EPDR

1. Ce sunt regiunile? Ce tipuri de regiuni cunoașteți și care sunt criteriile de delimitare ale acestora?

Def:
În accepţiunea Consiliului Europei, regiunea este unitatea administrativ-teritorială situată imediat
sub nivelul statului – unitar, federal etc. – care are o autoritate aleasă a administraţiei publice şi
mijloace financiare de susţinere a acestei autorităţi.* Pentru a putea da cea mai potrivită şi utilă
definiţie trebuie să se ţină cont de scopul căreia îi serveşte. *

Tipuri de regiuni:
Regiuni normative administrative /autonome
Regiuni metropolitane
Regiuni geografice / naturale
Regiuni istorice
Regiuni culturale /simbolice /de identitate
Regiuni analitice /funcţionale /de analiză
Regiuni periurbane
Regiuni economice /agricole /industriale /turistice
Regiuni statistice
Regiuni de proiect /programare
Regiuni de planificare
Regiuni de dezvoltare /
Regiuni sub-dezvoltate /rămase în urmă /în declin /problemă
Regiuni de învăţare /inovative

Criterii de delimitare:
• Atribute fizice: geografie , climă
• Atribute culturale: limbă, etnicitate, istorie
• Caracteristici socio – economice: resurse materiale, activităţi cu un anumit specific
• Altele: religia
Delimitările curente:
• Limite naturale
• Limite istorice
• Limite administrative

3 exemple:

2. Când și cum au fost înființate regiunile de dezvoltare ale României? Care sunt obiectivele
dezvoltării regionale în România conform legislației în vigoare?

Cand si cum?
In iulie 1998 a fost adoptata legea 151( din 2004 Lg 315 ) privind dezvoltarea regionala in Romania,
prin care s-a hotarat constituirea regiunilor de dezvoltare, cadru de implementare si evaluare a
dezvoltarii regionale, consiliilor de dezvoltare regionala si a ADR urilor. Astfel in România au fost
create, prin asociere voluntară, opt regiuni de dezvoltare, entităţi teritoriale specifice, fără statut
administrativ şi fără Personalitate juridică, care urmăresc sistemul european privind Nomenclatorul
Unitatilor Teritoriale pentru Statisitica (NUTS) şi corespund nivelului NUTS II, cu o populaţiemedie de
2,8 milioane locuitori , precum si infiintarea ADR-urilor.

Obiectivele:
Conform legii 315/2004, obiectivele politicii de dezvoltare regională, care se materializează în
ajutoare de stat, se localizează în următoarele direcţii fundamentale :
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate, prin
recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condiţii
istorice, geografice, economice, sociale, politice precum şi preîntâmpinarea producerii de noi
dezechilibre;
• pregătirea cadrului instituţional pentru a răspunde criteriilor de integrare în structurile UE şi de
acces la Fondurile structurale şi la Fondul de coeziune ale Uniunii Europene;
• corelarea politicilor şi a activităţilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea
iniţiativelor şi valorificarea resurselor locale şi regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale
durabile şi a dezvoltării culturale a acestora;
• stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, a celei transfrontaliere, inclusiv în
cadrul euroregiunilor, precum şi participarea regiunilor de dezvoltare la structurile şi organizaţiile
europene care promovează dezvoltarea economică şi instituţională a acestora, în scopul realizării
unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile la care România este parte.

3.Ce criterii ați utiliza pentru delimitarea unor regiuni de dezvoltare pe teritoriul României?
Argumentați răspunsul

Cel mai important criteriu utilizat în delimitarea regiunilor consider ca este cel funcțional, având în
vedere că obiectivul fundamental al regionalizării este dezvoltarea echilibrată a țării. Este de preferat
existenta mai multor poli într-o regiune deoarece modelul unui singur pol prezinta riscul ca zonele
adiacente lui să fie secătuite de resurse. O regiune cu cât va fi mai variată din punct devedere
demografic, etnic și religios cu atât, în interiorul acesteia, vor fi stimulate mai mult interacțiunile
sociale și atenuate tensiunile sociale. Această diversitate va fi un factor al dezvoltării.

4. Ce înseamnă regionalizare si regionalism? Asemănări şi deosebiri

Regionalizare: procesul prin care se realizează instituirea unei capacităţi de acţiune autonomă, ce
are ca obiectiv promovarea unui teritoriu, infranaţional sau supralocal, prin mobilizarea
mecanismului său economic şi, dacă este cazul, a resorturilor de solidaritate locală sau regională,
precum şi a dezvoltării potenţialului său.
Regionalism: regiunea este percepută ca un teritoriu omogen, reprezentând conştientizarea
intereselor comune şi aspiraţia cetăţenilor de a participa la gestionarea acestor interese.
Asemanari: sunt concepte ce descriu miscari in plan regional interactionand reciproc.
Deosebiri: regionalismul reprezinta o miscare de jos in sus pe cand regionalizarea reprezinta o
miscare de sus in jos.

5. Ce înseamnă descentralizare și care sunt avantajele acestui proces?

Transmiterea sau transferul unei părţi însemnate din atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile
guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale către autorităţile administraţiei
publice locale.

Avantajele descentralizarii: soluţionarea mai rapidă, în funcţie de specificul şi resursele locale, a

problemelor din fiecare unitate administrativ-teritorială; resursele materiale, umane, şi financiare
pot fi utilizate cu mai mare eficienţă şi ghidate spre a răspunde unor nevoi prioritare, pe care
autorităţile locale le cunosc mai bine decât autorităţile centrale; serviciile publice locale sunt
organizate, coordonate şi conduse de autorităţile locale în concordanţă cu nevoile locale;
operativitatea deciziei care nu mai necesită aprobări de la centru; aleşii răspund în mod direct în faţa
corpului electoral; permite promovarea managementului participativ în gestionarea intereselor
fiecărei colectivităţi locale.
6.Câte regiuni de dezvoltare de tip NUTS II are România și care sunt acestea? În ce regiune se
situează municipiul Cluj-Napoca şi care sunt judeţele componente ale acesteia?

1. Nord-Est - Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui

2. Sud-Est - Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea
3. Sud-Muntenia - Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman
4. Sud-Vest Oltenia - Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea
5. Vest - Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis
6. Nord-Vest - Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures
7. Centru - Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu
8. Bucuresti-Ilfov - municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.
Municipiul Cluj-Napoca se stiueaza in regiunea Nord-Vest.Judetele componente ale reg N-V sunt:
Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures.

7. Ce reprezintă sistemul NUTS, care sunt scopurile acestuia, ce categorii regionale există și care
este echivalentul lor pentru România? La ce nivel se implementează politica de dezvoltare
regională a UE?

Din raţiuni statistice şi de colectarea a informaţiei, la nivelul UE a fost creat, la începutul anilor ’70, un
sistem teritorial unitar numit NUTS (Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice). Pentru mai bine
de treizeci de ani, implementarea şi actualizarea clasificării NUTS a fost gestionată în cadrul unor
acorduri tip între ţările membre şi Eurostat (uneori după negocieri lungi şi dificile). Regulamentul care
a atribuit NUTS un statut legal a fost adoptat în mai 2003 şi a intrat în vigoare în iulie 2003. Acest
regulament a fost revizuit odată cu aderarea la UE a noilor 10 state membre în 2004 şi apoi a
României şi Bulgariei în 2007.

Scopul NUTS
a) pentru colectarea, dezvoltarea şi armonizarea statisticilor regionale ale Comunităţii;
b) pentru analizele socio-economice ale regiunilor;
c) pentru schiţarea politicilor regionale ale Comunităţii.

NUTS este organizat pe 5 nivele spaţiale de la unităţile cele mai mari până la cele mai mici. Primele 3
nivele sunt cele mai importante şi au caracter regional, restul având un caracter local. NUTS
subdivizează fiecare Stat Membru într-un număr de regiuni de nivel 1 NUTS (pentru ţările mai mici
acesta poate să fie chiar nivelul naţional). Fiecare din acestea este apoi subdivizată în regiuni de nivel
2 NUTS, şi acestea, la rândul lor - în regiuni NUTS de nivel 3. Lăsând deoparte nivelul local
(municipalităţile), structura internă administrativă a Statelor Membre este în general bazată pe două
din aceste trei nivele regionale superioare. Structura administrativă naţională existentă poate fi, de
ex. , la nivelele NUTS 1 şi NUTS 3 (Länder şi Kreise în Germania), respectiv la nivel NUTS 2 şi NUTS 3
(régiunile şi departements în Franţa, Comunidades autonomas şi provincias în Spania).

In Romania : NUTS 1 – Romania -----NUTS 2 – Regiuni-----NUTS 3 – Judete.

În cadrul Uniunii Europene, politica de dezvoltare regională se realizează la nivelul NUTS II. Nu în
toate cazurile, regiunile NUTS au caracter administrativ. Mărimea medie a regiunilor situate în acest
nivel este de cca. 2,0 milioane locuitori, respectiv 13.000 kmp. Reglementarea NUTS stipulează
limitele minime şi maxime pentru regiunile NUTS. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la
UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Deasemenea,
regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale
Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.
8. Care este indicatorul cel mai utilizat pentru măsurarea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor?
Ce alți indicatori ar mai putea fi utilizați? Dați câte un exemplu pentru fiecare dintre următoarele
domenii: demografie, economie, social, mediu, infrastructură de transport, inovare.

Indicatorul cel mai utilizat pt masurarea dezechilibrelor in dezvoltarea regiunilor este PIB/loc.
Alti indicatori:
Demografie: Densitatea populatiei,
Social: Risc de saracie, Nivelul de educatie.
Mediu: Emisia gazelor cu efect de sera,
Infrastructura de transport: Volumul de transport,
Inovare: Cheltuieli pt cercetare si dezvoltare ( % din PIB), Investitiile intreprinderilor,
Economic: Rata somajului, Productivitatea muncii pe angajat

9. Care este obiectivul principal al politicii de dezvoltare regională?

Primul obiectiv de baza al dezvoltării regionale în România îl constituie: “diminuarea dezechilibrelor

regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate, prin recuperarea accelerată a întârzierilor
în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale,
politice, şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre”

10. Enumerați cele cinci instrumente financiare ale politicii de coeziune a UE pentru perioada 2014-
2020 și descrieți unul dintre ele.

5 Fonduri europene structurale şi de investiţii (ESIF)

FEDR
FSE
Fondul de coeziune
FEADR
FEPAM

Fondul Social European (FSE) este destinat să îmbunătăţească calitatea locurilor de muncă şi
posibilităţile de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană. Acesta intervine în cadrul
obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”.
FSE sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:
-adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor; sisteme de învăţare pe toată durata vieţii, conceperea şi
diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
-îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a
persoanelor inactive, a femeilor şi a emigranţilor;
-integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe
piaţa muncii;
-consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin
activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ.

11. Care sunt cele trei categorii de regiuni identificate, in funcție de nivelul de dezvoltare, la nivelul
UE și care este criteriul (și limita) pe baza căruia sunt încadrate într-o anumită categorie?

La nivelul UE exista, in funtie de nivelul de dezvoltare, urmatoare categ de reg: NUTS 1, NUTS 2,
NUTS 3.
Incadrarea in una dintre acestea se realizeaza in functie de marimea populatiei astfel:
NUTS 1: 3 mil-7 mil locuitori
NUTS 2: 800.000-3mil locuitori
NUTS 3: 15.000-800.000 locuitor
12. Care sunt cele trei priorități de dezvoltare și țintele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020?

O strategie a Comisiei Europene „pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii” în

următorii 10 ani.
• Agenda creşterii inteligente: inovare; educaţie; societate digitală.
• Agenda creşterii durabile: climă, energie şi mobilitate.
• Agenda creşterii favorabile incluziunii: ocuparea forţei de muncă
şi competenţe; combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale.

Strategia se concentrează asupra a cinci obiective ambiţioase privind ocuparea forţei de muncă,
cercetarea, educaţia, reducerea sărăciei şi energia/clima.

13. La ce se referă principiul programării?

Programarea este principiul de bază în Uniunea Europeană, conform căruia se acordă finanţare
pentru proiecte de dezvoltare cuprinse într-un program general şi nu pentru proiecte locale izolate.
Obiectivele Fondurilor sunt urmate în cadrul unei programări multianuale efectuate în mai multe
etape, care include identificarea priorităţilor, finanţarea şi sistemele de gestiune şi control.

14. La ce se referă principiul parteneriatului?

Parteneriatul include elaborarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale.

Obiectivele Fondurilor sunt urmate în cadrul unei cooperări strânse între Comisie şi fiecare stat
membru. Fiecare stat membru organizează, după caz şi în conformitate cu normele şi practicile
naţionale în vigoare, un parteneriat cu autorităţile şi organismele. Statul membru desemnează
partenerii cei mai reprezentativi la nivel naţional, regional, local şi în domeniile economic, social, de
mediu sau altul, în conformitate cu normele şi practicile naţionale, ţinând seama de necesitatea
promovării egalităţii între bărbaţi şi femei, precum şi a dezvoltării durabile prin integrarea cerinţelor
în materie de protejare şi îmbunătăţire a mediului.

15. Ce țări pot beneficia de finanțare prin Fondul de coeziune și ce tipuri de proiecte pot fi finanțate
din acest fond?

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai
puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare
economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului
„Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca
în cazul FSE şi FEDR.
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru,
Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia,
Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor
este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
– reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel
cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul
Facilităţii „Conectarea Europei”;
– mediu: proiecte legate de energie şi de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile
mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie
regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susţinerea intermodalităţii, consolidarea
transportului public etc.
16. Care considerați că sunt principalele probleme ale României? Argumentați răspunsul. Cum
credeți că ar putea fi eliminate acestea în viitor?

Trebuie pus accentul mai mult pe resursa umana si capitalul uman, deoarece prin dezvoltare,
acestea poat duce la cresteri economice semnificative. Oameni extrem de bine pregătiți din punct de
vedere profesional, în mare parte tineri, aleg să părăsească țara pentru a trăi și pentru a lucra în
străinătate. Foarte mulți dintre cei care pleacă sau care intenționează să plece din România nu o fac,
în primul rând, pentru bani. Emigrează pentru a trăi într-o societate care funcționează, într-o
societate în care impozitele și taxele, pe care cetățeanul le plătește sunt folosite în interesul său.
Foarte mulți dintre cei care au ales să locuiască și să muncească în altă parte au făcut acest lucru și
pentru a avea acces la un sistem de sănătate mai performant, să poată circula pe autostrăzi
moderne, să poată avea acces la slujbe bine-plătite fără a mai avea nevoie să apeleze la cunoștințe și
pile. Pe scurt, să poată trăi într-o lume în care competența, seriozitatea și moralitatea sunt realităţi.
Sugestii:
-Schimbarea de viziune – de ajuns cu perspectiva contabilă a miniştrilor.
-Extinderea unor politici de tipul celor pentru industria IT – IT este poate singurul sector unde mulţi
tineri bine pregătiţi aleg să rămână în România şi să lucreze pentru marile companii care au investit
aici, pe salarii chiar comparabile cu cele din vest.
-Încurajarea cercetării şi conectarea acesteia cu economia reală.

17. Care considerați că sunt principalele atuuri ale României? Argumentați răspunsul. Cum credeți
că aceste atuuri ar putea fi valorificate mai bine în viitor?

Cultura şi natura sunt principalele atuuri ale României . De acestea doua guvernanţii trebuie să aibă
grijă pentru a spori avantajele în dezvoltarea unui turism sustenabil de pe urma caruia Romania ar
putea beneficia intens si ar putea inregistra cresteri viitoare semnificative.
In acelasi timp, agricultura nu mai este domeniul de activitate al muncii fizice necalificate sau puţin
calificate. Ea a devenit un domeniu de vârf al cunoaşterii umane ce necesită cunoştiinţe vaste
multidisciplinare. Ea imbină biologia, matematica şi fizica cu tehnologia informaţiei, cu tehnologiile
avansate, cu ştiinţa managementului şi a gestiunii. Romania trebuie sa reabiliteze reputaţia acestui
sector pe piaţa muncii, să dezvolte sistemul de învaţământ şi pregătire continuă, să stimuleze
atragerea tinerilor în sector şi să restabilescă o elită agricolă şi rurală.

SOLUTII- Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea

Reprezintă sursa soluţiilor problemelor complexe ale agriculturii şi economiei rurale. Fără reformarea
rapidă a cercetării agricole România nu va fi pregătită pt noua PAC şi pt utilizarea resurselor
financiare importante alocate în perioada 2014-2020. Fără integrarea rezultatelor cercetării în
practicile productive Romania nu işi poate asigura sursa de vitalitate viitoare a agriculturii şi spaţiului
rural. Fără un sistem profesionist şi eficient de consultanţă agricolă care să asigure transferul de
cunoştiinţe şi schimbul permanent între cercetare şi productie nu se poate garanta comunicarea
permanentă între generatorii şi utilizatorii de cunoştiinte şi idei în slujba dezvoltării.

18. Care sunt documentele de programare ale României pentru perioada 2014-2020 şi prin ce
fonduri sunt finanţate fiecare?

- Planul Naţional de Dezvoltare (PND)-Fondurilor Structurale şi de Coeziune.

- CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ (CSNR)- Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)- Fondului
Social European
- Documentul Cadru de Implementare a POS DRU- Fondului Social European
- Programul Naţional de Reforme

19. Ce este POR, prin ce fond se finanțează și care sunt axele prioritare ale acestuia?

Programul Operational Regional – POR finantat prin FEDR

Programul Operațional Regional (POR sau REGIO) este un program de dezvoltare regională în
România a cărui scop este dezvoltarea infrastructurii și a mediului de afaceri[1]. Este finanțat prin
unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR)[1]. Acesta sprijină regiunile Uniunii Europene care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din
media europeană.
Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate
teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin
concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale
mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai
atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci.

• AXA PRIORITARĂ 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere

• AXA PRIORITARĂ 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
• AXA PRIORITARĂ 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale
• AXA PRIORITARĂ 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional și local
• AXA PRIORITARĂ 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
• AXA PRIORITARĂ 6 – Asistență tehnică

20. Cine este autoritatea de management pentru POR și care sunt organismele intermediare
(dacă există)?

AUTORITATEA DE MANAGEMENT POR (AM POR) Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei

Publice
Autoritatea de Management detine intreaga responsabilitate pentru managementul si
implementarea POR, in conformitate cu prevederile Regulamentelor CE si principiile unei gestionari
financiare solide.
Exista o singura Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional si a fost
constituita in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice.

-Organismele Intermediare POR (OI)

Organismele Intermediare ale POR sunt unitati de implementare la nivel regional, carora le-au fost
delegate o parte din responsabilitatile AM POR, pe baza unui Acord Cadru. Organismele Intermediare
au contactul direct cu solicitantii de finantare prin POR.
Sunt 9 Organisme de Implementare: opt in Agentiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR-uri) si unul in
cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism, respectiv - Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru
Turism - Organismul Intermediar pentru Turism.

Acestea sunt: REGIUNEA NORD-EST, REGIUNEA SUD-EST, REGIUNEA SUD-MUNTENIA, REGIUNEA

SUD-VEST OLTENIA, REGIUNEA VEST, REGIUNEA NORD-VEST, Regiunea CENTRU, REGIUNEA
BUCURESTI-ILFOV, ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU TURISM.

21. Dacă dorim să obținem finanțare pentru modernizarea unei întreprinderi prin ce programe am
putea obține aceste fonduri și care sunt criteriile pe baza cărora putem să facem diferența între
aceste posibile surse?

Exista trei surse potentiale pentru modernizarea unei intreprinderi: POR (axa 4), POS CCE (axa 1) si
PNDR (axa 3). Printre primele criterii pe care trebuie sa le avem in vedere sunt: marimea
intraprinderii (pe POR de ex. se finanteaza doar micro-intreprinderi, iar pe POS CCEE pot fi finantate
IMM-uri sau intreprinderi mari) si locatia sediului (daca e mediul urban atunci finantarea poate fi
obtinuta din POS sau POS CCE, iar daca e mediul rural din PNDR)
In ceea ce priveste modernizarea unei intreprinderi, acest plan de afaceri intra in sfera programului
POS CCE care are ca si obiective dezvoltarea mediului de afaceri. Acest program este finantat prin
fondul FEDR.
POSCCE finanteaza:
- extinderea capacitatii de productie;
– modernizarea intreprinderii;
– sprijin financiar pentru accesul institutiilor publice si IMM-urilor la internet si servicii conexe,
precum si pentru achizitionarea de hardware si software;
– extinderea si modernizarea retelelor de transport, distributie si furnizare a energiei electrice,
gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor.

22. Ce reprezintă Acordul de parteneriat și la ce folosește? Care sunt principalele provocări

identificate în Acord? Care considerați că este cea mai importantă provocare?

Acordul de Parteneriat este un document realizat de catre Comitetul Interinstitutional pentru

Acordul de Parteneriat (CIAP) si asigura coordonarea cadrului partenerial la nivel national. Realizarea
obiectivelor prin inchegarea de parteneriate.
CIAP este un for consultativ la nivel naţional, care funcţionează sub coordonarea Ministerului
Fondurilor Europene şi are un rol important în pregătirea corespunzatoare a României pentru
utilizarea fondurilor nerambursabile care vor fi alocate în exerciţiul bugetar al Uniunii Europene
pentru perioada 2014-2020.
Provocari
-- Competitivitate
locuri de muncă, CDI, competitivitate, TIC
-Capital uman și aspecte sociale
ocupare, incluziune socială și reducerea sărăciei, educație și formare
-Infrastructură
Transport și TIC
-Resurse
energie, riscuri, schimbări climatice, protecția mediului, resurse naturale
-Administrație și Guvernare
servicii publice de calitate, sistem judiciar, e-guvernanță

23. În ce domenii consideraţi că ar trebui să investească România în viitor? Argumentaţi răspunsul.

• Autostrăzi (drumuri)
• Educaţie
• Telecomunicaţii
• Tehnologii
Conform teoriei creşterii endogene autostrăzile, educaţia, telecomunicaţiile şi tehnologiile stimulează
creşterea pe termen lung.
Aceste stimulente nu vor avea acelaşi impact în mediul rural sau în mediul urban.
Zonele urbane şi periferiile acestora au o probabilitate mai mare de a beneficia de aceste investiţii
pentru că ele stimulează creşterea. Pentru zonele rurale izolate efectele nu pot fi determinate. Dacă
aceste zone nu investesc, nu se vor crea firme noi şi nu vor apărea noi gospodării. Dacă fac aceste
investiţii nu este garantat faptul că vor atrage firme sau gospodării noi.
24. Ce reprezintă Ghidul Solicitantului și care sunt informațiile principale pe care trebuie să le avem
în vedere atunci când încercăm să identificăm o sursă de finanțare pentru un proiect?

Acest ghid reprezintă un îndrumar pentru completarea corectă a unei Cereri de finanţare de către
solicitanţii de finanţare nerambursabilă. Acest document nu are valoare de act normativ şi nu
exonerează solicitanţii de respectarea legislaţiei în vigoare la nivel naţional şi european.
Ghidul solicitantului nu poate reprezenta o fundamentare a deciziilor şi hotărârilor solicitanţilor de
finanţare. Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai
fondurilor europene. Acest document nu este opozabil actelor normative naţionale şi comunitare.
Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea proiectului de
investiţii, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi derulare a proiectului dumneavoastră. De
asemenea, conţine lista indicativă a tipurilor de investiţii pentru care se acordă fonduri
nerambursabile, documentele, avizele şi acordurile pe care trebuie să le prezentaţi, modelul Cererii
de Finanţare, al Studiului de Fezabilitate şi al Memoriului Justificativ, ale Contractului de Finanţare,
precum şi alte informaţii utile realizării proiectului şi completării corecte a documentelor.
-- Gasirea programului potrivit, calculul de fezabilitate si familiarizarea cu obligatiile se bazeaza pe
informatiile din ghidurile solicitantului, care pot fi gasite pe site-urile fiecarei autoritati de
management.
Atentie la valabilitatea ghidurilor. Multe sunt reactualizate sau sunt corectate prin corrigendum-uri
este foarte important ca pentru elaborarea cererilor de finantare sa fie folosite documente
actualizate, altfel proiectul nu va trece de etapa de verificare administrativa.

• -- Pentru a primi finanţare, un proiect trebuie să se încadreze în anumite reguli şi

reglementări naţionale sau ale Uniunii Europene (în funcţie de tipul de finanţare abordat):
• trebuie să fie dezvoltat şi implementat pe teritoriul României;
• trebuie să se regăsească în lista operaţiunilor eligibile prezentate în ghidul solicitantului
pentru fiecare domeniu major de intervenţie (linie de finanţare);
• trebuie să se adreseze unei zone sau unui grup ţintă, aşa cum este specificat în ghidul
solicitantului;
• durata şi valoarea finanţării solicitate trebuie să se încadreze în limitele stabilite în cererea de
proiecte;
• proiectul trebuie să respecte politicile şi normele comunitare şi naţionale în ceea ce priveşte
ajutorul de stat, achiziţiile publice, egalitatea de şanse şi dezvoltarea durabilă
• În cazul liniilor de finanţare internă, paşii ce urmează a fi parcurşi diferă de la o linie de
finanţare la alta.

25. Care sunt principalii pași care trebuie întreprinși pentru obținerea unei finanțări din fonduri
europene? Care considerați că este cel mai important și de ce?

• Pasul 1: identificarea ideii de proiect;

• Pasul 2: documentare şi identificarea sursei de finanţare;
• Pasul 3: pregătirea proiectului;
• Pasul 4: depunerea proiectului;
• Pasul 5: evaluare şi contractare.
Consider „Pasul 1: Identificarea ideii de proiect” ca fiind cel mai important, deoarece pentru a obtine
fonduri nerambursabile trebuie mai intai sa identificam domeniul in care dorim sa investim. Pentru
ca proiectul sa fie eligibil trebuie sa aiba un scop precis care sa aduca beneficii unei intregi
comunitati. Nu vor fi acceptate pentru finantare, proiecte ale caror singur scop este cresterea
profitului companiei fara a asigura o imbunatatire a structurii economice sau sociale generale.