AN EXA

Fig. 6.1
Fenomenul re-entry.
a) Impulsul electric nu poate pătrunde in porţiunea aflată în perioada refractară. In figura (b) această zonă s-a restabilit şi conduce
impulsul in directia opusă cu o viteză mică, astfel, că la ieşirea din această zonă (c) calea iniţială sa-si restabilească
conductibilitatea.

Fig. 6.2
Tahicardie sinusală.

Fig. 6.3
Bradicardie sinusală.

Fig. 6.4
Aritmie sinusală. Se va nota variaiia reptată a
intervalului R-R.

Fig. 6.5
Extrasistolă supraventriculară.
Se va nota unda P prematură urmată de complexul QRS cu morfoloqie obisnuită.

I
 Fig. 6.6
Extrasistolă jonctiională (complexul al treilea).
Se va nota unda P negativă. In general unda P negativă poate precede, succede
sau coincide cu complexul QRS.

Fig. 6.8
Bigeminie ventriculară.

Fig. 6.7
Extrasistolă ventriculară.

Fig. 6.9
Perioada vulnerabilă a repolarizării ventriculare.
Impulsurile electrice parvenite in timpul fazei ascendente a undei T pot declanşa fibrilatia ventriculară.

Fig. 6.9
Tahicardie paroxistica supraventriculara

în bucla

II
 Fig. 6.1J
Mecanismul tahicardiei paroxistice
joncţionale reintrante.
(a) Dualitatea (disociatia longitudinal.!)
jonciiunii atrioventriculare (JAV).
Conducere normală de la atrii spre
fasciculul His (FH). alfa - calea lent!,
beta - calea rapid!.
(b) Tahicardie paroxistică joncţională de
tip slow-fast.
(c) Tahicardie paroxistică joncţională de
tip fast-slow.

Fig. 6.12 Flutter atrial

Fig. 6.13 Fibrilaţie atrială.

III
 Fig. 6.14
Tahicardie ventriculară.

Fig. 6.15
Tahicardie ventriculară.
Pe electrocardiograma din esofag (traseul de jos) se observă uşor undele P ample.
Frecvenia contraciiilor atriale 68 /min, frecventa contraciiilor ventriculare 180 /min.
Disocierea electrică atrioventriculară permite diferenţierea sigură de tahicardia
suoraventriculară cu aberaţie.

Fig. 6.16
Flutter ventricular.

Fig. 6.17
Fibrilaţe ventriculară.

Fig. 6.18
Bloc sinoatrial de gradul II.
Se va nota absenţa întregului complex electrocardiografic (PQRST). Impulsul următor parvine in timpul

IV
 prevăzut (din P-P obişnuit).

Fig. 6.19
Bloc atrioventricular de gradul I.

Fig. 6.20
Bloc atrioventricular de gradul II, tip Mobitz I.

Fig. 6.22
Bloc atrioventricular complet.

Fig. 6.21
Bloc atrioventricular de gradul II, tip Mobitz II

Fig. 6.23
Electrocardiograma la un pacient cu pacemaker artificial.
S - potentialul generat de stimulator.

V
 Fig. 6.24
Bloc de ramură dreaptă
a fasciculului His.

Fig. 6.25
Bloc de ramură stângă a fasciculului His.

Fig. 6.26
Electrocardiograma in sindromul Wolf-Parkinson-White
(schemă).

Fig. 6.27
Electrocardiograma la un pacient cu sindrom WPW.

VI
 Fig. 6.28
Electrocardiograma la un naciant cu sinrlrnm WP\N intarmitent.

Fig. 6.29
Conducerea atrioventriculară in sindromul WPW.

Fig. 6.30
Tahicardie atrioventriculară reintrantă ortodromică.

VII
 Fig. 6.31
Tahicardie atrioventriculară reintrantă antidromică.

Fig. 6.32
Fibrilatie atrială la un pacient cu sindrom WPW.

Fig. 6.33
Aciiunea agentilor antiaritmici pe structurile cardiace.
(In paranteze este indicată clasa Vaughan-Williams).

VIII