ANIMALELE DE CARNE

Curs 1
Prof. Mona Elena Popa
2019
 Ovine şi caprine

➢ Bovinele sunt clasificate in două ramuri,

subfamilia Bovinae şi subfamilia Caprovinae
care cuprinde genul Ovis şi genul Capra.

➢ În funcţie de diferitele condiţii naturale de

mediu, de dezvoltarea agriculturii, de factorii
socio-economici crescătorii de ovine s-au
preocupat de crearea raselor specializate pentru
diferite producţii: de carne, de lână, de lapte, de
pielicele.
 Ovine şi caprine
➢ Rasele de ovine din România nu sunt
specializate pentru producţia de carne, ele sunt
rase mixte exploatându-se pentru carne, lapte,
lână şi pielicele.
➢ Rasele întâlnite sunt Ţurcană,
Ţigaia, Merinos (Merinos de
Palas şi Merinos de Transilvania),
Spancă, Stogoşă.
 Rasa Ţurcană
➢ Se creşte în România din cele mai vechi
timpuri fiind o rasă mixtă, exploatându-se
pentru producţia de carne, lapte, lână şi
pielicele.
 Rasa Ţigaie
➢ S-a format din Arcar, de-a lungul timpului, prin
selecţie naturală şi artificială, este o oaie cu format
corporal dolicomorf, talia mijlocie de 65 - 66 cm, cu
osatură densă, compactă, existând mai multe
varietăţi de culoare (albă, ruginie, neagră).
 Rasa Merinos de Palas
➢ S-a format la Institutul de Cercetare-Dezvoltare
pentru Ovine şi Caprine Palas – Constanţa între
1919 şi 1960, când a fost omologată ca rasă.

➢ Producţia medie de lapte este 70-80 litri.

 Rasa Merinos de Transilvania

➢ Se creşte în partea de vest a României şi s-a

format prin încrucişarea oilor Ţigaie şi Ţurcană cu
berbeci Merinos Rambouillet, Merinos Negretti,
Merinos precoce german.

➢ Merinosul de Transilvania prezintă o

conformaţie corporală armonioasă, cu
caracteristici adecvate tipului morfoproductiv
pentru producţia de lână fină şi carne.
➢ Pentru sporirea producţiei de carne la ovine
s-au aplicat o serie de metode de ameliorare şi
de creştere:

1. Creşterea în rasă curată folosind procedeele:

selecţia direcţional progresivă pentru producţia
de carne, utilizarea de reproducători care
posedă un valoros fond genetic şi care au fost
verificaţi prin testul descendenţei, crearea de
linii şi familii, combinarea lor.
2. Prin încrucişarea de ameliorare, indiferent de
metoda care se foloseşte, nu se încearcă o
substituire completă a rasei locale, ci crearea unei
rase apropiate de cea amelioratoare, imigrantă, însă
adaptată condiţiilor locale de mediu.

3. Încrucişarea de absorbţie constă din

împerecherea femelelor aparţinând unei rase mai
puţin productive, cu masculi din cadrul unei rase
perfecţionate.
 Rasele englezeşti
• rasa Leicester
• rasa Border-Leicester
• rasa Romney – Marsh
• rasa Southdawen
• rasa Lincoln
• rasa Cheviot
• rasa Hampshire
• rasa Suffolk
 Rase de capre din Romania

➢ În România se cresc două rase de capre, rasa

Carpatină răspândită în toată ţara şi rasa Albă
de Banat, întâlnită mai frecvent în zona de vest
a ţării.
 Rasa Carpatină
➢ Este cea mai veche şi mai răspândită rasă de
capre din România, deţinând o pondere de circa
80% din efectivul total de caprine, provine din
rasa Prisca şi este primitivă, rustică, dar cu o
rezistenţă deosebită.

➢ Este foarte eterogenă din punct de vedere al

culorii, a dezvoltării corporale şi a producţiilor.
 Rasa Carpatină
➢ Greutatea corporală la naştere este 2,5 - 4
kg, în funcţie de numărul de iezi obţinuţi, iar
greutatea adulţilor este de 50 - 60 kg la mascul
şi 35 - 43 kg la femele.

➢ Caprele au o producţie de lapte de

aproximativ 250 - 300 litri, într-o perioadă de
lactaţie de 6 - 7 luni, existând o mare
variabilitate între animalele din diferite zone ale
ţării.
 Rasa Albă de Banat

➢ Este a doua rasă din ţara noastră, are totuşi

un areal restrâns, dar este mai productivă decât
rasa Carpatină.
 Rasa Albă de Banat

➢ Rasa s-a format în zona Banatului prin

încrucişarea caprelor din rasa Carpatină din Banat,
cu ţapi de rasă Zaanen şi rasa Nobilă germană.

➢ Greutatea corporală a adulţilor variază între 30

- 58 kg, tineretul atinge maturitatea sexuală la
vârsta de 7 - 8 luni. Producţia de lapte variază între
200 - 900 litri, într-o perioadă de lactaţie de 7 - 8
luni, în condiţii bune de hrănire.
 Rase capre din lume

➢ În lume s-au creat rase specializate pentru

producţia de carne, Europa deţinând 3 - 4% din
producţia mondială de carne de caprine.

➢ În ţările mediteraneene (Franţa, Spania,

Italia, Grecia) carnea de ied este preferată
cărnii de miel sau de la alte specii de animale.
 Rasa Blancă Andaluză

➢ Este o capră masivă, cu aptitudini pentru

producţia de carne, întâlnită în zonele montane
din Spania, la sud - est şi nord - est de Sevilla.
 Rasa Boer
➢ Provine din rasa Booră din Africa de Sud şi
ameliorată în Franţa, fiind specializată în direcţia
producţiei de carne.

➢ Greutatea corporală a ţapilor este peste 100 kg,

iar a caprelor în medie 80 kg.
 Rasa Blancă Celtiberica
➢ Adaptată zonelor de litoral, cât şi montane
din zona bazinului mediteranean. Are culoarea
albă, uniformă, talia de 72-80 cm la masculi şi
65-75cm la femele, perimetrul toracic este de 85
-95 cm la ţapi şi 70-80 cm la capre.
 Rasa Angora

➢ Specializată pentru producţia de mohair,

originară din Turcia, este cea mai veche rasă
specializată pentru producţia de păr şi puf.
 Rasa De Kaşmir
➢ RASA DE KAŞMIR (Capra Tibetană) se creşte în
regiunea Kaşmir din Munţii Himalaia, fiind
exploatată pentru părul său care are, la fel ca şi la
rasa Angora, însuşiri asemănătoare lânii.
 Bovine
➢ Taurinele, indiferent de producţia care se
urmăreşte a se obţine de la ele, sunt folosite şi
pentru producţia de carne, animalele fiind
sacrificate la diferite vârste.

➢ Bovinele fac parte din genul Bos, din familia

cavicorne (Cavicornia), alături de bizonul
american, bizonul european (zimbrul - în Rusia şi
Polonia), bivolul yakul, gaurul, bantengul şi
zebul.
 Bovine

➢ În România, în prezent se găsesc trei rase de

taurine autohtone ameliorate, cu producţii
mixte (rase de lapte - carne) care au reale
aptitudini pentru producţia de carne:

- rasa Bălţată românească

- rasa Brună
- rasa Bălţată cu negru românească.
 Rasa Bălţată românească
➢ Este o rasă locală ameliorată rezultată din
încrucişarea rasei Sură de Stepă cu tauri din rasa
Simmental, care deţine o pondere de 33% în
structura de rasa a speciei, fiind foarte
răspândită în Transilvania şi Banat.
 Rasa Brună
➢ S-a format în Maramureş prin încrucişarea de
absorbţie a taurinelor locale, fiind foarte
răspândită în zona de Nord-Vest a României.
Rasa bălţată cu negru românească
➢ Este o rasă locală ameliorată care deţine 35%
în structura de rasă din România, care s-a
format din încrucişarea raselor locale cu tauri de
rasă Friză.

➢ Rasa bălţată cu negru românească deşi este o

rasă mixtă, de lapte – carne, are aptitudini
deosebite pentru producţia de carne, având şi o
mare capacitate de adaptare, în special în zona
de câmpie.
 Rasa de Bubaline românească

➢ Rasa de Bubaline românească, Bivolul

autohton, aparţine tipului de râu - Bivolul
riveran comun (mediteranean) reprezintă 3,5%
din efectivul de bovine

➢ Animalele adulte recondiţionate au un

randament la sacrificare de 48-50%.
 Suine
➢ Majoritatea cercetătorilor contemporani
consideră că familia Suidae are trei subfamilii,
subfamilia Suinae cuprinzând porcii domestici şi
formele sălbatice din care se presupune că
descind toate rasele de porci vechi şi actuale şi
subfamiliile Tayasuinae şi Babirussinae, care au
numai forme sălbatice, ce trăiesc în America şi în
Africa.
 Rasa Marele Alb
➢ S-a format şi perfecţionat în Anglia, din
încrucişări complexe ale raselor de porci
englezeşti cu rasele chinezeşti, italieneşti şi
spaniole.
 Rasa Landrace
➢ S-a format în Danemarca, în scopul obţinerii
unor carcase pretabile producerii de bacon, din
încrucişarea raselor locale cu rasa Marele Alb,
urmând o selecţie riguroasă în direcţia obţinerii
unui porc specializat pentru producţia de carne.
 Rasa Pietrain
➢ S-a format în Belgia, este o rasă de talie
mijlocie, animalele au capul mic şi gâtul scurt, au
trunchiul cilindric, picioare scurte, cu osatura
fină, cu crupa teşită, totuşi cu şuncile foarte bine
dezvoltate,

➢ Rasa a fost importată şi în România, fiind

folosită la încrucişările industriale, în cadrul
complexelor de creştere industrială a acestei
specii.
 Rasa Duroc
➢ Rasa Duroc s-a format în SUA, în statele New-
York şi New-Jersey, la început cu intenţia de a se
obţine un porc pentru întreţinere liberă, pe
păşune.
➢ Este o rasă specializată pentru carne.
 Rasa Hampshire
➢ Rasă americană specializată pentru producţia de
carne, cu animalele de talie mijlocie, cu corpul cilindric
şi linia superioară convexă, spinarea şi crupa prezintă o
musculatură voluminoasă, şuncile fiind largi,
voluminoase, descinse aproape de jaret.
 Rasa Mangaliţa
➢ Rasa Mangaliţa este o rasă locală
românească, cu toate că ea s-a format în Serbia.
Rasa s-a răspândit în Oltenia, Banat, de-a
lungul Dunării şi în Transilvania, astăzi se
găseşte într-un număr foarte redus.
 Rasa Bazna
➢ S-a format în judeţul Sibiu, în localitatea
Bazna, de unde îşi trage şi numele, din
încrucişarea porcilor de rasă Mangaliţă cu porci
din rasa Berk, răspândindu-se în toată
Transilvania (judeţele Sibiu, Braşov, Hunedoara),
astăzi se găseşte într-un număr foarte redus.
 Porcul de Strei
➢ S-a format din încrucişarea porcului Stocli cu
rasele Marele Negru, Mangaliţa şi Berk, cu o
răspândire destul de limitată.
 Porcul Alb de Banat
➢ Porcul Alb de Banat s-a format din încrucişări
complexe dintre rasele Mangaliţă, Alb Mijlociu.
 LINIA SINTETICĂ 345 PERIŞ

➢ LINIA SINTETICĂ 345 PERIŞ realizată în cadrul

ICPCS Periş din încrucişări complexe ale raselor
ce au participat la formare: Landrace belgian,
Duroc şi Hampshire.

➢ Sunt animale cu calităţile productive

excepţionale, adaptate la condiţiile de
exploatare intensiv industriale.
 Păsări
➢ Creşterea şi exploatarea păsărilor este foarte
importantă în actuala epocă, datorită valorii
biologice a produselor obţinute de la acestea şi
a ponderii lor în alimentaţia omului.

➢ Speciile de păsări care fac frecvent obiectul

unor activităţi de creştere şi exploatare pentru
producţia de carne sunt: găina, raţa, gâsca şi
curca.
 Găini
➢ Forma sălbatică a găinilor domestice este
considerată Gallus bankiva, care trăieşte şi
astăzi în Sud-Vestul Asiei, în India şi în insulele
învecinate.

➢ Se consideră că prima dată a fost

domesticită în Malaiezia şi mult mai târziu a fost
introdusă în Europa, din Persia, fiind cunoscute
sub denumirea de păsări persane.
 Rasa Cornish
➢ Rasa Cornish este cea mai răspândită, ea de fapt
este o rasă Combatantă, dar care în ultimii ani a
fost specializată pentru producţia de carne, fiind
folosită astăzi frecvent, ca linie paternă, la
încrucişare pentru producerea de pui broileri
 Rasa Rhode-Islande

➢ Rasa Rhode-Islande s-a formată în SUA, din

populaţiile de găini locale, prin încrucişare cu
rasele Cochinchina, Combatantă malaieză şi
Sussex roşu.

➢ Rasa are două varietăţi de culoare respectiv

roşu şi alb. În Europa se apreciază întotdeauna
numai rasa Rhode-Islande varietatea roşie.
 Rasa Plymouth-Rock

➢ Rasa Plymouth-Rock s-a format în America

de Nord, din încrucişări complexe la care au
participat populaţiile locale şi rasele:
Dominicană, Brahma şi Cochinchina.
 Rasa Sussex
➢ Originară din Anglia, are 3 varietăţi de
culoare: herminat deschis (albă cu pene cu
dungi negre pe gât, coada şi la vârful aripilor),
roşie şi pestriţă.
 Rasa New Hampshire
➢ Rasa New Hampshire s-a format în SUA prin
selecţia rasei Rhode-Islande şi are două tipuri:
tipul de carne şi tipul de ouă.
 Rasa Gât-Golaş de Transilvania

➢ Rasa Gât-Golaş de Transilvania s-a format în

Transilvania, are 3 varietăţi: albă, neagră şi
barată.

➢ Rasa Gât-Golaş de Transilvania nu are fulgi

pe gât, are capul alungit, cu un smoc de pene pe
creştet şi creasta simplă, zimţată, purtată drept,
iar gâtul este lung, complet golaş, de culoare
roşie.
 Raţe
➢ Raţa domestică provine din raţa sălbatică
Anas boschas.

➢ Se pare că raţa s-a domesticit în mai multe

locuri (datorită uşurinţei cu care această pasăre
s-a domesticit), dar se consideră că prima dată
a fost domesticită în China, apoi s-a răspândit
cu uşurinţă în Europa, Asia, Africa de Nord,
America de Nord
 Rasa pekin
➢ Rasa pekin este originară din china, este foarte
răspândită în toată lumea, datorită însuşirilor sale
morfo-productive şi faptului că se adaptează uşor la
diferite condiţii de mediu, pretându-se atât la
creşterea pe apă, cât şi la creşterea în padocuri.
➢ Este foarte blândă, reuşeşte
să-şi strângă singură hrana
necesară şi suportă foarte
bine condiţiile aspre de climă
(este rezistentă la frig).
 Rasa Aylesbury
➢ Rasa Aylesbury este originară din Asia dar a
fost adusă de mult timp în Anglia, unde s-a
format prin selecţie, răspândindu-se şi în
Germania. Păsările au capul lung, larg, cu ciocul
puternic şi de culoare galbenă.
 Rasa rouen
➢ Rasa rouen s-a format în franţa, în
normandia, în zona oraşului rouen, iar în prezent
se cunosc două varietăţi.

➢ A fost o rasă foarte răspândită, dar în ultimul

timp se întâlneşte mai rar, fiind înlocuită de
rasele pekin şi leşească.
 Rasa Leşească (Barbarie)
➢ Rasa Leşească (Barbarie) s-a
format în America de Sud, are mai
multe varietăţi de culoare: albă,
neagră, maro, galben-roşcată, gri-
albăstruie. Are trunchiul lung şi
purtat orizontal, spinarea uşor
convexă, aripile prezintă oglindă şi
picioarele scurte, de culoare brun
închis
 Rasa Campbell
➢ Rasa Campbell este originară din Anglia, este
o rasă rustică, uşor adaptabilă la condiţiile de
mediu şi cu calităţi economice deosebite.

➢ Prezintă trei varietăţi de culoare: albă,

bălţată şi kaki, ultima este cea mai răspândită şi
se creşte şi în România.
 Gâşte
➢ Gâsca domestică reprezintă urmaşul puţin
modificat al gâştei sălbatice, Anser cinereus,
care se pare că s-a domesticit înaintea raţei.

➢ Gâştele se cresc în general pentru producţia

de carne, producţia de ouă având importanţă
numai pentru reproducţie. Clasificarea gâştelor
se face în funcţie de greutatea corporală, în
rase grele, rase semigrele şi rase uşoare.
 Rasa Toulouse
➢ Rasa Toulouse s-a format în sudul Franţei, din
gâscă locală, prin selecţie şi alimentaţie
abundentă. Are o dezvoltare mare (cu talia de
80-85 cm), cu trunchiul purtat orizontal, cu capul
mare, rotund, cu ciocul puternic, mai gros la
bază, de culoare roşu-orange, sub cioc prezintă o
traistă.
 Rasa Embden
➢ Rasa Embden este originară din Germania, s-
a format din încrucişări ale unor populaţii locale,
selecţia materialului realizat şi apoi s-a efectuat
încrucişarea de infuzie cu rasa Toulouse, pentru
mărirea greutăţii corporale.
 Rasa Landaise
➢ Rasa Landaise s-a format în sudul Franţei,
având ca origine tipul agricol al rasei Toulouse şi
este folosită în majoritatea ţărilor europene, fie
ca rasă pură, fie la încrucişările pentru obţinerea
producţiei de ficat gras.
 Rasa Pomerană
➢Rasa Pomerană s-a format în Germania, prin
selecţia gâştelor grele. Capul este puternic, cu
ciocul de culoare portocalie, gâtul scurt, gros,
puternic, purtat vertical. Trunchiul este lat, lung,
cu fanon abdominal dublu; piept lat, adânc.
Aripile sunt mijlocii, purtate în sus iar coada este
lată, orizontală.
 Curci
➢ Curcile domestice prezintă un număr mai mic
de rase, toate având conformaţie corporală
asemănătoare, dar deosebindu-se între ele prin
culoarea penajului, greutatea corporală,
proprietăţile cărnii şi ele se clasifică după
culoarea penajului în:
- curci bronzate,
- curci negre
- curci albe.
 Curca Bronzată ameliorată
➢ Curca Bronzată ameliorată are la origine
curca mexicană. Din punct de vedere al
însuşirilor morfologice se caracterizează printr-
un trunchi ovoidal, sprijinit pe picioare înalte şi
purtat oblic.
 Curca Bronzată cu pieptul larg
➢Curca Bronzată cu pieptul larg s-a format şi
răspândit în SUA. Se aseamănă cu rasa Bronzată,
din care provine, cu deosebirea că este mai
mare decât aceasta şi are musculatura pectorală
mai dezvoltată.

➢Greutatea corporală este de 23-24 kg la

curcani şi 16-18 kg la curci. Producţia de ouă
este mică, de 50-60 ouă/ an, carnea fiind de
calitate superioară.
 Rasa Albă de Olanda
➢Rasa Albă de Olanda este originară din
Olanda, iar în SUA ocupă unul din primele locuri
în ceea ce priveşte efectivele (în SUA s-au
efectuat lucrări de selecţie pentru formarea
rasei pe baza mutantelor albe apărute în cadrul
curcilor rasele bronzate).
 Rasa Albă De Beltsville
➢Rasa Albă De Beltsville s-a format în SUA,
unde s-a urmărit realizarea unei greutăţi
corporale sub cea specifică curcii Albe de
Olanda, o producţie de ouă mai ridicată şi un
cost mai mic al sporului de creştere