Sunteți pe pagina 1din 2

Tradițiile Crăciunului în Romania

Prof. Neciu Ileana,


Liceul Tehnologic „V.Madgearu”, Roșiorii de Vede

Istoria Crăciunului în Romania

Crăciunul s-a sărbătorit încă din perioada pre-creștină. Se spune că în data de 25 decembrie,
dacii sărbătoreau Saturnaliile. Aceasta era sărbătoarea în care oamenii bogați făceau cadouri
celor săraci.
De asemenea, vechile legende spun că în ziua de Crăciun, coborau din munți ciobani
îmbrăcați cu piei de oi. Aceștia aduceau crengi de vâsc, pe care îl foloseau ca leac pentru
bolile oamenilor și animalelor.
Încă din străbuni, Crăciunul a fost asociat cu focul și lumina. Oamenii își luminau curțile și
casele, pentru ca Zeul Soare să-și reîncarce puterile.
Crăciunul a devenit încetul cu încetul, o sărbătoare creștina. Aceasta celebrează Nașterea Lui
Iisus Hristos. În Ajunul Crăciunului slujitorii Bisericii mergeau din casă în casă, pentru a
prevesti marele eveniment ce urma a doua zi. În trecut, ca și acum, sărbătoarea era o zi de
repaus total. Chiar și sclavii erau scutiți de muncile zilei. Prin legile civile, erau oprite
spectacolele și jocurile.

Tradițiile Crăciunului în Romania


Postul Crăciunului
Postul Crăciunului este perioada de 7 săptămâni, în care creștinii se pregătesc spiritual pentru
sărbătoarea Nașterii Pruncului Sfânt. În post, oamenii nu consumă niciun produs de origine
animală precum, carne, ouă sau lactate.
Exista anumite zile, numite simbolic "dezlegări", în care creștinii au voie să consume pește.
Postul Crăciunului începe în data de 14 noiembrie și se termină în 25 decembrie.

Ziua de Ignat
Sfântul Ignat este ziua în care se sacrifică porcul. Aparent, este un obicei care încalcă normele
cu privire la drepturile animalelor. În fapt, este o tradiție care se transmite din generație în
generație, pe meleagurile românești.
Tăierea porcului are loc în data de 20 decembrie. Acest obicei este întâlnit în special la
familiile de la țară. Porcul este sacrificat pentru ca masa de Crăciun să fie plină de mâncăruri
tradiționale. Cârnați, caltaboș, toba, tochitura, piftie sunt câteva dintre produsele tradiționale
pregătite de români, din porcul pe care l-au crescut timp de un an întreg.
Obiceiul este menținut din perioada pre-creștină. Oamenii sacrificau animale, în special porci,
ca ofrandă pentru zeități. Sacrificiul venea ca mulțumire pentru roadele anului ce-a trecut.

Colindele
Colindele de Crăciun din Romania sunt mai mult decât simple cântece. Mesajele acestora sunt
pline de urări de belșug, prosperitate și sănătate. Copiii merg din casa în casa, în ziua și seara
de Ajun să vestească Nașterea Domnului. Aceștia sunt îmbrăcați în port popular, specific
zonei. Sunt primiți cu bucurie și recompensați cu fructe și colaci sau bani pentru urările
făcute.
Tradiția acestora s-a păstrat din timpuri străvechi. În urma cu mulți ani, colindele se cântau în
timpul solstițiului de iarnă. Erau considerate incantații păgâne, rostite pentru ca roadele
pământului să fie îmbelșugate în anul următor. Se foloseau diverse instrumente, care făceau
zgomot pentru a ține spiritele rele la distanță.

Bradul de Crăciun
Bradul este cel mai important arbore al românilor. Este prezent în toate cele trei etape ale
vieții unui om: botez, nuntă și înmormântare. A devenit o tradiție de Crăciun pentru că se
spune ca este arborele ce aduce prosperitate, noroc si fertilitate.
În Ajunul Crăciunului, toți membrii familiei, cu mic cu mare încep împodobirea bradului.
Globulețele colorate, luminițele și beteala sunt accesoriile ce încarcă frumos bradul de
Crăciun.
Bradul este ținut pana în data de 7 ianuarie, când oficial sezonul sărbătorilor de iarnă se
încheie cu sărbătoarea Sfântului Ion.

S-ar putea să vă placă și