Sunteți pe pagina 1din 1

Eseu: ”Aplicarea pedepsei penale poate oare duce la

abținerea altor infracțiuni?”

Motto: ”Pentru ca pedepsirea să-şi producă efectul pe care trebuie să-l


aşteptăm, ajunge ca răul pe care pedeapsa îl cauzează să depăşească
binele pe care făptuitorul îl obţine prin crimă.”
Cesare Beccaria
Da aplicarea pedepsei penale poate duce la abținerea altor infracțiuni, deoarece omul care chiar
este om fiind odată pedepsit își recunoaște greșeala și este gata pe deplin de a-și primi pedeapsa, ca pe
viitor fiindu-i de invățătură aceasta.
După părerea infracțiunile trebuie să fie pedepsite conform legii, deseori oamenii încalcă unele
lucruri și nu sunt pedepsiți și ei se repetă deoarece nu li se aplică o pedeapsă dură sau în altele cazuri deloc
nu sunt pedepsiți. Din momentul când persoana nu este penalizată ea va continua să facă mai departe ce
făcea. Și ar trebui să conștientizăm faptul că toți suntem egeli în fața legii, și chiar dacă am încălcat legea
trebuie să ne asumăm și consecințele acestora. Dacă mereu ar fi aplicată pedeapsa eu cred că vom trăi într-
o societate ideală unde nu se încalcă, nu se fură, nu se ucide etc. Pentru că fiecare om ar avea o oarecare
frică de lege și s-ar gândi că nu e bine, sau voie și ar medita asupra unor lucruri. Ar fi de dorit pedeapsa
să fie dură, aspră ca să creeze acea frică în om de a nu distruge, frauda, fura și multe alte infracțiuni. Vreau
să menționez și faptul că societatea în care trăim deseori se întâmplă că unele persoane sunt pedepsite
pentru adevăr și sinceritate, la care încep a învăța să mintă, asta fiind ca un imbold pentru ei. Omul ar
trebui să-și știe limitele în toate, și dacă este lege ar trebui să o respectăm de aia și a fost elaborată pentru
a fi respectată nu încălcată. Din momentul pedepsei unor oameni automat li se schimbă gândire, și mă
refer spre bine venind cu diferite soluții pentru viitor și gândesc pozitiv și le apare acel instinc de a face
bine nu numai pentru el dar și celor din jur, tind spre mai mult. Dar sunt persoane care chiar primesc o
anumită satisfacție de la rău, aceștia fiind oameni bolnavi și care sunt chiar pedepsiți cu ani buni de
închisoare ei la ieșire nu se gândesc să facă bine dar fac un rău mai mare, deoarece lor le este convinabil
unde stăteau și li se dau pe gust gratiile, degradând cu timpul.
În final pot spune că cel mai mare efect asupra sufletului omenesc nu-l produce intensitatea
pedepsei, dar durata ei pentru că anume atunci noi sesizăm unele lucruri, le analizăm detaliat și știm să
deosebim binele de rău și invers, pedeapsa fiind ca o experiență dar folositoare pe viitor și ca o lecție de
viață, respectiv să nu mai facem ceea ce am făcut, din contra să progresăm, spre bine.
A elaborat: Buzenco Vlada
Grupa: S-1631
Profesoară: Vrabie Vera
Disciplina: Educația Civică