, de forma circulara. Poate fi autonomi sau integrati in
cromozomul bacterian. Sunt formati din:
2a. Factorul “F” (fertility factor) care codifica sinteza unui canal de coniugare, pilul F (poate fi F-, F+, Hfr, F’); 2b.
bacteriofagul, paraziteaza celula bacteriana, find un virus adaptat (forma virulenta sau forma de profag).
3) Secventa de insertie (SI), sunt secvente foarte scurte de AND, care nu detin informatia necesara codificarii unei protein
dar prin insertia ior produc modificari ale expresiei fenotipice.
4)Traspozoni (Tn), sunt secvente de ADN linear, detin informatie pentru sinteza uneia sau mai multor proteine in legatura
cu rezistenta la antibiotice.

Imunitatea mediata umoral

Patrunderea unui antigen in organism este urmata de modificari celulare care preced aparitia anticorpilor. La locul de
patrundere a antigenelor apar PMN, urmeaza mobilizarea macrofagelor care initiaza raspunsul imunologic prin
prelucrarea antigenului; el este fagocitat si catabolizat. Dupa preluarea informatiei urmeaza o etapa activa de
diferentiere a limfocitelor T si B. Acestea se transforma mai intai in imunoblaste si ulterior in plasmocite mature.
Limfocitele B se diferentiaza in plasmocite (nu se divid, ele produc Ig) si limfocite B cu memorie (initiaza raspunsul de tip
secundar).
La stimul primar, plasmocitele raspund cu formare de anticorpi, ce apar in sange dupa 8-10 zile. In prima faza apartin
IgM. Anticorpii se combina cu antigenele care au provocat formarea lor.
Pot sa apara urmatorele efecte:
- neutralizarea unui factor de patogenitate al germenului;
- opsonizarea;
- bacterioliza;
- citotoxicitatea celulelor, mediata de anticorpi.

Imunitatea mediata celular

Este realizata prin limfocitele T, macrofagele si alte celule tinta a raspunsului imun (celule infectate, tumorale, de
transplant).
Acesta nu pot distruge direct virusurile sau bacteriile (cu exceptia macrofagelor), dar distrug celulele in care ei sunt
cantonati mibrobii.
Celulele T specific reactive sunt cuprinse in doua clase majore:
- celulele T reglatoare, care cuprind T-helper si T-citotoxice;
- cellule T-efectoare, care cuprind T-secretoare, de factori biologici active-limfokine si cellule citotoxice-ucigase.
Mai intervin in citotoxicitatea mediate cellular, celula K si celula NK si macrofagul activat.

Staphylococice infectile
- cutanate: furunculul, foliculite superficiale, hidrosadenita, sicozis;
- septicemii, septicopiemii cu localizari viscerale;
- angine, otite, meningite, sinuzite;
- poate suprainfecta plagile tuturor leziunilor deschise;
- tulpinile care elaboreaza enterotoxina poate provocatoxinfectia alimentara (TIA);
- sindromul pielii oparite produsa de o toxina cu actiune exfoiativa;
- sindromul de soc toxic stafilococic;
- in urma administrarii in exces a antibioticelor poate sa apara enterita stafilococica.
Staphylococcus patogeni, teste de patogenitate pentru
In vitro:
a. Testul de pigmentogeneza: stafilococii patogeni elaboreaza cel mai frecvent un pigment galben-auriu;
b. Testul hemolizei: majoritatea stafilococilor patogeni sunt emolitici; cei de provenienta umana produc alfa emolizina,
care produce hemoliza totala a eritrocitelor (beta emoliza).
c. Testul fermentarii manitei: stafilococii patogeni fermenteaza manita;
d. Testul coagulazei: stafilococii patogeni au proprietatea de a coagula plasma umana. In practica se folesesc doua tehnici
de evidentiere a coagulazei strafilococice (Testul pe lama pentru coagulaza legata “Clumping factor” si Testul in tub
pentru coagulazea libera);
e. Testul fibrinolizinei: stafilococii patogeni secreta fibrinolizina;
f. Testul evidentierii catalazei: stafilococii sunt catalazo pozitivi;
g. Testul fosfatazei: este utilizat pentru diferentierea speciilor de stafilococ.
In vivo:
Administrarea toxinei stafilococice i.d la iepure . Determina aparitia unei zone de necroza la locul de inoculare.
Enterotoxina stafilococica se pune in evidenta prin testul Dolman. Se inoculeaza la pisoi tanar (3 sapt.) 1-3 ml filtrat
intraperitoneal. Dupa 15-120 min apare o stare de agitatie, neliniste, contratia muschilor abdominali, diaree, varsaturi
somnolenta.

Streptococilor, descrieti hemoliza

Dimensiunile coloniilor de streptococ sunt mult mai mici decat de stafilococ, sunt incolore si dau hemoliza. In functie de
elaborarea hemolizinei streptococii se impart in 4 categorii:
1) streptococii alfa emolitici (elaboreaza hemolizina a) ei metabolizeaza incomplet emoglobina si dau o culoare verde in
jorul coloniilor (Str. viridans);
2)streptococii alfa 1 (elaboreaza hemolizina a1), ei metabolizeaza complet emoglobina, mai sunt hematii nehemolizate
(hemoliza incompleta), serogrupile B si D;
3) streptococii beta (elaboreaza hemolizina b), dau hemoliza beta, care este completa, foarte intinsa,coloniile avand
marginile clare; serogrupile A (care este totdeauna patogen), C,G;
4) streptococii gamma, sunt nehemolitici, nu elaboreaza hemolizine; serogrupul D.

Streptococului pyogens, ASLO – Diagnosticul imunologic

ASLO reprezinta titrul anticorpilor anti streptolizina “O”, ea poate stabilii: diagnosticul, prognosticul, eficienta
tratamentului.
- Un titru mai mare de 200 u ASLO/ml arata o infectie streptococica in antecedente;
- daca dupa 3 saptamani de tratament nu scade titrul anticorpilor la normal, tratamentul se repeta;
- daca nu scade inseamna ca s-a instalat reactia de hipersensibilizare, in aceasta caz se va face monitorizarea lunara a
titrului ASLO.

Pneumococi, descrieti fazele de identificarea serologica

- Reactia de aglutinare: se realizeaza cu o suspensie de germeni in cultura pura, in mediu lichid care se pun in contact cu
serurile specific de tip, la o reactie pozitiva apar aglutinine; se realizeaza identificarea serogrupurilor 1, 2 si 3.
- Tehnica de umflare a capsulei (reactia Neufeld), prin tratarea cu ser antipolizaharidic specific de tip are loc o marire a
capsulei;
- Inocularea la soarece se practica pentru aprecierea virulentei tulpinii izolate. Se inoculeaza soareci albi. Dupa moartea
sau sacrificarea animalului se autopsiaza si se pune in evidenta pneumococul.
Tratament cu: penicillina, cefalosporine, eritromicina.

Bacili sporulati Gram+ = Bacillus si Clostridium

In aceasta grupa de bacteii fac parte:
- aerobi- genul Bacillus: B. anthracis, B. cereus, B. subtilis (B. mesentericus)
- facultative anaerobi
- anaerobi
Anaerobi: Clostridium:
- producatori de toxine histotrope: clostridiile gangrenei gazoase: Cl. perfrigens, Cl. histolyticum, Cl. oedematies, Cl.
septicum, Cl. sporogenes.
- producatori de toxine neurotrope: Cl. botulinum si Cl. tetani.

Bacili anaerobi nesporulati, exemple

Cele mai importante genuri sunt: Actinomyces, Bifidobacterium, Eubacterium, Mobiluncus, Propionibacterium.

Clostridium tetani, leziuni produse de

Patogenitatea e data de a exotoxina.
Filtratul culturii contine doua componente:
- tetanolizina care produce liza hematiilor unor specii de animale;
- tetanospasmina care provoaca tetanosul experimental.
Actiunea biologica a toxinei tetanice se exercita prin fixarea exclusiva si ireversibila pe sistemul nervos mai ales central
(SNC).
1. Iniectat la animale mari si la oameni, tetanosul incede cu contractura muschilor masticatori (trismus); indiferent de
locul de patrundere in organism al toxinei, este tetanosul descendent, care afecteaza initial nervul cel mai scurt si apoi
continua cu formele generalizate.
2. Iniectat la soarece, cobai sau iepure, produce o paralizie spastica; membrul este fixat in extensie fortata; corpul se
curbeaza de aceeasi parte; apare generalizarea contracturilor, acesta este tetanosul ascendent.

Mycobacteriilor, clasificarea in raport cu pigmentatia coloniilor

In raport cu pigmentatia coloniilor si ritmul de cresterii micobacteriile se impart in:
- Grupa 1: Micobacterii fotocromogene, (M. tubercolosis).
- Grupa 2: Micobacteriile scotocromogene, (M. scrofulaceum).
- Gruap 3: Micobacteriile necromogene, (M. avium)
- Grupa 4: Micobacteriile cu crestere rapida (“rapid growers”), coloniile apar dupa cateva zile sub forma “S” sau “R” la
37^ C; cromogenitatea este variabila, sunt condizionat patogene la om sau animale.

Mycobacterium tuberculosis, caractere de cultura pe mediile lichide

Micobacteriile formeaza un val subtire, care se ingroasa, se cuteaza, se fragmanteaza si cade la fundul recipientului, iar la
suprafata se va forma un alt val. Bacilii tubercolosi de tip uman fac alcalineaza la inceput mediul, apoi il acidifica
progresiv. Cel bovin alcalineaza mediul la inceput iar apoi nu-l mai acidifica.

Mycobacterium tuberculosis, caractere de cultura pe mediile solide (eugonica, disgonica)

- Mediile de tip Lowenstein-Jensen, sau tip Ogawa.
-Sunt medii selective ce contin: saruri minerale, asparagina sau acid glutamic, amidon, galbenus de ou, glicerina si verde
malachit.
- Temperatura optima de dezvoltare a bacilului tubercolos este de 37^ C timp de 30-60 zile.
- Bacilul este aerob, de aceea ce insamanteaza pe mediul solid inclinat tip “R”; aceasta este crestere eugonica a coloniilor
rugoase. Prezenta coloniilor mici de tip “S” este o crestere disgonica (mycobacterium bovis).

Mycobacterium leprae, tipurile

Exista 2 tipuri de lepra:
- lepra tubercoloida (uscata), care este forma benigna, se caracterizeaza prin folicului granulomatosi care au tendinta la
ulceratii, evolutia este lenta.
- lepra lepromatoasa, este forma maligna, prin leziuni de tip proliferativ cu o evolutie rapida.
In ambele tipuride lepra este afectat sistemul nervos periferic, ducand la aparitia amputatiilor spontane nedureroase la
nivelul membrelor si extremitatilor.
Sindromul dizenteriform, definiti
Shigella are patru grupuri serologice: A, B, C, D.
Grupul A – Shigella dyzenteriae- este cel mai patogen. In dizenteric apar: scaune sanghinolente si mucoase, colici
abdominale, tenesme sensatie de defecare fara scaun. In general boala evolueza cronic, uneori pe fondul unei rezistente
scazute dau recidive. La copii este cea mai grava dizenterie. Raspunsul imun este foarte slab.
Enterobacteriaceae, definiti Familia
Gram negativi, aerobi, facultativ anaerobi, nesporulati, mobili, cu cili peritrichi, sau imobili, se cultiva usor pe medii de
cultura simple, fermenteaza glucoza cu sau fara producere de gaz, sunt oxidazo-negativi, produc catalaza, reduc nitratii in
nitriti. Sediul obisnuit al acestorgermeni este interstinul uman sau animal.
Este formata din 44 de genuri (25 implicate in patogenia umana). Genurile Shigella si Salmonella sunt intotdeauna
patogene. Celelalte genuri sunt conditionat patogene sau ocazional patogene, cu exceptia speciei Yersinia pestis care
este intotdeauna patogena.

Corynebacterium, descrieti mediu de cultura

B. difteric este un germen aerob facultativ anaerob care se dezvolta la 37 C, la pH de 7,4-7,6, creste bine pe mediul
electiv Loeffler (ser coagulat de bou, glucozat 1%); izolarea din produse patologice se face pe geloza sange si pe medii
selective Tinsdale, Gundel-Tietz. In functie de aspectul colonilor pot fi diferentiate trei biotipuri de C. diphtheriae: gravis,
mitis si intermedius.
Yersinia, afectiuni generate (patogenitate)
Se manifesta prin multiplicare si invazivitate date de antigenul capsular.
- Y.pestis da Ciuma sau Pesta: initial apare o vezicula la locul intepaturii, apoi ajunge in ganglionii limfatici si apare o
adenopatie (bubon pestos), daca apararea este slaba, germenii se vor moltiplica in sange, pot da o septicemie (pesta) cu
evolutie foarte rapida, mortalitateaeste >75%. Infectia poate ajunge in pulmon, apare pesta pulmonara, in acest caz
bolnavul este contagios.
- Y.pseudotubercolosis ajunge la om prin alimente si poate sa produca enterite subacute insotite de adenopatie
mezenterica.
- Y.enterocolitica ajunge la om prin alimente si poate da la copii: enterite iar la adult artritele reactive si eritemul nodos.

Difterice, descrieti leziunile

Este o boala infectioasa grava, care se manifesta printr-o leziune la poarta de intrare, frecvent la nivelul amigdalelor unde
produce un exudat fibrinos, aderent: “falsa membrana” de culoare gri-maronie (diphthera=membrana), ea se formeaza
local sau se extinde acoperind faringel, obstructionand arborele traheo-bronsic producand crup laringian, asfixie
mecanica.
Bacilii isi continua multiplicarea si sintetiza de toxina la adapostul falsei membrane.
Tulpinile lizogene, pe cale sanguina si limfatica, determina leziuni importante la nivel cardiac, nervos, renal,
suprarenalian, muscular si hepatic.
Diagnosticul bacteriologic: toxigeneza in vitro (metoda E.O.F.) sau in vivo.

Proteus, cresterea pe medii fara inhibitie si pe medii cu inhibitie

Cresc usor pe medii simple, sunt germeni aerobi, facultativi anaerobi, cresc optim la 34-37^ C, 18-24 h. Tulbura uniform
bulionul, formand un val la suprafata; invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2%, din locul inocularii; valuri
succesive migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei tulpini.
Se produce fenomenul Dienes:
- pe geloza inclinata insamantarea --> fenomen de “catarare”
- pe mediile selective coloniile sunt “S” lacto negative cu centrul negru si nu manifesta fenimenul de migrare.