OLIMPIADA ŞCOLARĂ LA MATEMATICĂ

Clasa a IX-a, 19 februarie 2012, etapa municipală

1. Află toate perechile de numere naturale nenule cu proprietatea: fiecare număr din
pereche adunat cu unu se împarte fără rest la celălalt număr.
Soluţie.
 Fie a  b . Din enunţ avem că a+1 şi b+1 se împart fără rest la a, respectiv la b. Atunci
 a  1 b  1  ab  a  b  1 se împarte fără rest la ab, adică  a  b  1 ab ......................2p
1 1 1
 a  b  1  pab, p  N * , de unde avem   p ................................................. 1p
b a ab
1 1 1
 Dacă a  1, b  1 , atunci 0
   3 , de unde avem că p  1;2;3 ...................... 1p
b a ab
1 1 1 2
 Dacă p  1, obţinem    1, a  1  care este adevărată pentru a  2, b  3
b a ab b 1
sau a  3, b  2 , adică avem perechile  2;3 ;  3;2  ...........................................................
2p
1 1 1 1 b
 Dacă p  2, avem  
b a ab
 2, a 
2b  1
. Deoarece 1  b   2b  1 , atunci obţinem că
b2 , dar a  1, b  1 şi în rezultat avem a  1, b  2 sau a  2, b  1 adică avem perechile
1;2  ;  2;1 . .....................................................................................................................
2p
1 1 1
 Dacă p  3, avem b  a  ab  3 care este adevărată pentru a  1, b  1 adică avem
perechea 1;1.
...............................................................................................................1p
Răspuns: Cerinţele din enunţ sînt satisfăcute de elementele mulţimii
S   1;1 ; 1;2  ;  2;1 ;  2;3 ;  3;2   . ...........................................................................................
..1p
2. Se consideră mulţimile A   x  R x  ax  b  0 şi B   x  R x  bx  a  0 , unde a, b  R. Să
2 2

se afle a şi b ştiind că A  B    1;1;2;3 .

Soluţie.
 Deoarece card  A  B   4 atunci fiecare mulţime are exact cîte 2 elemente, adică
ecuaţiile x 2  ax  b  0 şi x 2  bx  a  0 au cîte două soluţii reale distincte. …….....1p
 Fie A   x1 ; x 2  şi B   x3 ; x 4  . Conform relaţiilor lui Vietè avem:
x1  x 2   a; x1 x 2  b şi x3  x 4  b; x3 x 4  a. ............................................................. 2p
 De unde obţinem x1  x 2  x3  x 4  a  b şi x1 x 2 x3 x 4  ab. (1)................................... 2p
 Dar  x1 ; x 2 ; x3 ; x 4   A  B    1;1;2;3 (2). Din (1) şi (2) obţinem x1  x 2  x3  x 4  5 şi
x1 x 2 x3 x 4  6 . ............................................................................................................ 2p
   a  2

 a b  5 b  3

   . Rezolvînd ecuaţiile din mulţimile A şi B pentru valorile obţinute ale lui a şi
ab  6 a  3

b  2
b, în final avem A  1;2 şi B    1;3 . ......................................2p
Răspuns: a  3; b  2. ....................................................................................................1p
x2  y 2 y 2  z 2 z 2  x2 x3 y3 z 3
3. Dacă x y  z  0, unde x, y , z  0 , arată că, x y

yz

zx
  
yz xz xy
.
Soluţie.
 Din relaţia x  y  z  0 avem x   y  z ; y  ( x  z ); z  ( x  y ). (1)........................ 1p
 Transformăm membrul stîng al identităţii date folosind relatia (1)
x 2  y 2 y 2  z 2 z 2  x 2 ( x  y ) 2 ( y  z ) 2 ( z  x) 2 2 xy 2 yz 2 xz
        
x y yz zx x y yz zx x y yz xz
2 xy 2 yz 2 xz  xy yz xz 
 x y yzzx    2( x  y  z )  2    
z x y  z x y 
x2 y2  y2 z2  x2 z2
 2
xyz

2
xyz
 x2 y2  y2 z2  x2 z2  2
xyz
x 2 y 2  y 2 ( x 2  2 xy  y 2 ) 

 x 2 ( x 2  2 xy  y 2 )  
2
xyz
 3 x 2 y 2  2 xy 3  2 x 3 y  x 4  y 4 

1
xyz
 
6 x 2 y 2  4 xy 3  4 x 3 y  2 x 4  2 y 4 . ……………………………………………..4p

 Transformăm membrul drept al identităţii

x 3 y 3 z 3 x 4  y 4  z 4 x 4  y 4  ( x  y ) 4 6 x 2 y 2  4 x 3 y  4 xy 3  2 x 4  2 y 4
     
yz xz xy xyz xyz xyz


1
xyz
 
6 x 2 y 2  4 xy 3  4 x 3 y  2 x 4  2 y 4 . ........................................................................ 4p
x2  y 2 y 2  z 2 z 2  x2 x3 y3 z3
 Deci x y

yz

zx
   
1
yz xz xy xyz

6 x 2 y 2  4 xy 3  4 x 3 y  2 x 4  2 y 4  .... 1p
4. Măsura celui mai mic unghi A al triunghiului ascuţitunghic ABC este egală cu 45  ,
BD  AC , D   AC  . Cercul înscris în BCD are centrul în punctul O şi dreapta BD este
tangentă la acest cerc în punctul E. Demonstrează că OC EF , unde F este mijlocul
segmentului AB.
Soluţie.
 Deoarece unghiul A cu m( A)  45 este cel mai mic 

în ABC , atunci BC  AC şi pe AC există un punct M

astfel încît  BC    CM  ..........................................2p
 Fie K, Q, E punctele de tangenţă ale cercului
înscris în BCD cu laturile BC şi respectiv
CD şi BD, atunci KO  EO  OQ  r şi din
 faptul că OK  BC , OQ  CD rezultă că
CO este bisectoarea  BCA ....................1p
 BCM - isoscel cu baza BM, CN – bisectoare,
deci CN – mediană şi  BN    NM  .............................................................................. 1p
1
 Argumentarea faptului ca NF AM ; NF 
2
 AM (1) şi OE NF .

.....................................1p
 Din ABD dreptunghic isoscel determină că AM  BD  DC  BC . (2) .......................
2p
1
 Stabileşte că OE  2   BD  DC  BC  (3)...................................................................... 2p
 Din relaţiile (1), (2), (3) obţinem că  FN    EO  . Stabileşte că FNOE este
paralelogram, de unde face concluzia OC EF . ............................................................
1p