NOŢIUNI DE BAZĂ

• Populaţie statistică
• O populaţie este definită ca un ansamblu de
elemente care au una sau mai multe însuşiri
esenţiale comune, proprii acestora.
• Orice element component al populaţiei se numeşte
unitate statistică. Aceasta poate fi simplă sau
complexă.

• Numărul unităţilor statistice care alcătuiesc o

populaţie constituie volumul acesteia. Se noteză cu
N. Dacă populaţia A de volum N este finită, atunci
• A={a, a, …, a}
 Variabilă statistică

• Variabila statistică reprezintă o însuşire

comună unităţilor unei populaţii care în general
capătă accepţii sau valori diferite de la o
unitate sau grup de unităţi la altul.
• Forma concretă de manifestare a unei
variabile statistice la o unitate sau grup de
unităţi se numeşte stare sau realizare.
• Clasificare
• 1. În raport cu modul de exprimare a stărilor
variabilele statistice pot fi cantitative dacă
stările se exprimă numeric sau calitative, dacă
stările se exprimă prin cuvinte
 Variabila statistica
• 2. Clasificarea variabilelor după numărul de valori (sau a
variantelor de răspuns) poate fi:
• Variabila binară (dihotomică sau dummy) este variabila
care admite două stari de tipul da-nu, prezent-absent,
consumator-nonconsumator etc. Noţiunea de variabilă
binară provine de la codificarea valorilor acestora cu 0 şi
1. Codificarea prin 0/1 permite utilizarea acestor variabile
în proceduri dedicate nivelurilor mai înalte de măsurare.
• Variabile nealternative sunt celelalte variabile ce nu
posedă proprietăţile variabilelor binare.
 Variabila statistica
• 3. După scala de măsurare:
• Variabilă nominală, este o variabila calitativă
care poate lua un număr finit de stari exprimate
prin cuvinte. De exemplu: marca unui produs,
ocupaţia etc
• Variabilă ordinală, este o variabilă calitativă ale
caror stări sunt ordonate, dar nu se poate defini
distanţa dintre oricare două stari. De exemplu:
cat de mulţumiţi sunteţi de un serviciu, cum
apreciaţi calitatea unui produs etc
• Variabila nominala impreuna cu variabila
ordinala, le intalnim uneori sub denumirea de
variabile categoriale
 Variabila statistica
• Variabilă de interval, este o variabilă numerică
ale căror valori au o origine definită
convenţional. De exemplu sunt scalele de
măsurare de tip Likert(1-min, 5-max sau alte de
tipul de la 1 la 7 sau -2 la +2).
• Variabilă de raport, este o variabilă numerică
ale căror valori au o origine bine definită, între
starile variabilei se pot calcula rapoarte. De fapt
este variabila numerică în adevaratul sens,
putându-se efectua toate operaţiile statistico-
matematice. De exemplu: salariul angajaţilor,
cifra de afaceri a firmelor etc.
 Eşantion
• Eşantion – populaţie univers
• Eşantionul este o submulţime de unităţi statistice dintr-
o populaţie asupra căreia se efectuează un studiu
statistic. Populaţia A din care se constituie eşantionul
se numeşte populaţie univers.

• Eşantionul ca submultime se notează cu  dacă

populaţia univers este A . Volumul eşantionului se
notează cu n.

• Datorită costului mai redus, cercetarea populaţiilor

univers pe bază de eşantioane, în ultimi ani a căpătat
o răspândire foarte largă, încât se poate vorbi chiar de
cvasiexclusivitate.
 Eşantionare
• (sondaj)
• Eşantionarea reprezintă ansamblul operaţiilor
destinate formării unui eşantion dintr-o populaţie
univers dată.
• Pentru ca informaţia rezultată în eşantion în raport cu
o variabilă X (de exemplu, media sa, valoarea
mediană, modală, etc.) să fie cât mai apropiată de cea
din populaţia univers este necesar ca structura
eşantionului în raport cu variabila X să fie cât mai
apropiată de cea din populaţia univers. Diferenţa dintre
cele 2 structuri constituie o măsură a gradului de
reprezentativitate a eşantionului.
 Variabilă aleatoare
• Definiţie. Variabila pentru care realizarea unei stări
este determinată în funcţie de rezultatul unei
exeprienţe aleatoare se numeşte variabilă aleatoare.
• Ca şi variabilă statistică, este notată printr-o majusculă
de la sfârşitul alfabetului. Aceasta este o funcţie cu
valori reale definită pe mulţimea fundamentală. Altfel
spus, o variabilă aleatoare X este o aplicaţie a lui Ω în
R:
• X: Ω → R
• Deosebim după modul de variaţie:
• Variabila aleatoare discretă, dacă mulţimea valorilor
luate de către variabila aleatoare este o mulţime finită
sau numărabilă:
• Variabilă aleatoare continuă, dacă mulţimea valorilor
luate este o mulţime infinită nenumărabilă.
 Alte noţiuni
• Observarea statistică
Observarea statistică constă în
identificarea unităţilor şi înregistrarea
stărilor variabilelor în raport cu care este
studiată.
Ansamblul stărilor variabilelor rezultate
prin observare se numesc statistici.
Aceste statistici-materia primă a
statisticii-în continuare sunt supuse unui
proces complex de prelucrare în vederea
obţinerii „produsului finit” concretizat
printr-o anumită informaţie la nivelul
populaţiei.
 Alte noţiuni
• Inferenţa statistică
Prin inferenţă statistică, se înţelege un raţionament
prin inducţie, care se efectuează pe informaţia
rezultată prin prelucrare cu ajutorul tehnicilor oferite de
statistica descriptivă, a eşantionului aleator al
măsurătorilor, în vederea extinderii acesteia la
populaţia univers din care s-a format eşantionul.
• Statistică inferenţială
Statistica inferenţială sau deductivă este
complementară statisticii descriptive, împreună
aplicate şi într-o succesiune logică, statistica
descriptivă şi apoi statistica inferenţială, conduc la
realizarea scopului cercetării unei populaţii, în toate
cazurile în care punctul de pornire îl constituie un
eşantion aleator din populaţia univers.