Violența domestică asupra femeii

1. Natura problemei

a. Definiție:

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte violenţa ca „tratamentul intenţionat sau folosirea

forţei fizice ori a puterii împotriva sa, a altei persoane, împotriva unui grup sau unei comunităţi,
care conduce la creşterea riscului de producere a unei vătămări fizice, a morţii, a unui prejudiciu
psihic, la dezvoltare anormală şi la privaţiuni”.
Conform art. 3 din legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice,
republicată, violenţa domestică înseamnă:
„Orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare,
manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al
aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice,
sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau
privarea arbitrară de libertate.
Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi
libertăţile fundamentale.”

b. Statistici:

Statisticile arată că la fiecare 30 de secunde, o româncă este ținta violenței domestice.

Conform siteului observator.ro o româncă din 10 este victima violenței domestice.
Deși 8,5% din români consideră că violența domestică este întâlnită doar în familiile sărace, iar
15,3% din aceștia doar la oamenii needucați, în momentul de față, o femeie din zece este afectată
de violența domestică în fiecare an, iar acest abuz nu are legătură directă cu statutul civil, etnia,
religia sau trecutul socio-economic.
Mai grav este că mai mult de jumătate din români, aproape 60%, tolerează comportamentele
violente din familie și chiar le consideră justificate. Din păcate, un număr îngrijorător de femei
abuzate nu depun plângere împotriva agresorului, iar teama și procesul greoi prin care se obține
un ordin de protecție sunt doar două motive în acest sens.

c. Grup vulnerabil

Grupul vulnerabil din cadrul aceste prezentări îl reprezintă femeile căsătorite cu vârsta cuprinsă
între 20-60 de ani.
Trăsăturile personalităţii victimei sunt definite de mecanismele de apărare împotriva agresorului;
nu are încredere în sine, simte că înnebuneşte, anxietatea agravează bolile cronice, se poate
refugia în consumul de alcool, poate avea tendinţe de suicid.
În România, 75% dintre cazurile de violenţă domestică nu sunt declarate. Motivele pentru care
femeile agresate nu doresc să își părăsească partenerul diferă, sunt mulți factori care pot influența
o femeie să rămână într-o astfel de situație, de exemplu, neîncrederea în propriile forțe, în faptul
că ar putea să se descurce și fără partener, confuzia iubire-violență, concepţiile tradiţionale,
nivelul educațional scăzut, neputința trăită în relație cu abuzatorul sau chiar modelele
transgeneraționale. Mai exact, un număr mare de femei nu îşi părăsesc partenerul violent pentru
că au fost ameninţate cu forme mai grave de violenţă. Astfel, ele se tem pentru siguranţa lor şi a
copiilor sau prietenilor, cele mai multe cazuri confirmând creşterea frecvenţei şi a severităţii
violenţei după separare. Adesea, agresorii amenință victimele cu abuzul asupra copiilor sau cu
pierderea custodiei de către acestea.
În unele cauze, femeile ajung să considere că merită să fie agresate și că este total normal ca
partenerul să manifeste o asemenea atitudine.

d. Situație UE în comp. cu România.

Conform siteului antena3.ro statisticile arată îngrijorătoare: 30% dintre femeile din UE, victime
ale violenței domestice.
În comparație cu România, restul țărilor din Uniunea Europeană se confruntă, de asemenea, într-
un procent foarte mare, cu această problemă socială.

e. De ce violența domestică este problemă socială

Violența domestică este o problemă socială din cauza faptului că a devenit un fenomen foarte
răspândit și, de asemenea, are un impact economic și social negativ în cadrul societății.
Violenţa împotriva femeilor îngreunează sistemele de îngrijire medicală: studii din
Nicaragua, SUA şi Zimbabwe indică faptul că femeile care au fost victimele unor abuzuri fizice
sau sexuale apelează la servicii medicale mai des decât cele care nu au trecut printr-o experienţă
de acest gen.
Violenţa împotriva femeilor reprezintă un factor care influenţează negativ forţa de
muncă productivă: un studiu la nivel naţional realizat în Canada despre violenţa împotriva
femeilor, indică faptul că 30% dintre femeile care sunt bătute de către soţii lor au fost nevoite să
renunţe la activităţile obişnuite din cauza abuzului iar 50% dintre femei au fost nevoite să-şi ia
concediu medical din cauza leziunilor.
Violenţa împotriva femeilor are drept consecinţă costuri foarte mari la nivel de cheltuieli
naţionale pentru îngrijiri medicale, acţiuni în justiţie şi acţiuni ale poliţiei precum şi pierderi
în domeniul realizărilor educaţionale şi în cel al productivităţii. În SUA, violenţele din partea
partenerului intim sunt estimate la un cost de 12,6 miliarde $ pe an. Un studiu din India arată că
fiecare act de violenţă face ca femeile să piardă în jur de 7 zile de lucru. Un studiu făcut asupra
femeilor victime ale abuzurilor din Managua şi Nicaragua arată că astfel de femei câştigă cu 46%
mai puţin decât femeile care nu au trecut printr-o experienţă similară, chiar şi după analizarea
altor factori care ar putea influenţa câştigurile.

2. Cauze

Cauzele existenţei violenţei domestice sunt multiple, iar în multe situaţii aceste manifestări îşi
găsesc resorturile în anii copilăriei, când actualul agresor a fost şi el o victimă. Alteori, nivelul de
educaţie este cauza, dar şi catalizatorul violenţei domestice. Vorbim apoi de o combinaţie de
factori precum atitudinile societăţii, reacţiile comunităţii şi experienţele psihologice individuale
ale agresorilor şi agresaţilor.
Desi multe dintre femeile victime ale violenței in familie relationeaza comportamentul violent al
sotului lor cu gelozia sau alcoolul acest rationament este fals. Pentru a ne putea da seama de ce o
persoana este agresiva, este important sa cunoastem trecutul si prezentul acesteia – daca a trait
intr-o familie in care a existat violenta domestica, care este anturajul sau (prieteni, colegi de
munca, rude), care este comportamentul prietenilor sai, care sunt valorile sale dupa care se
ghideaza in viata, ce-i place sa faca, etc.
Un portret al agresorului ar putea fi următorul – a avut, în foarte multe dintre cazuri, o copilărie
dominată de violenţă, este instabil, dă vina pe ceilalţi pentru eşecurile şi nereuşitele sale, este
supărat pe lume, este gelos, posesiv în relaţia cu partenera, vrea să domine în conversaţii, e ironic
şi critic, nu consideră partenera egalul său, este nemulţumit de locul de muncă, obişnuieşte să
consume alcool/droguri, este atras de arme;

3. Insituții care se ocupă de problemă

Instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei sunt:

- la nivel naţional: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ca agenţie
responsabilă cu coordonarea acestei zone; este autoritatea publică centrală care dezvoltă politici
sociale şi promovează drepturile victimelor violenţei domestice;
- la nivel local, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, care trebuie să
asigure în judeţele ţării, respectiv în sectoarele Bucureştiului, implementarea politicilor de
protecţie socială şi a strategiilor de lucru în protecţia copilului, a familiei, a persoanelor vârstnice
ori cu dizabilităţi ori a altor persoane cu nevoi speciale.
Victimele violenţei domestice pot să apeleze, în afara instituţiilor menţionate, la poliţie,
instanţele de judecată din circumscripţia teritorială în care locuiesc, la medici legişti, la unităţi
spitaliceşti sau la ONG-uri care activează în acest domeniu.
Statul român face foarte puţin pentru a sprijini femeile bătute. Procedurile juridice greoaie şi
locurile puţine din adăposturi descurajează femeile să ceară ajutorul autorităţilor. De multe ori
ele rămân cu partenerii agresivi. În ţară există 14 judeţe fără adăposturi.
Totuși printre centre care se ocupă de persoanele afectate de violența domestică se numără și
următoarele: Casa ADRA din București, Centrul de Recuperare şi de Consiliere, Asociaţia
Atena-Delphi din Cluj-Napoca cât și Centrul social de urgenţă pentru persoane fără adăpost din
Botoșani

a. Casa ADRA(București)
Începând cu anul 2009, ADRA România conduce ”Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a
Victimelor Violenţei în Familie – Casa ADRA”. Obiectivul acestui proiect este reintegrarea
socială a victimelor violenței în familie prin adăpost, consiliere socială, consiliere psihologică,
asistență medicală de urgență, hrană și îndrumare către un jurist. Viețile beneficiarelor găzduite
în centru au fost schimbate pentru că au cunoscut un alt fel de a trăi: fără violență fizică, verbală,
economică, psihică, sexuală și religioasă, bazându-se pe valori spirituale și cultivând obiceiuri
sănătoase în alimentație, exercițiu fizic, instruire și recreere.
În prezent, suma investită de ADRA România pentru fiecare victimă a violenței în familie care
este găzduită la ”Casa ADRA” este de 2500 lei. În perioada celor 8 ani de la înființare, peste
1500 de victime ale violenței în familiei au fost asistate, dintre care peste 500 de persoane au
primit găzduire la ”Casa ADRA”.

b. Centru de Recuperare şi de Consiliere, Asociaţia Atena-Delphi(Cluj-Napoca)

Proiectul de faţă propune soluţionarea problemelor de adăpostire, asigurare de servicii de
consiliere psihologică, psihoterapie şi terapie de grup de suport, precum şi asistenţă socială şi
juridică pentru victimele violenţei domestice din judeţul Cluj, propunându-şi să le ofere acestora
suportul de care au nevoie cu servicii integrate şi specializate.
Centrul de Recuperare– nu este doar un loc în care victimele violenţei în familie se ascund de
agresori. Centrul de Recuperare împreună cu Centrul de Consiliere formează un loc unde acestea
primesc sfaturi, învaţă să îşi depăşească problemele și temerile, redevin oameni puternici,
capabili să pornească o viață nouă și să zâmbească din nou.

c. Centrul social de urgenţă pentru persoane fără adăpost(Botoșani)

Centrul social de urgenţă pentru persoane fără adăpost (denumit în continuare CSU) este unitate
de asistenţă socială fără personalitate juridică, care funcţionează ca o structură cu administrare
unică, în cadrul Serviciului Public Local de Asistenţă Socială Botoșani.

4. Cum va evolua această problemă socială și soluții pt. combaterea acesteia

În prezent, nimeni nu poate spune cu certitudine unde se îndreaptă cuplul

heterosexual, dar se pot face multiple predicții pe baza statisticilor, unele mai
apropiate sau mai depărtate de realitate. Evident că și aceste predicții sunt utile pentru
crearea de noi scenarii și teorii posibile, care să ne ajute să înțelegem cât mai bine
problematica violenței în cuplu, în toată dinamica sa. De asemenea, un lucru
esențial ține de societate, care se află mereu în schimbare și inevitabil, cuplul va
evolua sau involua odată cu ea, fie că dorește sau nu. Din acest motiv este necesar
ca specialiștii din cadrul instituțiilor abilitate, de stat sau non-guvernamentale, să
poată dispune de toate instrumentele necesare de luptă împotriva acestei probleme
sociale.
Fiecare societate, fără vreo diferenţă culturală, economică sau socială, poate şi trebuie să
oprească violenţa domestică. Aceasta nu este numai o ofensă penalizatoare ci necesită o
transformare a mentalităţii culturale şi economice dar şi a condiţiilor asociate violenţei.
În lupta împotriva violenţei domestice trebuie să se implice toţi actorii sociali locali, inclusiv
reprezentanţii administraţiei, care reprezintă autoritatea publică locală şi garantul respesctării
drepturilor omului în comunitate.
O soluție pt combaterea aceastei probleme sociale ar fi încurajarea victimelor de a vorbi despre
acest fenomen, de a le face să-și recunoască drepturile și de a le încuraja să apeleze cu încredere
la instituțiile statului și oamenii care pot să le ajute.
Victimele actelor de violență au opțiunea de a obtine un ordin de protectie.
Procedura este prevazuta de legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in
familie. Victima violentei poate depune cererea personal, prin avocat sau prin intermediul unei
organizatii specializate (ONG) sau institutii, iar pentru simplificarea procedurii a fost prevazut
un formular tip care trebuie introdus la instanta de judecata. Este important de stiut ca cererea
este scutita de taxa de timbru, existand posibilitatea ca victima sa solicite sa fie asistata de un
avocat din oficiu la intreaga procedura daca nu are resurse financiare (respectiv daca indeplineste
conditiile prevazute de legea privind ajutorul public judiciar). In prezent, procedura se judeca cu
celeritate, solutionarea cererii neputand depasi un termen de 72 de ore calculat de la data
depunerii acesteia.

5. Asociația Fă-ți vocea auzită

Scopul principal al acestei organizații gândite de mine este informarea femeilor în a-și cunoaște
drepturile și aducerea la cunoștință acestora că nu sunt singure și nu trebuie să se lase vulnerabile
în fața acestor probleme.

Obiective:
1. Răspândirea asociației în întreaga țară.
2. Motivarea a cât mai multor femei.
3. Insturirea femeilor în legătură cu atitudinea pe care ar trebui să o ia în cazul în se
confruntă cu o asemenea situație.
4. Spirijinirea tuturor femeilor din România.

Grupul țintă este reprezentat de către toate femeile abuzate, dar și de către toate persoanele care
doresc înlăturarea problemei din societatea românească.

Descrierea asociației:

Asociația Fă-ți vocea auzită cu sediul principal în Iași susține toate femeile din întreaga țară. În
fiecare lună se organizează câte o întâlnire sau două în câte un oraș, depinde de cerințele
oamenilor, în care mai mulți speakeri motivaționali țin discursuri prin care doresc să inspire toate
femeile abuzate să-și facă vocea auzită. Noi considerăm că acesta este primul pas în rezolvarea
problemei, mai exact: ieșirea din anonimat!
Conferințele organizate de noi nu sunt dedicate doar femeilor supuse violenței. Dimpotrivă, toată
lumea este îndrumată să se alăture, chiar și bărbații. Trebuie întotdeauna să gândim pozitiv și să
fim pregătiți!
Intrarea este gratuită pentru absolut toată lumea!
Asociația noastră a reușit să strângă clădească câteva centre în orașe diferite destinate îngrijirii
persoanelor supuse abuzul domestic. La aceste centre se oferă cazare, două mese pe zi și
consiliere psihologică. Oricine poate face donații care sunt folosite stric pentru construirea a cât
mai multor centre asemănătoare.
Nu vă lăsați decăzuți în fața unor astfel de situații. Făce-ți-vă vocea auzită!