Nadia Comăneci

Nadia Elena Comăneci este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care
a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci
medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale
secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile,
„Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este
primul sportiv român inclus în memorialul Internaţional Gymnastics Hall of Fame.
Nadia Comăneci s-a născut pe 12 octombrie 1961 la Oneşti, fiind fiica lui
Gheorghe şi Ştefania - Alexandrina, care au botezat-o după o eroină dintr-un film
"Nadejda", care înseamnă speranţă.
Nadia a concurat prima dată la un concurs naţional în anul 1970, când făcea
parte din echipa oraşului Oneşti, iar la scurt timp a început să se antreneze ajutată
fiind de Bela Karolyi şi de soţia lui, Marta Karolyi. Cei doi au emigrat apoi în SUA,
iar în timp au devenit antrenorii multor gimnaste de peste ocean.
Avea doar 13 ani când a avut primul mare succes, Nadia câştigat trei medalii de aur
şi una de argint, în 1975, la Campionatele Europene din Skien, Norvegia. În acel an,
gimnasta noastră a fost numită de agenţia Associated Press, drept "Atleta Anului în
România".
După un an, Nadia Comăneci a devenit steaua Jocurilor Olimpice de Vară de la
Montreal, Quebec.
Nadia Comăneci este gimnasta românca ce a făcut istorie, un nume cu care ne
mândrim în ţară şi peste hotare, unul dintre primele nume care stau pe buzele
străinilor atunci când aud de România. Ştim cu toţii, Nadia Comăneci este prima
gimnastă din lume care a luat 10 curat.
Pe lângă nota de 10 absolut care a blocat ecranul ce a afişat nota ( a apărut 1), a
câştigat şi trei medalii de aur – individual compus, paralele, bârnă, una de argint, cu
echipa şi una de bronz, la sol.
Întoarsă în ţară, Nadia a devenit cea mai tânără românca ce a fost numită "Erou al
Muncii Socialiste".
Succesul Nadiei nu s-a oprit aici, ea si-a păstrat titlul de campioană europeană în
1977, iar la Campionatele Mondiale de 1978 a întâmpinat nişte probleme la paralele,
terminând abia pe locul 4, dar a ocupat prima poziţie la bârna. În anul 1979, Nadia
Comăneci a câştigat al treilea mare titlu la Campionatele Europene de gimnastică
feminină şi a devenit prima gimnasta care a reuşit acest lucru. A câştigat şi concursul
preliminar al Campionatelor Mondiale următoare, însă a fost internată înainte de
concurs pentru că a avut o infecţie din cauza unei tăieturi la mână.
Deşi medicii nu i-au indicat să plece, aceasta a reuşit să ajungă la competiţia la bârna
şi a luat nota 9,95 cu care a dus echipa României pe prima poziţie. În 1980 a
participat la Jocurile Olimpice de la Moscova, olimpiada unde s-a clasat a doua la
individual compus, a luat argint şi cu echipa şi două medatii de aur, la bârna şi sol.
La începutul anilor '80, Nadia s-a retras din activitatea sportivă, a fost o perioadă de
cinci ani membră a Federaţiei Romane de Gimnastică, ajutând gimnaştii juniori, dar

1
în noiembrie 1989 a trecut ilegal în Ungaria, iar apoi a cerut azil politic guvernului
Statelor Unite ale Americii. Apelul pe care a fost nevoită să îl facă a avut un efect
notabil asupra opiniei publice şi asupra conducătorilor României de atunci.
Nadia Comăneci a promovat apoi diverse echipamente şi linii vestimentare pentru
gimnastică, dar şi rochii de mireasă. În anul 1994 s-a logodit cu un gimnast
american, Bart Conner şi s-au întors în România, unde s-au căsătorit după doi ani. La
conferinţa Naţiunilor Unite din 1999, Nadia a fost primul sportiv invitat să
vorbească, lansând astfel Anul 2000 – Anul Internaţional al Voluntariatului.
În 2003 i-a fost publicată prima ei carte, "Scrisori către o tânără gimnasta".
Gimnastică şi acţiunile de caritate au făcut mereu parte din activităţile sale preferate.
Fosta gimnastă de nota 10 a deschis o clinică de caritate la Bucureşti, unde sunt
ajutaţi copiii orfani din România.