Analfabetismul funcțional – Provocare a sistemului educațional

românesc
Funcționarea individului în societatea cunoașterii presupune ca el să aibă competențe
de literacy, adică să fie alfabetizat funcțional. Literacy înseamnă, în limba engleză,
capacitatea unei persoane de a citi, a scrie și a socoti, ceea ce în limba română s-ar
traduce prin alfabetizare. Pe măsură ce societatea s-a dezvoltat şi au sporit cerințele
cu privire la capacitatea persoanei de a face față provocărilor unei lumi extrem de
dinamice, conceptul a înglobat mai multe dimensiuni. Astfel, conceptul de alfabetizare
a evoluat și avem : basic literacy, functional literacy și multiple literacy, traduse în
limba română prin:

• Alfabetizarea de bază – capacitatea persoanei de a citi și de a scrie, care generează

încredere în sine și motivație pentru dezvoltare ulterioară. Aceste competențe
corespund nivelului 1 din cadrul testelor PISA;

• Alfabetizarea funcțională – capacitatea persoanei de a citi, de a scrie, de a înțelege și

de a aplica în practică informațiile extrase din text, ceea ce îi permite funcționarea în
societate, acasă, la școală și la locul de muncă. Aceste competențe corespund
nivelului 3-4 din testele PISA;

• Alfabetizarea multiplă – capacitatea persoanei de a folosi competențele de citire și

de scriere pentru a produce, a înțelege, a interpreta și a evalua critic texte
multimodale (textele care folosesc mai multe sisteme semiotice). Aceste competențe
corespund nivelul 5 din testele PISA.

Menționăm că specialiști și experți români, care au lucrat în diverse proiecte europene

pe tema alfabetizării funcționale, au introdus în discursurile și în practica academică
conceptul de literație, ca fiind termenul care ar explica cel mai bine înțelesul cuvântului
literacy, din limba engleză. Așadar, prin competențe de literație înțelegem:
• Capacitatea unei persoane de a citi un text;
• Capacitatea persoanei de a înțelege textul respectiv;
• Capacitatea persoanei de a face conexiunile cu ceea ce știa înainte de citirea
textului;
• Capacitatea persoanei de a-și formula un punct de vedere cu privire la ce a citit;
• Capacitatea persoanei de a exprima în scris sau oral punctul de vedere;
• Capacitatea persoanei de a aplica informațiile/cunoștințele obținute în contexte de
viață reală – funcționarea în societate, altfel spus.
Din această perspectivă, putem spune că o persoană este alfabetizată funcțional dacă
ea are aceste competențe de literație, considerate a fi cruciale pentru viaţă, care îi
ajută pe cetăţeni să-şi dezvolte capacităţile de reflecţie şi de exprimare, de gândire
critică şi empatie. Aceste elemente sunt necesare în procesul de dezvoltare personală
şi de creare a unei imagini de sine corecte care să conducă la împlinire şi participare
activă în societatea cunoaşterii. Studiile arată că un nivel scăzut al competenţelor de
literaţie are ca efect o creştere economică redusă şi fără capacitatea de
sustenabilitate. Din acest motiv, statele membre UE şi-au propus ca ţinţă reducerea
numărului elevilor de 15 ani, care au dificultăţi în domeniul alfabetizării funcționale, la
un procent mai mic de 15% până în 2020. Rezultatele testelor PISA arată că unul din
cinci elevi are competenţe de literaţie foarte scăzute.

În septembrie 2012 a fost publicat primul raport al EU High Level Group of Experts on
Literacy care cuprinde cinci capitole despre nivelul analfabetismului funcțional în
Europa, dar și recomandări de reducere a acestuia. Viziunea grupului de experţi este
rezumată în următoarele afirmaţii:
• Toţi cetăţenii Europei trebuie să aibă competenţe de literaţie care să le permită să-şi
atingă aspiraţiile la nivel individual, familial, profesional şi social;
• Îmbunătăţirea competenţelor de literaţie conduce la inovare, prosperitate şi
coeziune socială, la creşterea nivelului de trai al populaţiei, la reducerea şomajului şi la
participare activă în societate;
• Statele membre ale UE trebuie să înţeleagă că este obligaţia lor legală de a asigura
tot sprijinul şi suportul necesar pentru realizarea viziunii grupului.

Această viziune conduce la o chemare imperativă: Act now!

Din acest raport, dar şi din datele existente la nivel european, rezultă că sistemul
educaţional românesc are probleme serioase în ceea ce privește alfabetizarea
funcţională şi multiplă, elevii români situându-se pe locul 49 din 65 la testarea PISA
din 2009, la secţiunea lectura şi înţelegerea textului. La secţiunea matematică şi la
ştiinţe, România s-a situat pe locul 47. La nivelul Europei, după România se mai află
doar Albania. Această situaţie trebuie să dea de gândit factorilor de decizie din
domeniul educaţiei, managementului la nivelul unităţilor de învăţământ şi profesorilor
care predau la clasă. Raportul Grupului la Nivel Înalt arată că 40,4% dintre elevii
români sunt sub nivelul 2 (corespunzător evaluării PISA), ceea ce, practic, înseamnă
incapacitatea acestora de a înțelege cele mai simple sarcini la examenele naționale.
Mergând mai departe, cel mai grav este faptul că acești tineri nu vor putea accede
decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educaţie.
Raportul Grupului de Experți la Nivel Înalt în Domeniul Literație susține că dezvoltarea
competenţelor de literaţie ale elevilor, ale populaţiei în general, trebuie să ia în
consideraţie următoarele patru aspecte importante:
• Conştientizarea cadrelor didactice, a factorilor de decizie şi a societăţii în totalitatea
ei în legătură cu importanţa acestor competenţe;
• Oferirea dovezilor, a datelor şi a informaţiilor care arată nivelul real al competenţelor
de literaţie ale elevilor și ale adulţilor;
• Recunoaşterea literaţiei ca element de bază, fundamental în procesul de educaţie;
• Crearea unei abordări şi angajări susţinute din partea tuturor celor implicaţi: guvern,
societate civilă, şcoli, profesori, părinţi, mass-media etc.

Raportul Grupului de Experți la Nivel Înalt afirmă că „literaţia este podul de la sărăcie
la speranţă”, accentuând astfel impactul pe care acest aspect al educaţiei îl are în
procesul de învăţare, în transformarea copiilor în persoane împlinite, implicate în
societate şi în dezvoltarea societăţii, în general.

În raport sunt prevăzute recomandări care pot conduce la îmbunătăţirea

competenţelor de literaţie ale copiilor prin:
• Crearea unui mediu propice dezvoltării competenţelor de literaţie. Acest mediu
include deopotrivă familia şi şcoala, părinţii şi profesorii.
• Cărţile şi materialele care pot fi citite trebuie să fie disponibile elevilor şi copiilor.
Din acest punct de vedere, raportul evidenţiază iniţiative ale statelor europene care au
înţeles importanţa lecturii şi a competenţelor de literaţie pentru copii şi adulţi. Astfel, în
Polonia s-a lansat un program naţional „The First Book of My Baby” prin care mamele
nou-născuţilor primesc o carte gratuit. Un program interesant a fost lansat în Lituania,
„Reading Promotion Program” în cadrul căruia se promovează lectura pentru
adolescenţi şi adulţi în medii şi contexte informale, cu actori celebri.
• Creşterea calităţii învăţării şi predării. În acest sens, este important ca profesorii să
înţeleagă câteva aspecte esenţiale în desfăşurarea activităţii lor:
 – Predarea trebuie să conducă la înțelegere și să producă învăţare;
 – Necesitatea ca predarea să includă strategiile de literaţie care vor conduce la
creșterea calității învăţării;
 – Identificarea timpurie a dificultăţilor de învăţare ale elevilor şi găsirea soluţiilor
pentru remedierea lor;
 – Identificarea timpurie a dificultăților elevilor în citirea textelor și aplicarea
măsurilor remediale corespunzătoare, care să conducă la diminuarea acestor
probleme;
 – Creşterea motivaţiei elevilor de a învăţa, prin dezvoltarea unei relații de sprijin
profesor – elev și prin implicarea elevilor în învățare;
 – Stabilirea de aşteptări înalte de la toţi elevii, indiferent de mediul din care vin
aceştia;
 – Manifestarea interesului şi a pasiunii pentru predare, învăţare şi literaţie, la nivel
personal şi instituţional.

• Un curriculum coerent şi integrator pentru literaţie la nivelul şcolii, în sensul unei

abordări coerente de către toţi profesorii instituției, în sfera predării şi a învăţării;
• Formarea şi dezvoltarea profesională a profesorilor în domeniul literaţiei, care are în
vedere atât formarea lor iniţială, cât şi cea continuă.

La nivel național, pe baza rezultatelor elevilor români la testele internaționale, la

evaluările naționale, dar și din studiile de caz analizate, propunem următoarele direcții
de acțiune:
1. Introducerea unui curs și studierea, la nivel universitar, a problemelor legate de
alfabetizarea funcțională (identificare, instrumente, strategii de reducere, metode de
predare și evaluare adecvate)
2. Schimbarea practicii de predare – învățare de la clasă prin:
 – Mutarea accentului de pe predare pe învățarea activă;
 – Folosirea metodelor și strategiilor de predare care facilitează înțelegerea,
metacogniția și aplicarea;
 – Promovarea lecturii la toate disciplinele de studiu și folosirea textului în predare;
 – Dezvoltarea competențelor de lectură la toate disciplinele de studiu
3. Includerea dezvoltării competențelor de literație ale elevilor în curriculumul național,
la fiecare disciplină de studiu;
4. Lansarea unui program național de formare a profesorilor în domeniul
literației/alfabetizării funcționale;
5. Identificarea nivelului de analfabetism funcțional al elevilor în fiecăre instituție
școlară și adoptarea măsurilor corespunzătoare de reducere a acestuia;
6. Realizarea unor campanii naționale de promovare și susținere a lecturii în familie, la
școală, la locul de muncă și în societate;
7. Propunerea unei politici publice în legătură cu dreptul elevilor de a fi alfabetizați
funcțional în timpul învățământului obligatoriu, pentru a le asigura funcționarea
eficientă în societate.

„Un copil care citește va fi un adult care gândește!”

(Autor necunoscut)