Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT.................................................................................................................5
3.5 Pensiile.........................................................................................................................16
1
CAPITOLUL IV – Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni e
conomice
4.1 Conținutul,nivelul cheltuielilor pentru obiective acțiuni economice....................26
Bibliografie
2
Argument
3
CAPITOLUL I
a) criterii administrative;
b) criterii economice;
c) criterii financiare;
4
f) clasificări mixte sau combinate;
II) Clasificarea economică folosește două criterii de grupare: unul, conform căruia
cheltuielile publice se împart în cheltuieli de capital (cu caracter de investiții) și cheltuieli
curente (de funcționare), iar altul, care împarte cheltuielile publice în cheltuieli ale serviciilor
publice (administrative) și cheltuieli de transfer (de redistribuire).
-cheltuieli speciale sau globale. Caracterul special vizează finanțarea unui anumit sector
economic sau social, în timp ce caracterul global vizează influența prin mărimea totală a
cheltuielilor asupra echilibrului general economic.
V) Clasificarea folosită de instituțiile specializate ale O.N.U. are la bază două criterii
principale: clasificarea funcțională și clasificarea economică.
5
-apărare;
-educație;
-sănătate;
-acțiuni economice;
-servicii comunale;
-alte cheltuieli.
- transferuri de capital.
Cheltuieli publice:
I - Cheltuieli social-culturale:
IV - Apărarea nationalăƒ ;
V - Ordinea publicăƒ ;
- industria extractiva,energetică,metalurgica,chimică;
- agricultura,silvicultură,ape,mediu înconjurător;
- transporturi și telecomunicații;
7
CAPITOLUL II
SOCIO-CULTURALE
a) învăţământ;
b) cultură şi artă;
c) sănătate;
d) securitate socială (asistenţă socială);
e) alocaţiile şi alte ajutoare pentru copii;
f) pensiile şi ajutoarele pentru invalizi, orfani, văduve de război, militari;
g) alte cheltuieli social-culturale;
h) asigurările sociale de stat;
i) pensia suplimentară;
j) ajutorul de şomaj.
8
2.2 Cheltuielile pentru învăţământ
d) donaţii, sume primite de unităţile de învăţământ din partea unor firme, fundaţii, etc.
9
agenţilor economiei; veniturile unităţilor de învăţământ; contribuţia populaţiei (mai mare în
ultimii ani).
În România, fondurile bugetare sunt îndreptate cu precădere către învăţământul primar
şi secundar (gimnazial, liceal, post-liceal) între 80-85%, învăţământul superior primind 10-
15% din alocaţiile bugetare.
Din bugete locale se finanțează cheltuielile materiale ale instituțiilor de învățământ
preuniversitar.
Unele instituții de cultură și artă oferă servicii gratuite (de exemplu, bibliotecile,
muzeele) și sunt finanțate integral de la bugetul de stat, altele oferă servicii cu plată redusă
față de costul acestora (teatre, operă, filarmonicile) primind de la bugetul statului subvenții
pentru completarea veniturilor proprii.
Pentru finanțarea acțiunilor din domeniul culturii și artei mai pot fi folosite și fondurile
private sau donații de la persoane fizice și juridice.
- fonduri alocate din bugetele locale pentru realizarea unor acțiuni similare în profil
teritorial (de exemplu , construirea unui sanatoriu, centru de recreere, refacerea capacității de
muncă etc.).
- contribuții ale persoanelor juridice sau fizice, care angajează personal salariat ( 7%
aplicat la fondul de salarii brut);
10
- contribuțiile facultative la asigurările sociale de sănătate ale persoanele străine.
- copii și tineri până la 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți, ucenici și dacă nu realizează
venituri din muncă;
- soțul, soția, părinții și bunicii, fără venituri proprii aflați în întreținerea persoanei
asigurate cu sănătate;
- persoane ale căror drepturi au fost stabilite prin a€ “ Decret- Lege nr. 118/90, Legea
nr. 44/1994, Legea 42/90.
Din bugetul de stat se suportă cheltuielile pentru investiții legate de construirea unor
unități sanitare și pentru aparatură medicală și pentru recuperarea capacităților de muncă.
Pe lângă sumele alocate din sursele menționate, pentru finanțarea sănătății se folosesc
și resursele fondului special pentru sănătate, care se constituie pe seamă următoarelor surse:
- o cotă de 12% din încasările realizate de persoanele juridice din acțiunile publicitare
la produsele din tutun, țigări și băuturi alcoolice;
- o cotă de 2% din veniturile realizate de persoanele juridice din vazarea unor produse
din tutun, țigări și băuturi alcoolice.
11
CAPITOLUL III
ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT
12
3.2 Principiile si rolul asigurărilor sociale
Asigurările sociale au la bază următoarele principii:
a) obligativitatea - Cuprinderea în asigurările sociale a întregului personal
din regiile autonome, societăţile comerciale, a cooperatorilor, asociaţilor, ţăranilor
cu gospodărie individuală, a avocaţilor, a slujitorilor cultelor, a tuturor
pensionarilor şi a membrilor lor de familie.
Practic, astazi toti cetatenii activi ai tarii , pensionarii si membrii lor de
familie sunt ocrotiti, prin asigurarile sociale.
b) generalitatea - Cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru perioade de pierdere
a capacităţii lor de muncă, iar mamele se bucură şi de ocrotire socială deosebită în caz de
sarcină, lehuzie, cand au copii mici bolnavi etc.
c) contributivitatea - Fondurile asigurărilor sociale se constituie pe seama
contribuţiilor plătite de angajatori si, respectiv, angajatii si a contributiilor platite
de cei asigurati individual.
Contributiile pentru asigurarile sociale datorate de personalul din institutiile
publice sunt suportate din bugetul de stat sau din bugetele locale, dupa caz.
d) egalitatea – Persoanele asigurate beneficiaza de aceleasi drepturi si au
aceleasi obligatii potrivit prevederilor legale in materie.
e) etica si echitatea sociala - Ocrotirea cetăţenilor se realizează în concordanţă
cu cerinţele eticii şi echităţii sociale, ceea ce presupune că pensiile şi celelalte forme
de ocrotire se reglementează şi se acordă pe baza contribuţiei aduse de fiecare cetăţean
la dezvoltarea societăţii noastre.
De asemenea, se urmăreşte realizarea unor proporţii echitabile între pensiile
mici şi cele mari, au loc trimiteri la tratament în mod gratuit ale pensionarilor cu pensii
mai mici etc.
d) Pensiile de asigurări sociale sunt scutite de orice impozite şi taxe.
f) imprescriptibilitatea dreptului la pensie şi indemnizaţii de asigurări sociale, care este
un principiu expres prevăzut de legislaţia noastră de asigurări sociale.
g) imposibilitatea cesiunii dreptului de asigurari sociale - Pensiile şi indemnizaţiile de
asigurări sociale nu pot fi cedate nici total, nici parţial, fiind un drept personal ce nu poate
face obiectul vreunei tranzacţii.
h) autonomiei si descentralizarii asigurarilor sociale – functionarea sistemului atat la
nivel central prin Ministerul Muncii , Solidaritatii si Familiei ,cat
si la nivel teritorial prin Directiile judetene ale aceluiasi minister, fapt ce asigura fluenta
atat atragerii contributiilor, cat si efectuarii cheltuielilor.
i) unicitatii – functioneaza un singur sistem public national de asigurari sociale, expresie
a solidaritatii sociale in general si al solidaritatii intre generatii, in special.
j) garantarii de catre stat – drepturile de asigurari sociale sun garantate de stat , el
sprijinind sistemul de asigurari sociale prin acoperirea deficitelor acestuia, prin surse
bugetare.
13
In tarile din Europa si din celelalte continente, fondurile asigurarilor sociale se
constituie din cotizatia patronilor, salariatilor si din unele subventii din partea statului, in
diferite proportii, precum si din alte surse.
În România, contribuţiile pentru asigurările sociale se plătesc lunar de către agenţii
economici , instituţii publice si de ceilalti angajatori, diferenţiat pe grupe de muncă, astfel:
40 % - pentru salariaţii din grupa I de muncă;
35 % - pentru salariaţii din grupa II de muncă;
30 % - pentru ceilalţi salariaţi.
Contribuţiile pentru asigurările sociale se calculează asupra fondului total de salarii
utilizat de către angajatori , si in care se cuprind :
- salarii tarifare ale personalului angajat;
- drepturile banesti pentru concedii legale si suplimentare;
- sporurile de salarii (sporul pentru vechimea neintrerupta in munca,
pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca
de noapte etc.);
- indemnizatiile de conducere;
- premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului.
O altă sursă de formare a fondurilor asigurărilor sociale o constituie contribuţia
salariaţilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear sau odihnă.
De asemenea, bugetul asigurărilor sociale mai este alimentat şi cu excedentul bugetului
anului precedent care se reportează pe anul următor.
Un alt venit al asigurărilor sociale îl constituie contribuţia de 5% pentru pensia
suplimentară plătită de salariati, calculată asupra salariilor tarifare lunare şi asupra sporului de
vechime, din care se formează un fond separat.
3.5 Pensiile
14
vechime în muncă de cel puţin 25 de ani lucraţi în grupa a III-a de muncă. La cerere, pensia
cuvenită se acordă după împlinirea vârstei de 60 ani pentru bărbaţi şi 55 ani pentru femei,
dacă au vechimea integrală în muncă.
De la acest regim general există o serie de dispoziţii cu caracter derogatoriu, în ceea ce
priveşte vârsta de pensionare şi/sau vechimea în muncă, astfel:
- pentru persoanele care au lucrat în condiţii deosebit de grele, limita de
vârstă la pensionare este 50 de ani;
- nevăzătorii primesc pensia integrală la împlinirea vârstei de 50 ani
bărbaţii şi 45 ani femeile;
- minerii care au lucrat în subteran minim 20 de ani pot cere pensionarea
indiferent de vârstă, etc.
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, prin sistemul public de
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în
care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România.
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite şomeri;
15
c) membri ai asociaţiei familiale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii , prevazute la pct. II,
asimilate angajatorului;
16
Contribuţia individuală de asigurări sociale se datorează de asiguraţii prevăzuţi la
pct. I şi II, iar cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se stabileşte prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
17
Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau
din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor
care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru
care se datorează plata;
c) până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la pct. IV
şi V;
18
plata contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plăţile efectuându-se
simultan, sub control bancar.
b) pensia anticipată;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.
Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani.
Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani
de la data intrării în vigoare a legii, conform eşalonării prevăzute in Anexa nr.3 la lege.
19
Vârstele de pensionare reduse, nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de
55 de ani pentru bărbaţi.
Pensia anticipată
Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot
solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.
Pensia de invaliditate
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel
puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
20
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii
de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau
supraveghere permanentă din partea altei persoane;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de
muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.
Pensia de urmaş
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până
la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care
se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru
fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
21
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte, prin aplicarea unui procent asupra
punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la lit. a) şi b), în
funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată
pensia;
b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte
în una dintre situaţiile prevăzute la pct. I şi II;
23
CAPITOLUL IV
-transporturi și comunicații;
Cheltuielile publice privind sectorul economic reprezintă între 7 și 13% din totalul
cheltuielilor publice ale țărilor dezvoltate. În țările în curs de dezvoltare, acestea ajung până la
30%.
24
4.2 Sursele de finanțare a cheltuielilor pentru obiective și acțiuni economice
b) cheltuielile care se scad din venituri sunt: taxele pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat, cheltuielile pentru pregătirea profesională și practică în producție,
cheltuieli pentru contracte de cercetare, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate,
prelevările și donațiile făcute în scopuri umanitare, alte cheltuieli;
Subvențiile se pot acordă direct pentru acoperirea unor pierderi, atunci când prețurile
formate în mod liber pe bază raportului dintre cerere și ofertă, în condiții de concurență, nu
reușesc să acopere cheltuielile, care sunt mari din cauze economice justificate.
25
c) avantaje valutare constă în faptul că statul îngăduie exportatorilor să retina o parte
din valută încasata de la ei la exportul de mărfuri.
Acordarea de subvenții este o chestiune de politică economică și financiară, de opțiuni,
de priorități, de încurajare a creșterii eficienței cheltuielilor.
Sprijinul financiar temporar al statului se acordă unor întreprinderi o perioadă de timp
limitată, după care, dacă nu se redresează, urmează să fie reorganizate sau lichidate.
-reducerea șomajului;
26
Stimularea dezvoltării unor ramuri se poate realiză prin acordarea de prețuri ridicate la
comenzile efectuate de stat sau prin acordarea de subvenții pentru asigurarea profiturilor
stimulative ale agenților economici din ramurile protejate de stat.
Lapte - ponderea subvențiilor CEE este de 56%, SUA de 66%, Canada de 97%,
Australia de 33%, Japonia de 82%.
medie pentru toate produsele - CEE - 40%; SUA - 28%; Canada - 39%; Australia -
19%; Japonia - 69%.
27
CAPITOLUL V
Instituțiile publice prin care se asigură societății servicii publice generale, cuprind:
28
locală, iar pe de altă parte, cheltuielile curente de funcționare (curente) a entităților publice
respective.
29
STUDIU DE CAZ
Bugetul local poate fi considerat principalul instrument prin care administratiile locale
realizeaza politica sociala si economica in profil teritorial, prin intermediul caruia sunt
sustinute o serie de activitati de interes public local (invatamant, sanatate, cultura, asistenta si
protectie sociala etc.).
30
Pe baza indicatorilor statistici absoluti, se pot calcula indicatori derivati, care impreuna
cu cei dintai, ofera o imagine clara asupra situatiei financiare a comunitatii locale si stau la
baza fundamentarii deciziilor si strategiilor autoritatilor locale.
unde:
Potrivit Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, in structura veniturilor
bugetelor locale se includ:
d) donatii si sponsorizari.
31
Dintre indicatorii ce privesc structura veniturilor publice locale, foarte sugestiv este
indicatorul rata veniturilor propriicare exprima ponderea veniturilor proprii in total venituri
realizate:
unde:
Modificarea absoluta
unde:
Indicele de dinamica
Ritmul de dinamica
32
(cu baza fixa)
unde:
unde:
Acesti indicatori evidentiaza modul de utilizare a resurselor banesti ale bugetului local,
eficienta utilizarii acestora, gradul de depenednta financiara fata de bugetul statului.
33
Ca si indicatorii veniturilor, indicatorii statistici ai cheltuielilor se grupeaza in:
Indicatori privind structura cheltuielilor publice locale, care exprima destinatia acestor
cheltuieli, dupa diferite criterii:
1. dupa domenii:
-invatamant;
-sanatate;
-protectia mediului;
-combustibil si energie;
-transporturi;
2. dupa obiect:
-cu personalul;
-materiale si servicii;
-transferuri si subventii;
-dobanzi;
-cheltuieli de capital;
34
unde:
unde:
Rata cheltuielilor pentru invatamant, indicator ce permite aprecieri privind partea din
resursele publice locale, utilizata pentru domeniul invatamant:
unde:
Rata cheltuielilor pentru sanatate, exprima ponderea pe care o detin aceste cheltuieli in
totalul cheltuielilor publice locale, permitand aprecieri asupra alocarii de resurse publice
locale in acest domeniu:
unde:
35
Indicatorii privind dinamica cheltuielilor publice locale, arata tendinta de crestere,
mentinere sau diminuare a efortului financiar la nivelul comunitatilor locale [3].
Modificarea absoluta
unde:
Indicele de dinamica
Ritmul de dinamica
Acesti indicatori se pot calcula atat pentru total cheltuieli publice locale cat si pentru
categorii de cheltuieli, potrivit relatiei:
36
unde:
Indicatori de intensitate, care exprima intr-un mod elocvent efortul financiar local
pentru asigurarea unui anumit standard de viata.
unde:
37
Resursele financiare publice ale bugetului local al municipiului Buzău au avut in
perioada 2008-2012 pe total, o evolutie linara, crescatoare, pe categorii de venituri insa
prezentand o evolutie oscilanta, cu cresteri sau descresteri, de la un an la altul, determinate
atat de evolutia economiei municipiului cat si de modificarile intervenite in legislatia din
domeniul finantelor publice locale (Anexa 1).
In termeni nominali (preturile fiecarui an) veniturile publice totale, ale municipiului
Buzău, au crescut de la 189575 mii lei RON in 2004, la 432767 mii lei RON in 2008 (Tabelul
nr.1).
Tabelul 1
Din datele prezentate anterior, rezulta o crestere continua a veniturilor fiscale, in timp ce
veniturile nefiscale, din capital si de la bugetul de stat inregistreaza atat cresteri cat si
descresteri.
Dinamica nominala a veniturilor publice totale ale municipiului Buzau indica o crestere
a acestora de 2,3 ori in anul 2012 comparativ cu anul 2008. In termeni reali insa - luand in
38
considerare inflatia[4], veniturile publice din anul 2012 cresc comparativ cu anul 2008 de
doar 1,7 ori.
Tabelul nr.2
39
Dinamica reala pune in evidenta faptul ca cea mai mare crestere s-a inregistrat in
perioada analizata, in cazul veniturilor de la bugetul de stat (de aproape 7 ori), in timp ce
veniturile proprii au crescut de numai 1,9 ori. Deasemenea, urmarind evolutia veniturilor
nefiscale, in termeni reali, in intreaga perioada 2008-2012 acestea au inregistrat niveluri
inferioare anului 2009, cu toate ca dinamica nominala indica in anul 2012 o crestere de 1,2 ori
comparativ cu anul 2008. Chiar daca dinamica reala a veniturilor nefiscale a fost negativa se
poate remarca totusi o tendinta de usoara crestere, in finalul perioadei analizate nivelul
acestora apropiindu-se de cel al anului 2008 (94,5%). (Anexele 2 si 3).
O evolutie oscilanta s-a inregistrat in cazul veniturilor din capital, dinamica acestora
variind de la 170,6% in anul 2009 (comparativ cu anul 2009) la 67,3% in anul 2010.
Tabelul nr.3
-%-
40
proprii
Venituri curente 95,4 96,9 96,9 89,3 87,4
-venituri
fiscale 84,5 90,2 88,9 84,4 81,5
-cote si
sume defalcate din
impozitul pe venit 27,1 29,2 33,6 38,6 41,7
-impozitul
si taxa pe cladiri 11,7 14,2 12,6 12,7 10,5
-impozitul
si taxa pe teren 2,1 1,9 2,2 1,7 1,5
-sume
defalcate din TVA 34,1 35,4 34,3 25,4 23,1
-impozitul
pe mijloacele de
transport 1,8 1,8 1,3 2,0 1,9
-venituri
nefiscale 10,9 6,7 8,0 4,9 5,9
Venituri din
capital 1,8 2,9 2,7 0,8 1,3
Operatiuni
financiare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Subventii 2,8 0,2 0,4 9,9 11,3
Modificari importante s-au inregistrat si in cazul veniturilor publice realizate din cote si
sume defalcate din impozitul pe venit, ponderea acestora in total venituri crescand de la
27,1% in anul 2008 la 41,7% in anul 2012. Deasemenea in perioada analizata a crescut
semnificativ si ponderea veniturilor de la bugetul de stat (subventii), de la 2,8% in anul 2008
la 11,3% in 2012.
In aceeasi perioada s-au inregistrat si scaderi ale ponderii unor surse importante la
bugetul municipiului Buzau. Astfel, scade ponderea in total venituri publice a sumelor
defalcate din TVA, de la 34,1% in anul 2008 la 23,1% in anul 2012 si a veniturilor nefiscale
de la 10,9% la 5,9%.
Grafic nr.2
in perioada 2004-2008
41
In cadrul veniturilor curente cea mai importanta sursa o reprezinta veniturile fiscale
(peste 90%) in timp ce veniturile nefiscale s-au situat in aproape intreaga perioada sub 10%.
In ceea ce priveste structura veniturilor fiscale, se remarca faptul ca in anul 2008 mai
mult de jumatate (51,2%) proveneau din cote defalcate din impozitul pe venit si aproape o
treime (28,4%) din sume defalcate din TVA, in timp ce din impozite si taxe locale (impozitul
si taxa pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport) au provenit
mai putin de 20%.
Din fericire, in cazul Municipiului Buzau, fiind si resedinta de judet dar mai ales un
puternic centru industrial, cheltuielile publice au constituit, in general, nu numai in perioada
analizata, un suport al dezvoltarii locale (Anexa 5).
Tabelul 4
42
9
Sanatate 1846 2532 1410 1245 1460
Cultura,
recreere si religie 5000 6732 11607 22787 25985
Asigurari si
asistenta sociala 11233 13873 15360 19100 23075
Locuinte,
servicii si 22036 34871 33167 41410 46628
dezvoltare publica
Protectia
mediului 7400 7020 6914 11751 60044
Combustibil
si energie 31400 29000 31500 22700 38074
Transporturi 30120 25752 30963 55959 58624
Alte cheltuieli 15243 17270 7044 28324 29638
Tabelul 5
43
actiuni externe
Invatamant 100,0 112,0 119,7 146,8 163,7
Sanatate 100,0 125,8 65,7 55,4 60,2
Cultura, recreere si
religie 100,0 123,5 199,8 374,5 395,7
Asigurari si asistenta
sociala 100,0 113,3 117,7 139,7 156,4
Locuinte, servicii si
dezvoltare publica 100,0 145,2 129,6 154,4 161,1
Protectia mediului 100,0 87,0 80,4 130,5 617,8
Combustibil si
energie 100,0 84,7 86,4 59,4 92,3
Transporturi 100,0 78,4 88,5 152,7 148,2
In termeni reali insa - luand in considerare inflatia[5], cheltuielile publice din anul 2012
cresc comparativ cu anul 2008 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 5)
44
politica economica, financiara, sociala etc., promovata de consiliul local iar pe de alta parte,
schimbarile intervenite in legislatia privind finantele publice locale.
Tabelul 6
-%-
Un alt aspect important legat de cheltuielile publice este cel legat de nivelul mediu al
acestora pe un locuitor. Aproape in intreaga perioada analizata (exceptie facand anul
2010), nivelul mediu al cheltuielilor publice pe un locuitor, in Municipiul Buzau a fost
superior nivelului mediu inregistrat la nivel national (Tabel nr. 7).
Tabelul 7
-lei RON/locuitor
45
Total Tara 1176
717,0 868,3 ,4 1179,0 1580,2
Municipiul Buzau 1008
807,7 941,0 ,4 1423,7 1887,7
Avand in vedere insa ca in unii ani dinamica este egala iar depasirile din ceilalti ani sunt
foarte mici, putem vorbi totusi, in cazul municipiului Ploiesti, despre un buget echilibrat.
Concluzii
O conditie de baza a unei descentralizari eficiente este asigurarea, prin lege, ca intregul
patrimoniu necesar furnizarii serviciilor descentralizate este transferat autoritatilor publice
locale responsabile cu gestionarea acestora.
Trebuie realizata marirea ponderii cheltuielilor publice ale bugetelor locale in bugetul
general consolidat, in concordanta cu responsabilitatile ce revin autoritatilor publice locale, in
special, prin imbunatatirea sistemului fiscalitatii locale, mai ales in ceea ce priveste
impozitarea proprietatii, cladiri si terenuri, astfel incat aceasta sa devina punctul de sprijin al
intregului sistem.
Pentru crearea unor conditii propice derularii unui management eficient al resurselor la
nivel local este recomandabil sa se introduca, oriunde este posibil, regula ca transferurile
directionate de la autoritatea publica centrala catre autoritatile publice locale sa fie in sume
globale care sa fie gestionate pe plan local in functie de situatiile concrete existente.
46
Lipsurile in implementarea legislatiei relative la descentralizare pot sa produca
disfunctionalitati importante la nivel local si sa faca ineficiente actiunile acestora de furnizare
a serviciilor publice descentralizate si asigurarea conditiilor pentru corecta si eficienta
implementare a acestor prevederi.
In acest sens, va trebui sa se determine un set minimal de legi prin care sa se defineasca
standarde de transparenta, comunicare si contabilitate, cu si intre comunitatile locale.
47
O actiune generala in directia de perfectionare a procesului bugetar in general si, in
special, la nivelul colectivitatilor locale ce trebuie avuta in vedere, este de a trece la un
instrument pentru promovarea imbunatatirii manageriale si programului de eficientizare in
sectorul public.
In proiectia bugetara de acest tip se va pune accent asupra iesirilor si rezultatelor, fara
insa a se renunta la cerinta cea mai puternica a finantelor publice, si anume legalitatea in
domeniul cheltuielilor publice. Pentru transformarea bugetului intr-un instrument managerial
trebuie admise unele schimbari in practica administrativa a finantelor publice locale, care sa
ofere posibilitatea si stimularea efectuarii cheltuielilor autorizate in vederea realizarii
obiectivelor propuse in conditii de performanta. Astfel, cresterea gradului de permisiune a
ordonatorului de credite care efectueaza cheltuieli de a pastra economiile realizate, indiferent
de sursa de finantare a acestora; cresterea puterii de decizie a acestora cu respectarea
combinarii intrarilor si periodicizarea cheltuielilor, acordarea unei mai mari libertati in
realocarea fondurilor intre programe si activitati si, nu in ultimul rand, trecerea de la o
conformare stricta, limitata a cheltuielilor la indicatori de performanta sunt stimulente
manageriale in masura sa conduca la reducerea cheltuielilor, pe de o parte, si marirea
eficientei, pe de alta parte.
48
Strategiile manageriale ale institutiilor publice nu trebuie doar sa respecte toata
legislatia, dar trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea pe o piata concurentiala. De regula, pietele
sunt abordate de multi participanti puternici care ofera servicii similare ca pret si calitate.
Venituri
in anul 2012 peste 90% din veniturile curente au fost de natura fiscala;
Cheltuieli
49
tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a
celor pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica;
Bibliografie:
50