Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
î h a p t e r 1) © M a l c o i m
)e n h a m
✓ hapter 10 © K e ith T u
r - '*»*•'• 11 © M a r k D i
r* I2 © S tirlin g .
13 © D a v i d R
î h a p t e r J18 © B i l I G ’C
a ', r = V *
M C ’ »-'' » ? __ '
✓ h a p te r' r : 'A M v-
îh a p te r - M -,,* a
Printed în ROMANIA
C uprins
839
Cuvânt înainte
), Handbo
.'??0 t*\ . , r -O **r j.*’~ V ^ "»‘
umil to ^ J to „ . ^ ^ i c. *f
Mi HeaIth Team. Aplică î‘n domenful c•linie ] logia constructu
în acelaşi timp, fumizează infc ii pentru fiiiala PCP Foundat
Traimne ■C
CAPITOLUL 1
una dintre ce
este făcută a
profunde într-o anumită abordare sau asemenea unui student care
abordează fenomenul mai Iar
că cititorul va beneficia de a
16 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA
fs' -îl’â . f v. 5' >r ^i*i '1 .t ^ î *T’*1"l ;» !- k !-'r M' V ;,T,4t'.V *r
k *r i Xi'F*;' • >. ‘r >iî •! _! '» * J n .'iî:”' * ; ‘!>.r ‘I -*r
•'»i sîvîi*«*» -t l V ^v :c :v r v«:i;nnaj f:« 1jrr-j. ? x r r**î k-K~
a: ' >';i >!t s x r k O. •' î *' r'ikiî Ir . k i * *kk î ’l - * iVP* ru>"
^ :-X J r l“ ' ;■* I-'î'.^iîî i ' s »î xk *.’ •*: : X ‘ k*r •
'- r t :: î ; !iî f ~ ’ î :k>L- j k k k> j p I V î m r . ' M Ml!- ' I H xm -'M N .Jr .•
■
<Mik*k f ~x '■HtC i <' îk ; \ k k r k sj ! •f '* ki~,vi»r v M5i'""k; ! ; u i ! Silviii r t u .k !.i« f k k k *
, ;. ‘ k k k r n t a •r rk»n*-k i - j t i; u i î u i i ! i n ifrnkrjnr p?> k i c - ; . a ,
!Atîi kt! k r f k l t k x~ ><— Jj t f î l i p i K k k t ! o n k * ' t k . i r r a . i t . l U' i r k ^ ' r
i f c / V . | î rk . M k ^ 'l'o i MMkl l kî l i t rpfCM'.C {hî)^rV i ÎL Î î - x i
»! rkVkP :?: k-rkx *. >mkk;Pa- dc kirv/Mf: Mk'rkMku; x îruLt L:
ivrk k* V j y -*ii. • r f.«j <j ' ■ x y*« kJ M*ΑT ; h :! ,. r j p
-* m p î ». krL njn r n a r r -; ■>' ,iii;i k i t a r r 'k^vr-M / i ' x.lkkr'vj: ~
x k k d " _! ... ; : . ' , n xîm- -Ir ^rîîtkik; \prt* ** > P \ ţ / : i r }<* 1 kk k k l-,
k*- Mk ! x { t r p - y :,x J | H r Ik -^'x k tr U!l îTirJ' ^ ' T k MJ 1*M: r ii î ! î * P k
Marea Britanic este alum ina din Anglia «50, î mi boa ne de locuitori i,
V oim O m iiivine e Ţaia Galilor *3 milioanei si Irlanda de Nord
11J milioane). (Aceste date demografice sunt de la mijlocul anului 2tK)4
m Mi ni preluate de pe s a ^ goy uk « V um ta medic este de
i ă > ii'î ^ pei O'huo dan ' a?e M e i , -uf' i r an* cu *» pefv*jr»ă lin
o )'*s var*- Li V Oc'V "O* A am, kaki ~l ifUiil j ! o Mc ik l ~1'~r u h S-
kie>il« b'Hîîvty ii t> «M o î medic «.ic 2V~* cri1 sr j >eUl • k*edes Oe
1 tM c o i o? j . ro M U M fc ^ '^o O1 «° ko* e v o * ,d <h o rv e e
J- 1 OiMede, ;m Mc • Ie se,: , o e v v * *•; ' e-*d * 2 -s -
. ». ' *c >C11 " ,V îC ’ ' . ,'»iCtr!i jn« j*! ■: c ; ' **k O» *
e «A v i c or. piu» u m s a.i ţ e v /v H a i . i î m kl \ reU j»s ede ? A w t :.«
conversaţionale.
.»! i L L l i - w L.îiC ..<«<}»' " D O : f V 'V A -
7' ' ' \' If J f ţ» ; ' >- ' V 0 “ ' ‘" k ' fr . ! * « »* ’ \ ' - . *' r■J 1~s ' ' 1î1î
icotagm e mai hune o r o»e acuşica vor orna: prteurm m .„a.* oe
nimfe ia m ik ic m a te : m m u, teu ac teuinmgm i fm m m o rn a m
O;n ceea ve Mim rui e\ote mei o analiza a p r fotei mu or de temaîtee
mintală îauită dm per-*pecu\3 etiologică Acum lucru sicmnaii ca
iiidifcîcni cat de niffteî este\ u n i li capabili, fir şi mu o mame.'.'
mm imani te grupăm problemele psihoioetce ni mase de tecmn
prcdîstwteiţi fpredispoziţie biologică, complicaţi; per matale. interne ţiu
mic problematice părinte-copii. pi imn am şî evenimentele de viata
negative din pruni! ara şi. ulterior, şanse de viaţa redioc pierdeia
aşteptate şi neaşteptate. dderente individuale în adaptam ş a m ii ■
si unii putea atunci, io mod ipotetic, sa creăm şi m otenin teiapic
pmhoiogmi personnmndă iri mod corespunzător U p e n i -.ic astfel de
încercări au f o t făcute t New m m şi Goldtr.ed I bob? in unde
ca/.uni incertandu se izali/area unu grupai i Jupa gem dat e\i>lu
probabilitatea te fie nevoie de mult mai itiuite cunoştinţe şi ump
înainte ca aceasta să devină o realitate clinica semnificativă.
apîe - ne referim ai
. Jv ; * *'S •: K-.i' !, < vi;! I* ÎL-U I, * •’ '* ? iJ U *
.-< j us-m îi îiî um ••m c i i : >> m. ’ . - m- ;*»u *n* -
•. m l t m m m . -« ». i e* _ - « . * e-m *i <« . - m - . • ••' *
m, t y ; e n e w ; '«*U; pim* •*•*,em -k spf;. n t.tM. ire ' *ei e »-eu j s i« i e v «3
de vi e'e»- m „ s s a / i X vCv‘11 ;• fr «\ eU - ice* m mmm . Te
•tr.u'iil *r vLm ,-iz p* • i,u) >> uL w .'iiu a pe a 4 mm i mm
* m v 1 ! i m um m p; n m s m e c /iim v - k.1 m I ^ - dm mimmjnn ». .
s u n ; J n n u l n m T m em izi nmm k lan*.; som ffkc . ; m k peeo ,:
mutdclok- de k m p k m k r-mm 3t*k m u j î «ce.* ;• mne îm im*
obimuip u m p k k , .ia- epurn. wddură «te », 40 *~ !i!: ^ Umm -
emreiekmcnîji i *punrc:; k i ’-î' v henkum c a .- n n n a a . m-x mek. -
m p o m r s v ird :• şi J v * kteloiilm pfie k m Prm -m? aamra p-r
rnndek k Jistmcu k lempc im \ - m oh i : • i î a a U ;aM Tip
Vmssiă mi’k p i c / j ' * a -iniaci.* m * tui ’ p i m a m >* m _
m n-im m u v \l mn*m i^ modck de îcrapie d iv io n e Im n nu rmsk*
77-3 I!*«iI puia ><n'M'U., *r. dtwdt c onipcttîl'! -.3''* *3Ute X iîcT»î3»*ire
.* ;p.\j4^>’3 a P a «kmfimle puncte 4 t ^eck-r^: «. \ i ^ a :\, v
ec pricep e namia ainarki îulhiirureu pNihiea. iekyutte terapeutice.
sfii, pîoecsu; tk -ii»îmbarc ş a m d Dc d^cine’u ui, tVee.tre ken*.
pretinde vă ar, ^ ua/ă o'itunaiu M ii întâi >a \edciu vc au u e in
eofpiu5! m ap<e vâ jiia ii/ im a^pevfeie ditenke In mod e\ îdeoî, iumU
ai este nakelv . t: e v epua anula *Klenuane <imt v reale de cifre
ru rb jp iLaurii I\u is o t e e • annnulă u i paiiretpaihi ‘a ere.iree
Geniali îe r a p k î, si nun ier* w c îeinei apa i ea înua mu îl mai \ i/mme
în s rkHij pener;ure 4.- vive/enrank ai ab trddii; mamime ea *eie:
, e i !n r - ?t m m . :>* » .:<> :5 i .«.re; m e r e
e m v n c j e;ue e «*; teu d a r-m m ; m .Pr, ;*-;ltr. >py*‘rn- o m t
de lungă delliberări ştiin ţifice re«ilîzate într- un stil de
devotameiit. Toate, î fără de modele le oriejîiiale psiharialitice, au
fost create în a doua j uni.ătate a secolului XX. M ajoritatea fcMidatorilor
pni iudeo-<sre^ştine. Toţi erau. de oi‘igine euro-timericana,
cu predoiiîinanţă aracinc ană, Toate mod<d ele a ansideră tabii contactul
sexual cu •kieicy - l siunt de acord iisupra , , «r,i» f*-*n *Ji tatii iar
majoritate:a - asuprs s s 0 1•• r ^ fc 'âofiale tradiţionalei (Tribe şi
. ă « ÎV 1bal e îiip ie j^ t v„ m u e a» ne ctl> r s coefom i
. 'a .ys ai . ,fU.U.*M f si s- '.«a u i **j î>e îig rigijiros şi un ni1vel înalt al
•Hn'iMtiCe \1aee Uan-a >n p ă rn W s pue <i«J d -1b e v ^en1 TS!f n u m i
nirciei^i P:-r e^m .apa^i; s^ ppem' e e u n a iama de ralbuiăn Lr-wUe
1 ■'; % 5 - p tetei , > * CU 1 • te _ te;te : ' > 'I. - :te i , «. <
ceea cc priveşte cât de „predeterminaţi ’ din punct de vedere genetic
m > vte v te*. '* - . cum m.cc <tete m - --tete Uterm . 1 i « .
te m « c ',% «. m„' « , m ,.-‘C ::;!!* î.^.i a OJliCiC!! ir - ter *. „. iUv*<:
^tete '«te; - t e r ; ted ; ' tei ,x. Vp.~rixaC.cn; C te ' - - tel » !,t e ‘* t e t t.c
de terapeuţi.
î ; .te i v . 'm m c , :u v ie . te ji „ m 4J u* r n u m m*'
a I l t e :!l , . m te. , L te te k I ’? iV i V i. d u ir x te -te U te
u •»>vîc»E* c m i t e t e M u«m ; c m lt e t e . n u u tc k v - . u , nu te te
.d u d e . u m ’ c.iV' N u ic - c k ne ; i r » g e te ta lt te » c n te i\ a n V ld ic e m ic n ip ij
■Cm - ,‘m .te.. ' i;>-„( te*; '-V': . t . d -•'! ' »c •' '
r uterului* « tek \jtnph! c u i. r- t *u iu ,,.« a^a-cC;,.!;— p n .-a .
ig cu terapia com portamentală de sciI.rtă durată sau terapia <centrau
soluţii), Ele <ii fe ri în ceea ce priveşite necesitatea te ra p ie i«
ligatorie înde;zvoltarea profesională pr*oprie a terapeutului, Tu
e de tip treuciiian, kleindan şi jungian c.er acest lucru foarte irr
te: i' , -îs h d.U t *u' î . •, *C. U’' % com portam entale în
solicită aces*t lu cru . ient) a.
■aptei este o a . MM*eristică definiţiarie (de pildă, putem com pan
pu |.:* i !! ;u cel al lui Rogers), p recum şi centrarea ter «UCU 1;
Mea prezent sau viile t: ;r:ţ MM; M . OM «te :*î , . > viitor)
\te.rvîcîîL da c teUîaîte p'dua;ij!itu ;îm* .te’tecter.^c* * ^ da
K ./iiîc ite tte ifte . d C c U C ite p lu 4 p te te îte U l!r." J . C - teteU.U* IC* i i p
tJ - ; e:î- rt -'mici Ui, ;vr,;-Ki co o-:?* i.î.cn,;-t,-
.U \ v ‘ i.1 a - , ' U . ;Uw ir < î C v , J v U Of 'r i <>CU C U* 4C U U ' : U >> ‘
*.■$:'“/<* ' OS C*.>,*/' ,*i: :Ui 'I - v ' 'O*-I ' ; ; CC ,k *--*!'
' r- j 1 .wv,**:. Ki ,m n-; : .«v.» . m*j> :, ' m ~^ip
I _ţ * *n *enP. 5 .m m ~u>.. v -O m •- ■■rU:- 'hi-o
„pe rsoaea viitcirului”. Incluziunea sau preda m inanţa une
3ers onalităti şi nmdauiaL -m .:. v, com porta
IllOţional, vise, semnificaţie, spiritualitate et - »ilC: 0
>•- ^ <V •:» c 4 .:C- *îw1 Js fiUî’ 1:'' U-m'* ■i ’;u UU
ii r c^. cUimn v ^.-auA JD r\i : -mei m me:n” ;<m
' i:1î , ; < ; c îiHc.iC’na \U :!l’ UH': 0 •*!~* 'îfc! 13:*};,* *.-
vC i t:\ », -,»nr ;t/î'o C5^ L m-cv-c merm '-riV;: v 'iOcnrdr
•l'*î4/ -t _^ }: r <i - -kC C!?Ci Vvi *'»>ir-•' - ‘C:: , ' - •m <t- s'"r1^ ‘ <
■ea, C eea ce nu putem spune este că popularitatea fiecărui
ma *; o: <.u ;: „uf Km- . u '-km-um ; -omm ; '-v- :
TERAPIA INDIVIDUALA IN CONTEXT
ii ic m u iiâ id o ia m o o u ^ in iu n m u u de m m e io -tu rc e iv m i a r
• a d i\ iJ a ia la n u r u c a tin e iă m u lt m a i m n » a v t. a n e re t a ^ n d ra ite pi
tn a li/a u id u M u m i U m \ d %k m io ro u a ta m c u t o s c h im b a re e s te
p » s ib i! d d o n a .a g a m e n im de la n e v o ia u n u i re m e d ia kt m o d m a c ro
o rn a tă si fiin d nu - n f n o a în M a rp u z a d a rn ic a F u c in te r e s a m k tp fir
ă n e '/ - -ta. vu -.HmcL iu Jv !k;I iL 'ic m'J «> U a-«ea '* a»f k *•
sau religie, iar partizanii religioşi, critici ai terapiei, au considerat
rsinananza a apari t sui generis chiar dacă Freud era oficial neurolog,
S-a dezvoltat ca op ■ractică completată de o teorie. în mod indiscutabil»
nu a devenit şi nic i nu va deveni ştiinţa naturală pe care şi-o dorea
: . >!** L*. „ O _ a intenţionat sa o construiască» în ciuda unor
Cv •, U'-X ; ... ' .0 are de a realiza o legătură între psihanaliză şi
t'i . Ui • , ' î .. -i n i , : . A,.. 7 j >u •' i'- xanali - ; -xsi a marcat
n 'h - u 'j , rfic - -t-m i. u n î *' j. ■ ! .,
influenţa sa este mult mai accentuată în departamentele de engleză şi
teorie critică decât în departamentele clinice sau ştiinţifice. In orice
caz, s-au stabilit unele cursuri academice de succes pentru studiul
psihanalizei şi psihologiei analitice» iar acestea au reuşit să supra-
' l m m * i >: c : * m .m :a: v, r k m u * m m * x * -m x .
r m m i >î m r m e l m j P *m p c m m pudim î m m c* . c p r r -m
n e d > a o a acer A a tu n foru n em e en îm tem em c d m -. m ^ vio l A *
. * ! -•iiu m ••M ie i:* ' "• ' î.aî*K •'* Ui, ./i v * .rKt îj , e m - c n \y a
a a e îi ten ! - a ’/ |\ i le e > y in p i e te ^ e d a o s -iU v»^ v <♦ r a d i e î K o V , . -
ciplinare
isitic;
vt, >•î. -> .*Cfi<r , *jc \isi ut >C*uiht «Circ Cu *. ‘Emi IvCvU *,
.«s-*,'.. c;*p,;r .' c e h41c a m a tîc îeikliuia J* ♦p u s e u m e d e jiu cc :
* . i ‘ ; d c r r S “;>i C. >p, ' J IxîtklUi CnCirc; c . ‘’CiCUiCt’jc Ji îc c
cetim rcîvi t-m* ijf. rtm kT^mu' penam le p e ie e nv.^r ■
'C- ■Î *'* 'P 'u , mv * >Cr ţ! «» ^ D ,t ,J >•ţ *p; «C,J c
din 10 copii cu tulburări psihice înregistrată în 2004, există mulţi
tsţinători ai intervenţiilor medicale faţă de cele psihoterapeutice. In
od similar, cercetările în expansiune din domeniul neuroştiinţelor
>r aduce argumente fie pentru, cei care susţin identificarea şi
medierea deficienţelor genetice, fie pentru cei care sunt de părere
[ există o legătură între experienţele timpurii plăcute şi ulterioara
;zvoltare optimă a creierului şi a comportamentului sănătos din
met de vedere psihic (Cozolino 2002). Domeniul In expansiune al
hgeneticii demonstrează cum, de exemplu, anumite gene se pot
odîflca în urma unor evenimente traumatice din viaţă şi astfel de
spunsuri suni transmise generaţiilor următoare, fapt ce validează infe
rn— - d . , o,. . ... . m m , m . mr . mc r . 1
C i ’: ICC -li'v ' • V t . >.i' •> . - O . . ,
.CC•.: dl C CC > \;sv :•iapa a* »ma..t l "U 1k t*~.::\%>*a ** < a n
■ii o p u o c u p a te U e m a de v ;a lu , i iK a >c a llfi »a m p u -O d a s a»
^u p h m e n ta o l c o p iilo r n e a o .u n b in a le tu c d ik a p a c c c iiix i a r p u rc .i
s im ţit* j t p a c u aJ r c ^ p L X i i y ] w u L p re c u m m ce m m c a u a v ln fttâ p i
a re ia te i m p ia ţa m u n c o in te re s u l c re s c u t p e n tru m i^ a ic u p s i h o l o g «e*
p< - m e s ar p u n a ip c u ia i b in e a ic i i m p un ct i c >u l e i e îd u s u l k y.
te ra p ie i a r îl p re c u rm ţa ţă i e s p e ra n ţe le p re m a tu re si n c c m fic e Ie rn a te
/••o'*' a i î*i -ne o ic* g V* - * '4 0.00 s 1 p... CC i'C '» -c ,C,v/‘
- îc > ; o i cm ie * -e n m • nit e ^ V î . - . a •? p
^ ,,ţ - C'O -
p e V < s,iî N j r ' . e c p I l ^ U e ~**r ^•c, H OfiC i\! toj»eP ou *coaP
de i e ' o m a re i m i ape, \u r n n p â rt ‘ U'i^r* ^ »t'> - • n>u . r ’. * -» ».
iee?Ui Cim s xî x;u ‘-a ‘.miimua c j propj*îf*c?>occ o*
aloi * si practu: pbjonfste
TERAPIA INDIVIDUALĂ ÎN CONTEXT 49
Notă
Mulţumiri
>
Referinţe bibliografice
HMS
M . ( 1992), We
Terapia psihodinamică:
abordarea freudiană
A ie s ^ a n d r a i.c m n iu
Contextul istoric
R( t iu F U ’ * I t m f L J ,m .- îă c m t f u u m im u m :L *u/v ' Cm a m
-U :* '»m îraU m rmcso *’ ^ *«* v, r*» t i v m »m Ucum-
fui ît mmm im ca e u sî ( ^mpi » pe v u m c d- Lf. ■„ 5 m m . >
cuid unu,aud o eoieatd <m pvhu?rm emimj! <p p Fum - mnprm
.a l n‘ «t Fi mom_ st . mc ei a mmm m a . t Fi* Uree' m. pm * i mea
utma a 1 u.^pritm ,L f r . m j i u f u i i F. „md a,) ne mummk iaic-
v«t DuLanaltSa nu \a F u. n-aderată Jaco ,m jîa e u c a m urnă *a muma ’
'■ u r m » r-vrv: ,m , te ‘ ■
,; V ; ; j: i -ţi*]-_*■ .*-1 . . lagerarei
li' ^ te... <,' > *5* ; te - u ' X _U ;.u- -V !
*' - m ,*! te te <»>i L 1 ' -*>. o u; ete /te ^ te
’ ;u«« ' t. m tem: ' 2 , - C--u u: A^ m im mumoAte _
• v .. te t e ' .: .1 . t e t e t e tete » «.u d .ţv . .*■ t ” * e t e r a t e t e J f
Ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Psihanaliza, asa cum a fost vicneeputu in mod original de câne
Fre ud. ne pmzîiitâ mai degrabă o imagine deloc mug imu -arc „ suntem
! flinte conduse de neviiî sexuale şi agresive, suntem invide m . competitiv i
; st adape,strat pulsium criminale chiar st faţă de cm pe mire în mod
: conştient opunem ra îi iubim. Ormâî de mult ne ar pîmma .să credem
: că ceea ce vedem, experim entăm şi cunoaştem este responsabil în
mod direct pentiu tor ceea ce este important în viaţă. Freud pune sub
semnul întrebării credinţele noastre preferate în legătură cu gândirea
; conştientă ca fiind definiţia ultimă a experienţei noastre Ei susţine
mai degrabă că suntem conduşi de gânduri conţiictuale. sentimente
şi dorinţe care suni dincolo de conştiinţa noastră, dar care. fără nici
o urm a de îndoială, ne alectea/ă com portam entul - din spatele
scenei, aşa cura >c artă.
Chiar de la început, psihanaliza a pus sub semnul întrebării
încrederea pe care o putem acorda comunicării umane. Eh ne învaţă
să mi a\em niciodată incredeae în eram ce pare a fi ev idem este
msţinâloarea unei atiîudh»*; rara!-;*- raepo a- fată de viaţă >i faţă de
rarenţnle mustre «.onşuenie A teu huma m inCimniă deoara e Frcad
.i afirmat -ol suntem frate capa buc de aiirmki/tmmmm \ putea iraarars
:mra A fie vfryerarsiSi arabă uc c cerat»m mo ■ r j o -o da ea
oii o>mra „ a Omp -Os mm pa, U. :m mm .m - v, uir< sipr, m mj amOai
ra. pun ra o uperura car putem 0 si ciipirmi r, Jtferaie dnerara >*
ime* H'! tară a o CÎar cine sau eo anume rate rasfrararaid? j,
î - v i fi \|v , a rpa . „m raci -r -iu mame raic o»arat v e somora» ce-;
rajfm ui ramp a uram raoflral * ,i no»: m m m rau vi; j l i r m r a i . m r dm
\ mU ra-usira* idee <d- *m-j-, * s-o 'SC. ra otom o: p\d«mmJ»/j
m fvrapv-» io,a > ( ommt mmmm mturae o. : ra mo, dintre ora d u p iA
•X!c urat puderrace rate •si F urai rcAimvOc I a Lmiid că raperaetCem
n ' 'C»\ mol îPi\ \V;U * \m î- eO;: ? Ut i ! •: o. ’
te «um I o ci i ”m , :j : iituUtem m p n c î t e u u ; * mu mt e
muUrte/ r r t: n c e v w uhu num ui lUciccpeiaO vv.o omc.' ci mmm
ui tupiî o r u c u n n u m a teci m s i a n t e : vuite -ce ute n o ; ? u
' apmvm vvntemipc A cucii no? 0 o*»psiaer::te f m irr-î. nic d o m n e
Ce p c î v outem o îu*umc fin mc cu propria emite,i -o nrop- c i -.ti te'
pTî ?nten Sc rudr « ,i-j ornam r .m p r ' tepm te * m n Un* ■ st i teV
u pcteinc m o e n t î O u c u mine vc p*Mte ii ' m i t e d c r r mm im o .m v
tetem •înneete
B a r o c \ t) i ruine mmmm Jucte* n- ; . tet mm a r u cu * comute
Cu? »>* dc ,*'C"u *'-*'< • \ cu te n nume u te o tetem,- au Um*:
’ , , ud te :te • u *' f',1, C C> i\C -j.; ' ’ f'C*•te' ' >1r, - '> C* C •,>:
^ udc 4," - te : - e>. o m *> 've*m d , p-cte im
fizică. Freud credea că noi investim cu energie psihică oamenii,
obiectele sau ideile. Cathexis se referă la cantitatea de energie psihică
* 1e n ! j r ^ rLX td d S L !A ri LnohfLP
o m o a re . tp c d k d p p i\ a c o p ie u rc u c A c e s t p u n c t de ce -.k u
. ‘ - n r c !'; «c ’V - u p c c fA p « o jp in n a tu n ; m p u t tc m rjk d x _
*-1ivele terapie:
O ke■
* r -_ d . . . ;« a Jv Va v a.a k l a Va V ‘iW f faV ! -
î\> U ’ U a %i "C <U M ^ ’v«V 'îl “• M U ' x,*M in Jt pMl'.ULiîl/ 1 vU 'i
r-C usk PC
1s .: s : C I, ! c o m o O k O u iU :k JOU: ia U .S O a .s o , o .o P l a
•'eforpredo/ma
d .p Op s f i’\* ^4 ’^-C ' , u . ' 8c. uf.,uf u- ţa T»* .' i ,.i ■m-
L îm ife ie a b o r d ă r ii
Ufe O rii
Clientul
Tony, un tânăr d© 13 sn i, 3 fost trimis d© cătr© m©dicui său îs
> 3 - **'»•» ' J -5 if'.'- "-ti, 7 1- î* s. <«- - 3:0*0 'O
b u o | si
i§ i n i n j a i s u e i i irupeo uip aiunujajţBd 8 J| uî BjnpOaj bobi
BS 0 JBO 0 Aipm pUO O 0 J IJB]0 j d j 0 ţUI JOUfl B9 JBZI|B9 J l§ }ŞO ‘|nj 0 jSUBJţ
no |m o n | i p e Boijduui 15 " e a s a p e 9 u o s a s 0 jbd a j d s a p ((BJonj b “
5p msaoojd 0 1 S0 BisaoB ;b 0 j b q b diJB3 13ur»|e ‘ijtiiiu e* ap |ii| BiOi
2| BţBiadaj B0J0OJBO|UI0J p iisa o s ijlSBOU i "-3 -
S-U'F u JUG F- r<U iiuGU l -S< BS BJIjipuai ‘lănio± ijuiuj B
r** 0 ,0 *9 !. 8 :BS0 jj Sî‘ *'-S AU *>0 , <i u' ‘Uu '/ AGjr*' r A î GjF *nt.p ;0 SSL-l
"rAGGB «.I F BJp UO *'‘ AiC U . ;0 j*» ' B15.B0_*V
9~ A- " AU l - n : - f~G 9 > G t G G.u S i l i *v- ' ' GL F'"' 0393031
•fj kt' • GnU -> G j GGJ'M in j O" jU i> B~ f v j .«’ « nAt -‘A v- 0<
*• B 'jr f j ; s u z o ' u a rG A s u rp -t~ : î-
Referinţe bibliografice
Terapia psihodînamica:
a b o rd a re a kleiniana
C o n te x tu l
\ ' î ' ‘f*Tîi«e jk i r ,_î uit <? c ,»‘7ic - f S R * i * n î op •.
„Co CPU CCi i UnUlC „ : i pjî.*- ! 'ii\ Rifihp f-nUU'Jufi
1 :p*! niu tM ^rrî- Re nu l ; •• un ;ur\pi urp*.!*»\ radical
: ’JlUSNC f h r a K l h ? p b î p p r iu 'iii UiblC S CPU ( ‘o u C u
UtxiPPip ? ’t p î-»v cCUPaia l> \ narea ’ Pfk! fJkp
i ' C 1*U p* a pp-'v.î J-pUPa 1n, . j!p
... ii , ■
< :*p:iţ-< j C~ >;
ipoteze te o re tic e
u T ia ip n e u p e r s o a n e *
\ i H ,l I :<,Vt - p ; urd v» n « ir\. *a '* • !.*'•'« iL * ' . S m nC H!
~ ~UU'- . - »" r S * U'U ddU'; S . *n. ' '! ' .n î <j ■ p ’> â p ' v S -
ii .-a ,.pt * r‘«au;a m * - - •;
m ( ’n;.. a* *r*«
S i u . ;î., j ’J ' ţ v '. j j : ; ; M dk! ; .» î p ’►V-i: U *J~-Kdi'A.~- Ud..
u e .ci tui: - ui u n^:k i ,.«U : u * , . ă * , i J n v . ,>.i!r > P u u. ai t e r d . d .. - n
neplăcute.
Pentru bebeluş, foamea este o situaţie înspăimântătoare ; el nu
poate înţelege noţiunea de timp, de răbdare, de tolerare a frustrării.
El nu poate înţelege că astfel de situaţii sunt de natură temporară şi
că foarte curând vor fi urmate de o stare de plăcere pe măsură ce
U \ O SH 1 ' r- , \ ,■IVIDU A
In lucrarea sa, A/fm nn mm- '* ămoui >*h <A om eu *iHH2 ap cari a
•ost pm rentată oi cadrul Brunii Soaetw Melanm Klein a mt rodim
<ouiceptele de d o a i al euhii s« de identificare proiec m ă <ar u lte rio r
«• a »s»tisît!eoiî uajui la Ha/a mîNt/c» Im era de părem iâ aiimus *
o p ii» rjulor pre d * a m * u m in o M m v â m ia ic u i ar,g o m e l e î i o î »v i î s
L a». om la Şi <nvid»a
î ;<5I !uv : ! \ de ' --t \ O ?*■ d».7\ ,. ri - f ' - i * ” <-! COfC o ?;\ KV»’
adC gt1, m mea <i mmăia vi fu no Joi metori î*xiru
unpiUUîU- în uiiburjrcn psihism rdat emanau i tm,g onmui n.,
relaţia dominanta a vopiîuim iu nunta si, iai m m u t do»Ica n,
reiaţiiîc eu cedat:* membri ramam: «n «>eh J: ' unea e.* n -i
m u c stei a asupra u d u lu i v ieţii individuale
Ld- ottu u C'ii exacerbată de aii Ui urni de ane un ; n f, mustrau
d* ee-ou de a iui l u s.cea i t poate iuu 0. Li urne i -5 tuftehe I:!
vOpn iamm se poate bubuia de ceea te are Li un iimmeftf dat Jar te
scurt liîiip această irăue este înlocuita de sen/aţkt de a t. intuit de
m î d ţ t de ft»t >,a-a ce ioc nevoie în termeni de nidimarc iubite
atenţie sau orice aii np de recompensă. Copilul care este lacom dopa
iubire si atenţie o u a de asemenea* Nperiat nu poate danii aceste
lucruri şi altora, u r j a u t fapt exacerbează. tn schimb prnpiia Im
NÎtuatie f\.nilul are nevoie de orice nu se o<uik îipo de mm ie o
prin urmam ce poate aştepta tn nuni rezona hi h ni primească de la
ceilalţi ■' Dacă un , opn ni poale tolera singur frustrai ea şi angoasa,
pot apărat probleme serioase, mai a ies daca mama nu este capabilă
Ci o d e ro io o b m mediem d;o c iit/a depresiei viii a problemekM
iegale dc medm
\mnc >. opidu -r o T" e \o n * r corn mm * o v a r de C u de ucemm
•cjp.e agoecot itxmp itCCa t om m Şi'x o. ~c> m >a rte s . e m e n m
. ;uu-a c i <’•»»<' e t v-*.c . , ’ _t, . ' 1 os e’ a ;e •~r>i,s "•ac-’ '
' 1 ’ * :rC>„< er < v>- IvC >1 1 ! o*. _ w O IV'. t-l e> 1,.. s O :
panica 1’er at* .a - ia de a t i ' is m capa ina, 1' a e . *'ao; , r a .
r.r *nI . ' ite, c N*f -f 0 ‘ g, -e. î 11nai ^ r •“
►
t
viaţă
înviidia e nîc ' aed tre a distrugeoii. Dacă dintr•-un niotiv sau altul
ap vîc sv iubi vkt x1 iC c1c. suia' re dlSa In a nou i S>.<setul eăe.f a« !; ob.JC
- V
MCUj|Ia în. C2m c-g>ihd nu pv ate ave t etej IS* d\ Tc.?îe , jiiimi eepaii
*» nev> *r: pui eirikă d e ;1 >inc;i Cr-îdl obiectul iI**rtf dNite1 iikăi iiiinefe
u, •; !.•!, *'*:«> •k ' *„ 1v'* i Cm*'KCU po «i . mo *-
"m pu u. u c u m o u < ... oum ,u m m m; ; / J k c e m *n
mî: • cmc Cu u* *;c m «ivij./; o.e c rnmv. ujrooc- cmc .*> «« m
i ia» îsKif. - ucu -iL'- .uv; -u e,>u tut >,n» sun: d«k mmmm: ^ s 1
m imâ C vc.i v. nîîj.vpli mic dificil dc mtcies - teama copfylm
cUe tkCfrt uc / ” u rc ■*pm* dep.u k . dar c uc .itukuîţtiuir de UKemâkL
lăcuU ;x a n e , . ;.m:ia ic p u u tm Mum * vira? apun - p m b u m v x
imteiot o*x*„« v m u c m un akc se pmjtc td>eî \ a cat de dtoiiiMi uatu
r- ute deva;-! i ;sjd * du mc mania u copb exacerbând utuaba pe st
natala si t»»odik mc cp * m pruna la caic unde îemei suni predispus'.
\ldam a K m - ce ,.e net a acestei probleme afirmând mi dv>Mk-
icrniîijm . 1 ce du am m li r i ii j îp copîîăik poale tniiao de/v dktm i
moi n lat n Kn.c D s -m ru ai te o u î;im capac date a copilului dv
a d eav Ju a hJm f m am y personala cu iltc chicem m u r ai k
t k âi lifa *fc vale k p* cile rr mim M şl u,m li; I, v p «iitvkk Capaflf
m mme d r t i u y r i v m 1 ne mie Je empufie u n piodiuand finea *
i jpabile <t iîe/x»dic p; u'm sfdâ:; a a re om fi v ă m u i c - v ; : Acu-
im ;u poale atrem n c iit'iih i n u n : eu abddâtn dt e bibi . P
pan u rm ' acremtâf în d e a ir ac***'dm o importanta m o d a m e rm r
re litu f ir , lîpîluîii: _o primul ohiec* rt lat ies cu sânul m â n u ; p ce
mama - u am :i,uib fc m eidti/ia câ dacă acest obicei p rinuî o m
este imichcut! îs: ais tid m Utile in eu !!«tr-ţ> id jiiv d sccm hjh
alune? pet P pc-e ba/»ie m?v*î dezveliârî -atir t'âmîe mc ' ?Kk ^.
pusa msm
P o z iţia d e p r e s i v ă
Poziţia depresivă apare atunci când copilul începe sa >i rec urnesc a
mama. în primele luni de viaţă, copilul este preocupat de integrarea
stirnulilor vizuali. auditivi $; tactili «plăcuţi mu neplăcuţi 5 de cute
este înconjurat. In lumea >u de vis apare -o m karare suficientă
pentru ca acesta să >1 experimenteze mama m pa un obiect total si
nu ca o succesiune dc părţi t a nu mai este satur caro hrătieşk.
itiaitiile cate leagana, o voce care caimeaza, grimase taci ale care fit
inc antă. fie sperie, u o entitate completă, de sine stătătoare, separată,
despărţită de copi! u n o a care poate sta aproape sau poate m
plece, care poate să-.si sărute, să şi neglijeze sau Ai >1 abuzeze
copilul Aceasta înţelegere graduaiâ a procesului de separare, această
conştientizare treţiiată a faptului că una si aceeaşi persoană reprezintă
receptaculul atăt al trăirilor bune cât si al celor rele este transpusă
apoi în interiorul copilului. Copilul este separat de ea. precum este
ca de el, >; poale aiăt să si iubească, mi m sâoji ui ase a manta
Temerea antei imiră dc a tâ an obiect tragi! ce pisate îi dktius m
extinde 111 mod subtil spic o# înţelegere interioara a faptului m peniţe,
dc asemenea. 0 1 disimeâ pe^-u ru rv care o uibeste o di m ie mc
ticvo»e pentru x mpim ci ui \ng u v* > 1 nvbrunat tiu: una pantiiotdâ
m oua deprr>î \ 3 Copilul dev :nc o p i - C :r.v-t dc fi reuh/o
rupe? ea c t ; n u r r ua-Jcgcrn v \ i -u nu 1 dc fa că mr.natâ \cnoA
* atecj 1 d r 1»iO. . u rd .iu s vd o teCc lop iu p pi c o m o l.'isCO" ! pc
.c > U >l im r n m k -cur' sr;O K i s u c i , o O t r * L a .d o* p
u. pî f*_, c , ,;d „ a i m acre . cm m. va n a păr...c
In m mafia denrevvă. răpind va trebui să se confrunte nu doai cu
- m o u i. ; ; i > o : e . i ' < 1,1 H m: ■* dm , 1 0 A m e >. -
gc!o*/«c Anoste procese mips,eu oăo dc ouifikt intuise mie sura
JsOvCtte ca trava! te <f 1- *bn A ,.u? * 'mmdîumu du*, b* jug,taA e
durere psihică In perspectiva kiein ia na, durerea potecă este durere
doare, iar simpla g ratific a re nu o face să d isp a ri Separarea este
: ; ;** c.m s- - *pte m>. ‘tea ; . h C ' î i ^ u ’tete te_ ' < :. >e _ .
sVm * s * ' r m : - eon poate ii din om
V i ! d ' n , " ' > o m ec o acis omite depte '-n pe -..o h a t e o o . ’
it. «ev te v mc nP * kk'iLc dil> I'MS, ;>> nte i ' p v k te teoc O
om t : di «K k m î cteteo fu p u p i carte, o . anini x ude- pe tepltd
ca t i i ^oaî x te‘po*vn a v<a rii parte a d e n , m ă r e normak i îacearta
JlîlPC X C O te O C t e CC d e . U Îp U te h t iîa Ctec epUJ Moţi iJltelete .
V
>• i m i i i i\ ,fim Z u :.Xu-*
' aur'* ■ Im pmrc~. pirirtrt' •rtrtrcv 'i • ibm:, î >v **
i« : ;!• n . ' rt- si ■>rcim i>
m :L* ’ 'j m» m rtm c 'ir .a - ou-* »d:- rt .m.-pj
' yi' W _ X :(fC C\Cf *»itâiâ tJ'îi *f,J OmtUrt î u. CC vm|J c .
> ^ ‘ i ^ *!! Xrt Illrt ««. '* 5 >i ;,î*i 'VXii ' U-1«-t ’ I ”
. 5* ai .-** • - *■ .* • .v. - 'x 1 V: > x .
lecât am presupune);
s „t >'! >, t , • . ; rt \ .: ■ - f / 5 - . ‘r r •\ : ,- "
:ă comportamentul său este sau va fi responsabil de îmbolnăvirea
au moartea părintelui său (Bowlby, 1979: 136-137).
per scria
V
t:cv i* ’ ' î ' ii ,ted u aoC I U ! . Ik l Jpai4 | \ „* :JKÎ de nUCUa^ f
m i■II!t î V % ,}> :v . m* î fu* ai a "kC« va» ,f, pr*0*0 a 1 ’Hv r i*« . •. d i sa\On*i-
I ; Ti - : . a tli: •i ; f Ote u k : „ !e <„j U hf telCa r'i ! I
;;h:a : S‘ :•' e r a U te a >11i •t *«tellte ik -I tete >u vteu» V »i\f
frapau -ia r - r o i e u a r m urrt»asr i r a r e c e a c r u ul pj efib an:i/,i cte
sî j î p s îl U t e - 1 te J c / o t e >1 tel->l re^UihlicJNLd pP UC tele MHth'ÎRr
POiiOî' >ip«a -dlr 'aoil.j liCc'yi îy p*'U,i ţ u '- *a|M,ţr- , -«• v| jU ; I h-*,
teoriei psihanalitice i subliniind mecanismele inconştiente care operează
iu ovin e .u i u n o r vUic vk n u u o?. y v ^ r l-> ş a t e n a ,~r: al o c r a r .
funie nnuTH fotais K ia>.t » dc/v« dpu ,u coi . « a v e p i da h a / a
Sa ne oprim acum asupra unei analogii frecvent folosite, şi anume
• - ' o, *0x1-. . \>i' m m m >< ? ,V ' j a ’ O* nm
curată: circumstanţele vieţii sunt apoi scrise pe această suprafaţă
_ U O ,V ' î "'î i 'ncIp 'V' cVi ; t ;* „p ^ :* m c ’C.*
u%î'i s» 3 ■i a'" "■ -mt 0 ă m imn m ut,,- om mp PCvU:; ni»*
' '«> r '*• ' : *' rgv m 'u r m rm p. m;o o onxcfc
kleinieni pe doi factori:
~T m ic . * ~ ‘p r -u ‘' K I l C u .k - 0 •<* U K P , , U ltU l c
• U P ;, K m Cr . U :U i : ’i s Jc ? ! pC • JC • pCUtoU
' .'“un î ' r C i . * oc _ m mo cm «m „ j cc cp p ; • r r s u m ma
U<tLi OJIUpi '•»c ok; J V *' .n : : «:• -mm ' o ;” î*'*h ;I PClli? p
; 4'n a*ii Ci. âi mân t ' v . ;«r< j mok m . m ~m- • * ' mu m*. ge
'* i!:C _'k C r m .’^m m n*«mv mm m - - Ci mm >,< *
>• m u u r .» o >.- pm »c :
f Yiiounm c ;,r-- i iov muc, O ipm Jm râ m r *> :ri". m „k m C riim
m ... C !l*p<ka . Ivpîm ^ î C i . ^ ; - . a - p pm tJkUp-miPkk
de „a iui avea”.
ifitâti
stru (Hinshelwood,
erapic
todata pi 1 V»«
't_ «.mmia mu
ni şi să etate
. temeri, cu taiitâsur
M W ! xi *a >i H rU *\i >| x ii •
Criterii de selecţie
OarciCtiii m t e vara n enbnî> uit d e m m t i c n u m e m a n ş i e , : n m ta c
Mt-U a; te m e a sm >î -a m m* î m u c v't *nm _* , ' A jm m »pu n c v
-a mc Pi i* citii* borna ir u îu paiim im u ‘c n rup. a nnnu U n a Jm
d ;C <;C. »C - CM v C P * 'a vL -m r A 4U t I >>-iM_ _ î\t • . C
îşi pot exprima alegerea cu privire la tipul de tratament pe care îl
’- m L a : V a 2' - U ^j
sta dependenţa pri : ' ' fee di CrC. C«_ C>c~ s : cmc r cc cum
UTipnem : cc •*mi ; ia* i4/ si o mm am lumTc vrj;cCiP
ea*: nu ■" - . ’CJ pcstî. cp : i mmm: r t d i r t mm:’
- pmPn ei - iu s C - m vrui! auu Jc aprcpiai dc expcrunps i
ţă a pacientului, c •. C - c m - :c-b:îc -c . icLifcc deCoru ar ; .
daiali, î *,tf. --a matul profesional. Te;rapeutul >' . ... cm ies '
ăi mu1 n p m - ia : v m.nuju! o, 'i s ■’cic: *chiar şi pentru u
unent foarte scurt .. Pn;-'* PiUCÎit: ; « -;Sî pentru pacien
SOCil! c • ii *- ' c nz> ,? cC; Uc ar«C;I hi dv i lC dc Iii: C)r’ ' . ' c .v c c ţ
ere a i. -« i • îU f u * mp!c\daîcr iiîîecii u unii dintre pac iei
părţile m :i re. km incumbi.
Ne ptiîeUi -mm p c j r r b ,iţ;vCJtn impIlCU; •Li r m îU* h1 paî.nHc d
camă ctecp oc _>. m ipm aiv -unt J iu slato. Junimile. >cpăune »nu .;
- uj u:un cilci d** nul; m; ir mnnjj a u r e lu a di ii rac putintr a e - p f
Punere* ap, !'.*•*! marirm î ;„!,-ţr < .1* au >d midiei la de/cciircv,
ertci ahanu iiT*|*aLii'C ■ U nana a muma. icam m apr ivau-,
-U «;111h' V ce a cum 'u ' a m — u a —Utpcitm <
MA 0 ' \. o * i i c \ r L cCTs :C-Î r \
nUi u r p a h a t an %
» m^plu a f i -»m p r' C u r - 1z r*"‘" '
pa. i-ă «\ca m!j i u ,- îI r ii-i, ;v. i un* z 'nîc occ'lr tr *r i ia m a a
prc^Riîiea d e a i d e o n t e m utm n .:î di c*aăr,R n * d u x* A .«i I-r u “* i
îuepjoqe afaiituti
stfel, perspectiva
,j" tei ec
sau obiectivelor
• x" ina de
buna şi name oune V ' :\r-; . a lempm m u »r .
fi, în ce I ' Cm : »
_ ‘ exp *»nit m a l î P i u r v : ,drt X> m i l f i m r o c
.CI CCi: a a unor zc .epr: r , m m ma v J, j Oue mmm: *-m X.
vc C ;*'• ;ibîJă doar \itunci ciind :este cerinţe intrinseci pot fi satisfăcute.
Aste■ntând cu iX'r fix Cre s i ,.-U P l; î s’:r p 1v*' -ii ; v, T?
sa ii a b o o *o o c o o o im om contdu. :r a o o f 00*0
vA-ootn a o - o r , a ui s m iv r n o n o o oa» o n -o umor se care o
va-: n o v J e s w .i ş- am :H e c r s d e o o d o m n v o ^ j? ^ . p e r o u
o o v V u of«va : • i w iv ap ev o e
Clientul
H 3 W 2'-d n C o v c a Zn r*re?ed .ivâerj 52 de an. f , are trata
singura v u o o -:.a udmm-sîrator a; unei organic aţe ce punea îa
d'spozitia .o m jv t â ţii o o pun de ioană a 'e iu a î terapia «ducrase
a n o n c f 0 dos terapeut» ce care « a desens ra ne^atisfâcâtor» )
La treeput o n o m o r a t sa ne întâdirn «j cata pe -aptam ână, timp
■te o era în 20C* s a u mas adăuqaî doua > o 1 n \t r,o săptămână,
pe perioada boi«. mame; saie je s s ic a nu d o n 3 dat acordul
pentru aceasta prezentare de t a / ci a a o t c f o : • o cel semn A ra tiv
îa aceasta Este u pacientă dedicată, care munueste- muc. dornica
să d îe lc o g ă co n se c/e n ia p punctuală Aceasta .este povestea ei
!r u 'î w ; suta de arr 7o Europa au a o t d u umplu *evoluţii
sociale 35 de miî.oane de oameni au em igrat pentru a oauta o
nouă cată m altă parte Fugind din calea AloLoaieîor, sarăo»ei,
foamete< ş» persecuţiei ei şnau părăsit păm ânturile natale cultura
şi fam iliile pentru a căuta destinaţi» .egendare care păreau sâ
ofere adăpost, bogâtiv ş> iuujm do n.uncă
Ei au verăt m a o ' <V. M ama Ei danie ş< SUA pân ă c â r d restncţnle
guvernam entale au o p r;î vaiui. dar mult* au d e s c o p e ră că ţari ie lor
adoptive ie erau e pi m d o rea u sâ n ac ce p te . Mut« s-au trezit
m fota unu v î o .o s s g o • a o u Cv r*ecim osuuf sedus- bem de
u- m - r .mau,* c o- osp
f d o s î / o . rin 03' m.-COi "VrV , Je va rîa > parte do m.c-vîe
circumstanls e : v Z* m-*' . ele constituie fade e au Ju>r
cO-o» că -'0 1 m osv 'O'Cn^" St V-U ,v , :C:.î li au fc>st feirmieri,
c,3 C'nVij .un , »• r î l litat 11 •Ui pi : r , >că diri Rornânia.
După 1875 ^ ■>; * r v o : iL r?gat;e de deplasare iilor cIU fost
anulate, 12 membri ai familiei sale5 au hotărât să <smicjre iSUA.
‘e ~'*cc 0 0 o omule Utopie r w i e au aur din Oavtot'va $• aespre
;uminS,.df . - *~ 33 ; ,.'3 ., . f o vOu -* ?'
- i«c-i ui o i >i«, o -i r o u u c iu-/ •v a v o ?3m 3 < . < u 0V.1 311s ,>i<u
To ;a d a o ct o r m v a nev l iî :u -tv .m r , t amu v v n n ^ o v
O ib d e /o o a t * o o
Din nou voeo -egaîe de mume de aur spdtorai a ** dryj
negustori îa bază fanoiide româoeşt» s-a i stabid in Zamb a şf au
:* * r^ s f < u L-m L m<> m smni -a u?* vu smcm *- m-, mc -m?., a
tm nf- ,m m* ' m fu cm ohm.cm n s»? '. c,?m-mi in Z-mm n p«':"' .
.1 se ' ‘ia: a v micăc r i , Ccrmuitciîc
Panou- jaas-; > «a^ .-a, 1 avmm, JO ce m-*>< a >c asamm .n lo^a
' * e t .* -3 aL a r; a n r.d L i, ^ a ţ * e r, • i*-eJ ■ 3 a -.e Z > Taun
•*msma a mo-v m -^ n e te a orcsonvi a 'tarmltm, ce.?a ce ie a
permis e i a ; * ' -aia <ositâ de gri*, Mama Jessma ara cernu stum ie
Za bree ciaccm a r ' uM â ş« lipsita de arrhiţîe a sotu'rn sau Ea
tRofeu Cupa -~s*:na europeană" recunoaştere ş* statal SDaa:
«r t? w a a -r î,is - „i o 1-v e n a e profund materialistă $i t ompetliva
^omnr.Fattm . sa t acere a sa r«vahzeza cu cJesfatârtc pierd jte
a'e coJizace *-■ - o*', e a ^ t mrtn.mîa* r j ni şrv. miciră! R* erau
n d a n un.a as s o n a t are de rsode mamcne şi cumpărător
rpce au urp r>.f-< m- jaee afocana Mama je^sica: era preocupata
de a »; rmfoma = naum-m y R-mia oorrdm^i sa fm re mama tu
m c n s u uta c 3 memorn a eşaîonmm mmermr a mr mmm "du
Zâmbi a
Ir acest nuca» , c . născut de» cops iesmea m trateip ui Ra;^ o
ia dntacta cm >:u; am ,.puî de cela!uit Frâu cuarte h*ne mynjd.
îmboiruti anpe~aDi; ş> rn o 's !a cern mai Pune şcoft Im t am rra-
îarzmi tJessica avea atunci şase a n i} s-a născut Pauhne Noul
eopu1 s e născut cu n ^ara foaiRxp’i aîie qenetma şs a fost cmc ia
bcLume icoa eaşfore
Surcea maternă a Jess^âe Re unq:no mmana a fost chem a Li m
au ne Efa .. bmnem dăora, R .s m c a re ic- oFui r u - e o , ; >-
; a n î rr cm - < d u r.^ s â: '/• ->' •« n-i : v. »r •
A,f-n «ojr^- o-* ; yfcroL 's urnire c t r 'c n r î *• r c e . ’'Vifs e. d».*
. S* e« " t* >r, u -•. r h: ' ’ m „ -i/ - ^ • r ,>t <->1 v s ,
* ' O’ S >, . - */U ■' F e - ;- r - , V' * . «, ' ^ r ;,^s r
Jessica a spus; „Ne plăcea să stăm cu ea —era mereu blândă şi
0
,* -.'' „ o m > fi %t u r ' : ano '"om o ■ * ~ \ f! m r u f
O4 ţ*. \ ; * . 5<' - - O Oi
- 1 r . m '‘o r . m ■ 'ir. cm oe ,ut*. “i o an oouzo
nişte oameni atât de buni.
o. r sar i-se in Zambia, . 1.1 ' n mm m 0 e.î şi a optat pei
iversitate din Marea 0 0,r>* . ,, '-Z.-t.'rC • cercărilor ma
sale de a 'o plaseî într-un „mediu evreiesc"’ şi s-a înscris la Exe
'-Ut; teriţiona :-m mumeîze franceza.
TîmîcIC libată, mir'o
■ - J? rlo
«>T -mt uc : ’ mj >s* ;/ isă de lipsa e
- i i i cfOu- şi 1mm.. 3m , v«- Oiî :.j frJ' ct< 3 *3 - ’ ' Co;;
;ri re siiie şi cmuc r: î^ a io a rf -• - rC iO r a n sale, era foc
: .*c m ' f „'O — leourm m Z ^ o l o , di* o a c n o : a > 'o ^ o c - : « .
'''cu-no * f •. vil 5*a :Z L o m mo m etern m o , o e !e am jrrou ;?
'mo '..m m ‘if- fee*•>*'' i„- oet.i de mum-n:
- c - -7 î o o c c e r ; : ' m _„âf::nm -o-*?
1Z * ; , "i 'Oî ‘O i r.îârco c'. m monom •* j. ora a s m - mmmn
nu mă simt niciodată la fel de atractivă şi de hotărâtă ca a
femei. Am avut câţiva iubiţi, dar după cum anticipam, mai devrer
imss m-m, m mume rr tpuim cm c 1 m i .m -ra ck-u sme. căutau
mvă îmtamenîe r -s fa m! Am ir,f opul o re»stm fu ur« zammar
m i i r >1 sa i pcîmmm; msutmd g avea corm Sîcsm ;â u >şi
va ornam seva centru m ne a a ce m f : stat »n oăruaî cu o Tene:e
cme ou avea ştirea ee $■ >- •' Am a-' apta! acem !ncr ^ A n mers
rmr departe g Lam •r.râm.t cm Roger care cm casatm-t cu ra re
N e i i neam d 3 * N adm-, am saca-matea .edeummm i Eci un opor *
r jn e î mmm -_v ^me nertîm * a uvearr. casa mo a personală şi
* redea ta a ce- m Via re :mm mm A*>n «pai * , ncupat.e ura
a* ee - ce i --me r >:e ‘ e pr ar, uat o mmiei - • jumătate de
e irc ia , unde muram ; i corn: am lucrat 3. He pmoodda sa» cireş
rana când s- m născut cm de- f« a> me- Reper n*. era <ud*tor nu
ma a jcti, era eqoeentrr ş, imn ontica pârntn re nare Fi considera
<emutre 'r^tfuzm ş« strict. Nu o placea pe Paul*ne O considera
dezagreabila Este adera?aî ca romportamenUi! e. stârnea mereu
mgnjomre Am avut grija de ea pentru puţin timp pentru a ?e oferi
o pauză părinţilor T e 1 Ea Îî iubea pe cei doi băieţi a- mei y putea
să a?Da cpja «ie e- ne nenoade s«mrte de nmp aer m-am simţii
uşurata când s-au mtom ruorCij mei Am decis sa « părăsesc pe
Roger tău act cu npâraî c casa, cu amfomd pamat:::, ,:m e. mau
mutai sc hîcui neu tipa, temem fa tăi meu a renunţat ih legaturile
ne mar en k> / m e a de* a o / 1! în scurt tiran după asta sn 19 9 5
Eterna <~t ' - . a>. e:a*n- r * ^ m ur* ec De-A’ r m *.m.—u« sa; cof
1 ter > >- ’• ,' - ’ î ,:-S^ :.:»**«■ » •*> .4-' re *" *f,;\ r . 5 *. *.»
mu % vi mipd m rjnr '.':'«rortap-trfî» J m ; ■mtem15 0 1 , ş
o. v - ^ ** m > *■ v *~m S* m . r o d J^m- a m * ata ^ a n ;
>' ^ J , S :i VS îrîŞl mor *mim ,m mm imm m- m rma >! a, m
j. . i m .-. . m>'. ■ u y r
- Fm - a :1 ? c ne ?.< te- m xemm m» ^ . , 1 3 ş bmdcrm
da ■*«,,.! 1 .* •' •'m ’ f^ ip p -u frai-vcm ’.m maro-» ■• - mrorm a-, isa
.1 - sammt ; ru* mi tata* înr ara rar Sa mcasafonse
S a r ^ »* ^ --a ’ ■ît* :«:n^ r, c^ndr^m %â rnml omabmo baroan
atâf :m a v r^ a"'* >? mst ş; ma* >i;ngi Pe una a drmcr*s-n ea
fmm f mu, mmm muT Era ^mpfmats «ntr o -mape cu uri ai!
biteoii mr-at'-" * m u »■m> mte-vc p demme legat' 1 io î'ep^tnv'm *
ro e: A vua mmm l j t ,3 - r r v S fe Terne* ş i »n -m »d e m l e m
m ş m i F*mi m e c roteu -ne mm a t mau p re o : pat ce p ro b m rm 'c
fmomm ua>e dmarţm u~ * -y ş. tr odrim aomncam -ă*"-: <n
r fu d ii ' ^*r*ual\ C 3 r- era a m m i rnămter d e r ,m m m e *te. o u t e .
s r e '3 UM-Mt î - ^ fi a 1 »ma cea e a ! buca'
o a c - : - : . : a \ - >,a. :a -
Or-mc 1 v\i: j ’ / uL-me m .-u l.l.U-a cojcc v î ’> 3 n.Uă
mj:mm • r : '• j- J v - rom cm* ■;u r mm \jl 3 3-—- - o
op- t ; ,j mmm .* '•• »*' a' ' ' "• --‘-l ÎO T are t ^Vr mo a
-î';?3 O* m ~-~i îra* -3 c r - C U •V -O Im 3 m U>-v*«3» 3.- 3''.r'3c 3
V 3 ;dtrm> mmmU ?m* ; *- m: mci; mu m. m*m:m « o ^ Om '« 3 mrmm
<:aid Ci u r ' ju mmmet: mu .r.c* ;m~ . r~* mdam* r ; m ă
*'/v; a .mp ' „-m*: „33>o Om \ u <•'' iv ' .‘«'„\Vi-o *•' • «■O v mj>’i 3 dmmCm.'f 3
.-ti i-3 3 3 3 * 0 ;*t ^ m oc - m ;'ar< ; . . 3 .
Am subliniat anteri or în acest capitol că practica ; r -,33“‘ 33 e«
psihodina:mice» cu metcsdologia sa unică» baza * 3.0 * - Şl
contratrar•Sîe' Ca, *adri 3 ar-aî.rs; , - -0 r;*..i c vidual intensiv al
' c>^ ‘l'dji-.i, '> • Hţf-Î , r~'hi't: a:up*^ mfccS a- r O>tv,; * !f: O- m?» -:jţ
-!=- m u—im. ti- , ' mm-mum^ J'iuHlPi m h < kmmmo T ^ r m*m .aij
o-OC cOCI i :/'i <a.r*«j'-r '>:* -Vmf-m mmmiA ' m ar- \rmd
c^r mom» «,
5 m-umm mZ-m»-' ? m o»mmm 3 - - 3- tji, • ' r .3 3 . * m'6 *
r v'f*-ao3 r- ' 3 3 ^ 1 3 : 3 - ^ 3 3 0 . t ’•:* „ *- W Ii- - om a :m'îî>*:jî!
mm 3*a •'• 3mrm*mmi ■:1 mod r:c:rar33!-?r„ > • •?>••■ , 'c-o^e*
--:a ,3 3 33 V 3 ■*^30* Vif-'-'- «^"r*. •' î»'»- 3 3 ^ **» -3 : ^ 1 3 $»
" '33 fa a .3. -':'3 -3 s ;i :c-’a-:hr t*o-. * jar: *^-*0 a* 'vj
r-^ C 0 r C vor/.i
putut să fie.
? t;- . t ;'t ' h ■ ,, m r -"a t*: -î Cu 4'3 U; S.uPa bl
inima mamei mele? Au fost momente în care am invidiat-o; capa
citatea ei de a-i distra pe alţii» gustul la haine şi manierele sale.
Putea sâ fie fermecătoare pentru unele persoane care habar nu
de -''ase
îrnm m m a o ‘o n mî^m-tsa ;; m n d ; :• :•• xî u^t ir r a m m
:,-a i.nm p-^-’ .a ?.* ap m atunci .:â*»a d m m puuîa m u m em ,m-c
m ; e mc! -'‘a v e - ea „mvîabsâ NeDunnta Je a VOmc u maru *m
mm ;ruţ da m ; • cm 'V ‘ ^ •'ic- ât Lî mpmrn- jm mrn '^rmrţa^t' 0
sm
M- i e ,».m rm u ?m , s^o e tm m m e re*ento3;e da <,m nvnHat l i
sm m c i* v r î[ r : m a «ntrunsie -n c a m jeeşvas A m m * m m
.or oi mâne m m *. *' -m aşi mi.anmima reprimam obm em a mv»
nor,t aşter. m m i > m r ■»patmfita de hxayîe şs tnriibfîim anîenuam
omn mt-m i mb -• -: ne.1» n m mute mnp.&îo s* sabshjci\m m m
i u si na aa > mc ~*mu o r n a m nmoaştem m conmb* de s!o\-
..a.’ i m ' a U; - î : m '»nMr«_ H :r 3 'UCCd ‘Tt.*r~:â s.i $- m rm l0
CP C u m r*% Si ^ . em s '. o ;1rţv .,,:t c m u r i.3 tn m m m 5‘ pa
[ L o m ’ Pune ^ d;ţ3^ 0:i mSS ^3- 3 3re spm .*.3 ,,-3 p OlmPm , '
'o m m oîe
Pmm m rs'rcap'îfţA, pam sâm , u ^ m m tei re m:mp ,/<
ax;sta m m ram .o b m j/a or’ re oiupens ilefm l;, am u > magm
f*r,3s3 3‘e m s p m : .1 ,3 an pe ş- s m o L de rea. pentru mL- m u
cm Î!rms de m b a m a rm h m m m m im
*- m m a m t ; cere Jmsvm rare m rt spus mi a ~ im m omgem,».
pm rm . m a^zjt <n cadru? ferapm ca fur.a c-va ^u care a îneaţa: ru
:-‘n r. a i:at fir ri fardid ră refsctia este r e a tk a naţia- m m m
ea îşi are rădăcinile în chiar felul nostru de-a fi» pe care psiho-
muc> < i reuşit m n e*p; n., mia m ♦ c; r ' n • Pas : u •', ,
dicţiilor şi modurilor sale intuitive de gândire.
m.-mrin te biblio g ra fice
.ein, M. (19•■'_ > \i 'h ' "*'i M’f«X oo-H r nn-rheitom ■F i 7 n -qrr mei i.
Lee
CAPITOLUL 4
Terapia psihodinamică:
abordarea jungiană
Anti ('asemeni
Contextul istoric
Termenul n'ihol‘>gttr anahti 'ă a fost folosit de psihiatrul elveţian
Cari (iiisiuv June ( Î87S idol ? pentru a desene abordarea >a p ru in d
psihologia s. psihoterapia abisală Abordarea iui Jung pri\ ind psihicul
uman im pulsurile sale. d eşt e<«ngruentâ iu o perspectivă psiho-
dinainte ă. pre/m tă câteva tiâv îtu ti drum eţie mai rlm în *;cea ce
pn ve*r aCvCiiînl p'i^ pe k leitam dcre c polm v, , *»*p
copilăria Im june a î-»si ihaîvaiă de f>JdL; fie* t s» eueUOikl
e e Cforme i\f» ţia cui CitaJ “aii • eî•' era pastoir, şi cu mama sa a fc
preCă ir-|i - **4 , 1Urm,: i î A • tara’t că vc
pet i%s e >
le culturale la c a fost supus au fost facto
m X 'fîn J v ? ■propria subiectiv it<
a alfirma!: „orice; teor •o e !- n * ! . d . imdusiv ia mea - are caractei
oricî comcMum subiective i înec : • vu>,
■ fi A — * ' , - 1 ^ -a lîic
V : H* .ti -A , aUc MOlf uKii mACCm in ‘ M, fim Jenat
_ fi .a !'•> k.ue m»\ t imrn.tmm .* mi huni aM; etmorîantă,
ar mai aleîs teimnenui noiiiî»,,‘ » „aces :a fin ih 1° a a. ? mmm ' h u n ii
r;
:-a'all4
mmm
x - f i m J Rmmra ’Adnm n ;. . zrn^ ce cuc nu ? mg am; :z
.zmm m m m w. -:mza;rm m z m m m m m m t \ mi h d z : i z §ram
lung un tratat alchimic chinezesc, The Secret o f îhe Golden
.p a ie le leo reu ce
,ru a g ti e a p e r s u a l e -
rum ea*
jv p;-j n c o m p u Pinr .
kleinieni j t »M A 'I v E X i f î e
M U - a ii M M M
diversitatea care există în j \ m " ' > r m jR î i ; ' 1 conternDoi M ’ ' ’ : RĂRa , 5
pe care aceasta o posedă. încă, dat fiind fiiptul că est ' p ' i - Vi . î R
M M M . to i CMC E RUM A T T u .a ,t-AR: v MV \ ' a V' V -R‘ V»
M •* ' M : tR-V RE ‘U a ' M I i V a ÎR A iS R R A - J vr^M re.
" t o >| 4 .ţV j'.M -r , a Ţ r ,!' C k Mâ M '"'a/ t :»!> »*'î î r * psihicului de
Metapsihologie
Pui punctul tk v,- u »• j ‘ fnefatmîliMogiep lung datoieu/n toaiu
m nh modelului om-iăm^ De atemplu ambii au în comun ca pun. r
icnti aI. mtcrac riuîH’i di r a m a. economică u r muitie i frasinii M
li’narfiicr si etonon,k a ale na a ie iul ni lai îtmg sânt articulate mn
uivt*Ntiîca a:oerc»in psihice \ v\ n a d a d i î r a n da eshivalcruâ. in
sfe1ele lopag: alice ale u o i p r c w ti l a P , „nuuintienluiai per o m a r ^
Jmonsîicntului u - r ; i ) \ “
( ’ousueniul aia aicpf centru .miiP acesta fund agerind pahn pc
vCir un :ndi\?d îi identifică prin pronumele ..cu" Persoana m eîlm
fii ^rrn c îk j m ^kns <«Mpmfijniku st eMe masca pe care indrudut ^
pic/irita kmiu A 3tnhra ' se aîla in inconştientul pers» *nal m reprezinte
foam avele a>pcUc vare Mint văzute cj inck/uahilr* ne câfre cu ş«
Care pi iii urmare, sunt letulite Cititoru cate uoie.se M atic mas
niiibc !mp ic aecM :i>p\x» poi muuu ur.entc mumne tic Iu1 i a same. a
\iîa"e .. UdiuLU asCSiaCa îu - a !î *«'U-U-ii <> i MM «a ‘
.IU- M i d l s C i u t v n - k e j u p k Ia SlC uZ a n l D ' C î K M M pMr, u C t C i .
''Ut *^•i .,i; i *; k a . ..aU f' *' mM, ; j„»amz a. <ps : «a* m-
tmapa 0 ! !<'Mr>a ; «loca s:r«d:! Ml p ,.j ;»> . emlar a iiiZk ‘
Uî'a’, 'Uî> Ml> inpjV tcli!-tfl*'i U' asa •o«;:Ut S j a »•" *
P iv/s' 4 . 1 - 1 >.Mv M\pM «meniaU U: Ula.i ^iia’t* ♦ aJ«. . p.Uv *Uk .
‘V nud iracreî. >k uu prevaletiia , st. i ,yc*»că m«a* .dm -.u-c vmmio
(Uîcr.al M. j; tU,fij%iCi Ui <oî( < -oa •**t*. ,tUi’•i_* ^a iU '\t ag i .
în Niiirus ' ’o ; m ^trpaaiai, u; j i , . , - *- ; m n l:eI .'ăc: î|V imep 'vă
pâlriî! da 'V kiilstuiifăi.
162 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
-■ L« J u L lL .a n a l P r . - . t - a m a u iuăix *cs c. m î c ai a la d u ga de
i ' x *1 A M A MULA A ';'' UM A4îV A .Mlpi V* ‘AM IC jS^iisn. îll
*-L*' i Va A i A H i.if * Aîî'iAli'iu!';.-.? ilîA tiîA J ■„ ' a -,» Mii! va c A AI^UMai j
!U 0 'U<UUU ■
; v U' S?te ;v»U ' _ ■, ,m <. - : U'.'- «
nu trebuie să fie şi logic. Valorile legate de domeniul uman stau
Vi/V 1 'î'r ■ tentei" CUC - î v .te** ■ ' v te ->.U
tete -V:î i e u te . • temute; temum hte»v*;.*te-- y \
rreV' te e e m m e atu ’te teîte 1 1 utere te tete de v, Ute- U: tem e e
»;*< e i ii.Uitv* te, •, m u * , h a. tete teite im ete-e a i *»**' ei I u te e u 18 ■ir 1 *
te.tur;, \teteeir a n nun --ura 'te e te rn e in ’uVi vr:
trecu* •'UevsttMU Uc c e u te f -eu m ua te* j m. iubm te \ n c
•cS-Sr e e iUtete5- Ue e UU’te -t'U te; Se 2 tee, ' *'■ te' " e'e * m u*-
p î'Ji vM M J f M ; - **,u . g : ; T: i v . ✓ ,« * <1 eu sia p?\rC U r.C e 1J l i UVfj
CLgruhvi vj mtdcag < m;m duaa ^t *c**ini\ ic/c Li pn iu M -a i umană
ik liNf l r\ ţhm m aU ;hm .îl Jrkia sc u 4vÎUHi IM ICdCt c .1; aed iLUC«.t
‘--i dr adapă imn-v râul a;
ifuliVî/;? ;j«V a a - „bmdaK îCiMXom pi UI Mici Medii! •dtluhll >1
simter* t m ă sa iu io m u Mir o manieră ordinală si piutii ficatâ si î>i
Jr.rcM mi >1 v\*r»tîs««; , v \ iiita i j u \n dcui/ u va<c con Jiu spîa tuialiiatc.
iie^diicl apoi la aSfCM’;t Indu >zn sate pieţeia *etk\ na an tendinţa de
a I: -iruci arap. si aip.u a au m ah- ,i dai ea lor fade -M^-nanta diferen
t e rea tern.eradic . îcHeeîie' \ o b *sit unica am M , ' „judecată"
nîiMtM dan fi ’ ipun a-u pîvdispu^ spic ICtOa =il oal
Fapîtu < t: ou.» > du«n peiuu- -j'>‘ u i s -h f-' >ţ painai sa
m i ‘-«a, >* ; ja s , , ' î4m - v , ivk u , «a ,a v . - . i s v S i!-. w i c a
roîfiopjîi î ^ a ,to. >tu\ Je u lupi«r .ă v a iirnepuf acu\ uatea ca
ps;hi mm b ^ e îts ’d -st, {du -.m >, i y nî ;î ‘. vontmtjă vresiere
TERAPIA PSI HO DIN AMICĂ ; ABORDAREA I UNGI ANĂ 165
P o E kO
U P rî.' ,7h M i r . i U-* m odiim m trj i a ^ g u i p j -a p i n i u p u d -j j
r d a l D - a u ** ;p u a > î a 4 e tb >/d« i u i *und iul b i n a r p m n e o n t î ome E
îi« m m a u Jti*o <* - ea- m n va v.hi/EircaĂi itntîim «a p a r t e dm
im v e i • m u m n n i ! »r p . , eh AiAfianHi! L t ik a îi v în c o n ş t i e n t , m « e Le
vjhitt«n a eviEcOuE p^R iPuii-a a n e i Nc-irinit^ant a d is c u m u îiii v
m i o p 1-* m m c n i u i m - boA ci-r
I W u m . dtitud;rx\§ u n i i rv<t l e n t a a i u î iunp faţa d e p u h * »p:ttoîogk
poat r A m / i c a m îi ; u i a O K v a e u m im ul i d h a g n astA e le clinic
utfM iîae ataiPr inimos :i aîera irtcdtcibuî 1 au anala v n m ia u
nu î- aiUUf p- paE’EEl iGCIÎtCIlîUl vUivIE tkk* povcGcJ ' iJtillE
lMr>3 I 4Ă - v o i , A i K « dc vedeto a dus ia *>conveni! arc a ti aiam.cn
Uiim t i vit: o utm terapeuţi jungi cm asupra po\eutî mu nurului
in d u r m u m *modjptam u* a ? pum pa mdn ,.j Ai vi ohmia sănautm
psitm a Ambivalenţa curiera It din paifmlogta ubiviid a arc cm
legam dc pMhop n L m m podu î e d ^ u â p i tl‘ e u c ' G ; ut l u n a :
luneiaiLi' *'NaiiiUi A î uisun.
Ca rezultat, psihologia analitică avea lipsuri mari în formarea
• :*m ml > 0 a lU ' a îU;C* »*! jE. a ţv E a ;E i s î . m* E U * <,
timpL !< a. m !ta m muiCEt i .un:* ; m a.* r : u .\R ;- a a. >
EI a . . «a C a. C -L EiCtUm 'E' f E' ‘ Ea'*" * ' ». ' J E ' E : .
A p a n a j E ' E a a n i p-. i a - •
*u a E i : ** »* : a' . 1 ’ , «s > ' •. a ^ ;E •
. X Î J r f î a , ^ ; a EEIFA.lOv, :,a ; «Vi a Ui a E - t * L ?î vi m v e L' E *!
urina n îc -ru H *» p r e a J c a i n n r«ml 1 ^ m l o, a b / D - '■
i ‘' • k;'< k • r ; , U . i .« "C ‘ " 1 < 'k I
a-numita abordare teleologică din psihologia clasică analitică şi
e la bază doctrina cauzelor finale a lui Anstotel. Din acest punct
i vedere, fenomenele psihologice sunt studiate pentru a afla ce sunt
- v- : •f • '• m , \ s>*' -r o >:!'c.v , o ‘«r
'* '. . -m j c l:m c o i - r „» v ,r. ' -* m , u m . j m ug
Practică
Owecîiveie terapie!
'• o ^ ţ v; i I d'jj s MS»! * Ornic iii ÎOOipiCI
Criterii de selecţie
Terapeuţii jungieni se referă de obicei la persoanele care vin la
terapie ca fiind mai degrabă „pacienţi” decât „clienţi”, cee
legătură cu conceptul de suferinţă inerent pentru acel cuvânt, extensia
acestuia fiind faptul că fiecare terapeut a trecut la rândul său prin
propîa terapie dureroasă. Termenul exprim ă şi răbdarea de care va fi
nevoie într-o terapie de lungă durată. în cele din urmă, „analiză” şi
„terapie” sunt termenii folosiţi în tratamentul „pacienţilor” care
sunt văzuţi de două sau mai nselte ori pe săptămână. Aceasta este o
modalitate simplă de a diferenţia acest tip de terapie de „consiliere”,
care este folosit cu referire la munca cu „clienţii” , care are loc într-o
şedinţă pe săptămână. Totuşi, trebuie subliniat faptul că acestea nu
sunt nişte definiţii clare şi tranşante, deoarece un pacient care se
întâlneşte o dată pe săptămână cu un terapeut poate fi mai degrabă
în analiză decât în consiliere.
Termenii „analiză” şi „psihoterapie” nu pot fi diferenţiaţi în mod
clar. u modalitate de a realiza acest lucra este de a considera analiza
ca o activitate mai profundă şi mai de lungă durată decât psihoterapia.
me iu m nu renuie o m idu e a ti dorn «>o * m e r r e meri; a psiftoso
m um a ir pmeu u r n im i Uj u i i î c ' îIui ana!in. I ii aii Y g v u demn
de retinar este e j p u i , sui aiuniic este un pnmu! rund o r d i u e între
lî.u «Minere s» * j un rapnit autentic m m ei m ie nci cetr pentru a tace
pomtVa o aUivifaU n e u t r ă li km nu ix n tu . o n n î n u r e " îmre
a nai; st v pac «cur sini de îa debili ui tciupier ;huih . m n Iip-mă dc
eHcfcpnune mea perna tiautnientiini* b m preiei .mm: a comandarea
imu> iii ie râpe in pa. »enmîui
In di est moment ai t» utila prc/euunaa unui t u r m e i a îduiui în
M.re un simptom fi /ie poale îi tunat atât organic. c ji si analitic
( * pat «ere i s 5 t meepm a nai*-'a v-s -mne u r m îl an1 u r pr-H em a eu
atc s a fu o/entut Ia terapie ei a legală k destrămarea c/Miietei sale.
ueinhinala eu o tuatia pie-blematica m Hui ei adolescent, in muri
î înip a itsit in evidentă rapuii u eia prindă m t r u n complex matein
iicgatu v'iie u ji m iîu u k ite icîapiîe intr-*. mar.ieră distrue tuă La
i a k \ a luiii cilij• -*d u r a i irea terapie/ a lest diagnosticată u i cancer la
-an ct a şutam a operaţie e rm m gkdia unpoaatifa \ avut nevoie de
mmme m mpo» î me-ka mult*. îum ik / î k . in dv ca perioada. nisa
eânu a li»sr peegant i -a iu e e a - i e sine Pin punct de \edere analitic
« mm m - a sjpac - s dt mippm o e b; ne U h m a ton
ms v- a *:t funiru a, 5 m o /e 1 %jî xt mparn v u a r p k x ie săli p
„mamă”.
f” b .■ p :;v,c mo- . . •,>( r . - n îs - o e a - e«
c • v ~7 c v m ■* r 1 v f «*, . uu u u 7 ic c u v \ ;iă m
u.si v „ s ;u c - . • 7*
ă't'tc mă c v ** m V V u c u c u u u c 1. m js’i :ungi cm
. i u . c c c ' C u : *.%u -cu* u mp-*’ c v C. u ' m u.- d«>ja
. :.c o . u v u< ic 1 c ; u : c c * u n u* ! J c î " c- c . ; e m u ia
, - ' îs V U „ c ' c t.. _u ' : 1 * :» V" u . ' u * u„.« V C J t U
dimensiune psihiatriei.
t *■Siiv p<’' . u •"» mpu >c pc jiaoan im -hiii'r
r -! m .O . 0 ""-'r A lîiL î x icO >i
•v a c pom ** - ' . ' ’ Cr»^- •* -m-cî !>} • . -un: \o : .a ap r -
do- • i m s . «ia a a- - a-a p - ^ r ; a.: ui m m m u - te o a r p u n ,
atinge pământul, combinată cu lipsa de control asupra avionului - se
p ’- m ! m. C - ! • . a “V ; i » a t « !U; m atern * dia t e «Or : 10-10'
v- iomm -Man a aTm •* -• *O: •*.* O : ea- IV. ;m j a d * *. u: . J !S L .
a i.V.CO o- m « - - m -. w a iV i t lOteC . k 0.;-.
x imv; m- io a>.; : m mm-* ^ *-ac : lămpi. - mm-mmmm ne ma
im. ‘ trn , L a-mmr ; a aOapvi mNem
! m uv m i'O. . a t e, a p i a a C t e n t a t e a ; l i * k t e Ş t e a , u î * HC rte!
i te t e t e r u teOO te Octe i .... J a >Ute . <te te iu*k.ii*.. ha vi» d* tehte
te v vi: Oiar î\ mp mitea ->m mmc !tea Jmv teah tea ** ilte itetealltev
da c v aii i" 3 v-r . : î.*npţ.;>. aaommmr m ..o monte jcamote a-*,
pi m •mm meu ud *r ah o; * e -teatena tem ^ : p:a urc i vn 9 v
V O:' . . tea - * .1 a* : *0 X i a v- m * ' a " m ’U« d> . Ca
aceasta devine acută.
Când un pacient urmează atât terapie individuală, cât şi o altă
como iic i l
Imn: c ion v.e* v m a amuu aci a iu p nnia iI iRl m \ op aci vvim .*.
unu. îi.iiiMOg pi inaltză pentru toţi vuitorii analişti pe v.enica cano
cm preşedintele Iote aia t nn ml Psvchoa naiv tic Asexuat tom între arm f t e ’;
>i !b !4 Uung. WM s Instrumentul cd mai important al analistului in
anin urnea tempouhcâ oua personal iratea u caractere! proppu. care
iremne modaîe cu o , apm date de conştientizare a limitelor proprii
legare de nmdu! mîhufă* i pe care îl picate tolera dm partea pacun
tulm Această capacitate Jc autoconştiennzare trebuie combinata cu
>.eea ce Ger mod Adkc numea cei patru lî * ht>tn\>î\ i onestitate o
hunupuiv (umani ian » hdmihfy (modestiei şi hum our i umori care
la rândul lor. trebuie te ne tn legătură cu deprinde?ile achiziţionare
pe parcursul uaiumguHm ce întinde de a Umgul mai multor ano
Acesta include terapia pei m>naiă şi mperv i/area. seminal ule teoretice,
întâlnirile ştiinţifice o clinice, care m ca scop construirea unei gândii i
psihologice a terapeutului aflai m trai ning Dezvoltarea profesional)
continuă este necesară pentru menţinerea la /i a practicimiuîin ui
noile idei teoretice st Gînice
limitat.
. ' m m a d m m r d c / m m , . u î n a -L m î
'i, c ,! m • d m . • m1 ’ v a m *. *T' • *1 ;a ; - * ar
' ,m _ ,r> 4, ' *•/* n ■ / ’ J.C ^ r *I apaiiţi. La • ,'v / * "00
Hikilk, _i ' 10: :* ' C n ‘ *. . • \ irtual, nu exişi:ă autodezvl-■ f!r> n/Oca
m >, - u V î 1 •îrapeuţilor, în afara informi*•*0 '^ r- <n e solicitate de
0 U Iv U!li t w.C - ce/. i neuîPi .1 Lin ** 3 Lume 0 ■ 0•c îî .c j j v o r i
1, t cp rm m n imm /•■•ssi.. .Unu u d u p t :C< 0. " c \fc . m m -1 ; \ imc
umnma dc a ;»rcccnic Jec ii st o e m v a lc despic mm Lei >nlmţâ
11 cc 0U1 m '• i' tVl’t 1?,€■' _V* V.n e «urne/ dc mu ba xun: n v U j s C'» ini-a
povmîU :r- " m m m m m îi/a toane n \a d «m m p n ;t aî \ icîii inele
:cro ia m p. • v OC «' „ j dt. CiMÎi m 1 sUc !U m. ni :<»rnîtcnî A
trebuit să m ă lupt în acel■ îTs.ia^ciî _»> OA dr *> m m m m
v L U »* * cu intuiţia <sa farîl i a : / a , e ii- n /îij îi ci «ic c o)/ mândri.
feoarece era un lucr u poz •in p «.-«o- 0 r c n n c SouiL anem m u ene
a calitate Ut mm 3 »' H fUtîcvt da* ni ecaia tcnsaîc p .i-m iicrc
izarea fsmm m c / ’■ea mi m ' 0 * ’ dr >c >c Unde. c • a*' •- *ncîCi
\ii~ , 'te m , î' ! . C ' m ~t„ i iul X CU tUi ;«• i; , ' ; "? 7 *
lui Prend, transferurile s u n t :
ediţii noi sau facsimile ale impulsurilor şi fantasmelor care apar şi devin
: ' te; c. tu- ^ ” ixmte;» rxiix : te te . i t us . i te*!te< u-.
’ ' .u X m ’. *XC X 1 : f ~ te Xtetete • te! 'teX* <-;EC *■,» t ;:t I-, ,
-x |î *i -4 u X« „
P o ro s u l schimbării în terapie
Fri vestii si îKftikni! iu îerapia jungiană a ăst den menfianat. Simpla
melc patologice sun* ude care îl determină pe individ si v mâ Ia
terapie >* se poale cofiodera ci ele deschid drumul către creşterea
conştientizării din partea acelui individ S a arătat de fa în atest
vepUci ă e\ 1*-îciitn nmph meim fi Atu irchaic diagnosticate de un
media penau * a ah di dacă tratamentul nudica) este necesar împreună
cu analiza D a â amptomeîe par a d în nu re măsură nev mtke
adică Pă ut ondinei In pohuc anina ele pol ti tratate în manieră
-maliţiea D«. ‘‘iţa xmtpmoad p •« luamne iu im aire şr mnipij
ps- arc ou/1
Din cecUsU? gorm>vua j n a a e a j m „ _' nulă m a okmtdu u
anume ^ d lă A mm, ţ, mng* mi-C : ! ‘ ’ m.m: r i e : ş r r v
m n u i v e :e| nm.m m ** muci s ; » ş a ^ .. ■ a , j • mmm Jm
i-ue i .iît V ;• ■' > 0 , 1-
’: m - ! S m U* ", ,; *. ' 'U . Uv4(U * • '-Oliv. UvK Ci ai«4 ».k ;J UtO ■
>j
îHilîv nj u Ili 1 , mc poafe u î? tos? m ano a mueaaa vută suK un „ane
a «C i , • rec» e m* - *c ' a s e j amemm t U î ă ş ea-
e.Hlcripfaic \! u*i ;%a 1 a u nm em ^ k m e ;lm m u a u a i o p r i 01
.e cun,t .o m u meteU- 's‘m« .-,a- nae'.lor mai e» aui l CvUicav
kiviiiî de tune arul.- ai Pui, ca fund pm \ indccâtm rămkă provine
el!11 perNpecmvt a d e rk *cic.i'' asupui patologici
M 'i*i «. . 4 m : -m 11*ij'^ *. • .e ‘l îl --"Ci j ’u : .a,
; ,1 •, v-, l - i .s “ *- :d.M i î 1 ' La» O* \ , i *i ie Jfj ,i- is U î !■M. t !| a „«<„•„j C
a \ ?l , * eeM C U ! . p < : 4 X m P l:<' - -a*4 ' J*' : fm _ • -'4 ă • ,<.
a mop peMMkd I- * Cilii ;CM 2‘‘ Jc LI aV_iP UI ICOIU MiU .iL ilnk -v
frtm 1 em;r ertee iluume/ă povmied temi *_uplu Un. ,‘Uu»u prezenta?
■jk<>;; ^a rc-Cc >* 1 v.Ls:1 a , idiCMC , j h\u. >1 mia uC aîtc- !*. ~a v*O*
-e *-1 *1 1 In «'Ut a mciumt liuiiriîc liiîunc xiiaf c*urip!ci îmhrăaait e>
mume de?hrecac fu m . ; etica ca m e d e /m c ;mag mi tepre/mtu
m i. inia un c c m e S e * unei uial'/c pcetamic, a. mulmomam cu
Lairv idUdţUi
,VtM.v incicm* ; u ' , u Juag ana o reprezentare a dublu?»:; vem
]x -.are ii ari raliti -rt ie terapeut şi pacient, ată» la urnei umsucnt
.m >i im -aista rn \ u a w arc faţete multiple de exempiu. atu- b
:n du! tiimmximncrm,, emulai mi v la n o d u l velm n decim m
împle a arama auncm .ti j n iN f^ indivizi K măsura ce analiza
lav e de nivelul Jc \ e m u u i >. ac . ei .u»*muniir»uu! Laplui cm
mpte/enîaî uita lume :n u -i Ja a fu ia iroag ac, mntubi : „ \Jc\u u d
am ’ (June Abd figura b ligm a 4 u mtăţisea/u pe m« Jc
îiiiciiand meu muc am unda ,,umhi a ’ unul de celălalt când dvc.m
iuv.ru apare ai analiza, ci poate dttermina stârnitul procesului
Drti.ă anali/a depusesk acest stadiu, atunu apare o conjuncţie
iraic cei dm piotagonistL care sunt apoi uoitt in actmtatea de a
-ibtirie u meştere a aradului conştientizare. Această situaţie esic
ilustrată m .rtduijancpa ciung, î4J54 figura >u sare mîaţişca/a
.uplu: Uiaiid sex lAtuşi dat tund» tapfif că îmreeu! pi«*ces ana*Ui,
r^sm ir"«u t l r C ia f a c, s n. v j r St ’ f a j i a c a 1*;:, v m m m a sam a C-as '
’ ‘llitULic- a n , K M U> uperano 4 / a a dniire ai Mi mm,,:
.S i S C df 1 \ CtS1J 'i î î «O** ' ‘X' • i . C ' ‘ ’ $i' A‘' ~ • r * ‘•
care sunt Ilustrate în imaginea următoare, Cei doi trebuie să suporte
V ducr : u .o -x s>, ^ ţ i " . 1 -o n . ,r’ -/ * - ^ . n - ;
? AVU A A A ’A - A ^ “. i P r A - A !» i : " L A * - A
Din perspeictva 1ui Jung , Rasa num ilust a LA A.ALira unei ainalize
ice junglei A i{1cursu 1 căreia amilîza viselor se 1s 1!./ . r t prin
iplîficarea"” imaiginiloi >•'«< •. - are le conecteaiiA A M L A
)logice şi culţiirale. .^Imaginaţia activă” poate face parte de
nenea din A*-' q s . Jung 0 descri ‘ ' *v V : .î ochii de: ■M .
a sm?i -
\bordarea dezv’oltării „ V‘Uv -. schîirnbarea ca î■eparafie, AM
rmedîul lucruluî cu tramsferul, a c *r LÂ • î deteriorute şi
: . T ' E ,î A ' . v - A i Jr* m l A E x t i u m A ve ;An C a ;A a a ,
- VPA ,..'r;pn A ' ' L yA CLĂM *AHA a .i A . • . t a m ^ u fr A
având semnificaţie internă, iar capacitatea de a tolera angoasa şi
vinovăţia va creşte.
HA- .‘O, dlAU-AM Un ■ A- A L A A * diîiiLi M
.A : ;A .A A ;I« M .AURt ( A i A î . MA UvA . Ă A~ A - Uo H8|y
s 1* AU 'CA r*AlC Jgîtlci ck' UN Abdt p-lluL AK de ILmUAAlA
AAiiîîA Â auA ncic de rmrypMeofa a ~ mni dep a Mcnle de
A a 1 p ni*n 'c.A v 1 fi: no Aii-aurul dicta» ,v care :l a n paMcniul m
~Lo v- r. :hah aav xai r iiAUs'î mm: o dum ă a ce Mâi ^
h -I-a a
^ â n,v4î > a a a u nu n-.jre mU a h Ă*»UMx?i uni v l fiiHvaîMA
■4v.; A ÎM \ MAC •>« P 'A TM LAT» A AAAiOt AAiîC d l
: : a M Ar i a a e E L
AAAAAtXt "A' ••<: A ' ntAiVO! A LTC/inl i jl!v A,; >.A
dorinţă conştientă şi flexibilă de schimbare şi cu un mecanism de
apărare inconştient împotriva realizării acesteia. Un pacient a descris
în faza incipientă a analizei un vis în care lua apărarea unui om mai
iterpret
Limitele abordării
Jung a fost un experimentalist şi metapsihologia lui s-a dezvoltat din
observaţii fenomenologice. Unele ipoteze jungiene pot determina
prin ele însele cercetări epidemiologice mult mai riguroase decât
? u : ’ciei[iţele teo■riei şi. pra ;ii. clinuce j Hjn lene V J ut *v VPate
de opere1 lu » Mi- . îl Pordliair ire a r ealiz:at siVÎ:V 1 între psihol ogîa
analiticil Şl ’0 V v ;V iză. le afara luierului cu t UUnferul/ n »U1, îi' t«:n!’in ii,
1 3J11 câştigiit de pe u î V 5 ;*î!l 4Ui Vi în etici: IV .« UCV. aţiei
„a w d ine t m w > 1 ' Oe V n “are v j r 11 isteiiţă aile eulm şi d»g pe
urm a fcv t.;irii ean; .pe a. - ■a in:strumceu f " uV W r ce le p ermite
;v, senii lor să intre în contact' cu in -0 V V W pasa lor persecutorii.
în uiItirrV :o ; >: e ea ut <h u,w v graiv 1 3mu *IV V s v Sa lei
lung şi, r\~' *» »v a \ v e!f: s:| psiîiei «Vii • IUh1»f sv •: G Kt invş ienii
«. rî-*Vr ;nit >VO *~î piroşî în cec -1 .*.» u n i >“sfs î efo rturile lor clv 0
t ; Vi Vi m- e: uv^ titate eşec"uni C *.!- unic pr; /itoai r L prv^IfM isele
^ i* , Cil 1v u v *1 • re sîsm, antiîmirlîtîsm şi scîxisiTI.
Exis tă rVU u rc i - - ;• fi vi ud ac<i s t e ;atîtuidini m- dr J w , deşi
G eoffrey Cocks spi ._v; ;<1 v U are r vwV •tuia c ă : ,, Jur .i ! :■« L acord
Thoma
' -., >' ‘ v 1 ’ «v * ' •1 -:’ - ' *»! i • '»r• 5 s .' 4t >,; *: ' * * 4. .' _»
Exemplu de caz
Clientul
Cazul prezentat »na« jos este unu! din htemiîum ele specialitate <a
fel ca şi cele m enţionate anterior Voi încerca sa lustrez terapia
jungianâ prin ‘nterm ediui prezentării acesîu* caz aplicata unei
p a uente cu tulburare obsesiv~compuis«vâ Mai întâi, deşi aş vrea
sâ fac o descriere succinta a pacientei lui Jung care a fost afectată
sever de această tulburare şi cu care acesta a lucrat pe vremea
când era psihiatru la Spitalul Burgholzh, In perioada 1900-1910,
am să prezint cele două motive pentru care acest caz mea atras
atenţia unul este acela ca sim ptom ele com puisive meau adus
am inte de im presionantul personaj literar dr M anette. dm romanul
lui Dickens Poveste despre două oraşe Cel d e -a 1 doilea este
legat de faptul ca acest caz «lusheazâ m odul de gândire al lui
Jung. care ara pslhodmarrzo înainte chiar de a-J întâlni ne Freuc.
asupra tuîburăni*»r rs ih ic e ca a văm i o migme osihoger â Voi fa r^
o schiţă în line man a acele» oaciente îmviVo de a prezenta un caz
t'Ot.v pentru a serm -oxim o -m te* apia ;tr< q a r â r ijjtă ;a m tem aetc-j
a * ecm "m '-e aha «r, spanie: impura»'« uhsesm a
Vesensâ -V ju re ; nîe-nam m H * r ir m u , m
'is -i*"' v >'* * * îj-ra j • • f»-n ^ s a. >c , jr
r! CvH > LV \ uC \ ’-dl aîluOJ c - •|e V’»'• '
u T^ r r*0!cat; , ccdcand rrve^an uuntmue de trecere cu m âîrme Va
’ - ’w ~ • *- - r V ^ " v • i -i - *.. - f e v ?a e » >■ ' Il-q* r / v u„ -
'îl >m ciiapjîm C !V > ,1 * -im e, C C o t '^ .ic g î> ,P
• jv -» • î / ’C m : :• >• ;C-'V i .» m *, ; p > c<
; a c e - o ■^ cm '* pe' cm c jc m c ic 'u l vamte c<-^ ar
r v - A pe ştec-n-v "-J bf f‘c cersvm 'i.c; C m pti cu ş» Uî u
cusut sau msîru t o~:r:r'*' D a te ^ î , ar:cu sa V a îd e e< u .ârstâ de
> ^I '
O;■î
ţ ,J
*% \\|l« \ M.r C\ ^Ct v f! Ut »1 .»*
Epilog
Aş dor» sa u, te: m u t *:• —tomat. U 0 3 la J u g p« ia relatările
sten rum- fu e u u c m f 4- ! ’ . b c u c ş e U e u rm e j »sen ce el
^omea în Eu u n u ' u a U u s ic* .ocup a e per.oada ' 9 13 1919
'i ".00'qt* O ' u T-*m -icio u u* c a <-e ^ J» ^uâ C r i >•>- r »>3ud
i ■m f ’■j ep./Jc sa», : c r •' . ex„u s <u-s u , „s j' ■ u, pu eu ; lift
0,1 d n . jj u c c j i c ; ammP Ir u. c, "‘u .1 , ,>uai
V JO U '" 1 * I u * -r« -i' , a* ^ 1 . u<d
-,'C * C ' ,_i -* ^«’ rC(U ' t-U *'' . 1 ,<X. r_ <c ^ : Im- . , J CjCpTe,
u'uSc a petre; ut mu9 amu Singur, i jm eiand ma»tds pe marginea
:p ,r ^ um, ; • u0 - i U/ -/ U ,n •<-d!ent(
cr.ayniU-u >u u’ o casiu ,uc!c-:j j ;j"- esurn î '1 mare de
cj»ie f . s o j p '. v tn /n ip o i- r m o m - Je c-« c imaqioc -’u cuvânt
^c ' :«u:m c* u* r n - m-- o ’ - s * >• metem* cu e*e
As IM o-;: r-c3u : ' ‘c« o -^uaţie no <a :ar^‘ V: m r r e t s ir t : -utudfo^
cironşt'ente u ^ ai mg a m - a m!ung i9 5 r> 195M
intensă. Rezultatul final este o schimbare permanentă a persona-
r-j - . >n v i J*. * r , x „: >> *t-
a n o a k ş* : r y nu - ; a spm vsYorwjma > m.piorzo -
e l e, Ar , wî r t v . s • ' - v e i m n să V n o m A r 'k..-okw- J i r ) ' *q;m
:mo ,n u rs . - s e c e am u j, a w w wmomi s m !c s
<s ~{ ius ’-s <i*s 3 •' mcnua >« <> mwvw
Referinţe bibliografice
VfU*f ii P-w *. .*» ** \Ah Vy| baothenon H a *
\dk*c li îe"m, ;■ , w ?;,e Ydf Ixodw f
W'î w ;:' \ A x * •s . ^ [ A î Y«s
< jvwulsi:, \ 0 * ' 0 . LvSFxlw In tkn *\ INftxRwwk mi w./'p-,',;
W Sim.s' /' . ♦. '• ' >'- /'*,<' i:' m Ar>>:> som { ».wdr.
Rouneua-
v Ln K ii 'i m • „ ' ;.iS.uS*s. i:,i";i.!' Cu .ouNo u* mi îi mm.tn Ci
aaNxiws '* *i •* |r , s,c ;xp-xw tm m -uSix'X rr l..; nu , /Am - ;
iA :•?4 i»4
' -î. Ir . t ; : !XVm h . » 'ir, n /, J> ;rt [ţ;, t / Rf\X */ / j, ,, r>? !J 1H' O X*
i udra q %Aa V :k -U 4- i.î ’ A» .u m •. P, c *
' w w rcrm ş x //* » *Sr H -X • j as* 1 wdr i kmlkdsc N
KiXidi* Pduî
pdznherucr, H ! »*nw, *w /)r-« -m, w m i s ,•»> Vm F*re
î5a^m Ruok-
'-jrsr. M >: A~X . _• ; •- * x T . ’ - ' . •:
A» ds A n%‘:i
1; r,|s ii ’ v 1 m J *,• > -' ’-r : a * 4 ■ •« ' ' m <- " , ~ •
Fordham, M. (1993), The Making of an Analyst, Londra i Free Associâtion
Books.
au ’*
N I : Piunceton Universîly Press.
utmbert, Ir (1981) , Analysis, Repair and
itern, D. (P585), The Internai Worki of the Infam , New York : Basiic Books.
161 y nvioNiif YHwciioav : yaiwvNiciOHisa YMYmi
CAPITOLUL 5
Terapia adleriană
Jenny Warner, GerharJ Banan r
Contextul Istorii:
Alfred Adia ? î sm » i medic vieriez. a tosc preocupat de fuiorrar ik
fimcuonale memo/m apăreau iu pauenfn ^auau>>i iii»i p â ini <k
mdem ÎÎ/ÎC U:ir c a r X-eeu : llîlfMmc fl/me v.aic ie pomenii <
vuiermţă reală ;>i ie a Iertau v teii Ier In N i l , d a pus Pazele unei nm
dyslaţii, deveniri mai u i / u i Verein Pir Indiv idiialpsvdioloeîe le
perioada NOd NU d parfuiput Ia întâlnirile de miercuri seara ale
'A d u c 1 Psydumetis h v fa \ercihm um e m i u «rana le: emu? AC '
! ‘si ?:ismbiid , d mm mim *. diAm m r,rjr n : m.d d dpum u e . e .
m iîf t arie i Iei Adie? A/m/o imm \ f »mv; *>mm r - j: 4 ne- *#' *
* muu v a f u m e mm m ^ m . m , . -m 'u m m , , .pe m- m *»
;r i.liu n m, m { • ,N« f.,;,. m m m m o » n c mm -* . e -
AUn* -!c >m •sV 'u ;,» ; , d v ut: >- : . j m .« «N> '*> »m <, - *• 1<
o d m m p de macţia de cmone mam m. ev m Jm mmm, .
â- e ‘ - d? e • mim -a,a t ; :e e v ' e . u **'* ik a a:
pmmmiinia sar Sfdn ! m- “n a u d m m m \ *me 1 lKy; hm num- u u
' ' ' r em , .m r.f. Ierni m m , „ *u v-un^* c*mu ni i mmk urnim. u>
uirnaL ( emnilhUm lu îtm m m \ d * , d u * nu m u m e faptei
perspectiva !n« Adia era :n mod mmvukmihd d-ferita de .m*a .» lu.
Preuci; Adler şi Stekel au demis
cu alţi câţiva, au părăsit asociaţi
a-şi continua
i for Adlerian Si
anual, în. divers
Imaginea persoane-
mnortLirea furnic m - j • mlaVopiea t mrjpmi a d L r o c . a r ; ar-,
ia Ama fmiheAm . mm- Piulă a !;n AdIer, susţine mî rumemi m
net ia privin ?fi vomam e v** pentru ca mopiitdc rar să poale
?‘i idamOicme Oameon *u mm mopmile pi niind Cu A pernepim m.-
>uhitu m e u\upf: u r iie!>; m mapei îuoin a vorpnniur toi, a n înit *
si a iniiîăoî im mm suin ui xoncoulaiuu tu ApLtmrea consumi spm
actele ^cupyfî -Vă ei renii v«modei a eă Mame eu Mint i rea tn respon
xiNtn auUKleîe anume a tiiuu. Atxji\kiic\i holisia 7.- ,eno tdm dom;a
poau n de îl uita m mand ne; părţi
Hobsticâ
Termen11 ,jndnidual" dm pohoVeia nuiniduată a hat clili/al d,
\Jfri pentru i ik aîK mmm r, rui mm* i/iod d mvi pemoanc s; »-*
armm e ^ s j * jb. .0: t<- d A v a r :m Pole msm OdLn a Jm a
'"■t'iiiîsv . î’i'.pf-1- . pv- a mm v ",a 1u O- ■e .* .iiCiA al; - - m ^
’JA 1
Ari A
Oameni i au mereu posiMlitatea tic J AcyO JC>dul ‘A A: C AcjXTid
calităţile 'lor n AA' nite n- -a inedi"ui in care . VMyiLA (L
iză despre sine si despre i-i?9 ; creizează o li: C Ap MA Al
item fix ; form»MLi stilul de iAAL AP •' e şî a edn a a circ
'♦ C al ,, jnci oal MLAM a l a *. : a ia i A l a ALA
■■ m -L , C A A A a ^ ,M M M M NUM r u i / ! f ! M m M M M M
l v»r ,
■ ■ ■ ■ II l
-- '-liilt t’ift _I*•• . , CCkLUvtt vUi UrU C-li „■ v'i ;-'ir r J . . 1 'i’n L >r : s'
s a c r e s>«; u i : * u c i u i.u ir P uiunuv IVuv. r t u u c n R 1.; ncX- vr
..u a ^ L ‘Jc a CUtR-s a - u i ' a U,U ' «ir ’ U»li * IttuUi t ; ’ a! OUUv vi .
:c»‘i »cnîecc a î c a î a J : u s k - ’ d u c a ri J e u u e c v u u n f a i c ; v i '» j i i a ! â u
p* > î a t3> » {i 3a <c ii»c i i t J •ude d'ur.ri • d«v * i , r c r "ii . e u t I s"\'
-a p c T U a n J e pt v e : • .e u , , < ini. v a d â tk u - e d i d c c-niun .J**cua J.
*v r 'i i m u l u i ^ i»,iî a de \d l e r i lin iei h f'cu
I r i c i n i/ iî (>^>I»*ni. ; d» >u f l u e n ţ a u n o r a n u m i t e - \ m d i \ t : p r edisp<*
/cîtIC, p R î d Udai >a *Cd v * d aii logc a îfltielliJ u m i l Isi ad Jildcvă a
K d l i f a l c a d e î i r j h î * : j < \.ihK m a tiilo i, u i n * a s t e \n u n d o m u u i e *„ :
ÎRLHa î»»r pe iM H v d a |^ »p tti i c s p ir a a î e i m d d e ^ c b î s e ir o p j ! t o r n i c *
r ia fci ca -v* r>m c i p u tm u ii u u d p„ m *j î * ,b a- dt i m e m i b
p u sonei jar, * p v tk u e b n r dc u ! m rn tu c u r. ni; aii u u i s t b î i t a
UU au »lC'«ac dt V U : d e u >»mpU »vv !t U v , ; gR :jî;c aj^i Jc rajîif lî- i
distorsionată j p u hoiic ului
Schimbarea
t )rp v iu Li cap tare Jm \ u t : ulcî persoane pc.jL* le cm u experienţă
ifietirueioare ia rc o popit ajura ui <i m ,m utic p..mepuile Noile
vop.pori aureole e iu provoacă premiseV meh; tu m fnkn Je viaţă
pot determina o r e \i/iiife a înreresului social, cu o Svaume mnsecutivă
a sentm iem uur de in ie n o n ia u . Noul comportament poale li adoptat
ta ui mare a m cuîdjani oferuc de o alta persoana >au. mat puţin
trec veno , a urinare a unei Jeei/n independente dm partea individului.
Circumstanţele modificate de exemplu, plecarea de aoaxi. partenerii
o r’ p a tim ii sau părăsirea de către parteneri sau părinţi, terminarea
studiilor tre m ^ -t sau ram mc unor examene obţinere* catt pierderea
urau Ioc dc muncă noi dud uite i comportamentul m odificat. D aci
noul comportament jrc re-uitate încurajatoare. aaînri ‘ogiva personală
cate sta !a h.t/a vei hui im mmportamen! este pusă Li încet care şi
oovihp. ie^ i/iuic
\. m V.-UL am m cfcm ra. a ; m . i j o ru- ar«tenor ou mc un m noi
•Jambe comport m. miel ester-o' tăm a. o x h is - N m Jim ue \ d arienii
.st i i i- v a t h l v . . » aop»nmm. rt\ c ! mo*- vem c os l u ă ou
mrt ac acu iL • a , - m •*' * m ic e . : * . •• *-.* •*m - ^ s; o im
crescut. Oamenii trebuie să-şi înţeleagă într-o anumită măsură ideile
* 'O' : s ’. / l ' s »>Uns "• 0 ' i, « . %C|C»*
um ,jj o- ’ . um?u am .J . ,cu .. ww pmdm au c o * .. -v. tu «amare
a 'O L u'C dc vicm U . I 1u r m ; c u »* } x " u t u f m* t b *r -cuim ui iu
.'S './im x . \.. <. C _• <, . m» - < ’ .'it ‘ ^ * * .. . • 10 . | C u t i „ : sl
. u-*, .• m m . « m - m c i i C u r v u .mp-eci* m a*vv vpLibil sunt
<x ' U - "*; i ' IC l V
• •. t w Cil V î Uraţi pt U ' >*»•’ >.1 u ţ -'. 1 S ' 1 !î !*• ' * » i ' ; M i l i t a U i a L
'perna o u i ne ^ _o o m n irc a /a c u p e i * coJiian iu v i s * ar putea
practica
0 D ; e c t : v e i e tor ap>e>
]Ua. U ' Ufu J il v" : r cj vUC \ii: p u “oCx Jc IU ~’LOu U ^Uu s,; m jsi/ Uf U
v ' JJ . A: _ i pt 0. ;'[;!/;• 0 .>* >v<«- J iCU U UUC *.î myr : ak jiuiM.ll ■.
punem y .* *s,i viîI<ca 0 4 -
1110 1 0 . 41 c: i-»r .V umerne u uiuilUi -;
CdpCÎc 0 m U U nu î îU UU iu« mesU p a scoplii dos iterCdiisU
ambele f»mu *• mud j j iîcsiiiidjârc 1 \i>iă o etapa dc icmicniare a
w purilur dc 0 ‘uîiga durata yt dc reajustare a voneeptel or y
au; ud imita pe: ^ u ticc Jupa eiapa lL înţek pere Senili amtîek mpaU
vie iiiîutmfUL ek m nejikn suni ialocuik de c;i u.lcicN sumai m
vfv'J-. ie I t v. sie- , amu pe m u im -u <d îa m ic x umifalt mu
scoica; pa Sc r *ac irăream }k ican/aut- vt-imibupc» io: y pe
vC-opcr i:V m I*X ,y .mg ava; u -Um :J J o P J \ a !ţ d u* grjpor
LxmtJ pai o i j j \ , ix, in cu ^np'd tpeipue *n n*v n?i‘ «h.j.yriic .
adu ornic
1 siajdia.a 0 im-umerea m u reiaţii m nîm m îk
2 destup* m m am.munjer r k m m m „
t *jfuiîk k'H m icim n ;
4. muiufaum re-o unim n.
C O e n ; d e se le c ţie
’: V . . ; r ’ O ’. c * j ;'u V . , îC V ' :~ U
iSil£iSiSH
rr-rt \ ' O” ‘ 'ii * ;; * P.
• •.p"!’ \ \ . ~ ;
juuUU nare pentru *’ . rdatrea uni r .• vrpw rcv 5lente noi §>î greşeli.
-upc.. îte roite? ul va resp-teta r.r^xnp , Oî'CîV !u, u a alege
nportament
apar ,i d lupă ani de zile r. î la înţelegerea iniţiali bine este
Terapui
Cvea Cu *c prez* ma c . era.-nare sie ue mmces > v e i lu ra t
mai nuc .M 1«T cie se.jinte A nebmt sâ-’ .as re- acest cceA 33
presa o^mocu deoarece cea foarte egcisr şi e^/esiv de sensibi’ la
presiunea ectenema uf.ce souctma impusă ar t* tAm resimţită ca
c închisoare Am ,r cepul demersui terapeutic A* m onera aalenanâ
opişrm.îa maczânC : - a A a rt a sAmui de v-a*e - îm epâna cu
snste'aca Amuze. u o r rus ac smş* pm znm :mr nm aşa cum
erau 9* DO Cănrj ,^3 • op?
Puerre a spus .,-3 iu ta ’ sau s a născut în cartea >:za a Elveţiei
A studiat Temcim-j a icmca: m câteva tac SuDam . .Paie. ,em t în
Angua. s-a casator*! cu o englezoaică stilată d n ^ usa m ijlocie şi
s-a siâtnin M ir-m t orăşel d«r Ţara Gainor. unde a profesat na medic
se Punem ou P;erri fusese de asem enea me Ae s* Aerase
pentru Organizaţia Mondială 3 Sănătăţi: ham sugemaî lui Pierre că
tata1 său ş»-a oorP să se ridice *a nivelul acmsîui ideal ş* sâ fie
considerat un om foarte bun. un medic foarte bun şi a muncit mult
pentru a feduca acesî A cru P»eme şt~a Jescns tatăl ca A nd un om
câmp Mâ'M ş, fa n it n : îm pătim it ai imn.cm Ecs uc sonîac care
no era a:ătun m ra*"s:!*e eaceptânc perioada moncedicca când îi
plăcea aâ A că n uîu. acTntât; cu «epic m aer liber A /e a e aură de
om d e o se b : eon -cernea: solia îu: şc după cum P:erre a aflat
uiîeoo1 ?! i c ane te^m; S a jr-vedP apos că tatăl sac a tos! un
afeem e- » '>>* n »e- /ic c u z n u o o re cam o a c -n ru i meu a
?â' um> A poete: im ;-u ,7 a,< - • s r e c e 33 este ponce >a-i fi
m crPcm o A pu n e a - > uda . ^ ... .,«0-'*.;. 3 muns
Ce c .n loz c .a m P oj.., e , , ;* v e ■ ‘ . m o-*. n> : r . 3
fost o dezamăgire puternică pentru el.
M : 'j . ,-i ’ .♦ ■ O ' I > -CC . '■ ' - ’ " >,-iZ3
;o - -v-f.C. ,C >C '-«• , o te . . «r\> ,cu^.t 3 ^
< c e - . , ’s ' 'r * ' ce o' .A* m-rm o r o : ccmcieor
'-i- 3 , . -;-rU r 3 - v,c*.. .Y'wr ' O j- - 3 3 c»-*;' 30
Ofa/caUt d AW;i î 1iî I!- H;eUe k ţmd'uK U<1 ’fdcfU o 4 ho I h W^y 1 h*J !•!
m uU i»u »Iî;s. :» , ; 4 ' ira;;:, •! m ms' mimam '\ .. m ,r ţbv.'e) o
k â n an ic .io r o m c • e-um •.o u i *i «iî n u m ip i i dm b m .m • n e lk ;e e *x e
- a u m m îa U Hi por a Oi* ia a 'a îîa n j.K O i A iî p lo k s H îrm * >1 a U \ | V i îC îik 1
. Imum do *na r;K Vmmn med a ori, i lî p n n n i oi m îâ b w e in 1028,
« raarr.hr y a1 ! V*r\o’Tm m m liiîtl I ,k S-m inim 4 l v'pO'liu! dm a ud ou
% m e f\ fc *î îhc PrcVCufoU *4 ("î Jj \l \ •' k h iio i vTh lîiî: RochcMcT.
Vm u*rK •; 1 ' j oahuâii iiroi ahiiiuih «o .an* .ele -iu th-ineiiti alt;
pbm iyg;ch pMhiatra' u asistentei c»\ iele muu r^rta combinate
pentru dmgnosi urnea y umama ptoniemtha Amor mute*t a io>t
dkăpah'î pcnir». mmpm jnmntaî a scut săi pragm-UK A oi: Rogers
Biografii im Kogeiy Kirsihaiioaum » «'*”*;<, dco ruuiioşftm
vaneîutea înbuent-jioî b >orc m o tu a Iom c^py- ta u.u patul curierei
mk 1 ‘rotesioîiok susţine c b u» m<>J cert, jceom Amd Rogers a
pliitit ia Roche Mm se muistderm ta mod esenţial an diagnostician
y *m îrrapeat rare a ah/eu/â mferpiekin a Caro; -cop, :*>nîbrm
n aJUbt măline** *y <iIr a bora or- rond v tu s r, pipure y V.ţ doaga
, •jrnp<»rtameîUul y mMnntmc Diagnoza a, înmi prora rea sori departe
de preocup:!rik terapeuţilor contemporani ^ciioati pe pe "murnă $a
mir un >e:u larg, deziiii/b ptogresivă a lui Rceers ^au za tâ de
accaie actiâ acf»\ nau. in perioada petrecuta ia Roshesler t marcat
•nceputu! abordăm sa îe unice rl prezintă situaţia. cate a avui loc
iporipc de dărşiud per a ude: sale ia Roi hestei, u« . aie mera cu o
manii de o inteiiceoii Îipiîoai' v. j ! cir ci fiu pie/i nta gîrne tulburări
de , onpcuîaîneea k r - e - eu ir*” va utgmea PîoMeindor se
dkî ai mvpsocv re a . - k ; *uii a d..>tUijno da -c.dri nciaimk J j * mm un
mi vis strategic aboba ou» p .re .i -a om j JiUutî o si mkleaea am:st
'ISO O Io vas, d]!! .1 s 1a > , o : , V de a m J a p m ! e
-ei ^ o -i o x, o? a. î mv(a s - e o mm i - -mim epmahi u
adulţilor, (iand Rogers i-a confirmat acest lucru, ea a cernit imediat
seama - deşi l-au înţeles pe deplin mai târziu - că clientul este cel care
ne m -rn e m <I r > - m m t e s : r . .v - - ÎMf
!;» ,i: v T * u/m * k-u im : ponto to num id - m
>î :*toO A p to - f ’« >k g e h 4 i„u n j T : ? A% '>v,,
T s * 4 ' : l *. 4 4 - ; : -k I V*1 *1 . ^ . S î c X m ; * j v U e t o t o iii' 7 *° ■
tom -<i ip l *< . i 1 a i «a a n«r m * >m 1^45 mina 4: u^m a *» m
l'ia-îi^a to pm»to5.j.. 4, * Atoago 4» -ta rcfaî axe. toto ■vmidtoto
î.-'îrxel Jttoitoto’ a, . cUtls Sto etotofhcto 1:;r i 4 U - « : j f \ '“ a
per»MtK1 d e a t o n - -Mie 1m p au (dur u< U m m n u i t o t o e f ă i m
V ito * i pidglOUCli i -n H toto ' .1 lîc tc m iiiv iî U jU li.fi;; a a touto m to fto
k - ~‘]4U vC iiîlcU «a !'' ' “ : Uî r j ; J J U iH .,1 to k t o : ^ _ U , ;*
i u Ui c m tom j 7m m/p . tv-m u j dtomnit o \ t e aup-tuL i,iu ‘*<
tolto a fYtoţi* 'ic: Jp JL1 a a a |4. Ului! *f* Otoc Ua tontopC-to im >nto «:!
n , x u c k t t o i a , m n u >;•; u ' f - u î , iui: o ^ r u r - u c J e v t o d vi w u i x A c e x«• ux
PtoVh >JegK al \ ^ . * totojiC 4u to^to R.pkto ^ UVUiJ toU ,A
,ntmUa pe: 1«j J j p, beaufi 4t C fiu jfi» a fon ju,uriu g i ium 4jui toem
;i J xî u I j h iii U t o d e L i f u î i l : i de » a t o t i e » V i c i u c y ) U X y
Ipoteze teoretice
ar race-o)
ve puiea
■ ■ ■ ■
!.'■ i r C C '< > Hf : J ^ genc*r.U Mpam bc 0 î-TOc . *jp- ;?
r--*>'!*î m m - : '***: c u r m / ni m m rrc m u u 4 (> *
-;«< - *<: e c , «’ *! i,: î >•*ti»; u e vp u m icoC c/j m '• b
*:*!••' - b ăc~ . *' * u-,'^i«i: O . C C C H C —C C p ‘ >
tulburată este cea care a pierdut, aproape In totalitate, contacti
pc 0r ' ' r ’" Lcnro-c a- w i f^ ^ » w (p r m u r i j*ui!! - j i v e m m ;
A r . „ C CC *• m, 0 ;'- C U' *:i C; . V 'C 'ic*
adaptat în totalitate nevoii disperate de acceptare şi apreciere
a o c ' ro m - c • u Co î <liu. .c c j c -cc , _
;vJ%- ■U r . o ^ ro a . m *■icroi m mc; _ ui ■ a ._
Iu t >'• - iii-. ! . J'- O H . . îd' îOv . A L p*C m a E c • vi. u U ‘ ,î% k '*|U ' -•■
m 0 c m : n JupcO j* :.h L c m !pn/r ,tuO *m
o u o- , sccpi A mu. > c u i r : f i : Cc . i O u a i i : i r ; u o o m
\m , ’ g. cum u m m
i, 'm .m um e m rooC ; « u U u 'c mm ' i i: h m m m r m !«.-
Uv A .. C' m.. U ,' CC . CCC H . CCC - ... ^ U M 4 ; »C'
concept de sine negativ, care este un semn suplimentar de tulbu
la un anumit nivel. In acele situaţii rare în care autodeziluzia
mn« m u m a v u « m m * . îc u iiin tr a x m i e i * o n e e p i de ia c p r i m
ul A e d : A A 4 A C; - ; i î u * .. j P k I U :> i L r C l i c ./, o A A A I Aa a A AU ;
e Aom au jfa dv c^ d i if u i c a z u l i e l ‘ U ( 4 a a» m o d o am ant m
căzui ' lUinic aJc i-ci, : c ; defun >rah»ie uncm de Aahtft t ) d>cî:vc*u v
în cre d e re <m e ; 1 - u , o ce c \ i d r i i | i i t i d e p a \ m o t d i u d e i u e dea n o
fu iiiup Uhu i e z i m ‘v fjpiuîtrci/u <ii Aud vmumua mmmm di
ilid d C o O cclcs-u aa. iA A « l âit J >.JU d i - . . 2 :». »K U o a i k A pr tie p iV
111 schimbare şi are şanse mari de a emite idei creative sau de a iniţia
f o m ; n a .arm ni a;catt\ \u a • a ’^rr ^>n-a u o' • ^ o>
-AiLTDfA HVPviAV : 3 r.
proape In t:otalitate de e
ax A - a , a a a A~ J a A C iio iiL a pa m Li . L .• a o n ^ • :m u o u b iîh ă
m -r d -m U m 'A R - a k j A Lx a m i La >x E a r j ,a a . - < >-x; •. m o i di
s 'd, K.v a L: i*- 1 * ,*•: - *5l 'aaaxx aa !au »* a ■nd»ţî: de
a *f i Ai A , *A H î u '- T j ; ' ! A n 5 O a i ' t * K t AlAA? AC . ' 3 i . ’a U ' - a i I a i î iC l
A 1A :A i l valorii lor Ax K U A , î c p*A - A IA U A !a ; ,.i « n ih U v A
•î ? * : a L a IV ;1 C I’ f 1: J -a A xx , x U 'C L A N nUCA
m u r m u c u u .!-a - . cu •A ^mpL*'* f s*c . i xî om u-dcvAm ar
4 i:*-f- * ; >0 IU p'U-m C. .a UC C,f „cpCtlCf li'-
i UO V ; K< m i i n U a U : , - c O c 'U C CX Cp C p Ui. --p î C m p U ' > , k i;„ v ; i , c
comportament care în w ■CaCCum cie inaaecv; ÂF5
perspeietîvei centrali
iar
nt n U cuc C- x : /XCUxiui a c e e a ce
râ 21 si o 1 u x cţie
;Cc legat
xxtki
ie, 1j inter -->r Cu
f u alte
pp ^
x x -u p i; a -x ; x- -- r.-;Ţ\, -n x x mrj ană ; a rx 'x .m x re, . ,
^cun Oc'-î'o x r j 11 *- cea • v -avem -xu munca ,* x î k x v
tî'irî; x x c -re ' ,x‘ ca a ea '*x x a-*i, cu: -x ?^- ckm s« x x
X " ’. q o C i i - i M - r s î -c- ■. : e x x U . -• X k x C C ■'
• Ă ie n u n e re a u r : dame l u -
rerspecdiva centrata pe perse - >; • tulburet n i psiince susţine ca
im
~ractică
U 0 f0 Ui;Vt,uO lO' ni T a
Terapeutul centrat pe persoană încearcă să stabilească o relaţie cu un
a Ten: ?n . .ni; -R • in ai a c r >: u r -crai . Eruuai/u! iia|»u, xx ^
uiIturU unxleuitau t atiîu/Cx ca;a tiaii u re, *d «neviubi! cedata s-
înţelor care nu se potrivesc cu structură se prezentă. Oscă se
)bţîne o astfel de relaţie, atunci clientul poate spera că va
. te'O , ,, . . expenmisuta treptat libertatea de i te .‘te s ‘Viu;
3d de a fi, care este mai tereureu -!v tete ren - ' steni, rede
VOCCV ’te-U U r" rapeutul ite U V •' u. . r V; a Uf - ; '■ '* -.UU;'Cu
i soluţiilo r, ci asupra profunzimiii relaţionaleî sau asupra a ceea ce
tentată ca o relaţie per teteteua : t e , şi Pine,
982 : 129 teUttetete . Z'te u: te; persoană i.Ui U^te2, te ' Uipiiuc
e bunăvoiie şi pe deplin în relaţia t u J rete’ U3r. Ei cred cii vor avea
• - u ternea clientului prin inie renediul unui angajament c'teterertul
e care su re -- t e. - re e în caii tal e de oameni ' i ' i SC
U‘>U;\ t-’U- teu ; r, ' - te. u propriile slăbiciuni ş:i • îbtăp
i
mvied
au
departe de ,trebuie” şi de un sens al datoriei internaiizat ca
,! C»' • < -. , !(, , '. * ,pt i _ , -■'' r sC 5’■'r
departe de a trăi după standardele impuse de ceilalţi;
spre valorizarea onestităţii şi „autenticităţii” personale şi a celorlalţi
m •.*'*, m. - • _ - c.: r i ' fe 1 e v- c < m - i
spre acceptarea şi valorizarea propriului sine şi a sentimentel<
proprii indiferent dacă simt pozitive sau negative ;
spre valorizarea mai degrabă a trăirii momentului şi a procesul:
de devenire, decât a luptei continue de atingere a obiectivelor
-o o s* „ •/;, j *ix;. ^ V:.n. !1 , fe'fefe.
spre preţuirea relaţiilor apropiate şi dorinţa de mai multă intimitate
s >V' <,*z <■' ^ i. ' ’'• j *« <■m ,*>• ;*■ *l ' ' iw . : ar -1 - 1 r m ■r *
deschis spre toate evenimentele interne şi externe, indiferent c
ferm-n* drt s - !v r t i r
-,un >-j»ek îd»;i-. nai» m n a-ihkicrj - a unui ui fia il .^est fip Jc relaţie,
M uvk aiauivi|ata da *c» a p ia cm u caia pe pe im -oua. »n m ic c ele n u i
ipmmm 'vhanhân apei adesea dai picgăfoen de a uihnota [ram
A n k j a a, . oilulc .t. nu pm î l mutai muitumie ^Lu C hu.ţu din
.ivevm valea ni "‘a uuvadvu adesea v,i ’und dub îimimifm de icîe
î *•j i multe **ii hmu m m m m dîspmvtfe de ia m i d. ai» inedit
mprm mmtak ik pra<i - m Jt an asistent mctn! I : p d e claritate
p- \ î : mi ifed i un ta*, mi .'bsfac i ie ^alea pi m e a mm terapeutic
efienmt dmaume pi imumiu lip ik A cdommmA viat phnc de trăiri
'iicKpniîi.ik' :are ffacp A uiîtra imediat te ^-a u ţh,m u relaţie de
i n t rc îc»n
« nemţii ai e ni pn*hahiî tel mai miti! de cadmm A pe urma
k ia p ic u ratau pi pv,isi«an'î -uni »ci i'UL nuc na mvap m h untt
ii or iliLcueM -i care :m dotam toane rnuit m %L s Jam be In sunt
pregătiţi să n asume *m uri emoţionale m îşi doresc <â aitvt im redere.
chiar dac i se icni de intimitate în activitatea fiiem adesea îmi pun
kci uilreban aiuriţi vând urmea/a ut lume/ cu un client
• d h e n rii' Ai 'JcacN>e mî a d m met m h im h a re u
• « i «c p t u i e s t e p r e e f t L * -a a, a nu m c " e s p o n s a b d i t a t e a p m f r u m u n c a
noastră i om ii nd •*
Clientul m d, ceda nP n|r^ u. c*unt:CÎ cz pioprule caic indiferent
V dl ci a n a cest lucrii ?
. s 0401 - K 4 •^ 4 ÎI 4 4 4 4 '
CC \ : . a S ’, » m o i i f . a a , ; c , : H r . i a . : î :u ,: < C ,.:.:;-;; î i ^ .0
vur o u a a fjrti aoî P iue ica* func .-o ai Ci ăiemu u Ca! |;< mo;\
erapeutului este in.nl! mm , a ia p S O < dCCJl m * C' te'ii u i la p> :rn *
e ! c / !>m* clienţii ai î limmr m a\p;u urrnk’ o mmmtUk e■aunţuilă
. terapeuUileu lor şi sa '-na ‘ muuu n 1 u . re*l> n ai; m Tii*'J cert
oi au nevoieî să li se Hem p- Cat *•'ale mmă ac mc îc u căiidunk
r ,a n ui* a Icrjf \ n , ir ăvjic â n r sa Ile CC. xl pMP m contactul
cm ; r am! mp: m v \p v: torm , , o v hnn m facj duc renţa
ii ir. ^111i: *and iî 'UI a >e n'iniiiii*, l mea ::.sir<
( *:w«\ mm m mm f r m [mart eu io; „mUmm ar momuiiâ poate
dem Ir a code- m r m m n a ii ui u m o m a v i f j a î , i> e m m m acest
m • m l v - m !,%(• m mmîmrd, pi . >m n de .1 . • mşîueiiL nirt
Ji •- . ‘;C :‘* ’ e k v m c î.M'j I iC k ci Oe ;)uL- ’ m m* i r fm n i «»*ii <i
' *>;' , • “ „ U *<! ’ r* m J . ' u ! 1 ‘i v * r I"* •! 1 u i 1 » u l m ’ s u ' ' 8 vs* '' ’ ««Ci 1' J Î C l U l C i l
J-. \<ih. ', ?i’ . ‘'ii;* a.*.- 1 r ^', i.) ram 1 a .« a-'' <, au ■*,sa-1 •
v*n- î îppm, p>> ♦ » ** . as _ a' ~ ■»^~a î , a ' a*. m ' u
şi lumea din jurul lor terapeutul poate cm a 1 c v . *»dumân,^
acele mor
contact ciI sp .1 interi- 199;
248 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
'"îp. a îAkile -Ab1o , . U.t, îic xîatjiu *rH ipi^nt V oîofM;- acestei
abordări, s-a pus un accent puternic pe flu ctua ţiile constante ale
'se ulm u * m 1 ^ -Mix <* î 'LA c - jL* îu* Uu,h*jî miL;ovtopic
al schim burilor client-terapeut. Totuşi, spre oroarea lui Rogers,
A r d m 7’ s 4 ,cti c »a - p m . M r A c A c Im - c - * a \ at . -i c k A f
’ c^a i jVcLLfM >i: a L i A C C . i . CJ?-^- a : L s . 1 L ' V i A J PV fi
v m •' i'*v 'h i* * U* . i K i!< f>j 's - *a t» îi ( t ; U* v<l .! . **î !e —
i *C^ vU *-iiî.„
t m m e UCC t e m V d c p a U c k tdi M t, \C iIU O ll!ik n-am s iK Îi m p v t e n t e »
m-v* ♦:*• ' u , -ui * , •.,!(. «.t; «io >m -^ u >«i *'• î ?m _ f ;î .* c-
preamm.. ^^'iwn.^ivAih in no •• ' .^o ; -k > cec.a c * >i - *
pz#-< - . >’ r ' e n M• n ; ;„ ' , . e „; j ,
>î 1 îi un- 'o oo* o .-î *. ira«j : !j r . , ,tî f'x >i;j ., «T o ,'» * m m m -aa m -m m
V* V/ !SS} n -î ; o - • 'd e ;
■ m,« d a a ti în :
ipostaza de receptor al unei ascultări concentrate şi a unei înţelegeri
u rm < * ’ ' - '* ! •’ . a u r , .. *»• >\îdîe
ia client o atitudine de ascultare a lui însuşi. Este ca şi cum Par fi
a * ' >** ' ^ ' *5 «, « '* , >’:n^ 1 niî
i rea Im :Rogei*s şi î ^ <î •v?>4 - -cui; Ci U!iC ipiU ‘C.-
scrise îv. R» ‘Ut rs pr ezmtia în •ic î J*u p h K i Sili Uc >Ul *ui urmi client
pr î ... cursu.[ iq rapieîi. C azul cît-MlfiUi ®* ak UUl. .•’Uift >1SilM u? Ciîiu:
de ins r ’nv: oe ntru terap*euţi 1 vUÎCal* - m ?slU'iCî, a alune î şi până
m r: zent, :iar i - fînal 1Hidl runnu'u* P*ogerî5 reali zează un. rezuniat
al proi ' '--UI t mur» :utic, trăit k U U n iu î1)ak c .« i<e.:te 1■turU' bentetice
pLia •' i ea. Mi se iDare atât <it ' r*i v n *_ m eu ste îs <acolo
peii»!. /\ i v r u înţa terap>îei ic entrate p e pers-oană, Imrât nu-m i cer
«a un I>v *îl Iti p>reze a în *-UU! umiîi* U mm ;.;y î»:î ,lt cu pirîv ire la
*
nnek i» mu✓ iiimCOjperiri !e u u
Pnccesml liicepiî cu ■.rce ic ,. de «*u tera.pClC i eLinii c ,u> at de
apre •ere şi :cept.are caida ' e wUt reperam nun tn USM de către
tiv.}.. j : ; j C Ji' u uimit* erelor icUuţr „a C ad r
F i d A}v t ^ '• * i F ' î s* V F | > F I F t M F i»' jM U iM a *•; ■I 1 ’i M i î M i ?» - -..jil
FO F- U u i ' f z i t M M ' ; u ih f m » . - M M F i f . d »,vMi 1 p* »••« m »MFM ff
F F l i i *i i <• | * - • „ m - M« i• i'i * * 5 . , » iv- iv. < * ’ • A " *,; * i **5 i ‘ %, F . *■' - F 1 ţ % ’ <<.
, ii cp iţi/ a p | l ;;
/ ' ■ , m u : c.r. m.* c î m i u -O c r ' *mc -rL: e t p >•* nmutica
ic ? U» Ci î l -c *1* U c ; ; îw , ra .-sd c i i L I 4 | - i , c lă C - s tn p ; C e l m »ailă
•; A l t dl l m m >* .0 iv .< - c i,:uv re! « r* * w a , ^ .,v . u n t u l u i
: uj U r n e *?m oc ir. - 1 m m u ’ -• d m r a m a _m n : u e m p r a m n i c e
pv ciU UC^ulîv,! raVvCi ' IC U* UC Tv^UiJilt ai. %i;C-^ Umil Jc tl f|
; nărav uiram mom , era.-crap* tvmpcamli;: «domne n» j«» .m m r d a t n
VOCÎ f u *dl
l pmuaraă; pe n i e i mite; m ramopa: o. .„u pui li mai
"ra m m . c . c i m r a m c p r a .r a ^ ce nm * .a r a m e .<■ ra mv r a d e r e în
m trrm im e ' ^ M'* C U rt* CC Ci 'Ulii prchm 1 >; :k,.C ilC; Ulteriorul
'ccc *m ta m m ipm m # *.u pravmm ' *.: o <*. -e v\ut apărare
m.p m > c. cu -ticx opt rac . m r ia para duram j » . ru m Jinţe şi
ă < dcmopM ^ îiV:tkiKa ii > re U f a mrapciuiM 'Mai -x m ucmt atât,
mmm . ura t!i: >«v m m *,cîKîii/ec ii* mau 'C j - ciîicfic care
1 *!kl> 1 d ‘U dCv-'i - m d rrahiUL nu Picai ICcU kc-U Ctillld că
.urca al *ai iiru kuraituft c . ceea a ; -c mtâinpL m mm nument în
, .mute a*u că putea plifca chiar bi/aî peiaru : jcîc Ii cari, de cele
mu "liihe ■*fi i i ' pan-aî alicnîn’u: an, ;;iîcnhaî i s unc^n drariiatic
a 1 ' va >, Cviii: xahîuiîi i "C.atu ‘ P **« ‘Caiui. jit>. ci»a »'feririi
■u u a n u c >.‘c ndiieJ'^ ncimalc. par u re e ui: drum înec peiiirn a mă
a caar i v 1 jxtc:rtnnn?u ;î«eîc* laimcu sem rnăiinJc u v. •?uînmficafe
nnedîau pe rai u fiî^ie !n- ^ u r a r e a -enrn ivaiic p< erezie adesea
<. :C aUrC-|rP , C ; s Ca . . C I 'U C f ’ îx.a ic UC‘C i ch?M t CU 111
u c :< ^ e r r e j ,c • - j c - ; • '*'■•' ' c u e c - d r u r c u n ci în
!*'> rar*‘:t iu^ v ce- . . r c^a *Mar « ^ Plâ în
•^<*V » u-^nt U '‘ eră ‘ a' a ’ ’a ■ , . *; C. U - a De
li-' î-C: r ::. d *' i ÎC-* 1;.a c . *'C . a 'C ' -'*C faff să
• '":î.p a- I- a- ' —drn ».»
i’î'*- < . ' ' - - f “C r '• -a-r ir ’ .s ' ' • > aarnanf^
'aci; ă -cmjC .-cerca-* cUv.i crj p, U;e */A i : a C cc; ,clancâ.
dar plină de înţelesuri sau în hohote de plâns convulsive» în cadrai
cărora o nouă mişcare este generată în mod misterios.
•;*: '>'Mec . " , r •- . " ; c- * . ănn
- w >! <jlI c . . . « u / a i i : IV ; îC aC. -* C e U U 1 c f C t f « UC'CpCC. • ,t O r U î ţ l i O U t
ci Ccmpietcze a ^ ^ J a r a a , u m cicuc p u p u f e cim j j c Jî-e .p lin e ide
exemplu, Tauseh, 1990), Fiica lui Rogers, Natal ie, a fost cea care a
-O \ m a' , e; • c, / f - . v m --m*-
nonverbale. Eugene Gândi Ie, menţionat anterior, a dezvoltat o metodă
de concentrare pe experienţa internă profundă (Gendlin, 1981).
\ . «• ' * J Z ‘ Z î‘ n * ; * C ; ’ I C*! >'? C. . V ; .
la un nivel de autocunoaştere care iniţial este în afara graniţelor
înţelegerii conştiente. Intr-adevăr, această concentrare a luat forma
p>, '» * -V ' ' mm . telV i«;*' - V .** . cO ' m> —
Au ~ r*■* ■' ' - . - . r ■<* < r- -v r -r * m*
U tili -rV \ S J- > m - .1 ...-a ;p J*-V m K .C C h'C ciV ^ %
r ’cf- '.aÎC La h l l l l f l i :ti 1 CRm ;Hc O PtaCC CiKÎv,,! P-~ <Ci lada Ci
i.< -v!ur i IC *aiC CC ’C .-'Ci .. OUm.* aPmCm t ' a iL mujicei ti*!ClSjl Ci
i f wOiuirucm In ujuni c e u j :» rn tA 'ic * vOiKtaniâ la (a di lafrcmaiea
-a a bifa aC Ui^i ^UcCm «UI IU \ ki|i Dl/C
*aliat ca lutcrm>aîd a iCTapiCI
Clientul
Mefame era o femeie uluitoare de treizeci ş= ceva de ani, care a
venit la consiliere ca urmare a destrămării, cu şase iun! înainte- a
căsniciei sale, Făcea eforturi sâ se adapteze din punct de vedere
emoţional şi nu rnai lucra de 4 săptămâni din cauza stresului. Unul
dintre prietenii ei îi sugerase consilierea, dar ea nu era deloc
sigură că ar fi putut-o ajuta cu ceva Ea se prezenta pe sine ca
fund o persoana încrezătoare şî sociabilă, dar, dintr-un motiv necu
noscut, se trezea adesea izbucnind în lacrimi, avea insomnii şî
aceste lucrur» îi afectau munca, Spunea câ se „împăcase” cu
destrămarea manajuiui sau, încerca sâ meargă mai departe, iar la
ace! moment frecventa o sală de btness. uncie mergea adesea
pentru „a fi în forma dm n o u ’ >i întâlnise câţiva bâruaţi prin
intermediul mte-nefulm Nu putea mudege -ne <e nu ce simţea mai
D:ne
mm,a f mi
- r mă mm- - *- ^ cfa r >o* bm -an>- ff.»'" e'-vî'i'-'D- m Dtpful
oprit din plâns şi părea foarte confuză. Era clar că nu acesta era
răspunsul la care se aştepta. Având acceptarea şi empatia mea,
ea şi-a dat seama brusc de ceva. A recunoscut că am luat-o prin
■•-’a ; di.C-■., r* t~ J iO iU J. "*d . i *’ - { . ** -- ' î i> m *>'"
•: ^ - < ţ p p .«-•><- >'i- ■-*w> ,x f c
• . - 0 :* . . _J C^. , d * - , ; »
« J. 0
cme d n mmm m • i-m ■" 1 Jr n *mî irmm!r nm 1 - m >m • 1
ştie că nu arată bine acum, se simte grasă şi neatractivă, şi chiar
■m cmm mm- ,. uersomm orivmm ; «o.».-- sa >1 m , 0 3 sa ma
ceaşca m sa de casa *mm mseD t ;m '^q.e/da faptul că ^ra
v '\ ;,s m- .m; * *o,
OO.mmJ m tem>m 1.1 1*0 Î Cm. JmO 'V* mo lU; , t iO .r, - ' \ j ^8
* ' >.»Ni -' „* -> pi - - ' "* |, . .i >~ • •>v vi ' -* VU <T . 1 * ** V *> ~«f- U»-* -J >U « 8 5
numai em«m?mi o-ma irmmmupmtmm. Ju remeoy 3 .montau am
: -!f orn/mmc oa ** ' mmt m>S . . oaoa mm moTor mmm m rm jLmmare
a* ;u îmm:m o j a »oa!uas*:- ma >n nnxi da** ne mm murat Totuşi
a fost m«am usumm larmr ca avea mjf.c emâ m- radere «n mine
pm îr*j a îOâ I3 S.1 m r't;ti l C om a m ’* mrmi
m nm m jm j oioî it'\:T'<î a uo:' mmmm , vreau sa sa povestesc
ieopm mmm ss marm mea î; r-enoada m urnă de ?a prima
■’ mtra ^ r jc ; 1 ea -m oat ama rât m m» " m murase mereu
sa ;-}.a 1 o,, o mu : m> „ar jm 0)0:1 meum oaUnse greş
L-, îs; o* s J ;' ■= mm-u m o. .:: r ummm >fnm a ogaroă cu c
>“a^ <t nm m r ,r - o-: f e mm m a ia" - ^ *m „ a nmearcă
ca a e r.')j ,m m m m ' numoîânm, maom. m m .* - mereu s-a simţit
. * imm î ' - ^ T o - •o c !.-: sî c rjs o e .i im j mia m/oare cu
m * ' —■ >c vcc^ ac m, amm ; «ac- ,c nmm s care
mmcuum m un ac, e r mb,* e cmr- - e y o- -o m o s e im greu
>0 m ue mmm ' perne-oa' tai- mntnM a mmm u, > 1 - omea distra
• *1 mim: ca - 0-1tu ^ •ymfm e* tenor -m m mmmu tata mmja care
■a- acea emmjme » v eu msam ş* mire .*m şea c acmvarat cine
este Pe mjsmrn -m mam aoemm momo a m -e sr ca simţea
emu m ^ sita 1- noima sa Dacă ?o ar 0 am, m >/mas mururile în
c'-;»o oTeot io aăai *.».u -.a pad- u poc^şt,-
la -arS^rtvm-' -ţtr.^rr- t 1- f' r; - m fv1»-|^e'e C3fe
«o, a rn- -• t « r .« o-^uî^ [y r r, ’t'ro a ; îniâmolat şi In
mo itmse a oap‘ i*? 1 *ă - ce ;mr m m a.a op: -o^-'o ac- mers la
.•■am.mom' >s>c -• mi . .. a--a y o . rar a jeseori. că
s-m u o ^ **«r- : r u r m —r So -ja omoooirr* f.:e-3 ’upgul
o'’-: m ■ - ■..* m' - > --' •* e- ,e*'V o ; .a-- s* me ale
v,,~.a>-o^ -■ -.V *m- .-j - c*.-'-", as,-,a%-isr-’or mele
'0 ;, c-- ^ 0- 5' n a" i «O'*U * *
' O", I 0 ’O *m m» - :, '- '. , { •' : ~ -O ; •*
spus că se simte mult mai bine, a slăbit, se întâlnea cu un alt
bărbat şî era convinsă că totul va fi bine de acum înainte, în faţa
. ■ - - ' - • * * y - ^ 3 O ' m l J 3Î Şî
*< O’.'c , 0 m ' ’ 1 ' ’’ 1 . J ' j ’ ./a .c- . * • . 5 ioo*oi3î în
»' •■ mo-3 r »*- ; r ^ '* o *.• ••*,: ^-m f{»arte
^ , o - >' ! *, - ; O1' Li . î ; oară
-• >•’ ? -» ,» - o* * <» o-- -* - -! ' o - % . . <0 1 0 'aia io n r«oua ei
stare de înţelegere a lucrurilor, că mergea la consiliere, moment
o1 ‘' » 1 . 1 -• **: !n>pv n - ' îi irii r ş. or c o rd a ms nu ş:
r m !*c« r"mot 1 r.o-t m- 1 -e ‘Pî'cmpia' Apo* mama
TERAPIA CENTRATĂ PE PERSOANĂ 259
>p 4 4 8 -4 5 5 ,
Pv*n' • B * ;’,N /O. f O, 'tvofTenderness Norwich ‘ Norwich Cei
( h.t, t'-' 0 O 1* -i*ţ. ■*■*
2 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
Cor’l-C«Ic;
CÎCOÎL kt r . - i** - • o • ' a fost un om al vremii sale. A fost i
foiîtfo: .♦ fot, P f . '!•. -ai ; i s Jm j : :mN: m ?,,* pud ud p-m* >v
ii d i - !P\nv \ c - ' '*" ' '■«P îcr ''r p;p . p puc** îi u: pe -
pvŢ, • Uf VP „d V-d(v; *r p ‘*ului. Idei;îe va:*- r \ppppup <p p .Pppî
ulh^r. " ' --O”, p a,, i'. ‘\ !â - mii. d' pp\ nuc: m La? o **
v.a v. ale contemporanului său Jean !c.tC»C V‘-m\:p> ,u m
do< * • ; OP > P”' ' >*r -ls în m.are: măsură atenţia, în anii ’8(
(JN’li, '
cu şti
dC :•
lui tui I ' tv, - T * >P '! O î-o; * - , C^P- i p <M o. «. ' •><i ’
Noi UJî \ « : -»: , P;;-pV C : \ *p!> d. P' \ » . VpV"
z Jz j 1' ; Za r ' »zp. m i r ;- ; " ;1:! ' *- z . ap », ă :e o '■ • :.: 'îi « n ^ i
ipoteze teoretice
imaginea pe r so a r. e i
C! n, m -m m ; ' - i • jt'Jf.î <» ■ i V î M ' r ^ ♦ V ‘ * t :' - - ^ (ll IUI
M e n ţ i n e r e a e n 'D m a n i p s i h i c e
-ScniîT'îDarea
)in mcvon ol ce o pO! o1y ’O»K\t hll m p< . ' <4 :rsoana ■ oo • tmJmiogia
d!un mmr.o pom •Ud1 este că iioî s J0U0O o fornil - le .ro marc.
irocesi«il s«cliîmbării e U “;;î ■01il de Ir. 0 ie V ii; •: 0 oua epuî
*v'f C' l,î 4ion î -o o: o ^ C!S!J ‘* oniv’uia ::i rornm p» -vfviatelor,
m.'iîdi t ‘«;î .y yify.i . , -manime t|\m Uxl r \o |ă - î o <*res .n-no miciitârii
JO;tCd în f<t ?!ld •zlm o u Ue *p'n:care şi tranz m*
rOSţuicitul Tunai2Jfl6n o: ^V"U aî ca , O : \:Ot lO OOU-- .'•rMyre -unt
. y j ’. dU OdC o m y«:V T d< > 'ik'Vr' î - u r / d d;H y- ? ; >?t rid y, *ie sflkîpăin
T«i, jy ~ v *\ . ' î .. ; mii.; »..o *< -o? *.,« -.0 eo. / - . m o <KeU>.
zdUi . .M
î unui construct dihotomic prin cure poate anticipt
mai mare de extindere şi definire a propriului sar
siste:ni”. Aceshi este un construct motivaţional de bază. Din poziţi.
noasm uc nea e vii, noi încerc.*c> ti* rc t iunie I n c .i .iu pod ietibil
şî ce ■v" **«l. i . i \ i s 0.0 C i ;1î„. < i uw fte c n.î no fir r«cn 5Vutex
r
astfel:
O o;e.s« v ţ-ie
I V f *cat . m nr '* p - d f; ist ti i il f U O n de t edem p-ofi t e m v
e o iis iik r ate vî n .eus. v sm. ca sOiifiiiiia >a si i e p e te cxpermser.îete
vdî]if^;ui»d Utes Sd s P ! Cit fluid Liftei V 1 îtehdteitte - OjfStltel l i d u
personal cum etern pm * mu teltiun de alic luenn *« o te m u de
m p c td i a ju ta u a fad ^ m s i să .sa iî ijs fa d m n o u "’ d e vte c o fm m te «a
îe rjf-o î >upj * u n ’ p'»u idv f v - t e
Sa; • e u foiitem a î* ' ' 'O de j \ee m si- emi,» m »-,m p ■ '«./’ ite
.mc j a d ; mea* - Uîe m fntetetma imo Jefui L , U i ; d . y j - O U ţ >ss
i I îx t a. psiom” a m \<i axisîă mt un anume de •stern na!" >m. «U uIk i
’te i eu Cp emnm -de mwtctePic nu - an un anume de r m u t e i im
mm mC nex ^ dtesî ea purec eu **>ihott r mucte i K« dv . Uffa dd 5»
Criterii de seiectie
Din nv ane»ii fiecare pv*r ' 5 oj\i v te/utn ..a tiu proces de uite?
prelare mm- eu m L ' m o d e r a u a c u *m* u'e p u m n p u h o t e c ro M d
v1 (>f».;vCf:; *a 11 * I ' : . . n. tifîii dd - r «v e d i aude drapa:
e ste ,, m c ’ a:i «a „ a _ eema*s « o o c a j m V ? . •* a ** 1 oue c '* • e *
i; O i .'p a • aa i e î a f v . d e m L :'CSi
Există câteva criterii care îl pot ajuta pe terapeut să decidă dacă
-.iiv* a , . - sam m \ :c i - v p 'u ■ i O m . o i - u i "*•‘»mm , sic%» i v « •«î >1mmîuiut
ta v: . < *0 ~ ar ; r^ *. 11 a rr\‘
Un -. -) 1 |S!Î 5UD-. i
astfel:
nm« '*a "' mu e ' ' u . ’ît' Jar mu '-a >r -a? •
Abilitatea v e rb a l
Io: apcijiu; u e b i o r m mba bncL-t; at ii ii rm o: v c i b a f cm <c I «
fiimmt r a r a cr af i t c . " Urnea: Vcfmie m ;•• ;j u , m : : ;» : i.'iîr e**,:!
chelind j l Pc mmm îk*v.'^î:: umm si’uu: m irl. m.;’ ia» ax
p o a fe m u i v v m / r «' mm ie a mccmm mcm port „ mm»«r a m ^ - mmm
In. rr
irte di j aparat
Kra: u it prc
280 C \<\ \i ; a >i K o / f j 'U>j \ li *< a»
0 5‘ m « .. o j a "O d^-Ara
. ^ " d ; , Jart
clientul foloseşte constructul „dominant” versus „supus”, acesta va
m U cfM i iv iie u iu tic c k i: p m îer-j nu be le u .i ooram N ul e^ te
A a i o ■_3 f cl s t o ! V d J*TU
poate că îţiva spune” (Kelly, 1991, voi. 1 : 241). Un model de lucru
în această privinţă este autocaracterizarea, pe care el a prezentat-o.
Instrucţiunile sunt formulate cu grijă, după cum urinează:
teik-, *„a m p-;UCU; iOI: Cil. - cC -te.COrj . _» V^ Ia-. 1 jCkfV »x. t' ,f
U muu M Jv M :*;\.c «U.JÎ C;c Cec ft k ',(MU O* > ' Wc:C C;"'C> -
W c iU liU !... tete . 'I H U a U . p f a cUl d îtetetea c U m i c t ' V U , ; c F :C f
sine. Aceste roluri fixe „mini” trebuie să fie lucrate foarte atent cu
clientul, dar ele pot oferi indicii utile cu privire la direcţia în care
v - , . ku - ' ViC v rn -. \ =• - *’ CC c , ' t ' : r, c - î SU; t '
P r o c e s u : s c h in ib â k i k t e r a s e
k po» .sui ^ m-sm.o ’>:* oxtUa cLi|\ i cm v. . p< * fl aplicate
.,:r«i m~ v M n.j: n k c E y ; - k pîi.jcîU 111îrt;h‘i: * 0« , ; <> A!Iî lt in c. Cat
m «lk ahii > j , nfi: r î tvtdfm oLmiuiu o; J mv ' ji! pumleinei ‘
v ce mic rum m m oi c ’ k ;a . m mimă k - - hmm «*» ruUiv 2kt * CA
l - n ' n U -- m «<' k m u r s c rrîrCi.» i v /■ *1 . 4* »<> i o m ; m rc na vi nipon
; .i ariliv ~pum <-.dnirĂirj - ;.m p i Tu m vnu . poc.. ml vh.mhări,
\,t îl Jwr'.Oi'M y~ duma «mauf ptl - li LmiOCUf :o iiMalm 2 p lll(»li\iil
pciiA» mmc k n ; k ou pn.a*. m m m n u c d e p m m pc . imf pi »pnu
thagr* «>m m , '"ii pentru motivui curm tic pÎjrofxaiK t trata-
:m *nulii: wcM «li «li o a ane iîiLLi, a CeiuixaJiiJ *• 0 0 1 - 0 2 0 1 pc client
iU! ifcîiui duiiic v vornic „mkmtk cm a< i« „vkjc^^ «’ ’ , *i hvotrenie'*
vtţî. ,.p- h* i* m ! >i mom-on ! ^•'imrui fido, p^m^md iu implica
iarcRi a mc* c, . » ' k ac «;d5‘c.- o . i , k ou.Ud f ' c m i i mulai în
limbajul teoriei pentrua-i furniza terapeuţii iui un ghid în ceea ce
■* x f ’ «, • c ., : o î *2 i - *. c * ‘ m c . , , -ca u n
singur mod de înaintare pentru toţi călătorii.
Anumiţi factori specifici pot împiedica procesul de reconstrucţie
> ,'«**2o s « ;« , 1«'”! i ,- r "** 1 , u în «m
sunt relaţionale cu tranziţia, Procesul schimbării poate presupune
anxietate, ameninţare sau ostilitate. Ibate pot împiedica progresul,
L ~ Li> 2 2 ~
J ' ' kr.. UCUUl 0 2 2 <: rcc«pt0«2
Orice schimbare este însoţită de anxietate, iar pe măsură ce
;-*■ L ' L : . " L'M '2 '«2 ' -v > ; ’ mm> : i 2 î2 « «L«k ; ' L ipiCtailI
pentru, o anumită perioadă. Acest lucru reprezintă rareori o problemă,
o.i o Jm iîiL ,2 *«', ,_î/y . ;..t- mi. A‘m !»'k;ur p- Mc nioj.i
. h./em : •'•mii * ,'» d 2ii- irLC i J o s !v r . o k c v*>nîm,k A a yum
sunt pe moment, va trebui să schimbe modul în care interpretează
anurriile aspecte eseul;tale ale „sineluite Dupa citni a spm; un client,
du■Pă ce ş:i-a scris autocaracterizarea;
Sctrierea caracterizăiii proprii s-a centcu nv >•îva caire pr<-'" ->un că a fost
as.ociat cu panica - cieşi eu în mod eu. r teC seniiineritul >-.i •“ v<
. mă schimb într-c>manieră drastic;a —într--un arlumii ns, fie de a
mâne: mai mult sau mai puţin acela: ;himbarea ave
drastidî decât am <srezut Scrierea autocanicterusării uli-a îndreptat
at'Util, spre faptul di nu vreau să mă :t erme Nu te remii să ‘'ui ^tteU'*
pc mu: că aveam senizaţia că, dacă va tehui •i mă teliteih UsU u:i in
j :eTik dramatic, pe -•r«V;-rnr. V ;' :«?* _*N
tar, atunci ,mă ■ ? mc
d tei -x.:11a, 1981 ;• 2'
n > \0 ib a b o r d ă m
Cmc m A m v M : 4 C fM fm c k ‘ d m o m O t/J MM i m _ i M v î l «J J k C i I i i l t i i
.L i J î r r i p i m . . m m » Ut i M u pc: U f i|k m M i m - m* , j >u î n i d i
!VM d k ’x i* t Ic '- m«a^%»;d'f »,-lai C J MiCLl *J«ui r di puii;» Li Ili\ c l
«implic'! -r ’ ^ivic.: *,a: a t.r»i i \ : r ^ a;>;!t‘ v i a ^aul dj.;Cr\k- ' ciîXtl -
‘ lai a'v> -î Vi^'t' I au i.>L-*il 1 Zi îl kfUÎC Tl Utal UMU Ci ditkc k au cCl
r. p î-a .^ U rik -aPU .U a ^ l i h L i L i ^ a i ,-iU r . k , a t *. 'U h i C I U !1U
• -.k vk- 4 -d C u - u. T u rlv ir u ^ a ta t -u u i i- n u . i u u c a :« ! i i l l | e
. a r a a - i k i 4ÎÎ*. U .'k 'ît k ! * Îk ^ UU a j ; apa t , . -a..; .. u j î .41 O k i " 0
i«u a- '. !''i,'\i, > a* *»•*
Exemplu de ca/.
Clientul
Crace are aproape v * ^ am este o Cmem s!aba suma ce
marginea prăpastiei. Mare p a rc om pnmuj mieo/su a stal cocoşată»
r k p *o ? a r ; a -}p ; a a 1a *;■
- •*
Obiective terapeutice
lerapia
ff S P j f p U ' .*, - 'P ' P .. r ' . • !; pt*~ t Hî* o j ' S ' U :>, P ‘r- r i, 3 U Z ^e'
Lecturi suplimentare
Terapia existenţială
C r / n e x h l i ;Sl«j? r
-* *O »' *>VJ4 4 îX; ; X* >’t<; \ «O : ,» '!LIvi, !!v : ..i K,0 *kc 4 -vC 4
o N ,o o Ji4 \m-o -e j î n t cî v oHo ■.u iv k u ^-if rrvd?r:oikieîf‘
in e ip ii idiculizat
*»«*, »«jk. i,* : 4 a ; a t-Ponty 1 i aaC - n, ,au »iu - practicie •« Vuî r%sk.,
[91r(J) au 'fost im port •l!luC”L- Li» mrt(*dă
CF2ipeutic u-v ^ UIV »
. T ^ .M -v m m a ;u W riuîî ! e m T », Du H m k (1991
: ,c. ?i ;>î î d . ' - ' o : 1 ! •-*■• .- u m î J c y î / c f c a i i i k i i , i v v d . , U f k l U U I /
300 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
^ -iig in e a p e rte ^ n e *
\L u U j a.a!ullfîmu-t j a Hk k U Uî U i Hi ki M-Im -.U * ?. E$U te*'' m < t vpr .
Dimensiunea s-jciaia
In cadrul dnircîmiuim ^ u u k t e f p m n n u r a u aurii adu ?n nm p .
iiiiC!mic «tulim v a !iiiiiL j u U l e c din jm ul îi^mlt n A m u ţ i UimmuDi»
j i . J n d c ; m-punsm m u t e i m » u _ulkn u m u i v f r â u u pum m e ..
p n u r u m a u y; J r u r a u m 4î a m u , si Jc raemertcm fura Je mi
ac u r c rm apari mc tn AlUiUi nlc A am: enormă de ia d u c - te 5>
m . > A :a . >um *m- d > ^eim '-e ' , / ^e*'na 3 ' î r i r i c - m 1
4-;i e k lîî. t’ - > ’r..- • 1' ■ *c- <v ~ .5 dCn C ’ -
D im e n siu n e a psiholocjică
In cadrul dimensiunii psihologice (Eigenwelt), relaţionalii cu noi
A>fîr O <r .a -.M A) î- 1 *' 0 ,m \ r rlo J !'U; C'îCnc
-:u iihk ;\i! - : . p i r \* o *-:omKi oo* o* : r-.-i re'm-o * m - o t f r
mo Ot • IA .1 p*'moU UsOr- ?Cv m 'e ' î ' L v a * T 0 , 0 ,\ ! l ‘î; lE CLP
'U‘*î -de ^ 1 ‘=î\T!Jir »n.;, a U A*VA’ : : s.r r :r » ‘A frifC it' OaK
;v îv EAUc ' ' OMS M - c i f ru U MOI îi : *h‘ j M
'-mM.iPtia» o de -i s- " « : v ; ' s ’ m umd i ' t 1 m^v! >. om . *r o m ier-re
or mu o d o mm ,ţ, Du j ' i i T J o Ui * o t o r c * mu e Acoc de
. Tdeme '•JM *ie OUMO «A* V U' ,T ‘M.i U OU' a ’i Ai* 1 Je*** ; ” 013 aît!
^ îdîUair d r r m r n f d -\M M ;«rnua:u o i:.,, m o v a i pnniu
:î<t« ruruî*: -u r - *d-c e :e/uiLUt* ,,i ar-,o.. o ' . ?*nd futrun-
■a- ’ s :pv. mnpmn «k dome i :-i\iU i ■' or- * ; o îi .* re- , >n , A \ ix: a .rude
’ i r u r u r o oi rin prim pAkiucr ,to\iciiir - -Atom oenrru
. ;’U m e o o o ’m ui *a ouî.n 11 ou- ! n» i»;
Dimensiunea spmtuaiâ
; u -oiilrio omreiAAvOi.ii upunuM-, i m, mv/dr; , \ a n iV o r /v o SnmrL
:em is mjoiîiwiieiA v ur« mom ea;1 • o;i u y s ; , . o mm un muu al
j !0 ? LjîOi âU A v ■' hA U a ,; i . rU ersr a «m răşini
Aide-i pro- m um m v -j : oouMm p v / m -om :vu*;m m , in-ine.
’AoO'j e nL - rîf!»r0 . ' o ’ n.; r. . oA o«ea/d -a a /«(JcfUri 'o OogPiU
unei religii sau la o altă vedere prescriptivă a lumii, pentru alţii este
TERAPIA EXISTENŢIALĂ
Ai1» cmc - iDî su i 'i iile A* * :!u * ,aa. • .1 V-U ‘rr- !A'S'A'i -A.
‘‘' D . ’l ; .DDA'lAlCvi v îi OP A» KAnlIc t ? » AiD r lU, A'v-Air . , P ' . ‘ lliii Old~
m fe c u o cin a nc c\puî;c ,\ îr.f au* cv.lv mscunmâ a uo egc .v*
m ; vineraHa-Atîcn p o v i i i ; pm ; iu it ~t lAmnaotaieu a» s* -â
AA*rp.i;UUi/A/D nesiguranţa :m iiă a u-i caca cc mm eiiimsioc In mod
Aupcrf«wiAD i s a mc!» mm nii*Ifui 1i i c . '. a ie prctăuf w\* m i; mcuî
■f îmi: ic d 1 v* piin ca m it Chem: a crop nu hnap ine <1 mL. .m.
-.vAzue: cplc p i t ce ju ;î aoAcAbă uoAc lupta pc vurc -Dchine sâ -
*> -rp cu niie u A: ruinare.. pr-prun s om-: abilitau c ir e hune mm gură
Ii* rumb cm nlăcii 1 iste teprczcnnn de deroiie numi?- pentru
>«de\ îm i cerc nu acane \b se am munte dcvuv vim ar dc către
cârgrook c mstim-m v a n poete 1Apune im v o s. .o m im evitare a
roahrâfii l :p muu di curmului ş; posibdiîăîu rumte v punt prm
m vai ea cfamgufu: xu ?ie interne Ve Acum o mi rotar nor -Jarr
•anit ni fn eaclnn -aeuî ei uimei meA pot u n u i m k . nume m atlă
adee :!n;i m unde minciunile an înfulecat adevărul Chem nea consfinţea
ai unge !a nune mm intermediul unui sentiment Je * uv n âue. afoeâ
■-na e -uefîlniîă care mu spune ea cern p r e a - că datorez ceva
uetn * urc sum înumerar mie înfund
Chemarea, -onstmutd vine prin m tennediul unei atitudini de
deschidere la posibilităţi m limitări Această deschidere duce \a
A/npC *ti timp ce mă expune responsabilităţilor mele >1 posibilelor
eşecuri. însă atunci când accept această anxietate, de si ne suma de
energm ce îmi perm ite să fiu pregătit pentru o tite îmi iezer va
\ îitoruL Ca urm are, când înfrunt ce este m m râu, mă pregătesc
pentru ce este mai bun Pot rrâi cu hotărâre doar atunci când p o t de
asemenea sa mă abandonez şi Cbmi ehberer şinele Poi fi liber doar
atunci când snu cc anume este necesar Pot să frăţesc din plin doar
Uimei când mă confrunt cit posihiiuatca mortn rm k
S ch iriD v e^
Viata cm c •' m?. m Am oo -• h.odvC C şi C n m c m
adese, a 1 >amenii cred că ei doresc să se Cîf o* . «. mai adese
vieţile a * reflectă încercările .lor de a me nţine stătu quiamiL Cu câ
O |\ !v .<■*a devine mai conviiisă de înevîlabili ta tea setîimbării, e
poate . , 0 0cc*0 <t şi *J*ve»v-v!c modctual în care a ţinu1 A 'lî 1M‘-‘
asemenea fim 1 dc scbbnb l*v' X,*' »> *A; ac 0 era oamenii fa
Oile*. a*e CCst Cl!|io*1illa. d oi \ \ la \ al 0» I *: Xi SCnC**>'
aceasta 'ii •ecue v'.Il ’iin u y 1<-î'{ (>dCl ".a b< u ‘ r-ilccşf 17
V
Practică
Obiectivele terapiei
sam uri te ferapiwî existenţialiste m ei ca Je a-i mute pc oameni
• te vî cvalumm m nutn \ atente u eîcmhniete
• te negmmmm n* m m m m sâ Pe inapte :te cu cr i/eie din '.remite*
pre/emui g \ nî-mi 1
• pi dev mâ mm «ineers a i propna persoană
• sâ si lărgemcfi par-4 cu .n a asupra lor msite si asupra temu d e
lii rtd l o r :
• sâ gaseam â clar mmmu lor in a u la <: cum put în vata dtn treme
pcfâftî a mma ccm v ; l a a s >« .arc sâ dea mim \ iep;
• sâ se înţeleagă iiiai Puie pe e* tnşişi m pe alţii şi te dmtopim
mudafîian etlciaiic de cnmur.jmîc si de comportament cu d i v i :
• \â mteteagâ p a m c m u n i t e a r m a d e o udei) te ic exateonim :• u te
z* cu Al
pmmte; m-- t
Sarcina terapeutului este aceea de a ajunge la o claritate şi
Jmmdmnm m t c t m m m m m m-tez m . *i m -
arate ateom >• mm m *\r* m m *!« 'm m ;m tem mite m . .m
1 I ; M! j
Cr,terii ae selecţie
<’ cernii ,a a - ma ei xpcciai pentru terapie c<i>tet?p nouă au de obicei
o idee despre fapt dl ce problem ele lor sunt despre trai m nu reprezintă
o lorină patologică Axeastd presupune! c î'tnkkm entaia trebuie sâ fie
acceptabilă pentru clienţi dacă aceştia doresc >ă beneficieze de pe
Liniia acestei metode Prin unitare, un angajam ent clar pentru o
investigaţie blosoTica intensă >i foarte peisonaîă constituie o necesitate.
0 minte mitică o *• dorinţă de a gândi pentru propria persoană
repre/îiită an avantaj Persoanele care doresc wpmia celorlalţi legat
dc ceea c : ii dome m caic preferă alinarea simptomului în locul
efectuăm une; anab/e pentru a găm un înţeles poate vor beneficia
mai mult apelând Li ake bunic de terapie
âw^astâ ntiioJă mte pocnmfa m spumai penuu persoanele care
•e vini; .*Penate o . asiepfardc s<H^ mpă vm punţi u c e ce , antă moşi
, mmîf c armene afm f eu Metoda .-re relevantă pentru -.ci care
i a c a înn *• mdtnra. ci m ă mu recm mrauiâ. dm nm ee im ce maza o
^ - nacmm ■vec. e v m* o» *n r ! »aed mm * ; *• r> mea ’m mcniea/ă
1 ec ^ e>J: * . . -e . a m m m . • id m - kmv n ; sem care
. m m : m m mărnu . m -aemuom'Cc - m>? mm .S n . mm acele
rnbur.mm c : 'm*k ? km amm pierdeam u u - m ma m o in ă j : «m moiogice
O-*, | !< • î * ’ Jrmr' u «*_m*0 n “* m O r» k f 1 ! r f'^fCZÎIltă
m oţ .:ra'*,- ' .. ce niic1mC't ,. m - '- r v,n m*m jx ^me
; s ;-m m :t-e până e- o on^miua mmmew !n e r e o l . ma--da exîsten-
ed x*e - '*c 'o,.? m pmne- se ; m '-r pun ‘«aimbtr; %u giîmrc
!j -»arc;i e:'~e a * « dune o x.«t pt ;-trc e c ‘ ec p?efmn mma-pio-ul
minieri kcc mîă uxacia pam* -ă hc cea mai poti?\ltă rentoj cei
•Iî - WH \ ■
.\î\i r\ i i
Experienţă de viaţă
Terapeuţii eastenuahşti \or ii maturi din n u n a de \edere psihologa
o emoţionai. Această maturitate a \a mani festa prm abilitatea de a
face loc In ulteriorul unei persoane pentru lot ridul de opinu,
aîitudini sentimente. gânduri m experienţe, chiar a conrradictorii
V--r ti deschişi In pri\ înta variatelor faţete aie trăirilor umane Decât
â se m auro ene/e pe un ungur punct de 'vedere, terapeuţii existen
ţialişti vor tl capabili să monitorizeze realitatea dirttr-o varietate
extinsă de perspective» De asemenea» aceştia ou fi capabili să
toicreze tensiunea generată de un asemenea grad de conştiinţă. Există
un număr de experienţe de viată ce par sâ fie de ajnîoi in special în
pregătirea cameliilor pentru o asemenea im unizare ri deschidere a
minţi:. Experienţa tianseuhurulă este o cale excelentă de a extinde
gîaoiţeJe minţii st viziunea cuiva cu privire la ce înseamnă să fn om
Persoanele care trebuie ie permanenţă să-şi ajusteze întregul mod de
d percepe şi de a m adapta ia Iunie rin special când acest lucru
înseamnă si o schimbare a limbiiî au trecut prin experienţa extrem
de importantă a chesiionărn presupunerilor anterioare si a deschiderii
spre o nouă cultură a perspectiva
întemeierea unei familii o îngrijirea celor apropiau în cadrul
anei relaţii apropiate iepre/intâ o altă sursa nepreţuită de experienţă
■ie \ iată, relevanta petara mea rea unei atitudini dcxdiae Multe femei
.iu e vâslă experienţa poaucâ 111 acest doi ne mu Experienţa lor de
vaită poale d tv r a urnul dintre deruvaeti îundciiiicutaic ale tipului
de iiAfiunuiîc iil\ c a r pcrnra a avem a ; terapeut cvMcniuItU.
F vpenenîu de . A s-a u d m d u îl a * ’ «a ti multe
cula o: a ; ori rid h :Ffu Ac A id a , _ a r d e j v A C A „ o:funie, din
ua a n i ii'; o -»ei mm ut rai m repre/oiîa , şeuraiiţa un
-umna Taupcutui existenţialist poate U anexa care a trăit serios si
: *;■' a * -mu îd o v o u -c a- a m nu r a c a pr cesiunilor
ao»rea o r i a d d e c d a r a a o m r i colindară
’s Scr; o , ; aav i,.e*,a - a r : , ' r: -va: s x a o p aio n a u ts U In
'o v v a * - • va v a ^-*v an Armam e a o e a o a ă s 1 este
i' ■ v « v f ’■
» ” :* - v t c a - o o o d ; .-'-nil
*>R\Pl\ t \ h ! L \ P \S \
Atitudine şi personalitate
Terapeuţii existcnpafişii ar uehui <i ik~ capabili să estimeze curm
situaţiile, oamcn.i >1 ideile, \cefiia ne bule să îk serioşi. insă ou
brutali apăsători sau etnic» Fot îl veseim puni di speranţa Şt ttinon
in crea ce priveşti condiţia umană, în tnop ce ->1101 extrem de
conştienţi de ca rac te tul usturător al celei mai mari păr fi a exrstuăet
Aceştia ar trebui să fie capabili de reflecţie p ro md propria pers* mită.
recunoscând maniera 111 care ei înşişi reprezintă paradoxuri, mişun
şi eohorâşm i, puncte tari şi slabe, pe c a rt oamenii le înglobează Ar
uebuî să posede un simţ adevărat al curiozităţii şi o dorinţă puternică
de a descoperi ce înseamnă să fin om Aceştia trebuie să fie capabili
să menţină atitudinea de uimire Terapeuţii existenţialişti vor abandona
din când in când cu totul teoria pcihcjogmâ si cor ajunge k p«v/*c
artă mu religie Ap<u vor unde mi fiemnă acefal de pers* ax m a,
modul im de fiore fruime T~ m v c m mmm o -v - dvmm-^a e
ah» maieu T- ■f i m cxpmxxmV oimxvxm fim»
CZUC S. filfJ a
Cunoştnie îeoreoce
( c..»'..Ora-ca *n«<Jamem^i. .ea a.* >v rO's-r;: ^ ' >m -a
cemîuvve. scit. O mTSpexOVefi; ^C , a>C la-a ane.rfi la i ; - V<IX Jf a
*ii, ie iv vC^ '. < f i 1 -e i a 'V a na T«. ceia .aa—.a : cj ■%
.a*. a o 1' ~•
M pM urm w ni m r : n pipn lan-xl
0 ! } n ^ - e ; v \ n \ \ } S i§ e i i e p u
I\ ic1 j ?i Ol IW i\
fr-T‘OX \ !X!%! '
•
p r c a re k c â n t a t d o a r I o a n e m g O b tu ra r e a c l a m a t u m n p r a cea et
nice c.î v iată sa nram e b a to o a n ep eaeier vieţii c a m mm cm c m:ii
;iTip**rtaine şi met dă rarafi'ioi reprim ami si*i pa-.-chem xp-e omirea
mnsuiuî do oelie: .mop aia» unei peroraora
înfruntarea limitărilor
Deoarece metoda exUîenUaHxtn este preocupata în mod esenţial de
nevoia de a înfrunta lînnm nle condiţiei umane iciapeiiia: ' a fi fot
timpul in alerta pentru a ajuta clientul să identifice aceste iunnârf
Aceasta înseamnă să înfrunte motivele fundamentale de îngrijorare,
cum ar fi moartea, vina, libertatea, izolarea, lipsa de sens etc
Decepţia priorii - mare parte a timpului pretindem m v raţa a hotărât
sleia o mat ia ^ caracterul nostru intr-atât de inul* ra 0 nit mat avem
alternativ e. Crizele ne pot funii za dovada contrarie. 1 i m ce are Ux în
siguranţă, încadrai irueracţumil terapeutice, reprezintă no loc oportun
ne mm redescoperirea ocaziilor si provocărilor ce au O st urnim
i n x i e m t e o e x i s i e n t i u l u . anxietatea ce indică cunoaşterea limb
nărilor me\ dabile si a morţii de către cineva reprezintă d t asemenea
un vârtej in faţa libertăţii si a adunăm energiei pentru mâţă. Anxietatea
existenţială reprezintă mundiţia s i n e q m i n c n a cunoaşterii individului
-1 a dorinţei de viaţă. Unele persoane şi-au atenuat sensibilitatea
pentru a evita principalele pro\ocări ale vieţii, altele h i M copleşite
de către acestea, iar altele au găsii moduri în care să le deghizeze,
folosirea optimă a anxietăţii reprc/iinâ unul dimie scopurile activ hăţ ii
existenţialiste ferapetifui va a t i c muşte anxietatea existenţială a
, hemului si lî va amsta în găsiram urau cm de ,t trăi cu ce m mod
. onstrucfc
Okc c t s r - ' f ă f - raniiirmnrm t f a noi ' -era ra a - Omora
•:uieplm:rc.t unt'* x a 'i i ! maura do a o r*o. r o - .* o ,«m rateu
'O -rp;..;;i:‘v*-pŞ r' V 1 "*' 'r' >* tMO.V ' ’rar ■-md p ' ' •. * • **<• O'SC
; :ra peum -ram ram e -.1 k m cxisicrpam o v .j i K i ramnarau io • :mmht,jC
vum ar fi amxietatea piicomafa. depresia sau chur aparenta inc rade re
m Mi ÎS ;
ş sus-',' u-oe chente mm uneori provocat- sa .a în mnxulerare
urccle ukgcm D r temute, arara îu Urao m ~u penii j 'v i |«t în
înfruntarea itnpiicalnlor acţiunilor mrmprmse ile cineva devine necesar
să se recunoască atât imn ţările, căi o posibilităţile Unele alegeri
u . k \ P L \ U \ t x I i \ 11 xî \
iar c\L tenfa din vis a d ieri! ului m re larii le cu lumea dm v ne siiof
con aderate ia tel de urne rele ca si cele din viata leala Bineînţeles,
aceiaşi lucru se aplica si râme/n lor sau poveştilor pe care clientul le
raportează- riecare dintre acestea reprezintă o îmagme ui miniatură
a modalităţii io caic clientul relaţioneazâ eu lumea si se por învăţa
niuite din examinarea acestora cu mare atenţie,
Chestionare : explorarea viziunii clientului asupra iurnii reprezintă
o acţiune continua şi cel mai bme este făcută cu o atitudine orientata
spre observaţie întrebările ştiut adesea puse pentru a puica verifica
dacă un aminul eveniment sau situaţie este văzu fă într-o lumină
speciala. Terapeuţii existenţialişti vor face observaţii sî interferenţe
şi vor extrage niaieriai suplim entar care fie va confirm a, fie va
infirma ipotezele maliţiile. Terapeutul atrage atenţia clientului spre
ceea ce crede el că este important. Uneori poate ft tac uf ă o investigaţie
pentru a clarifica ‘ 5 percepţie, de-a lungul unei luni de ex p lo rare”
..Ce face asta atâî de im portant pentru dumneavoastră V’" , sau „Ce
credeţi despre asia / C mo „Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră 7' 's
întrebarea nu sugerează niciodată o soluţie şi nu judeuâ dacă este bine
sau râu. ci investighează opinia şi înclinaţia personală a clientului.
Explicabile iniţiale vor fi aproape întotdeauna chestionare şi explorate
în profunzime.
investigarea -nteiesuiu:
Toate învestigauf.e *onuuc e^entuaî ia o mai mare înţelegere a ceea
ce ;<iue un ic a phvă ce îrăcim p r / . r . a bem lucea eme Ct 1 j o ş i ; pe
chem în mBirea tmm y a u m ?!io l ~ 4 jl a mice direcţii si a
âialitdţi! !:; c u b J prmcuiJm. pm :î m u b e o o cliurccafc uneie
motivat»: j, uium - moaie Cmun .k -.a o merse E un ntfer-
*'re:ur: ale e a o .r * - ;irc :n; * ur uui v . .a ' 4 m .T u u : : •cutarea
. c c o l u l u : P ilă • e_ v. o;: s
: ; e U !, u u m n c m e ir suri ue n u m v e r e u curau pcu-vuiEic
m fCtme^s semrmu ape* c^ u -C m- o m ănC: ai Heres o de unei
L e it e le abordân*
.nm l pe - v c abordarea e\.^tcntu-uLia a pune pe atenuam n
todemen; p« ai te dome fit anumite iinutârfi *Vttoîv«afea 1 tragi, de munc
*‘r: c henri te nu m nun tonul! u atouie încredere ador Iniile umane
am eaii/a na ivm ep asemănat existerUiatora . a fa * menada cav to
am adu i nnt re*itii neiji toeimol «imilare pe-a te îl depăşita ioio *k un
tompmn vare mm nu tonic :u mecua numm m mm nu fin '<
xcpv-’ m tom .i.o cmc b -pirdnu •v -im- m u moft-mm e meremm.
tom’mîa d»tr o uf urne mudi t o
- - n-uî m vm tn' . u ' -ii- n-';< *«' ;--e>u mm * ,v"«d ^ >m
u, ;m x-rup-rati cmmeiimbpi; -u n - ' ; m e iu .--’* e .
cognitiv al preocupărilor clienţilor lor, iar anumiţi clienţi sunt atraşi
de această abordare cu speranţa că vor evita simţurile, sentimentele
ipeut exisieiiţialist eîi
•este nivele difer oarece întelf na totală <
nelui poate fi aţiiisă doar pri ii inie rine erii către toati
mmelu nmvm Ic dmie^ L l'N - • *0'.centrarea asiipn
nelui rămâne centirală, iar cri tica adusa mai sus este val.abili întru
ra m *■mm,*
Limitările pract ;w m. J»'wj tării au ioî •K <4., 1 C««m ,! -a V a.
, - om - ' îic• mc i!( '-m d :c -îi' u <ta•l .i nu •'nn.'.iVV
“••eîuu„uie:i 0- vila - ^ăniuaie mi?nem! CaU do!V>L să ncnîcum
324 MAMJAI DF 1 Fk Xi'lh INDIVIDUALA
Exemplu de caz
Clientul
Jerry R a intrat în cabinetul meu cu un amestec de încredere şi
timiditate. Imediat m-am gândit că e un tânăr cu o atitudine mai
gravă decât alţii de vârsta iul pe care pare să o suporte ca pe o
povară. Cu mare aplomb, se opreşte să-mi strângă mâna şi se
prezintă, li indic un fotoliu lângă foc şi îl invit să ia loc. înainte de
a se aşeza, îşi împătureşte cu grijă pelerina de ploaie şi o pune pe
un alt scaun, uitându-se la mine din lateral, vrând parcă să~î aprob
gestul. Fiecare gest e făcut cu precizie şi atenţie pentru detalii, îşi
desface nasturii hainei negre elegante şi îşi încrucişează picioarele,
expunând o pereche de şosete albastre, ce se potrivesc perfect
cu nuanţa cămăşii sale. Poartă pantofi negri, extrem de curaţi, din
piele, cu care bate ritmul uşor în timp ce vorbeşte. Aspectul său
este arătos şi îşi afişează imaginea mediteraneeanâ oarecum
focoasă cu încredere în sine. îşi îndepărtează de pe frunte o
şuviţă de păr negru ondulat şî îşi odihneşte ambele coate pe
braţele fotoliului, adunând mâinile pentru a forma un dom: degetele
arătătoare sunt presate strâns împreună, arătând în sus. îşi menţine
această postură cu mare echilibru şi demnitate pentru ce! puţin
zece minute. Maniera sa este politicoasă şi prietenoasă. Zâmbeşte
ezitant cu un colţ al gurii atunci când îl întreb ce anume II aduce în
cabinetul meu. Când răspunde, o face pentru a-şi exprima ezitarea
de a veni să mă consulte ia recomandarea avocatului său, iar
vocea îi este sofisticată şi melodioasă, ll încurajez să-mi povestească
unele detalii, în ciuda îndoielilor sale în privinţa terapiei şi, fără a
trebui sâ insist foarte mult, îmi furnizează o m agm e completă şi
sistematică a vieţii saîe
Istoric
îmi spune din nou că numele său este Jerry R. (îşi accentuează
numele de familie ca şi cum ar trebui ->v* recunosc) Este neînsurat
şi are treizeci şi doi de ani. S-a născut în Paris, însă a crescut în
Londra, unde tatăl său este director executiv la o mare companie
franceză. Confirmă că ambii sâi părinţi sunt francezi, deşi acum
deţine naţionalitate dublă. Când fac o observaţie şi spun câ numele
său sună a nume englezesc, roşeşte pe neaşteptate şi explica.
M\ \ ! \l LX i f i\|)I\ ilM \i \
Prezentarea problemei
Jerry îmi reaminteşte câ a venit sâ mă vadă din cauza stresului
posttraumatic. Avocatul său m-a recomandat pentru an ajuta să
treacă peste efectele ulterioare ale unui accident de motocicletă.
Cu nouă luni în urmă. Jerry se Întorcea dmtr-o vacanţa în Franţa
când a fost agăţat lateral de un camion pe un drum alunecos spre
o staţie de alimentare A fost târât pe o distanţa de treizeci de
yarzi şi a rămas în comă câteva ore, a suferit fracturi multiple,
inclusiv o fractura a craniului şi contuzii severe. Recuperarea sa
fizică este aproape finalizată, deşi încă merge cu oarecare
dificultate ceea ce pot observa pe deplin atunci când pleacă din
cabinet la finalul şedinţei.
Mintal şi emoţional se simte ca o epavă. Spune că nu poate sâ
doarmă bine de la accident încoace. De ceîe mai multe ori se
simte anxios şi depresiv. Este incapabil să muncească şt nu se
poate concentra. Urăşte să se afle în preajma oamenilor. Are
unele flashback-un. deşi suferă de amnezie retrogradă, ce îl împie
dică să-şi amintească cu claritate accidentul. în generai nu mai
crede câ lumea ar fi un ioc sigur. Crede câ a stat prea mult timp în
pat şi se îngrijorează din orice, iar multe dintre vechile sale probleme
s-au reîntors pentru ari bântui. Spune asta pârând neglijent şi
necruţător de indiferent cu propriile sale plângeri şi îl opresc din
vorbit ridicând sprâncenele întrebător. Pricepe imediat nedumerirea
mea şi mâ informează că acestea sunt cuvintele spuse de tatăl
său. Mama şi tată! sau au avut unele certuri în privinţa bolii sale.
Tatăl a etichetat imediat totul ca fiind .numai In capul lui” . Mama a
fost excesiv de protectoare Nici el nu ştie ce sâ creadă despre
boala şi urăşte câ trebuie să treacă prin toate chestiunile legale şi
examinările psihiatrice pentru a clarifica problema. Nu vrea să fie
considerat slab şi ar don doar sâ revină la normalitate Cu toate
acestea, când a încercat să-şi reia vechea viaţă s-a simţit incapabil
sâ facă acest lucru A trebuit să plece de la o şedinţa fotografică
dsn Londra atunci când a început sâ intre în panică şi să simtă
greaţa în tren, de exemplu. Nu se mai recunoaşte pe sine. Cumva,
accidentul La schimbat şi crede că nimic nu mai poate fi la fel ca
înainte Crede câ ar putea să se descurce cu ceva ajutor în a-şi
recăpăta stăpânirea de sine. Cădem de acord să lucrăm împreună
cât timp va fi necesar pentru a-şi construi încrederea şi a şi recâş
tiga independenţa
1 LKAP1A U h i l M h l \ 329
Terapie
Faza iniţiala
Formularea situaţiei în timp ce Jerry se implica in terapie ş?
dezvâlese mai muite despre ei şi iipsa sa şocantă de mcredere in
s;ne, faţada sa extenoara de calm rece se topeşte ca zăpada >n
fata îaze!or de soare. Postura iui se scrumbă marcant pe măsură
ce aluneca în scaun trăgând picioarele suD şi tmbraţişândiose
Spune câ a piei du! capacitatea de a se bucura şi se simte incapabil
să socializeze Alţi oameni pur şi simplu ii par câ corcesc prostn.
în specia» Jessîca. da spus câ nu vrea sâ o mas vacă. Ei oricum
nun place sâ vniâ pană la Yorkshire şi nu vrea sâ aibă de-a face
cu boaia iu., asa meat aespârtsrea fe~a convertit amândurora,
spune ei cu urcsm. Cm asemenea este destui de fe n o l sad evde
pe tatăl sau. acum că nu se mai duce deloc în Londra Tatăl sau a
fost insensibil in privinţa vitregului acaoent ş? 9 tot vorbeşte despre
chiti „să se urce d«n nou In şa", spune e! cu o atitudmc
dispreţuitoare Se strâmbă iar eu îl mvii sâ-şi exprime grimasa în
cuvinte Sunt conştient câ îi îndepărtează pe ton oamenii din viaţa
sa şi continui cu delicateţe său explorez dezamăgirea mai degrabă
decât sad las sâ pretindă câ nu si pasă La început avea nevoie
doar de încurajare pentru a vorbi despre frustrarea sa privind felul
în care se simte ameninţat de alţii.
căreia n lipseşte calitatea etica sau căreia ît esie fnca tot timpul,
aşa cu ni este e! acum t îngrijorat in privinţa atacurilor saîe de
panică şi de lipsa pofîei de viaţă. Nu poate continua pe acest drum
şi se va asigura câ se lămureşte in privinţa propriei persoane în
cadrul şedinţelor noastre dm lunile următoare.
Cădem de acord ca va folosi aceasta perioadă de slăbiciune şi
incapacitate pentru a prelua frâiele propriei vieţi şi pentru a~şl
construi un nou început. Acum poate realiza că faptul câ a ajuns
la fundul prăpastie* îi furnizează o ocazie de a se remodela de la
început Nu mai doreşte sâ pretindă şi sâ încerce sâ fie băiatul
popular care ie face pe plac părinţilor săi. Acum crede câ terapia
reprezintă o şansă reală de a îndrepta lucrurile şi de a deveni un
fel de fan care citeşte cărţi de terapie şi cărţi pentru ajutarea
propriei persoane ca distracţie
faza de mijloc
R e c u n o a ş t e r e a c e r c u l u i : Din cauză câ a luat lucrurile atât
v i c i o s
Faza finală
înfruntarea anxietăţii şi a vinei: Frica lui Jerry de trafic se diminuează
încet» încet» deoarece .3 păşit o cale de a nu depinde de transport»
prin încrederea pe care o acordă propriei sale inteligenţe. Este
oarecum preocupat de progresul făcut, deoarece acum suntem la
aproximativ 30 de săptămâni de la începerea terapiei, iar cererea
sa de asigurare pentru stres posttraumatic încă nu a fost soluţionată.
Este îngrijorat că apropiatul său raport psihiatric nu va susţine
diagnosticul său original de stres posttraumatic, deoarece acum
este „aproape vindecat”, şi de faptul că cererea sa de asigurare va
11 fi astfel periclitată. Această situaţie este stranie, însă nu neobiş
nuită, şi vorbim despre asta destul de mult. Este de acord că nu
merită să pretinzi că eşti bolnav doar de dragul unei plăţi, dacă
preţul pentru aceasta este stoparea lui în procesul de vindecare.
Onestitatea şi înfruntarea acestei experienţe au reprezentat miezul
vindecării sale. Nu poate desface aceste lucruri acum. Ar fi chiar
atât de rău dacă nu ar primi o plată imensă de la asigurări? Oare
chiar ar fi mai bine să se mobilizeze şi să-şi pună ordine în viaţă
de unul singur, decât să fie despăgubit de compania de asigurări?
Ne gândim la cum ar putea să se împace cu situaţia dacă ar fi
sărac şi singur. Ideea că, de fapt, ar putea să se bucure de această
provocare îi oferă o stare de bine.
Concluzie
După aproximativ un an şi jumătate de şedinţe săptămânale
Jerome/Jerry ş« cu mine începem să ne întâlnim o data la doua
săptămâni In mare parte acum vorbim doar despre relaţiile sa;e
şî nu despre problemele sale fizice sau psihologice Relaţia cu
mama sa încă este problematică iar el încă nu s-a hotărât în ce
măsură sâ accepte dorinţa ei de a fi aproape de e; Aceeaşi
•ntreoare apare $: m pnvmta relaţiei sa!e cu mine, A a substitut m
mamă, am devenit ae asemenea destui de necesar în viata im
Este de acord cu mine câ stabilirea m e i distante no» fată de mm o
«-ar acuta sa facă acelaşi s e n i m mama sa Câteva om. ram
bitzm şea morte se sortropa mu m u ş. mu ‘ -meu/amem : cată m
Coa şi continuă sa o»a vunte/c *.-» a u u s •? mrv.d de ic u : oemr:,
i°ca zece gemete
Nu >uni uurprms când, m un noume51! d a t mu cm.ne că a gâmt ui
nou oartenre uosh şi e« fotosnem , ■;>oT nm mai v. , arma decât m
•'■ 'C J U m f C p l C e r io C " O î C ,'O 'fîţie -*e -ie V O 'U îp i'ii.C -cil C3«
fc arte fe ricii împreuna dopa cate îm« dau seama sunt relaxaţi şi
fjm m atc s-iuc>» up.u v,u csid'd»' «V»a crez,nea .doamna care
mea schimr-at viata" sar cano ii corectez spunând .Vrei să spui
doamna -care te-a a;utat sâ vezi cum a* ou te a sa-ti schimbi viata"
râd ia proona mea neobrăzare deghizata sub forma de faisâ mo
destie. Cu siguranţă, nic; eu şi mo el nu am fost cei care au făcut
toata treaba, deoarece tot ceea ce am făcut a fost sâ lăsăm viata
sâ îl ghideze prin complexitatea accidentului sau. în aşa fel încât
sâ prohte si nu sâ sufere de pe urma efectelor extinse pe care
acesta le-a avut asupra vieţii sale
Referinţe bibliografice
P.O ,J, 1
Kîerkecaard
Lectori suplimentare
Terapia Gestalt
Malcolm Parleiî, Juliet Denhatn
Contextul istoric
Terapia Gesnilt nu i apărut diutr-odată. După curo sc întâmplă cj
fiecare m işcate, au existat idei care au precedat abordarea, formând
un ujfmtrut fertil, din care a crescut această revizuire radicală a
psihanalizei
Cm Jo i fondatori principali ai acestei abordări an fost Fredenck
tF riîz i PerK ( 1 8 9 3 ! 9 ^0 » şi oaia şi colaborai*»area sa, Lanra Perls
11005 fi>9 D Preistoricul terapiei Gestak începe in G en na ni a. ncof •
unde % m născu: si au hot educaţi font!aroh -, unde. di a hrnmr
aiiifi o DO. aceştia ui mst expuşi idei lor si ailtuiiî evix^‘menta ic e:
înfierea m r>crîOada respectivă I d* mofim c -Jru 1 : aifio . mmm . ş
pomfievta nc atîau toam £c - a i ă u m ^ m m e u ! e a o ,.
cuplu fio. « o u e Jm . a e 'u i c ii fU n m c
I >tmot i.c a pm m anii ac: o. ) : fmmfi ; o ‘ > : ' *' 'Jiu . I fi
s-a format practicând neuropsihiama şi a efectuat analize împreuna
com ite e îreiitiieiii ortodocşi ape* o ă\ »meiiu Keu n i ju ra l\om »
fost educată de membri mureaim ai sudn Gestuît Jc psmoîoek
tiKirîc ţa* »ptikitfii !a a a ; a sicnie d: a d e m e n e a j ş u tu lu i t a Pe'fi
Tilîich şi Martin Buber In ii dintre o taine, şti" terapiei ( îestak pot
fi identificat! astfel Preud. eu teoriile sale despre instinct. Re tete
>44 MAM AL Di- UkAlMf INDIVID! \L \
Ipoteze teoretice
•n a g m e a p e r so a n e i
Ajustarea creativă
Abordarea GeMalt declară câ f e r i r e persoană se ..organizează indi
vidual" în mod activ La fe e are nivel, adm inistrăm condiţiile şi
posibilităţile \ie|iL n iininuh/ăm disconfortul. căutăm G ne îndeplinim
nevoi ie »conştient vm nuL ne u»r« m intă m ou v 'A n le o obligaţiile
sistemului ce vonstm oe pa. re a arie» şi spaţiu Un -v,c»n rr stv,re Mare
parte c vieţii >e leagă de menţinerea nnaura m e e îm d o ; Astfel. ne
„regieraenîăm nidoiduui pe rmi inşim. U u rn a de ommiiMi; - de
exemplu, să dorm im când suntem obosiţi, să plângem când suntem
irmu. u mâncăm em u >uruent fum urm c*u Biologic ave-te ;apaeitâţ;
n perm it per smirna m o f , as â mir -o bună stare de sandu te. Evident,
î îi acelaşi urnp aice cu rumen e ere! m u m e mai m e.e id ru ră n i
echdibnd - exurnându oc m u tre j îndcphiL unde ivemi mai vâsle
pentru vi -punem somnia?ea M purec-ev sau servirea a!mm prin
1 1 R VPf -\ GI:S1 -\i 1 349
O definiţie a sănătăţi>
Multe abordări e\ stă definirea sănătăţii prin referirea la aceasta ea Ia
„absenta tulburărilor > boii tor" In cadrul terapiei Gestaît sugerăm
c i sănătatea reprezintă •*expresie vie a relaţiilor din câmpul prezent
ale unei persoane ‘ daca leţile lor se simt integrale; \sau „îm preună” * *
măsura în care aceste persoane se simt „în echilibru” din punct de
vedere fizic 51 energetic.
Noţiunea de sănătate d c n \ ;1 de la primirea expei lenţci umane ca
fiind cea mai plmă de recom pense atunci când ne simţim cel ma-
plini de viaţă şî suntem bine sprijiniţi. Ca şi centre energi/itea
concrete, voncentratc ale conştiinţei, fiinţele umane sunt capabile 01
se angajeze pa deplin în orice situaţie de \ iată pe care o întâlnesc I n
prezent. în asem enea m om ente isau perioade de tim pi, acestea sunt
capabile sâ-şi aplice liber cunoştinţele despre viaţa - adică tara a k
conştiente de sine, fără a ş i pierde concentrarea, tară inhibiţii sau
m telectuali/âri.
Existenţa cere versatilitate, o capacitate de a învăţa din experienţă
si principii de orientare proprie prin iniei mediul cărora se trăieşte ş:
<e exercită ^apaeikiteai de alegere si responsabili/are proprie, Fimident.
pentru majoritate j pv.rsoanuor. nur *• gamei iam a Je „ iwini>tmute
■o' îvia acelaşi impuls *is a ’- im buiiurtu teaţa -an de a moliei
f ' n u i şt i e M inaţi- n e a m : thUe . d e c s m n p m . j • • - e i ? : , -m - t e e t e . u -
Ck s 4 i.iv ic h t e i c k i s t u c m - p o f r e c - e te G te v ; d - »tete* d i >
yK l,î tetei n G s O<e Lu jk c e te m CC -v cav: cauteste Or . a: e
'
Tulburarea
C a urmare, este de aşteptat să fii tulburat în anumite momente.
Individul răspunde îa întregul câm p, iar câmpul se poate alia in haos
sau în criză, lucru care are impact asupra celor din cadrul acestuia.
In orice caz, există uneori modele individuale de confuzii şi supărări
repetate. Fiinţele umane sunt creaturi ale obişnuinţelor. în situaţii în
care nu ne simţim confortabil şi nu ne putem descurca, este foarte
posibil sâ apelăm la repertorii şi răspunsul i ce reprezentau la un
moment dat soluţii adecvate (sau ajustări creative), însă acestea nu
vor „funcţiona" ie circumstanţele prezente. M odurile „sănătoase"
impiică faptul ca noi sâ fim capabili de im plicarea necesara pentru
ceea ce se afla de fapt în faţa noastră. în m odurile „tulburate" putem
părea fixaţi în m odele habituale necorespunzătoare de gândire,
simţire şi reacţie în modalităţi care interferează cu funcţionarea în
cadrul circumstanţelor întâlnite în prezent. Viaţa ne cere mereu să
ne extindem abilităţile, pentru a ne susţine în cadrul condiţiilor în
permanentă schimbare, şi nu să perpetuăm răspunsuri depăşite sau
„gestalturi fixate" care sunt limitative pentru sine. în momente de
haos personal sau colectiv, calităţile graţioase şi creative sunt adesea
numărate printre prunele victime,
Modurile exacte în care indivizii acţionează ca stereotipuri nu
„curg", iar experimentarea acestora la voia întâmplării devine punctul
de focalizare pentru investigarea Gestalt (la fel cum devine şi opusul
lor creativ e
Administrarea de . . gestattun"
terapeuţii Gc-tali ouu interesaţi de mn. in mgam/ea>u oamenii
propria experienţă Fiinţele umane sunt preocupate de diferite lucruri,
a momente d de rac ri cu grade a n a t de mrerobate. TV exemplu,
iacă rnâ întâlnea; cu un a d u pnuen pc stradă. modul exact cum
.Japonez ei: accua va fi în tunam ev vrndmbe mmpulm muie ca
întreg A afcL pot îi încântat să d v.id. dar pot mea. de asemenea,
o întâlnire extrem de importanta în câteva minute. Alternativ, pot
1LR \ I ‘J <\ , ,1 X, \i î
sirnre cineva „in inferior “ sau recunoscând „dor mia sufletului" coi va
reprezintă un lucru e.semiai penii u ral marea \alorifor persoanei
respective. Pentru a şti că ceva nu „dă uit sentiment bun" este nevoie
de o sensibilitate umană ce trebuie cultivată colectiv si individual
dacă dorim să ne asumăm responsabilitatea personală in intregime
în cadrul terapiei Gestak. corpul este privii ca o sursă de Înţelep
ciune, un turm/or al adevărului organismic ; iar percepţia clientului
este un ghid mult mai de încredere decât aplicarea unui concept sau
a unui principiu (Kennedvc 2005 o
Stiluri de contact
Terapeuţii Gesialt se ocupă de asemenea cu „graniţele de contact’*,
relaţia dintre persoană şi situaţie, observând modelele exacte ale
felului în care oamenii se conectează (sau nu reuşesc să se conecteze)
la mediul înconjurător şi la circumstanţe. O atenţie specială a fost
acordată în cadrul terapiei G esialt la patru tipuri de tranzacţie la
graniţa de contact (Mackewn, 1997>.
Primul se leagă de modul în care graniţa de contact este supusă
suprapresiunii sau invaziei posibile dinspre exterior. De exemplu, să
presupunem că un angajat prim eşte un mesaj repetat de Ia şeful său
(de exemplu, că este „neatent") Persoana poate percepe mesajul
fără a-i analiza, ca un dat automat, în aşa lei încât acesta devine
parte a concepţiei sale. Acesta a asim ila t mesajul. în mod alternativ,
persoana se poate simţi înclinată spre răspunsul opus şi să respingă
cu convingere orice mesaj primit de la o „autoritate".
Dacă persoana ajustează creativ - adică răspunde flexibil la
condiţiile câmpului actual vor exista momente în care ea asimilează
pentru rezultate bune (asimilarea instrucţiunilor pentru o situaţie de
urgenţă poate Atica viaţa peisoanei respectivec iar io alte momente,
atuna când respmue în mod raţionai de exemplu o insultă gratuită,
poate îl deplasau! Graniţa dc contact operează aici asemenea unei
membrane cu grade di tente de permeabilitate - uneori lasă mlormaţia
vi intre. alteori nn C'u cat există mai multe suuaţu ce evocă reacţii
trecute cu atat mai puţin este posibil ca persoana să opereze m mod
flexibil i un mode! fix a! administrării contactului la rezultatele
graniţei De exemplu, respingerea întotdeauna (sau niciodată) a ceea
ce se spune cu i\a reprezintă un stil de contact ce se învinge singur.
I i RAFIA O C m a1 I
^ e n t i n e r e d uiiD u ram p s ih ic e
1 n i m iv un i u i : im *\ m~^i\
' d CJd t k d d C d v d d C t î C va , 0 0 4 4 •»»f î IdCitC f CC CJdJCiC
- *''UţU_ u l d 4 d -d ;4 * v ' Cud k / u J! t a f C i CCtîC *î u U d •' l U I d C i d
-itX . CU d l ir,î - * ; : 4 â C : d f â c \ 'l C l i k J c 4 d C T m l k d !a C&P ‘
m d ’.ni * e p . î d i, m m .u f »u n ic as?. ;nm -ana ' d /t o îa î a ’
' m i r u d i i k m aa am u »* '-a :m saşiii d im a?' t\ a v i ? - ' ,i la kvoi
-.44 ■"*tunej, uitaldm i * -a a/ '4 partener inamiCd n n* adu dCcm?
.ii c>u!d -au î
: * ddddFd p^ifa *n d al?!? a<C Fa toiuiutd undOc se
•F C a r t t o f d l d i iia * . a f ? 4 , 4 la •„ a d FtjdlC, Ci d r ţ . d t o r d r d d C -
to?Cvf k C d f c l i O î t fCM'td FfX :< ,1/ a F vi ^ d d i d ? 4J F F F i'i 4 a s '
; S ' \ F ; ; »> a? - a a c d - n d d i Cu i - i n a u z . i d U d u c u 4 i Ic a - i d ^ a *
>entu:ieut am *;m >e cm nibru o a toruri adecvata Ac mm? m - ,v
,a re ;rptc d d - a n c cp u -m j u? pidctd uk - vid cm ucu to mcciîd mm
jiTuiiiv? - rcsui vi piPeraicia sî 4 dorinţă Ce a m :n,Uurt/ct Cu spunem
x.4 ‘ H P u ; ? aiC u>! M dkJ rcoepi »\ ar nu 1drace km -,.aar*a
.i' M iU v X V 'I -S v.J.v ti « 4 d d C ; a.i F O didC C f Fu C C C ’ C iC a *a ’-K dC l r
Practică
Obiectivele terapiei
Obiectivul terapeutului este de a crea o situaţie bogata în posibilităţi
pentru Analizarea anume vmdecarca canoiiunalâ. c rearea conştiinţei
prin p r o c e s propriu şi experimentaie 111 cadrul unui mediu sigur
Cercetările actuale din neurologic sprijină eentiahtaica din Gestalt
privind dialogul sincer dintre chem şi terapeut in cadru! terapiei
eficiente. De exemplu, Sehore (2003) prezintă dovezi că un asemenea
i l k \ P 0 \ u t e r VSO 365
Criterii de selecţie
Abordarea terapiei Gestalt diieeponea/â activnaieu prauîcanilor
GT însă fiecare terapeut vplicâ principiiD G > i dt m modaiiGţ:
individuale st foloseşte meu d e diferite m rimei ic 3c fW marea
medio! prut emula! sî sulul pi moca!
Di au i ?vmb;i că fiecare pe rec ne eoapm: u:cm cuc dc mamem;:
individuală, ceea ce înseamnă câ discuţia cu privire ia faptul dacă c
Persoană este „porriv it<i sau m; pentru terapia Ge.stah nu are >ens
Dn psiholog clinician ce lucrea/â, sâ zicem, mu un mediu spitalicesc,
pornind dc îa o bază dc terapie Gestalt poate lucra terapeutic m?
indivizi serios fragmentaţi şi dezorientaţi, apiicand principiile Gestalt
in mod adecvai şi eficient. Pe de altă parte, un consilier de şcoală,
• ' v X :i ; m m \ ! *i * a .
-W v, X l ’« S ' V ’d l v V tV O X itT a p î *% « . » * a Cl V f i u «a l H a - l .a C ih J n C i
S t r a t e g i i $? î e e r m a r e r a p e j ; : e p a f
CV,»" *r>
Lucrul cu polarităţile
Terapeutul Gesiaiî nu iturna* că reacţnmea/a Ia ceea ce este martor
comportamentul clientului şi experienţa ce are Ioc în şedinţă ci
este interesat s: mk u ‘c t ce lipseşte". O temă centrală a terapie*
Gestait este aci ea eâ fiecate dintre noi deţinem în interiorul nostru
potenţialul de a acţiona m experim enta în mod diferii faţă de ceea ce
facem de ohiee* pe flecare dată când cineva se identifica paterne
cu o ..calitate’*particulară. cu atât mai mult creşte posibilitatea să s,„
„alieneze" (Pcrls el c . . 1951} sau să respingă opusul sân
polar AstfcL dacă o persoană este întotdeauna ordonată si organizată
aceasta poate pierde din experienţa de a lăsa puţină dezordine v
imprevizibilitate să «ntre în viaţa sa. Acestea din urmă pot reprezenta
pe rum persoana respectivă „haos şt catastrofa".
Terapia Gestait implică preocuparea cu asemenea polarităţi, adesea
redenuinîndu -Ie intr-un limbaj mai puţin peiorativ, explorând reacţiile
asociate sentimentului respectiv şi descoperind uşor potenţialele
latente din cadrai comportament el o r şi experienţelor respinse până
atunci.
muuto ca o tema
i d e m l i t a n a i n e mmc j mim m dmlc s u s ue,,e m mînmurn »ie obicei
Dl i J e n t H e m cJ j .e a v c e M u / . l a ' - j t i e a / u v !k iU*n u e O i o i i a i t i < m Uit
v a ;m u î. -tu - m oldmîkm m me/jimc ia -eram pmuou Jociitîe?
: peimme n d ie U ' m Tm * -urma .ai mmudl :v apun -VUmm ru
centru .1 miim ei ci mirmarc.* leiiicu m neUide „ aruunnUe m care se
pe o m < t.î v . .>,e , **v e 1*: c. nu;- .adune dk av. sm. - n a . cule
mminn m si e vuei> m mum-nm leita m e u pers»mia
u ^ m .m ; ' f i r e a? .a - ^ • - a r / ,r pţ-5^v'!e >ir!ia e rca dan
’ n e ! ecc i- 'n ' * '< n c , n ennrd *:"euipaur
semnalează că nu doreşte să obţină un anumit rezultat, dar este
interesat ca clientul să exploreze în mod egal atât dorinţa, cât şi
neplăcerile, nevoia şi rezistenţa.
Limitele abordării
Limitarea m ajora a terapiei Gcstaii este reprezentată de reversul
imul a du lire piiiietcie sale lo ne Deoarece necesită un ntvei înalt de
pariu ipaie serapeem .t -a t re *th urne si «o abiUtaX de a t k ru în multe
moduri d t îa n x . a \x îP ddxuU ap ivoîe în prcuarea ah»»rdăriu în
.i'O d iîu U v i a>ci:fei nsJ c :c e lom can; au an cepenoieiitat o direct şî
a: »ddîcii>ec n e e •oLăe e .c c epic ier m !c m feluri mini de
ku!*a oravUv m oV ' j I, v r :ă *, , s. npkfk are empei uă i jK udării
l ak o /nine .a vanmmmî ^ ^ ^ -tc’ c a . îs x r m e au
Cat ui- -etl 0*jt J» cpev»a XU r , i Fa;.U m • u ; .C'UU^Cî'L
o ao !,x " k * «O' ic a. , v ' . : Cin x -a îe \t
comun, există pericolul înţelegerii greşite. Drept urmare, specialiştii
' *v*x *o- n \ e ceai ^o> . .--oca x . ->1 m ; »c :•< ca a , u- o ; c de
o> h'>nrip'* x iX 'iix ’ic ic.mtG: ani c-c m m m m
•a-'-Xi* * O t x m rv- «! v• / ’< •nu»f »t n i\c n<c* *d»ă (ic x o p e m n sunt
^ .* c C OX . C* . C o ; 1 , „ » .c,, 4 x, ' *v . , *-,Ic C i î k 'IO ».< U o - u ă l Ii
o s - v i O r o> j , .c n . x ’« s a s x J iă r x o U ă 1; a d x - t e'indirn
vO1’ cîX s:-.o
I?' ger^mî co,x«-kc m Ua » .hIi^ c îcî epici «xoo vic cvempîn.
HilliiîcJ: o Vtnfum io u Jeou! j e tkirermc in Icr-ipeuliî
' - s* '' ^'m:; ^ - m mm a1::nr m ^ pm -*-mc; yu s - ^
~ y..n -t1- -tocm ’! \ .mmrnm emu ce c mo ; mi-.o mm.;
; _ om mri * \ cmmâ or v mmmu-m ~.m. g* i to. Tuiom,
r I 5* ' - ’ i Um'C :: i ; î ■ OC , Ct i OC 'O
a ! r-U» ,'> - :l'\„ UUm y - e -^ier.îC i C „ I l i l r - mm vUfUaO ! : *ua .»
V ’. M ~lC »O îO îm * ‘ H .a OU ; *1 -> o m A t l l I - 1 J r 4'! m m i ! : !u '«• l - C O „m*
Exemplu de caz
Clientul
Dave a venit să mă caute pentru terapie individuală pentru doi ani
după ce câteva luni a făcut terapie de grup în cadrul unui grup
condus de mine (JD). A solicitat terapie individuală deoarece nu
dorea să discute unele aspecte ale copilăriei sale în cadrul unui
grup: parţial din cauză că se simte ruşinat, şi parţial deoarece
simte că acest lucru nu ar „onora” amintirea părinţilor săi. Terapia
individuală a dese uă fază în relaţia, noastră, deşi unele
probleme au fost prefigurate în cadrul activităţii pe care a efectuat-o
în grup.
în interviul său iniţial, am avut unele prime impresii iniţiale despre
Dave. Era înalt şi slab şi purta pantaloni de jogging şi pantofi
sţ :ea îi era tremurătoare şi ezitantă şi părea mai tânăr
decât era de fapt, adică de patruzeci de ani. Am observat că
aveam un sentiment de protecţie faţă de el. Părea să se devalorizeze
şi părea că cere de la mine o părere privind ceea ce face şi nişte
răspunsuri,
A venit la cabinet în parte pentru că se simţea inhibat să vorbească
în cadrul unui gru iceput, de aceea i-am şi recomandat
terapia de grup. Mai târziu au apărut situaţii nefinalizate importante,
mutând terapia în direcţii noi - punctul central pentru terapia
individuală.
în general, am ajuns să înţeleg din comportamentul său că „datul
la fund” şi devalorizarea proprie reprezentau doar o ajustare crea
tivă - necesară şi folosită ca sprijin în trecutul său devenită acum
MA NT AL D t ffcRAPIL IN Dl V1DI ALA
Terapia
Pe măsura ce terapia evolua, Dave şi cu mine am devenit tot mai
conştienţi de evitarea contactului său «nt?m refractar pnn intermediul
umorului sau schimbării subiectului. De fiecare dată când spuneam
ceva pozitiv despre el, aveam impresia câ respingea asta prin
faptul că îmi cerea sâ îl spun ceva „mai eficient''. Se pare câ nu
putea crede că cineva îi poate aprecia. Continua sâ se simtă legat
de tatăl său, care continua sâ critice modul în care Dave alesese
să îşi trăiască viaţa.
L-am invitat pe Dave să-şi imagineze că tatăl sau este prezent în
cameră şi sâ îi spună cum se simte. A părut încântat şi dornic să
încerce experimentul Dave na spus tatălui său cât de supărat
este că acesta La dominat în copilărie, nu La ascultat niciodată, a
petrecut mult timp cu alţi copii (tatăl său era învăţător) şi nu avea
timp pentru el. A simţit lipsa tatălui sau şi dorea ca acesta să
vorbească cu ei şi sa joace fotbal împreună.
Ca urmare a acestui lucru, Dave a pârul sâ fie cu picioarele mai pe
pământ şi m contact cu sine însuşi şi cu nune. Vocea s$mi îngroşat;
părea sâ fs devenit mai matur, A vorbit despre anii m cam a răspuns
altora în aceiaşi mod în care s-a răspuns tatălui sau Era foarte
animat câne m:-a spus că vatonie „ţepene" Te oânnîliof săi nu
reprezentau o;opri:ic* sale valori şi câ dorea sâ explodeze propriile
valori fără a face ca părinţii săi sâ pară „răi Spre surpriza fui.
Dave a fost capabil să vorbească cu mine despre credinţele sale
intr-un mod clar şi hotărât Pa rea a îi foarte diferit faţă de persoana
sfioasa ce era cu câteva luni în urma.
inima şedinţa, Dave a sosit părând mslabii şi anxios A început sâ
plângă în timp ce îmi povestea câ a fost molestat sexual pe când
era copil de către un prieten de familie Am fost foarte mişcat de
1f:R‘\P I '\ GliSTAi 1 381
ivitatea ulterioară
Am revăzut activitatea noastră împreună după şase luni şi am
i sărbătorit schimbările pe care Dave a reuşit să le facă. A cerut să
382 M A NUA L DE T E R A P IE IN D IVIDUA LĂ
Mulţumiri
>
Referinţe bibliografice
; f -p p ; ra i *11 . *s' - p f * f f ţ, • ; ,; :
Lecturi suplimentare
Analiza tranzacţională
i
Keith Tudor, Robin Hobbes
Contextul istoric
HiaU/a ;rati/;ivîi'Mt;dă ‘ A !; -i Cm â natala tic eaî:c f Berar
a a :î •v'V*-, ul ^vihicirii canadian A nual -muc* ca r n h a m i A 1
Itrapiiic • ale p r e m i i ;?cî suna li Litera, de/uCiat ea copil uite a pcirmDaC,
r Ca otciâ e Cco::t cUenvm ,i «cicrite cn timp , c Iccrct Aetuaikclr:!
r,vcc::tiL A r ' cvrnonmm *cAvcrne-div a putum m
'LA CcrMîICik'. cCUe p^hiCo cir fU LU - w re mvAu UHe?c £cre: -
, ■»p>r» -rcnrriev -i ev,Ce iiee , • V r j A, , ^ ] if, - AVf. v .
■ >A *= ' r k i; :V , m ^ . r- v - „ ■, - « e •' e v " *r ; »^ >C e - _ • - -
Empirismul
in timp ce Berne a fosi influenţat în mod clar de psihanaliză, acesta
a fost critic cu privire ia supratcoredzarea şi elitismu! său Acest
lucru l-a dus la construirea unei teorii care. deşi este psihodtnamkâ
in concept, poale fi verificară direct, pe baza observaţiilor. Pentru
Berne, observaţia <vizuală) „reprezintă baza tuturor lucrărilor clinic ie
bune 1 1966 : 65-66) şi, in mod ideal, leiapeutui ar irebus să folosească
îoaie cele cinci simţuri îi » diagnosticare, evaluam şt planificarea
Oaia menta tui 4.cest accem a condus la o direcţie puternica cogm
tiv comportărilentala m AT ide exemplu, vezi Mothersoie. 2002).
Cerinţele pentru un contram terapeutic valid în AT a>t:t înseamnă
comportamental, observabil si Arm *precum şi bilateral) - reflectă iii
rnod clar enipiii .sinul. Stewart sugerează că observ abilitatea este
iniportamâ în teoria iui Berne din trei motive
1 înseamnă că AT este eficientă ca psihologie socială ;
XXALi/A lR \N/ V. f f »-\ \t \
2 Vâcc \nm tiv a Al relativ uşor de repetat şl prin irm arc. relativ
destui vie direct de predat,
> considera teoria AI ca mnd potrivită pentru experimente»?
11 l*lC i 8»
Fenomenologia
Părerea câ puterii înţelege lumea cel mm dine doar prin experienţă
personală directă îxi gasesie expresia in cadrul AT m una dintre ce le
patru cerinţe pentru diagnosticarea stării eului, validată doar „daca
individul poate reexpeihnenta in final cu intensitate maximă, cu
protecţie minimă, momentul sau epoca în care a asimilat fio acest
caz) starea parentală a e m u r (Berne, 1961 A975a 76», Intr-adevăi.
eu analiza sa structurală a stărilor eului, Berne a considerat Al o
„fenomenologie sisteniicâ" ce a umplut apoi un gol în teoria psiho
logică.
Existenţialismul
Există multe păreri diferite privind existenţialismul şi diferenţe de
accentuare, în special între tradiţiile americane şî cele britanice
Berne (1971b : 8 c care a fost un pasionai jucător de poker. a folosit
acest joc pentru a descrie ce vrea să spună prin existenţialism :
P< kenil este una dintre puţinele situaţii cu adevărat existenţiale rămase
în lume, fiecaie este pc cotii propriu, Nimănui nu ii pare rău pentru
liric 12>ti deplin responsabil pentru toi ceea ce î7k;î Odată ce ai placai
pariu*, hanii meia îu nat pus ptttîru pariu. Nu p< ţi da vina pe '»m:are
alte mesa IVeHiite m so. epp c ’mtxrmele acetem lucra
u man, sm ui
d v : a d- .n;i‘, e ; fi ni uk ipu teoretice ale \ I uram : d?n unanimn
ra. din pui ut de vedere monta atribuie fu crug din pmh% Ua u umanistica
îu num aie 'atunci' m au a m i n huit Ia dezvoltarea ucratcM
astztc Li pi imul C'cnaxv tumpeao din A dlars fFlvriiaî Cele mai multe
pei amern ant erau px/ente. in A ceea a ne a uurpriiiu n fnS:
liuntărul mau Jc piufusioitxtî um fituurc «.«dt al kiiri»pc« Roustaii/
RobertSen Rv»sc ithcţui» Arn >ld Van Acstciing •Olanda) a cu ne am
pus minţile :a e*n m nmtjv uit» uaamz tt -> ?edtnu mmuurtia h i tioc -a
!\» - J jA c , j 1 r V[ \ ,\iu : . j ,.x ;nu z i c m- J ! x t \ c* a ; , *rac
-memdmm
ipoteze teoretice
’Aajpa juni am aratat. exoîfi an mm» ir iic xu'ît" J-dcnrc ^au înOiiu
^ A & A ll \ l ' Cum r c p r c m A u J Î U U J c J c t J* »Xc ,1 p u c - l i i J ;J
.adnii \T şi «sire attau «* uama varniîa iL jAluciile An ifaia abn^dăin
\J u c u udmm; \h 5 • La puim a mp Jupa omuaica iu 1 Bei m
1v70 an îi»st rcminosuite frci men:}" de \T; Bi cmm C Bco d ;
de Reduc 1/ ic şi Şcoala CAthexm m m Baroce. RO'7o mr până s,«
M W'î O i>f ît.K \VW i\OI v i
i»i \i x
IY.îWJV
palimpsest «scenariu cornpuls ie); tranzacţii, Novellino (1984, 1990) psihologie tWeiss
uite fior ; incluzând tranzacţiile (vezi Noveilino şi Fedein) . relaţii oluect
transferenţiale şi contra Moiso, 1990); Diana îKlein, Wiunicott
irai isferenţ ia1e Shmuckiei <i 9911 Kurbaim; Gunii ip»,
AC\
j. „„ .. auto-psihologie (Kulnii »
;\V|<fI\Kl\l JJJVH II
| „Şcoala Clasica" Scenanu, mm rol soi ia! Stări funcţionale ale liric Berne ; CI aude 1 ciapiiic cognitiv
11cognitiv şi destindem cului; suokes (Steincr); Steiner. Ve/i -comportamenlale ,
1 comportnuieiuaia? simptomatică permisiune ţCrossman); Mothersok (2002). cibernetică fKorzv hsk i
i triunghiul dramatic Weiner); programare
î
! i (Karpmani; opţiuni iieurolingvistieă t\ ezi
ţKarpman); egogramă Stewart. 19%)
S
1 1; (Dusay); contracte.
["..îjeoalj iU | Lxpencnta idaliei Jocuri; substituţii; Bob şi Maiy Goulding Tei apia Costali (Bei Io,
| Redea? O jongtiiOe decuii interdicţii; (Goulding): (1979), îoliii McNeei terapia cu sisteme
! timpm: împasuii (Meilor); 1 19/7’, Bai bara şi James familiale (Sat ii.
tine f\tu părinte Al lei) f î 99Ş), J. Alici» Minuchin).
|i {MeNeel), redeeizie i 1998). Vezi McOendofi
!|
_____ __ ___ __... şi Kadix 11985).
„Şcoala ( athcMs’*j Simbioza nesănătoasă : Cadre de referinţă; Jaajui S elufftSdiilî ef a i. i Activitate socială ş,
i pasivitate ; grandoare . confruntarea simbiozei, 1975), Vezi Childs- j abordări psihiatrice i
Hiihurân de gândire pasivitate, discomi* -Cîowell (J979) şi | pentru lucrul cu paaenn j
nuitate şi iede fimre ; Kouwenhoven e t ai. | cu tulhurăn grave ş; •
i reluarea rolului de 12fM.)2) | psihoticu in special cei ;
părinte şi regres ie 1 cu schi/ofrenie <Rt»se). |
Psiluat! ie radicala ; Aucuaie ; opresiune . Tipuri de scenarii CI aude Stemei , Hogie ; Mişcai i sociale şt ;
1 uistmuionalizaie , (Stem ert; economia Wvckoff G 970) Ve/i p o litici rădic ai e din ann |
| piliere stroke urilor (Siemen ; Agel t 1971) vj Stei net ‘60 şt ‘70 ; „anti- j r
VKÎ v / n v w
i contracte; permisiune. (2000c Mai recent psthiatiie‘ şi psihologic | £
proiecţie şi potentă Pearl Drego t Î9 8 3 )„ critică i incluzând j T
(Crossman. Steiner, AlanJacobs(1987) bat ion, Basagha, Lamg, ; £
A lic ii) Berke Jonesi J -
^ ^ 1 /w
Integrat)va ! Aspecte i eltcgate. Integrare, investigare, Hollowav
W illia n t C onceputah/aica ; >
i inconştiente şi ajustare şi implicare, (1977); Riehard* Gest alt a eu iui. j v
! ot te/uh ute ale sinelui; nevoi relaţionale: Lrskine, Janet autopsifii ilogic | T
; înecam sote de apărare, contact incadrul relaţiei Moursund şi Rebeeca *Stoloiow, Brunde halt \ !Z
1 i ( Krskine i Tniutmaon I Ivrskiiie şi şi Atwood) | p
Moursund. 1988;
i i Erskine şi Trautniann, i ^
1996); Petruska
! Clarkson 11992).
j Constructiv im .1 D ts c u r înţeles st Construcţie; Barbara şi Jtunes Alleu I cor ia câmpuri Mi
j ; construcţiile în intersiibieeti v ita le ; (1991, 1997, 2000); ( irw in i ; cm isirut î
j dezvoltate ale dialog; eo-creati vitale Bruce loria ( 1991 , tivismul social ! Wlutc, I
j i . 'a d ită p C (Sumniers si Tudor): Lona şi i Aliem 1997), Hovt); iutei subiecti\ itatc j
Adultul ce se Integrat/ă Graeme Sumniers şi şi psihoterapie di africa ;
• i | ( Judo Keitii Tudor i2(XX)). (I iiedinan) . 2
398 M'W» M 01 U K U ' I I Md
imaginea persoanei
\ f se ha/ea/a pe tre î afirmaţii filosofice de fu/â. roate ccoU-undu-M-
dc capac îtâpk instinctive ale unei perse cine, st anume
5 Ca oamenii Mint buni, posedând valoni e mtrmsei a . i tpa i. patra
de a relaţiona si de a rezoha probleme
2 Că oamenii au capacitatea de a gândi,
" Că oamenii iau u c c i/ii si î f decid propriul destin si e:l aceste
decizii pot fi schimbate tşt de aici deciziile nou m cde ct/iiltC d
Up cpnf
ite legate de un amimit subiect, iar opere
rente de comportain e n t; sau pragirlatic, un sistem, de scîntimen-
care au motivat un set legat de modele de comportament". Din Weiss
(1950) şî Fedem (1952), Beme s-a inspirat pentru noţiunea de stare
\oernncTiîanc c. dpi a C r m c ,
2. menţinută in cmMicuţa neienuuLi în creând oeisanahtătu;
\.\ M L~-\ •U Ow \ :v o »
Stările euiui
în ceea ce priceşte stările cuini, sănătatea psihică este concepută ca
fiind o stare de flexibilitate- tar tulburarea, o stare de inflexibilitate
Există o discuţie în cadrul abordării AT despre natura stărilor eu im
ivezi Sills şi Hargadcn 200? i cate se u neentteazâ parţial pe natura
stării cui ui de Adult ca reprezentând o stare - o i i un procto ■de
fle\îl-i!uate m îluiditate \c /; ! turn. iu»*' An e^stâ nu • 'miimum
urnind cele Hei -.lari primam de mlkw.hdiîau me mjhî
; "aJC eo ‘Hm / ' «• o Ufăt U* „ 0 0 <' -km 1 Olum X, *k c
, a: nîem î - mmmcm, m veLr mm .- u i ac» A mu xm om p><« *
Scena* a
\ r u l i u lu ii Lî-r|L»ojid ►.DLDdcUi x e n a n u i t j ’iuid un p n ^ m pun» x x x
^■L!:«î»ii! ;Ii . a d u 1 v L lu'j va DÎLl'4 UltclcN e\PCi U'OP. M (ILilIr ÎHlpr
,a L rUiirLIi.L 1 MUULi ; ' u-X 7 puf n CJMle vLXepîr xjlli JU ti;
ItiLiank* lui ( uio Naiik C a d timp. L u t ^ , m xvua!
-\ik_*! AdlC! A vUlkCpîtd *iu Ud „SvVp 111 VUpY Uill ÎUUJf de XliilC
* i iisspiLt: B ene !•• . idun C i , a a r j n v d d- - upt tufe u d ui a
W PiîiJi '■ <„a *m ea%, UrlL. Id, Of* XC-* du tildi v r ulc U liiU r . ale IOC
Lucpaii'J um ^ o n u m .- v muia u L iduru e r u tx/m ld Jt v S a c r a
UllUUîîcriktl a ’ pîW eX i.id dr Mata „c lllf]',lvIllCJ/j Cumul a l u n i i
JkX*va „Ir • pCXv MiSu !V p.iUlUMd Vici î1 dvCUCLi Ocu LX UUlUli:
ur:e 1 ard r - \xu l ru aa 7v,7 î<,^\î rd u u â iu ' l ^ul'i d n a ;pn *
u am ur duuiîkil* .>
'i.r* sur-Ft-luţn
*- î: cu t '-v ‘ c ^ r T u -a '• <o )' *t i*e :'- j -j. . ttc <c '«i c ka. cir
w - .. ;rC. e teoria rolului pentr 1 C‘‘a-vţ '>» ,* a\P pis |. »
"C 1’r «c rt'i v' 4uk Slpu-Ci ICI l 1 ^ ' !• > \ ,vp na ; ,îge
;r afli! î' a(,<• *:v Virik pl »vl;Ci ad- *CÎJ iiC‘î CSCr ,a / C, '
ii mi . .1 ^ c v u cr.nccT Hi ut ;* ' vani a , HrcH . *ă i m -u
% r Crufe C- •: ^r\< :or ,) ^h^inicle ‘ m* ~vk‘Ci li UU'H C
v*canale pt . v r w w T ce /\e v .ţ / apar m :n ador v
\ ^ ’î^aC ra»".»c , c,c* :rc:cu" .'1971' a ..«i'Mucr? .-3 pr MCtpi
Cerut it t a .Ic : cJr cp-^pi j. ■-pr "c‘ ; : r: *"rt m c - uj.
*Cr ’i <*r? - r* ( ' / . r ’1 ’H a -r *>„i - jn:rO %î
Tabelul 10.2 . Si
*Vsnre nlîi • î in
. \ecm
' \ e stuf iutrremu Je ; Lxpeoepţe mimai
j mine dtvliraie
! tLvpre calnarea vieţii Iacii a pară ut urm Iu
!:,i precaut Senzaţii Ce Oui uri i*i Mamei îi oIdee
| stuHlA., .AOlllfcitttî eompama fiului tn
1ui use uLire" I
i Imcem miram?}fee i Fantezii Amintin .de fanteziile? j
|________ ca fund reale
Nevoi n» Anfirnerik î Xinie;u ca mă \a Fată! care tace
' rCprif|riît- » I cunoaşte cu utlevane promisiuni pe t Jir nit
| a>ta înseamnă ea sunt A reuucia
1in siguranţa ! Mama fii»ui .temio când ;
I --- ------- - eUc itcvuic de ea
; A fiprotejat de o .iile
• persoana stahiU
, Furie şi durere
oi ea
■- o u J o j J , o.U!.- îvmm mmn mm o "n „ju:îo <p^Jm ' >-ir*» -. o m m
rum/mm nak a na dintre ele mce!ttuea/a noţiunea de o m u n e c L \:v
o; a* 0! 1 - dmoi! >0 p o e m u l J€ m m eavn e o>k* fkO a m o j *■
’iiii.c o m* m enim incarna; Je UaUme J a r o â Jc *j Ba; ac ; ’ O"'2
• m mm 0 ;\ir r a «anin u mu In de ' m<ierni re 0' mm mm
m ., ;\ 4 ^ ^ ■.;/ mipm umpt» med T im m; *nun mst
ia etern: dkîmHjU^vJ - - a u eu mmkkmm ,- p p* o mo \ **, enîofki.
vuoiCvk\ jj dbkri.xuci, -ealera v a mm mrnmV *klcmkia ,m i mumia e.i
oi m xt<i ^ o m i h .Iu:, Hm m m pnn no îiîueee, . m> u x a im •
* Uit i u'i _* , mc ' mem m in mod u adiţionai a- < - r ; m ^ l u^l u^ai a
ar* . ;r<k m;maaJ mnirunărUor ajcruiiicaPiie m mwc - .u ;m *ul «,hkv
a- ^ mm>mk’ki<m4 , ri;!i peibmmîapo tikdvhme, . -mmr mmmk
put:c u.immtia pc •raiainuî csimanticiL .aia ate Jâ „â. ac.atic. a muicru
r u u t a s i a 0 nm mixtiie o raratmmm m aflam mumm r'-m. ~. mlarc
de mani iimn a, J v a a t a r e . , v n u e ;e aer „a mn.i %a e r :a . _ a »nâ ;k
vj u Berea ’iBc m k / J a . : 47J IBJrd'f a m a t a ^ am mm.mt mmm
» „au ome .mm Jc O m ' (.a unpuim \ \ oem m j . i e Ini p.oir aera
te mmm e >6" Je - mate _ru ram ai a!*'*,rke eac a''kt mmmc vie
ace o*ifale
i. e î - m m m m kkm m pnîked : d m a - râpe ie' ikiara-. Ol cefe
- ,îi:he,-t*e e^ .a x>*;eu! tainckî. e. . ,r,e ei aeeee.e e'-ui. r re 'Oii
ec kiO-î *,:â a , I\ .«ija. > e '4 \a “e ", A'CeekJO^ 000,6 k iJ fo.ov : 'realii
aiv v.e* ^ o i w . ?r e . J a e ., e ' î^e e-, „e^a»
«,,_e ano » -j, • „„ v*, o. . 'i .. ,'*,J \î * „ •,%L-
diferenţelor dintre „şcoli” şi practicieni privind folosirea transferului
WI . JiC , J.o o ^ k ^ . ' C o ^ o e , Co -v'. * -.eei>-,
Practică
;>>!eeî:veift terapie;
~ ^ i! i- <: CI . 1 5 » Jr S >1' / Ci l ►a Le-u. *a h p i Ir a l C - r - O 'î i 1* ;J aC i C I U d i V ; C<J j . -
Cnten* co selecţie
*X*riir; i !(u f*M!îv* ;»re vu? u '♦a -* U; . *-terme .îi ^ m l p-. nou
u c v î e r n i pmov ii ai nciiuc: . e m, tema pe »• teffeivuie t»' OLum-uncare
! ! ^u Jo a m n c u r jm w vc de m kc pe tom armene c -» a: a vaa ca
u*.uitat •* te: uve mciv urnă a» oiitAta „Problema ix.tk cu ro e
,,va dezbfuuC» m rute o u a m Aon. umt anten de *voire 'd e v o s
pai teftpter ’ a, ijUte/e de Li Ca/ *„veUcu U ' \ de , nun; un o te
•a carată muu- \ ntoiule peniru c la ie - um; î'uur ’ •Btinc
îpoc u ! c a d Nt a alte r c ;te a mc iu sa au vUteepuL ,ia ic- Uc,
uccj ca A* -mete< hi <;! >k •. bmc .La«ticap după grupei . *k Ceuiîi A
Itepj *VIL JU 'pU't ÎC-a PI t ‘- '* . K'VÎMHu C: LV?i «de •p psih* Ves CtU
: , u;w c ..ate l, a ’ | c**’ . c m unce v !«
dm eeerv jA’k pm , —r c c i u t »n i- tru c c i * U n n .. - u
de rate „prea tulburate” pentru a fi capabile să tolereze experienţa
terapiei. Acest luciu este specific în ceea ce priveşte dezbaterile
p .e p im -a 1 * > ' -v fc « i u i îl li r * C ‘ Z U iU n U J t U n »r : , e
politia şi s a i terapeutic
ev a cxipîti «iii „iederii mn <_i ci pe ti;at nisr r*u^ |'v , aife.Veti;. t
ciokei ic1,tCvcaca m x.t*î* Ai .'pitiLOi ek L'd î;. >c/J 1 Ijl; e -c ,
m 'H ' .a; K m p ^ o ie r * : p»pQ,t H a ic a u c ;: a n iH
5kk ' Paa - P.>_x ^ t% CvtPv •«" -JO v* iLuC a -«;îv**î »P ap saaP Pk
fklkJli nu. mtuk -kt liL vlv Np.'c aCaU-, fadau M</v\ a ;
H M«„; _*S ! ~U/ * 'Vv.'A.ik \ ! 'C V ' : *- , I U?UkU!» *. . <l k>r>, >,
f î k i : ’r tik lî si Sil k î J , s«0*
l VIp i ^ ;iA -.-i„ '-'A/Cl dll'i mnpJj „aCcLiC; A v;o!M *!Hf 4ILU.-J1 ;,u I .
f a n e important î:i determinarea ehcienia p v jv a a a p u «coc ho para o
rrA u a ATapcuarc rclap.j <sie îcuipLi A mă i ea ni mmu adu • o f 4 ;
4e al îe f ic UllVntc ofîtTiLin !e»UpcUC:cV. pMheiCIdpeUlu A ! OndilaCM
a ondine m eoncei»!La/j pc stabilirea, menţinerea m U n d / a r a
C laţiCI LerapCllUvC. 1>CM cVntă Uîîck dcZhaîeP iknpm Aip-Vluî dinte
1dalia terapeutică şi uhu aţa de lucru L u i de exemplu Bun cu
Lepnard. 198râ considerăm ca ambele Mint importa nm ş; amtinue
1)upa ra ri cnneeptuaii/eaza Bord in *1-AA L alianţa de im ni mc Iude •
-labil irea unei l e aăî uri e m o ţ i o n a l e şi a u n u i ac o ai - sau. un termeni
de AX. a unui a mmm; - în privinţa scopurilor A mire umor terapiei
Prauicicnii Al atutâ ml >tahilcamâ contactul a i cî:en|u şi adesea
tolosesc o perioadă iniţială pentru a efectua o evaluare şi 110 diagnostic
pro\ i/oriu şi pentru a cădea de acord asupra unui contract care. la
rândul său. fi informează în mod tradiţional despre planificarea
tratamentului şi direcţia urmată în orice caz, un asemenea ..tratament"
este supus metodei contractuale şi. ca urmare, decis de un acord
bilateral, specific şi ajustabil
în prima perioadă de lucra cu un client, mulţi terapeuţi AT
doresc, de asemenea, să ra asigure câ clienţii şi-au închis „căile de
scăpare’' pentru a şi face rău (vezi Holloway. 1973) O cale de
scăpare reprezintă un termen pentru comportamentele distructive :
rănire proprie sau sinucidere, rănirea aitora sau reacţii de nebunie.
Analiştii tranzacţ tonali au .o m tendinţa să considere eşecurile serioase
de îngrijire p ro p ria omuciderea, omorul st nebunia drept metode
prm caic clienţii evita rezolvarea una probleme şi promovam!
d e a oftarea acestora A* eon Aderă ea fu ud o aun prîn rare Jicniţi
Aeg >ă *U4 îşi rezolve prohlente ia mi com p o rîa n ia u e k dt hm. muc
rm-pne ce miundcJeu/ă a e n trku - ret î/ ! pe cm - V- a; Mame
Pr. a : dur a penrni Jiidiiderea 1 aiioî de scapa *n a R j i a <5 .A a L
aere clienţilor să-şi asume un angajament in faţa propnei persoane
-ie ; d in ln c »n -iaţâ Je .? rmiLime Aoftm- irmnuf Jc a v e i p'-ti oV
( 1 şa de a re sper la vieţile altor pemoanc ov/iv om; p n» ar omonvu/f
■v t Ante no? coam ă ob îm ă a f ra mămeă na- degrabă rm nm m ,
o am: drept lo m tim îâ faptul că proNcio.de existenţiale, ruin m f
ciCciionarea n u d osul in şi scopul m vieţii cran pese deoruDe Jc
\ \ \1 l / . \ IK A S /-U 1i O V \ , \
m uc vbenin carta conştient sau nu, percepeau c* -mura: arca tei aptului m
ea a :n e ac neatins ' pentru respectivele pr^Ncuie In ulninn mnm
ertt ivCsie praciui au îom puse sub semnul mu re hă* ii *scai. de
exemplu. Modiemme ! M a apaiui o abordate mult mat
flexibilă in cadrul practica Al prm care tehnica inel ude ni căilor de
scăpare este apucată adecvat şi sens»hi! doar a te ^ r chemi se se afla
mir-un pencoî serios >i le lipseşte iustine tui de conservare, adică
exista riscul de a ş i pune capăt vieţii, de a omorî pe cineva. >au de a
Aarşi intrai» spual psihiatric.
Restructurare
Reorganizare
Rcm gafii/mee se re rara ia procesele eiiioponaîe intense, de icgrcsie.
ce apar in psihoterapie arunc» .ând clienţii de/vuita si schimbă
răspunsurile ini iniei ne m fata Mtuuthio? sire*mnte In mod esenţial,
aceştia s^ reorganizea/a p îşi dezvolta autonomi t Suaiema acestei
etape de psihoterapie e>tc de a facilita această recream /a re. in special
pun intermediul deenoîit/iet, Reoreain/area apare atunci când ^îietifuS
mtegt cază materni ui Rânioi ealtn de Păru ac şi Cop’i m cadrul
sfătiî cuiul di* Adu în Integrarea apare la cheme .m c ne e\pi mm si
m identifică total cu stările euliii
Analişti; uarizaaioiiali aplică, m generau ana sau două abordări
in această cupă în cadrul teiapiei IAA decide să aplice o aoofdare de
acţiune pentru stările eu iui de Copii si Părinte care apar Acest luciu
închide aranjarea de scene anterioare, in care Jientul rememorează
experienţe-cheie mai vecin din trecutul său prin care va exiernali/a
diaiogurue interne ale stărilor euîui sau psihoterapeutui se poate
adresa direct stărilor de Copii sau Părinte. Prin discuţia cu Copilul,
chelitul identifică un nApum parental ce lipsea si el a horea/a împreună
.u terapeutul o cale pentru va răspunsurile parentale să tic furnizate
auirn In cadrul terapiei terapeutul „aplică calitatea de părinte'"
stăm cucui de i 'opiî a dieiifulm pi \n disuitia cu Părintele, iar clientul
sc conectează la smiva adcvvatâ de Pănme si psihoterapeutui Al \*a
cîectua o şedinţa -te iei.ipie eu .mame. * .jafăi * mu llgina parentalj
semniRc urnă j vi1lenta Im
Cm a d o u . t a b o r d a r e pr carv o poare M o C iT eji/ae sfo .m d
.h-z Jv a -v v.cauhiura pe dees ăfmr.i rclom c pcetr; „ îmrr a păţită5
nmemtr menunei n o *x»nirokihiJ inîeoMiaîn c e a p a r e m imună etape;
de deeonfu/te Practicienii AI suni în armonie si se implică în
o. suni;! cbectcăm 1=.a pi ni p:vdrv,i naica ;u . v Jăm num atenta speciale
prezente* m-voiC' nd tom nC Anahom ;r m/scponal \a oh serv:-»
fnn/acpite ce un Uk hme e : u JientnJ *Am >: pian mv/ncganc
arninm/are si implicare. \e facilita un proces întegnitiv i Erskine şi
Trautmann. I hQo i IC măsură ce relaţia terapeutică se dezvoltă.
ANALIZA TRANZACŢIONALĂ 419
A 9 UU U,V. , • «u„ • "-e '. u U C-U'1* * ;m-< ■î ! u *.*. .• ' ;.i C 4; ..'-UUC ■
~k * «î -v . a v u t Jt .UÎ!C ;\ • m.»„Ui '*«!’>; Li C ?::V I ,’l •\ „Uk î LU
.uC Î h KkU mufUi tCiL A .A*4 U»c UUU ^ UCtf 4- *cHr. !?i
L~l \ 44 4 ‘U*u; aLUUi CUlU 4 Li , , ' 1 9 i -. fN «Ue A:u J l',A CiitlLj
A L^Aiîltc Li U .-5C . M 4 4 ' 4 dlVUAU a â UUd.isi a ••» u l a L l J P d u s
^îA^îŢiALa uNC J; a uLtţîUiik , d *«ddkTm J.UH 1 vaîl-1 LÎlCfîtul m
uCcUlUCilLi 9 tn i AC \ Ţ W Lu OAmcTr "9 9 >W Jc ivUUfâ eA uidt ,
mm ai ti P u nt -ud m u -k \ e\im »âspuruiin n a i n ia iîtc , m^ejAUi u
cir.patice s u c ! II al *cki: u Ai IJn. 2 0 1 *2 ; După cum am vpu^ d o a ui
al LLUl aîll a *. C r A ai * m L i c u iîi*ii iîlltfu dl kboiucAIîC ULi|tkfM lt, Ulii
_adrul Al
Limitele abordării
Deoarece considerăm că AT arc u contribui ie vaioroacă ca psihiatrie
'•cmala. in încurajarea mut a pnmLcicmlt'^c mî u a Jîcniîîor Te a u
unciusau 0c dîitiriixiiiitea si k .aiâ a propriei urm m de p u h l c m »
aifi sra, nici a m c u Jinti uc a n c e lecnu. p m c iu j uiu urcani/m k -ic
\ T care iiin-îcd/a x anume arca - autunomiu canicicrii mumia u
.o crcajimtafca u i >mn orc/ema lic~ po>«h»k ! armân
l ICÎIvBTO
Patologie
După cum am menţionat, AT şi majoritatea psihoterapiilor accentuează
foarte mult psihopatologia clientului îri detrimentul recunoaşterii
sănătăţii acestuia şi plasează în mod eronat patologia în familia
nucleară. în acest caz, poate avea loc un întreg curs de schimburi
terapeutice ce sunt mai degrabă rezultatul faptului eâ practicienii
urmăresc elementele ce reies din teoria lor şi nu rezultatul unei
observaţii atente şi al unei consideraţii mutuale in relaţia cu clientul,
în ciuda acestui fundal medical, care în mare parte derivă chiar de la
Berne însuşi, în cadrul AT există şi un puternic curent de psihologie
pozitivă (vezi. de exemplu, Corneli, 1988; Summers şi Tudor,
2000).
Conservatism
în cmda rădăcinilor radicale şi a contribuţiei la dezvoltarea psihiatriei
radicale (după cum am menţionat mai sus, pp 393-397). terapia AT
de astăzi pare să fie foarte tradiţionalistă. Menţionăm influenţa
modelului m edical, în special a unor noţiuni de vindecare” şi
Cronic) adaptări la normele sociale ; predominanţa familiei nucleu
ea unitate socială şi teoretică ; acceptarea fără critica în mare parte
(cu excepţia lui Stenicr i ^ i b * a diagnosticului si a foi mulaţ ilor
diagnosticului, na tui a ierarhică şi fiegcmonieă a organizăm sale ~
ngi consideră ca AF ar laee parte din instituţia socială si psiho-
ier ipeutică. \ceasta este oferita ca si critica de către ăaîotn 1 1D7tI»
şi Kovel ( 19nh » - şi deşi aceste cri tiu sunt in mare parte respinse dc
către Stevvart '!9 9 2) aceasta nu reprezintă o bază pentru auto-
mulţumire ut cadou \ f carto din punctul nostru de vedere, trebuie
să revadă şi să continue să înveţe din rădăcinile sale radicale şi să-şi
dezvolte aplicaţiile spre probleme sociale mai extinse ţve/R de
exemplu, Tudor şi Hargaden. 2002, şi Jabandzic, 2005).
ANALIZA I RAN/AC l !' >\ Ai. \ 42 i
Clientul
într-o zi am primit un telefon de la un tânăr ce părea mai degrabă
ezitant, pe nume Simon, ce îmi cerea să facem psihoterapie. Am
căzut de acord cu el să discutăm despre asta A ajuns la cabinet
după cum am planificat - era un bărbat înalt, îmbrăcat oarecum
dezordonat, cu păr ondulat şi avea un zâmbet atrăgător. Avea 29
de ani şi lucra ca asistent social în protecţia copilului. Se afla
într-o relaţie heterosexuaiă permanentă. A spus câ doreşte să
„afle mai multe despre ei însuşi". Nu credea câ are vreo „problemă”,
însă dorea sâ găsească o direcţie pentru viaţa lui.
Mai târziu am aflat că mai avea doi fraţi, iar el era mijlociul. Se
mutase destul de des în copilărie - spunea că a locuit în cinci
oraşe diferite în primii nouă ani de viaţă. Tatăl său părăsise familia
pe când Simon avea 9 ani, iar Simon nu a avut nici un contact cu
el de atunci. A spus că acest lucru l-a supărat la momentul respectiv,
dar „se descurcase bine şi fără el” . Spune câ este apropiat de
mama sa, care a avut grijă cum trebuie de el şi de cei doi fraţi ai
lui. A vorbit pe scurt despre un tată vitreg cu care avea o relaţie
distantă. Pe când avea 11 ani, a fost trimis la o şcoală-internat, o
mutare pe care o descrie ca fiind o mare pierdere, însă nu mi-a
comunicat şi pierderea „resimţită” a acestei experienţe. Şi-a descris
experienţele educaţionale ca fiind „dificile” şi mi-a povestit cum a
reuşit să obţină un loc la universitate „în ciuda profesorilor”.
Simon avusese un număr de relaţii, nici una de durată, şi a povestit
câ a fost respins de câteva ori în prezent era într-o relaţie de
aproximativ şase luni Vorbeşte frumos despre partenera sa actuală
şi speră sâ stabilească o relaţie pe termen lung cu ea
Terapia
în scrierea acestui studiu de caz, pentru a fi mai uşor de urmărit, am
descris un proces linear. De fapt, cele trei elemente ale practicii mele
psihoterapeutice AT - construirea unei alianţe de lucru, restructurarea
1. Detaliile personale ale acestui exemplu de caz au fost scrise în aşa fel
încât clientul să nu poată fi identificat.
422 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
Restructurare
Apoi Simon a început sarcina terapeutică de dezvoltare a carac
terului conştient. Acest lucru l-a ajutat să consolideze limita sa la
starea de Adu." o zmui. Roşea o gamă de acţiuni terapeutice
deschise spre mine pentru a-i încuraja pe Simon în activitatea sa.
La începutul terapiei, Simon se concentra foarte mult pe mine.
Adeseori mă întreba cum a decurs săptămâna pentru mine şi ce am
mai făcut. îl întrebam despre natura importanţei mele pentru el, dar
fără nici un rezultat. Mă acuza că „încerc să fiu ca un terapeut” şi
spunea lucruri de genul: „Nu pot câteodată să pun o întrebare
normală?”. Mi se părea că prin concentrarea asupra conţinutului
tranzacţiilor sale nu reuşeam să uşurez dezvoltarea conştiinţei sale.
Am început să observ un model tranzacţional ce apărea când
Simon nu finaliza tranzacţiile asociate cu viaţa sa emoţională. în
acelaşi timp, eram conştient de numărul de tranzacţii ulterioare
prin care comunica o anxietate puternică, în special atunci când
simţea că e posibil să nu fiu de acord cu ceea ce spunea el,
momente în care îşi muşca buza inferioară şi îşi frângea mâinile.
Am început să observ apariţia unui joc între noi atunci când, ca
răspuns la aceste tranzacţii ulterioare, seana ca ^
extrem de agreabil cu Simon ca să evit s
fi iritat sau supărat pe mine. în timp ce inv-stm m mm » -u
a devenit clar pentru ambii că o dramă vecne se z* a * ~
noi, prin care el căuta plin de anxietate im tata „nun n persoana
me^ - am tată bun fiind unul care este d rxr ngmch - s - •-
în totalitate la dorinţele şi nevoile lui. La mmm m on-m t u»r re. apia
Simon a decis să încerce să îşi caute tată:. *seci >z :ac* mic m a
indicat o stare de Adult a eului mai putea n.a cu mîmm
mai multe, pentru a se confrunta cu experienţa tratîa m .pierderea
tatălui său”.
MANUAL DE l ' HRAPI h I N D I M O l Al. \
Reorganizare
Simon era acum capabil sâ se implice în următoarea sarcină
terapeutică, aceea a lucrului cu experienţele sale timpurii, în aşa
fel încât stările de Copil şi Părinte ale euluî sâ devină integrate în
starea de Adult a euluî. Acest lucru implica trăirea experienţei sale
cu mine şl mai exact, găsirea unei căi prin care putea exprima şi
elibera experienţele şi sentimentele regresive, în aşa fel încât să
diminueze puterea acestora, A efectuat acest lucru în două zile.
Mai întâi, decizia sa de a-şi găsi tatăl pierdut a furnizat o întreagă
varietate de experienţe intense, incluzând recuperarea amintirilor
din trecut ce erau extrem de încărcate emoţional. în al doilea rând,
dramele tranzacţionale ce au apărut între noi ne-au furnizat o
intensitate a experienţei ce i-a permis să-şi schimbe radical modul
de a se comporta cu bărbaţii, iar asta a inclus reevaluarea a ceea
ce înseamnă să fii bărbat.
La acest punct din terapie. Simon chiar şi-a găsit tatăl pierdut.
Sperase câ odată ce îl găseşte, tatăl său îşi va exprima un nou
interes pentoi ei Dar nu a fost sâ fie. Intr-adevăr, lăfăi său a
reperat lipsa de interes majoră de odinioară în ceea ce îl priveşte
pe fiul sau. o respingere care a avut ca rezultat retrăirea de către
Simon a experienţei din trecut şi experimentarea unei pierderi
.aicnşi-acum"
în timp ce se întâmplau toate acestea, procesul de joc dintre noi a
atins, de asemenea, apoteoza. Eram conştient de faptul că îl
făceam pe Simon să se simtă foarte confortabil, schimbând datele
întâlnirilor noastre pentru a se potrivi cu programul său atunci
când era foarte nepotrivit pentru mine, Am devenit conştient de
faptul că simţeam şi limitam, de asemenea, exprimarea dorinţelor
mele legate de Simon. Voi raţionaliza acest lucru în termeni de
ANAI i /b\ T R A S / XC'I ii »\'Ai. \
Referinţe bibliografice
V o i . ! mU I !h 7 f Sţ ,'W /?,»,: v.; o , m K b O m - .c
Allaway, J. (1983), „Transactional aealysîs in Britain: [t]he beginnings”,
u v . ; C r ' ’' ; 'n m ; a m, ** • C m i mm 1 «,v
I : 5-10,
mm. I , ^ m*- -Mji' p - m»>v ’ m \ ţ H,
.vi - Lm :1< mmm-* „# m ^ m <„ r, i}>< c f b\
î< Bxv*
' m«, * k •, Xi L i , h a . i j ' »i , _ L a L „• - n o u v i.\,v 5 A u. »
*c<1 * / m Snitnţiwl Părtaş S( /a. amm Popi :nt LVjm 4 t n w U / fA !
Cnnreivtu k pp 1 22 Macii soi s Wf Ommprev-
4V \i w r \ i ue 1t a \t'it ii>. \ î ..
Nl-Uv> la\i^laîke
4 'LîM^-fE-Vwc!! 1.. ' 1otm Rt ’\:n ere;* N ' 7/;- CMlll
/ L e e e e î n / . N«^nh Oui a c e . M A F ie ^ ^ r n m p h e r P u H ’w hnia Ifcnise
'v \J 1/ •’ -< v a / \t ; 5* V a < a
vv P \" î-*i«- -p -v d x V a - ;
*r- i - •». w * *: .pa -/: r_ *v ’E xv
W - v a P W ‘2* / p ’p :r V;»p: l ’'.f;UA 'i ••' ; V «*»-., - :
va ,. *« 1 v-dx Rxvdnrv
v Cjiîhei‘. Nî ’ \ „ 1raftxiW-ha! ■ina!y‘<^ *, în A F*nar-»
•Ci a inJ: v n v i v v V / a, a E v l W x V ' Cvc Tu v î 'P>
CV ; 9 9 -2 : 5
>aX A-V P Jlibc! ( M X îtidc r K i . f V1V ii 7M*11d ' A
^ I v u i e a «Atl \ H w / w a <v / n a r v E i i v / k w / a i x i e w Sj x
: a : c-
' -Pf;ix»a. i 1w 5 -5 . \{ î - w r v -v»rt A m e t iiisavv : r Ransauiouni
iPaîy>i> ,ri Bniaifi 7 ;c.-i'^ . J*mrr^h xpl/v li*>ututi «d TfanMU'tîon.:-
■x'llu P : ' . i 'I
’ -iPrvuiu LV h A 4 ;j ; !Vi,>acî:o:idi jiuî>sis ' hi W D n d e i v e d i, klnfcm ;.'
. ^ /i’u-iV.A'. :^un^ra Harpe: Ron prex. ap, 2*n5-2~4
■*wL B >i ii irpxiee v etN , H m.;5 .. Pv ni IHw a v . v , a /Cv w /* .
Vx £V/v*yvix v r «, W/cVae*ii; 7 v JV a v v '/ v r x v / n ~\rtui\ x
‘v d i v v w ILtddin P v x
r>iP 4\ p , PHvV J v ^ î .pi iî,r s ~, , vck p x\ !c-v -v v v v iv v x , . n ?
'''vpcviivH Tî'U x» ■;/<w i’ -înnd ,v 2 w v n îs 4 2~4-242
xvdl S K >1 • _.The Rjr.-re . r v . a e p :?vxe.*'- n pr- v e v jc .!' •
'~n *:ve jV- -*x W a vx .a Ldt P.i i v i î 'P ’ ^aLsat de -e,-.,' i%e}> x / c x x x
- '~l5 Cska pis
'V a P *V83: d 5e , r V ; : n r ' i v ^ r w .d tvi*v v v ; m*?c, ,
i 5 i4) 224 22 "
. !a ‘!n’l r « R d! ; Pe - ‘jnNdîe:*',- > W -v pacv::-- - H v d ^erpiv*
■ r î c r v » v : ' l e v p V ' c«v/'V/, . .'-V 225*23^
~ p V I' ! d < î ( X' v/fl*. V - fA'TV s , X V y \ o r | . X
,<Z
\i* atic; mOr li d ^ G y .Rxinearia' rilu r^ a.tU .■** ut- -ii * •■ 1 »v^
: ';rhJ,/.('/vi .4 ’(ia'!' 2 »t#.*.-u}\ 2 ^> >2 >. MRi(n»
: s i ' ' >'T , ,( ■nv.mm anu l,Li mPi; bdon jonr ‘, sa V x «
,a > v >t::-iUn ih v </;/on î or»Aa. Sagc. pp 11 i- >24
M-YUTÎ'4 k. \i >'2 *K)J; , î 4 A'- 'M.-î ,v -G i G-gniUVG iliL!ap%‘ . ’d k PiiA'i
,e«i .. 1\ (7,iui l\u». .. ,1/ .<gt m A ' ă * i>re; 1Sera* \ „ . ,;îîu5j
SagvG pp c«4-a2
vRumân \ (20u4 g R. ..y.ar' &'• - c , En.Ron :,«. ', m ac £ n n
4 b Ano £,-|j }^uns P* a: -z\ 2\oir Regn kussciî H;v ,i
\kn.r m m - g i i m v Gil R »2' *«0\ GuGGiîGrv ăia a n
u n i R t a r -g , \ 9 E c î i a m t ! V\ Wadnn nh îMbiiMimg
Muliar E R rv»iRr k. >2 b0 i . . I r;imaaitn\ii jiiaksn .n k ,v'f r»ii mp, \
r k TuJi i !.k » P :r>iA om ./ 9m en , /!;,;•-'-a» a .> . R a r . âtn.p'
Londra Sage, pp >n44
rimam lldd A. 4 ^ * 4 / nA/c %.re n m ; .« n , Ntdafi* i a 44, R nc
\eu r!Im M .iG g g i R gim ijarm n ‘l e •'•am e r <m nlVrenva .n m ttn m f îv e
nuismcmiiai ctiaikoR 1 fcn Hi>:i:f*nP k:a/v;/v !-i . 1 i »>7
cilin<.. \ f • R ‘9 0 ., , î r» i c * ‘j - n . n u wk a a . ' i i .aid mtcrp*vtati> !•
GiiisaaKHuî iiuî> g -" P-tjiuK tistul! jAuniai 1P*P •* R>8 ■
W /d llr iG . * 2 ^ U ,. p - i ; r t n i i i h \ i \U v . i u P * - d R ;« . ' H K c r r A ^
Ar U : :: *KA€ J t ' R g '*t fliV -G a C ( H A n A P ’ >f , M MIUÎ*' I IcGG- Aîigeh
A»Acllm*». ,\f " . ;uni* j 'p L ra\LG-Gd\na^iic irpî;Giv!» t«,
ransa*r*i Ga1».mai \-.-7 i V/Rgc 20 ’H7 u;
Kgg R : r ,:n i : _Sr- a mvaccîKid /.gg»^.<< ::*»uP **/«, 2 a. •, d ra -
, G 4( »-4*i
A '-a — . j. g.- y .
- r.ît." ' 1 3 G-
'**f. \' g>»»R; _ *(> ,« . - .. i G ' /:
X ^ ~ -4' - \ k / • >‘ ‘' *r ^*
Risto, K.H. (2004), Konflikte losen mit System, Paderbora r lungermann.
Schiff, J.L .; Sctoiff, A.W.; Meilor, K. ; Schiff, E ,; Schiff, S .; Richman., D .;
Fishman, I, , Wolz, L., Fishman, C. şi Momb, D. (1975), Cathexis
Reader: Transactional Analysis Treatmeni o f Psychosis , New York :
birm: R Rgo
Lecturi suplimentare
Terapia cognitiv-analitică
Mark Diurn
Contextul istoric
Teoria cognitiv analitică t T V A ) a fost dezvoltată de către dtc 4othort>
Ryle, psihoterapeut consultant, în decurs de peste 25 de am, începând
oi 1975. Intenţia sa a fost să de/, voi te o terapie integrau vâ cure sâ
folosească ipotezele teorerke ale terapiei cognitiv comportamentale
si ipotezele teoreticienilor Şcolii Britanice, de unde st numele terapiei.
Impulsul către integrare a provenit parţial din frustrarea dată de
natura divizată a practicii psihoterapiei din Maica Britanie. părţi ai
Jio frustrarea intelectuală a fwitozi filosof ne adoptate de unii
teoreticieni de curent principal st parţial din dorinţa de a oferi acces
la ajutor psihuterapeutii celoi m ie in mare parte, miuî e vel uşi pe
motiv de sărăcie de îj fui m/amv mrs icn!or de sănătate sau de:
au za poecperii u im i A mute» mr demmdăn mîdect-jnle Pe mm: ei
C Cv , t M K a l 'i / Ii O, | *sdn : ^.pîc r r : U Cil .siHU! p m l l ‘OKl; C I
m rrzulu a m aceasta si ui îavom eu magma Meu m a atiimărn publice
Teoria integrativâ a TVA a fost dr/voUată pentru a buni za un
ovali;! im m ohit de luncţioium nmunJa v , pi ac o. ăi eoiventratâ o
!mutata m timp atât pentru specialişti, ral si pentru pacienţii din
cadrai NHs t m t \ , p esenţă, m» model voiw arctivist a rdukn tit
care lucrează mintea st a modului m ware mteraciornează cu alte
m in ţi: se b a /e a /a pe limbajul psihologiei cognitive, care este văzut
\ K \ \ I V ; V 1! K \ fMî n o C U ' * : ' ; \
Exemplu de caz
ii»
Clientul
>1 »
Ânne, o femeie albă de 30 de ani, căsătorită, a primit recomandare
pentru psihoterapie deoarece se simţea copleşită de gânduri
obsesive şi pline de gelozie legate de soţul ei. A avut o copilărie
dificilă şi instabilă, fusese crescută în mare parte de bunica din
partea mamei şi o mătuşă, în urma abandonului virtual al mamei
sale văduve. Are un istoric al unui stil de viaţă în general haotic şi
ic promiscuu, ca adolescentă consumând excesiv băuturi alcoolice
ci şi droguri. A primit un diagnostic de tulburare borderline de per-
. sonalitate tTBD), Are doi copii, o fiică de opt ani dintr-o relaţie
anterioară şi un fiu de opt luni rezultat din actuala căsătorie. în
; . primele faze ale terapiei am înţeles că Anne este însărcinată cu al
treilea copil, cu toate că acest lucru nu a fost dezvăluit la momentul
evaluării sale.
Terapie
De la început Anne a părut că se implică în terapie, dorind să
scoată ce mai bun din proces. La evaluare a părut împăcată cu
diagnosticul dat de „tulburare de personalitate - simţea că acest
- diagnostic recunoştea mai adecvat sentimentul său de suferinţă
decât să fie etichetată „doar” drept depresivă. A făcut o prezentare
n RAPiA f CXiM I 1\ - AN \LfTfC \ -ir
Mai întâi de mama ta, de tatăl tău, care a fost omorât prin înjunghiere
într-o încăierare dintr-un bar, pe când erai foarte mică, iar apoi,
ai târziu, de alte persoane pe care te bazai. în orice caz, ai fost
grijită - de fapt, mai mult sau mai puţin, crescută - de către
mica maternă şi sora ei, mătuşa ta.
ţeastă abandonare, împreună cu regimul foarte strict pe care
mica şi mătuşa ta l-au impus, a condus la un sentiment de
beliune şi la bucuria de libertate pe parcursul adolescenţei. Ai
cut abuz de alcool şi droguri şi ai devenit promiscuă sexual la
irsta de aproximativ 13 ani. Ca şi cum încercai să scapi de - şi
)ate încercai de asemenea să „ţii pasul cu” - rigurozitatea a tot
lea ce te înconjura. Ai fost implicată înu-o eiaţie furtunoasă şi
)uzivă de ambele părţi cu Bill, care este tatăl fiicei tale, Mary.
ţeastă relaţie s-a finalizat după vârsta de douăzeci de ani.
reastă perioadă tulburată a început să dispară atunci când te-ai
scris la Alcoolicii Anonimi şi apoi l-ai întâlnit pe Tom, cu care îl ai
î fiul tău, „micul” Tom. Nu ai mai băut alcool de şapte ani şi
" cunoşti că relaţia ta cu Tom este puternică la bază, în ciuda
mtimentelor intense de gelozie pe care le simţi deseori,
i-ai spus că adeseori te simţi ca şi cum există părţi diferite în tine
ire par să nu aibă legătură una cu alta (de multe ori le-ai descris
î fiind „rai” şi ja d ”). Există acea parte din tine care este încrezătoare
mulţumită şi o alta consumată de neîncredere şi de sentimente
ficile şi distructive. Poţi să treci de la o parte la alta a sinelui tău
îu de la o stare a eului la alta foarte rapid şi se pare că evenimentul
»u sentimentul cel mai minor pot acţiona schimbarea. De asemenea,
. devenit clar că eşti înclinată să negi sau să îţi ascunzi emoţiile,
special pe cele cu care este dificil să te confrunţi. Pari să fii
>stul de bună în a te descrie şi analiza la un nivel intelectual,
rşi întâmpini dificultăţi în experimentarea emoţiilor ce aparţin
^scrierii sau analizei.
* putea fi de ajutor în acest punct să te gândeşti un moment la teoria
î subliniază modelul de terapie cu care lucrăm. Când faci asta,
i vreau să te simţi intimidată sau copleşită, dar cred că vei putea
)ţine mai mult de la această terapie dacă înţelegi aceste lucruri,
jeseori este cazul ca ceva ce este învăţat sau experimentat de
persoană atunci când este copil să formeze gândirea şi compor-
mentul ca adult. Este ca şi cum ar exisia o relaţie interioară sau
i dialog între copil şi adult. Acest lucru conduce la ceea ce ştim
jspre ceea ce numim roluri reciproce (adică modul în care partea
iu rolul de adult procedează la fel ca şi copilul şi viceversa -
rest lucru poate fi văzut ca modul în care cineva relaţionează cu
*I K ‘ ‘' . M î h \ ^ !!s A
m < 'm ' s '1. 3*-r p m m C C m t UC O rc%>3 PcC Cî.n CCmuC :>
• . ,m m p t cmm mm««m =s- cm r îr.^'e^ / - c
- -mV: pc «m O pomenea Căo’3 SOSit’Onmi: jît'ir-S «
*' pm dof vc mm m im. 3 cm 3.r(;Sr0 j ' 0 ^ 53 * 0 pw 3f - \ t \i
Referinţe bibliografice
Btlî. 1 „C'\i |K vaîlic i11 TLc tRMÎIÎlCUl dî <pR a :tîl xal *Iî£
j i > Tvk':x . Citna c " P w d f o d v i /v m /m o 2 ^ li1
( 'in kr, S. m Liepehm n ţ «9 M* , Pcr>oru« von-linvk oî m n n m - of
d d d o o o d meuaî t-mm m i a u n e a-m anoe anaLu. meiar*% ILmm
iou* hdl dţ U tila u i k t i ' . P ' P , O - 2 ^ 2^0
2 *m mend-no P 1^^4 a J hifberetc c„1Lhm m a e d . oynttnc muJyCk Pici apv L
Inu^natiddui J(*ur?un *d f \ <.,<<wVru/n o 2 2 ' 55-150
f-wNir\. J A Bud,m C \1 : RvL . nenkmm P IP - in d ii S L
*I d o . „ \ .rLii n m en ţin e atuncm thcr *p\ in ponrL <niîoiied Tvpe
1 panean ' l),jr>tke Corn 2 “ !fo oSodfd
f-kppL r r m-.tî!on I vid ; 2:)<i4i ('17 a n '/v r'p / k , ^ /* n /n v /m
' o (LL 4 ^ H m \:*n Yf' 4 Br- iiiik-r R* o ie d m
Rv ii >, ii « B L ; /Pi L u h-n-ap ni A m m Slj i L/'.'/.f ’ N-m Y»:k.
Norton
Ker! f *ţugu r o y f d n e a.iahtn the-Mp) for border’ioe ţxo vuialiry
JLordcr m »hc cofiţe*;! a comnnimn menta! health feanL fin; sh
J o u m a i o? P \ v( h i noem/n, 15 425 -4 d
Lenthtoin I *19^5 >, .. X cognitive m ălaie imdernîandini ol T\wKe Step >
treaîPieni‘5 Stw D in t/mrn in The Mud\ o; IA jkvl (l'rmps, 2C (noiembrie»
î.emhtoik T Burderhnc permruhn «tivnder aed mb-dance a huse
erublcîpnd în A Rvfemd ) L 'C*i:r;\ *' U h iink l h e w p \ and BonleCine
Pi r x{mji{r\ !)i :af,l(r tne Mt\it i me 'fethinL Chiabeacr . John Wtlev
l etnia» M «•}4^2 1 î'he coucepî ot siyn «p tbe nork <4 Vvuoisk * Wmiiicott
and Rakhtin „ fertlmr mîeeratH'i, ,n ţ4»jccf reîatioim fhemy and a c m i n
llieory'L H n f’d P ra i n \ u C 4 \Uuja m Ps\\ h-hlOi*\ . 2 UB-2 2 ;
L^.mmi \ î ; L>j4 l J C r a t rue .denîdA..aL;r ejrh y noi actioe Hotiee.a.*. ,
a \>Ho{>kue jdilenJiiie n< tîk !‘».-vd i. U ! sciiueike Ulpcct P d itiOhN
M o d d *, iL 'm m / i.-mc#; , 4 hh\P> a î / . ' * ? . Mm
t -anar kl ;: , . r m o develi pmeia ’e -\ îici-• , ;>l . *' >h
k a / c c /Afocm , M'w / *>r, t //, .r. , o m '' î fn lcv v r ,
I 2 -m d ec i
î ' >r;:n , Vt {t d'}: •. . I ' o> iMv’v . o- iv\ - ; . - ' .O -^jC
•c K\- 'tnidame ir**! s- *s?. epi ml V? . d* fc f ^- /, -. 5 (»rc‘«,
B j .2» l o 2 d ‘d
'la /'^ a c ’ ’x; v\ !Ct. • v »x»s, «i, * :: ,* . v m pi OP
lecrjpv d>nj o.v m adk i . ''i,* /2 m, /%’- v o * L’- *' >» L
Firo tt-V.
' • rorok P H s, Fve î <îxul I 5 ' F ,}4 e FAmmn -xlv roF a rero,n; .
voustruxi i.M'Wv e exilai vîv tirdr/arron anii Ftendirg dedro ane 1
Jo.tmat f I f r o x ,«/ P m hoini* \. A"7 i3-22
F ie A «;u75î e-eron ’ .ero c Froe !a nuri' Chatn & \vaFro
F r o a «*147X) .A -roirarom Unguage !or »he p<\vhothcrapitF , &rdF’
J* urnui o F F . Fa-'" ; ;? 5S*> 5^4
k F a A I F F , ..The * .* x--»j hixci nterprot.veroronotiie» ap\ dik-»n>naro
roips and roagro te taigro ptv.niciks . Mr-Jaii k w nul />/ P\iY*M</rn, F i
4d~ c4
R> ie. A *1!JS2 e /V< roeeero/n 1 < «ax,*. ♦ F n peron»' <a 77?» ro ero
/ k n F «* L*'iid«"i \cacii nuc Prc- >
Bsiv a ijpKA . A-e îiiti\c niexrx nbicet rJanxik ana ihe ^r!f* Rnx* ,
hmfitiH a! Mai»., B a c h o io a ,, hg *
R' it A ( ne vîv.t Annl\di Jhaupv k în e Bu'-'u tn lAax-,
J hi a ncsivt A Nliv Ymb H-m» \^i!e>
Rvie» A • Iwl s. Jlbixet rciiiia n^ 'neorv and ictivitv iiitmx a pfxiHxed
l'îik K a a\ -4 rrx' n^vi-dii1 ui aqm : n^e raxîeF' Bnn a? jounhL -f
4/ed f'a/ / n* huir^\ n i
Kdr \ ** ) ,J noiine o* a Kknman r-ât n^e-Lnraiixn A’r/,xc/,
r M a Lrd f * ■T 1 x - T i. „T ^
R- n • ar. Addî' *.'** * \ jh. ix , :n a» x /
’ >-crd-i a » \a V id eT«‘ ^ x ‘ e-»f h id- F -' f x**x / "
•• »x o
\ e* , r r‘ ;■~ .i a'-';e ,.i < * t • *. e •> .; “ ^ j v -- i > -•
role procedure”, British Journal q f Medical Psychology, 67 : 104-114.
, . a ,4 r » 5 e-..^ +-,e > .. : p ’ x- .* *
Vd.f ■;/ ; e d e , fT I " a : ,
Ryle, A. (1995a), Cognitive Analytic Therapy: Developments in Theory
’^'e * r.ro ' e x nic«x 'de; Fa: ‘Ad -v
Xx\:te A *.’ e TrXirixîercr«^. ţ«xd i un* ;i duNUiriHi v eian n e .n »e.
- a , - ' t n x d r o j x î X i i s t e ' ai - F ro«> n. fj#-* ee* n î f i v r»t\
roxidoit a> the didLnjinntaro %!*-naiiiate^ ,-r vj» >uu*s r^h f,,:4rnc<
r f \fe:iii cil Psxcholoqw fi A * Ucr \ 2 I
144 MANI Al DL I F RĂPII l\L»l\lf>l \ i \
Lecturi suplimentare
Terapia cognitivă
Stirling Moorey
Contextul sstonc
La mijlocul secolului XX. psihologia era dominata de edificam
inmdife ale curentului compouamental ai celui psihanalitic. Peni: a
unuP lumea interioară mdmiduală este insignifiantă, lai acţiunile
persoanei simt determinate de e\eminentele din mediul înconjurător
Pentru celălalt, lumea interioara este foarte importantă, insă efectele
sale sunt îti inconştient f t sunt accesibile doai nu ajutorai unui ghid
Ionici! rorespUTVator Gândurile pe care io mu trate a lumu Ic pnw c
e j biiiid mut «am c\pcricrttci P*r de %mp* cutidt uia emu mnisiJLram
ac amK*!e -m tund pontei ce f u mrne tCL-nca eosm e m v ‘e
e âe.m v.iCr CoCoakcc,- Cido :Jac an mvo- .cs;.;,. ! KviP
» om'*. a nibuioa! oCiOdaiuatva raai ujl. famm, «o v tata — mccc tot
aa>v-îo ticna % * xm a :n , *> *n -a* - e ' -m, „'O o* mo •
nmem a .s p u ,: _aGmm | . ,j. )ii«v: u!cuml cotit de e\i*entuenUti~,
Pitiş . pipg» a mras aieruia asuma romi tu com meerih-r ira turna le ti
mnnmmum \: a Jemmim nrapm mooîn
1 1 IR.* penii u a selnmha aceste corn niger» m mod s^m rm tn ,Studiu»
p c a o o ; »!ceî^îv vUrc mate cm m ac >innm -s, i u-pun, m numeau
. psihologie cogiiftml” casta iiichjdt o gamă fuga de aeimitau
curo m fi gândirea, m memora rea si percepţia. Începând cu anii *70,
\1'\M \i «»r I I R \ f*»I A \
ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Io aceu capitol vom discuta despre terapie om nifivl a lui Bmk. mm
omite umere fmraei:; teoretice şi clinice desemne aici -um conmiK-
eu Am terme -ie terapie crmoim -eonir^rtanienialâ. Terapia ccmnmvf
porneşte de !a - sene de ipoteze privind natura indn idtcbiî
1 Pervtuna eue tir» aeeiu activ eare inter acţionează cu lumea m.
2 Această oocmacduîn am U c pnu intermeoiui interpretărilor 5 !
eSvduănku pe .„vv fr-moaiM le Pice în icgămrâ cu inediţii -ati
e %e viede ca re/iiPcJui proceselor ,c°dnin\e" eu e act esihd
mtutuiitei sud momi ic gândim si imagini Air m ,iced im
persoana are posibilitatea să le modifice.
întreţinerea comportamentelor
Terapeuţii cognitiv işti susţin că individul se comportă în con torni 1 rate
cu aceste gânduri. Prin urmarea in depresie, persoana care crede că
va eşua nu va întreprinde mc rodată nimic, iar rezultam! va fi o umtir-
n u rc a convingem saie negativ 1sie. în tulburările de panică, convin
gerea că un atac de cord e iminent va determina persoana a tec tată să
•-100 jos şi să nu îşi forţeze mima Roiul meMor 1 omportarnente este
de a Întreţine tulburarea psihică d mtc demrm mai jos.
Schema cognitiva
Am văzui deja de ce schemele cognitive omit uecesaie penau funcţio
narea eficient;! în lume. Schemele sănătoase sunt îndeajuns de flexibile,
pe când cele nesănătoase tind sg tic mai rigide, absolute si supra-
generalizattc De exemplu, convingerea că „trebuie să fiu drăguţ cu
toată lumea întotdeauna’' este inflexibilă şi universală în mod iraţional
'î H \ X PI A *' U l i \ f 1 l \
i # u guîâ m.ti anateusa .o. ute fi „Ar ti bine m venerai >a fio râk«r
.11 oam cai Cim tn .10 unu te amuţii a k bine va fio nepLu uC
JV aoacC e reguli rriai rigide tind >â u- a u n e Carte a r c J je â ra
a respeuâ mmdardeie mâlc impuse. Schema punic v ara în în o a te
de nium aitiil ui caic e activată Atunci a n d e latentă. nu e implicata
ni procesarea a ro m a ţii ar, Insa aturui -.dud e aciuata, caoabzea/ă
kaîo ia /d e de p o z e sare iBeek ni n i, , 1990» hi cadrul unei tulburări
psihice. precum depresia schema negam ii tinde sa îde mai activă,
bdun mgen prccaoi d a c a mi am un om Je simcev, nu ti nici o
vai oare" par ina. plauzibile atunci când persoana e depresivă, iar
com ingeiiie necondiţionate ca „Suni prost şi nu pot fi iubit’ pot
genera gânditn negative referitoare Ia sine
Unii terapeut! ce g mm işti disting între sonv îngeri ie de hu/a >i
cele condiţionare «B e a i i O con\ îngere de bara este o ipote/â
necondiţionata si axiomatică despre sine, lume sau alte per mane. in
Ltt/iil depresiei şi al anxietăţii. aceste convingeii de bază pur li
inactive până ia mume fitul în cute un incident cntic le reav. Uvca. â
In cadrul sciiemei tulburărilor de personalitate. acestea pot fi acioe
mai generalizat Cineva care suferă de tulburare de personalitate
dependentă poate crede câ este neajutorat şi incapabil să suprav ietuiaxea
singur» chiar şt atunci când nu este deprim ai Convingerea dc bază
„sunt neajutorat" este asociafâ cu convingeri condiţionate variate,
cum ar fi „dacă voi găsi pe cineva pe ta re să mă bazez, pot
suprav tetuiC iar strategiile comportamentale sunt contorme schemei
ode exemplu, găsirea şi cultivarea unea idaţii m cadrul câîoi/i o
persoana puternică va avea grilă dc dumneavoastră,* Similar cu
identificarea m terapia cognitivă a anomaliilor cognitive pentru
mlburânle emoţionale, diferitele tulburări dc personalitate p*-mda
propriul stil cognitiv. Persoana paranoica a c de că ea a mc este eu
potenţai du si nan şi prut urmai c av ticnea o o i z a p a mm >î p:e
cântic ' per mana nan.Tastă ^auc va vkc iumtr spe*. aiâ se «am aira-ec
aqm nea/â b ifau manieră grandioasă iJBeck a ,0 19 9 0 r A a /a e
scheme suni mai dificil de modificat decât h tulbura?*» ormtnn
depresia, deuaiev e suni atât de getierait/aie fi adânc, moldav maie a
Msteniuî incJîx idual dc gândire.
458 \ Î \ N Î \! Dl fARAHi: !NDI\!OÎ \f.A
S rn e n e ie ca v fa c for ap /m b n e ra b ifita îe
\ i r i k c a i a >f k k o "-a - ** u a - a m A a , . .m 1 v - h - m î ,. a? m -m k iu _
Factori de p r e d i s p o z i ţ i e
tesiiivfVteOc gmcmn
h * : *1 ‘ U î t e •r - v. te te i*. . 1 ‘J t e . ' \te M t e p * te * . 1;|«, ' "• t e t e ^
’ te'tete
, l ! Ute u ii, J c •' teîldte j«v' JU oikkd* Hi tetem Ctt Uul fe u h w -te
tetetpm ^k:>ccr^ em p;*« im*.* :i pcS; m pmie f ,n u te i >.c
i e r n a u •■’ Jt- tdtete
i I \pcrio 4c*sv pe- *15Mit ,nca îiiuikwvate pentru a lumi/a înecau) >me te
* I adaptare m v t e c u k „ te m p lu , p â m iîu t e c ku i i i t e i / J exem ple
^ t e p u f <vm a.k Jc adaptare iau e >iîuatie de f t e p u i g e r c r
M o d e le teeitete . .tempo-uiicmc scopuri neu im it. - alo. s
>icic/oiidhik >1 cm*' * m ulute Jc ;,i ;v? m ane mp» maure teu , vte
; v. Jcntuiui
rk. tun ,4t' [ n i; mm
B n: îi / :
M . e . > -a *! r n te \M :u t rte iiir.O te e x p im e te t i u p v r K ’«*• t t e t e p M IC
i u n u pci e ane b ig ; te n te »
cmn ia: vii tiv ii Ca pci'-ounef viepusCve '.a crcada m a> via m v a; a:
au va crcada că au caii Mia. în mod umiLn. âc,-u i m ori. -mi
.m fincerca sociala pai mnînntJi id bicniiiic'ca sutr-ku m v-mm
'nfuenta relaţiilor pemoauie tjţ.r*»p»a«e po jte t: foarte anporianta io
.iv vastă onvuilă. Hoo*e\ m colaboratorii căi HADst n, n iîaf ca
■iajtîiîc în care partenerul Puc . micmani negativa Dem-cmc atm kt
o» âdurea in depresie t ăi mi este niaî negativ mediul morm ca aba
mc mea diicăci îndepărtare? candrii necunve.
Schim barea
MoJe’ul Cepratn lîiipDă fapta:! că mh îmbarca efimtiomuj şi compor
ta mm tCată cote mediată ile sdiimbăr ale vom ingerdor o jiiemreîânlor,
-Vc-f :»p de terapie o mecluea/â prin mivrnmdml m^m u mrep»afice
i a.esior gânduri s* convingeri, kisi aceiaşi prov es apare in mod
na rund anine» când sumeni cepuri kt situaţii care nu se poim ese cu
presupunerile noastre privind lumea Dacă înte»rniaria nu iste m
acord cu mileniu noastră. alune: găsim că: de a încorpora informaţia
nouă în cadrul sistemului existent sau trebuie m ne Mdunibâm
oro umerdie Pnn urmare. meni mente ie pozitive din viaţă pot moaie
ni menii din depresn Dacă gândurile negaţi %e sc lo rao ui jurul ideii
cu tkt puteai f utPiL jitii ie: mite ' i kumîi p nete oi ni ' -a calcă
emiokletm iCC.îUu idee fDcâ ^ iede;! ca -umep m tocat luarea
mut evunev m arc ^a a<n pîau D :1 pkub m p»>at: dnburedat:
fînra Ce oo:e Aumcji. •» eahbimkk e dricrm-ioi o c m t c a - c e\kr:m
. m Ame Ui mmm.Aikm bukkCM ; mc om a s : . i, e Ov. căii
1; ăcr'i'cVui p. rum c e n s - , o f' e c u s c i mmn :r.k '
‘Vii A l lC; ;)' V «O\ vî ;t ' nap tv muî interprt a. •îă eve v u aeC. a .
dovezi ce sprijină venblle lor cc►Evîiigeri _ - 0 ' ; îk<,'^P' ,j
menii să decidă că noi ui lor prietei ti este do ■ ar u adaotat ca si ei
. „ i .A i\ :o : nul printr-o* intamp]lare feritcită. Deoarece
oi-ăn d m iit n m mmm ne nmmpc mime/miă a imn mene ateste
himbări naturale apair adesea gra<dat şi pot săi nu fie observate. De
c ' o o n i . a a a n s . »o; a aor v a s V, O . Ol Pi' n. o uk bîi iilC
credere îe nimeni, îi mi .aur ţ\ ' ; 0 0 : nvm> <!bCh;>K'
e-';»aoc out ft vie nm nekr: o mmo!e aure m <• revizuire a n u r l i e
dcr;! t ’ i -.»*.ae ca nu t ste o ecvmaure ei «rmentâ. exmîă o scitmabare
: ! 4 \ f3 \ I \ )U\' \ i • * 463
Practică
O n ie c tîv 'e i- i ° r ^ r n r -
Criterii de selecţie
Care p a c ie n ţi?
Cercetarea psihoterupeuiieă a arătat că există o sen e de terapii
eficiente pentru persoanele aflate în suteriiifâ emoţională, însă încă
nu este clar oaie clienţi răspund cel mai bine la un anumit tip de
tratament. S-a sugerat că toate terapiile funcţionează pi in intermediul
tăctorilor nespecifici, cum ar fi stabilirea de alianţe terapeutice şi
insuflarea speranţei, însă DeRubeis prezintă un caz pentru a arăta
cum TCC produce efectele prin interm ediul m etodelor specifice,
bazate pe teorie i DeRubeis te a l 2005 p Ca şi în cazul afior terapii
i incluzând tratamentul medicamentos p severitatea şt eronieitatea
sunt asociate cu rezultate slabe In Tratamentul deprime> O metaanali/â
recenta (Haby te a! 2oOcn a relevai vă in cazuri mai severe ^rau
înregistrat rezultate mm slabe iii experienţele TCC pentru depresie,
panică şi tuibui ai c anxioasa asociată, Calitatea a ba; iţei terapeutice a
trate de asem enea, asociată cu rezultatul TCC pentru depresie, rasă
există dovezi care susţin că alianţa se construieşte ca rezultat al
realizări! de către chem a unor îmbunătăţiri iniţiale, ca rezultat af
intervenţiei, şi nu că alianţa acţionează ca unic mijloc pentru schimbare
Această afirmaţie este sprijinită de dove/u de exemplu, îmbunătăţirile
iniţiale sunt asociate cu un rezultai TCC mai bun în postterapia
pentru bulim ia nervoasă i Agras ei cil. 2000 p U n alt factor care pare
iI r m ia ş \ 465
î ăio r a c icni: pot vai aibă nevoie mina! dec terapie mdimduaD.
atunci când sunt foarte tulburaln îtr ă t a r la terapii de grup pe
măsurat ce şu te a lor m îmbunâîăîcste. Acest lucru poale fi dc ajutor,
în special dacă îactoni mterpemonaH ide exemplu, lipsa alerţi virâîii
sau frica dc dc/apn>barc >cm t consideraţi relevanţi pentru recidivele
viitoare Y rang <1 dd» tj descrie o combinaţie de terapie indu iduala si
de grup m traiaocnud pacienţilor cu ud burate de personalitate,
(impui furr.i/ea/ă un J n b o r a îo i’* io care cheului iy poate tesla
romingerik: n d a n u b v .5 Jetmiîme intram mediu relativ Mgnî,
mmmem*aed-'* mumm ' b s*v * >- fî>JK v « > -v ,*: :.o- a o *o. m
* ’ L"v' . Jl ,k mm p v•: ,e ■>»v , s.p'.t ! nSC ] > , ' *S > ■P * ? ;
".‘tiCiiv >.:-wvC'„d „vCiSUe Oît*" a l D u IClC-, C" MI ba, ' UmC C,*• »mi .
.c .omu \un un; ‘ mKro urupeuitm bune In ca/ui aplicam ICC
Ipotezâ
Nu-mi va face nici o plăcere să-nu vizite/ prietenul mâine
Experiment
Stabiliţi vizitei intre ora 3 HM. şi 4 P M . iar imediat a* aceasta se
încheie punctau gradul de plăcere obţinut pe o s^ală de la o la 1 0
Persoanele cele mai depresive descoperă ca resimt măcar putină
bucurie in urma activ uâţilor pe m ie le găseau nesaţ Atacatoare.
Lxperm lentele de acest tel por eroda convingerea că nu merită să
Cui Oiitiic. prut furoi/area dovczn că încă există plăceri ec ic stau ia
Jispo/iue ; te acest fu ucste j r u pe;sounu
unaiarca chem Tui sâ J c \ mu ..piopi iul c e r c e t ă t o r al turbarăm
sa ic * sc eilu c c a u t prsc uab« ca! c. >2 ou piîn greu riere Ornând
:>ie p. icrapenuf m înec ram benuu u ak agă p:mh!ei.îoic, kt
decidă iiteoriîiipfe si să mindcusci evpermicuiek Ama va a ăab nare
epV' 7"Uă .v jp ; nfip s o , V). ,1 » E'f 4plO Sur;*r- - , "O I st > s<, n w
Jlc nmtoc nemru unu a d u c t UienUJfm m o p a mul Jk t u . i m c
problemelor cat de mult posibil
• Tabuuiic : oitoa •. deniuim po oh m uica k -a sen te m pa -
d.e îcoipn şu unu urmare reduce conflictul .
* cOjN»r;mv« iu:r»U‘ s un ripeifiii Or mc-etiuenuip;ir- »icnma unu
rO acm citenttn-s (Vdab<«rmea m eum ur/â iiAULtov tehnicn o
j *au u n ^n -eu u cvs po! ^ jducuc v« julv opunAim" ieeumu .
fhRAFi>\ O «iM ilv -
v 469
i renceotuaiiz^re
!erapia cognum i ve ha/earc pc reone coerenta a niihutârn emu-
ponak* Set «i'.’a* istă teorie nojm b kîosuă pont ni a cone'Tfu th/.a
c-o Memam ; \ u u.: *a? mu este ute , ’nă o-m ^pîe o - mm a ■j
'iî îl mm nio uşoară deio m to o i A'Oavmo» .ue m eîole
uic ik or coc; *• «o ; U j p i / c p i x f ; p a o e a n o m ’ -nonado
c O" crugm p-o iiki ix c e ^ r c ■■s ?*vr - * -n .mm ' y« umer*
<■ v ‘*C« o *„» i ‘ V . v g ' < ; h l ‘' i i v ><>r1. * • o ' ; ; e «« m > , i ţ m y
, :u , o , _ :: e ^uuL, . , 5o r ,• ' A ~ m A .m a
cum .j - ; ,y: r e c o c a s c a : A a ro n mA om on v yo-j!
c - t : mur - de cntîmec re r uneai id i r unu .4 oaonm m că >mamnc
.U* . Cf »O \ :i vC‘ */•'■ '.«i li", eKCiC10■ . 'CUC \ : 1V ''C a -» >• ' e»a 1 CU
MUtf' i do ric detcoru'ţ k,ni! prinsa md ^ ..â o itC îojHc d-bc lîă.
. n ur s* { îiht rle oua* : j u Jcm rc un fa c .««i ista re de gandui« m n
. are se mm «ea singu« d ee apărea cu icăne tî ehuia să ia o detu./it De
asemenea, a reuşit sâ identilice gândurile negative despre căsnicia
f: I US i * ' *-
i S^ategn rerap^uvre
utmîegiile mpm / m m pî an tir i v genei tic aJc î l rapt ukicn pe i ao a^m-în
în ken pemn a ajuta . in. nud sa uimei o opurile tempo i A . e a a-
\nr modifica pe p m urnui odiunientulu» Stritcgtiin unt aie vaa:
emute spre spniînknu pankniuluî ii* laminari/area m m e d iu l cnpn ii
pi iii kîcoPîkarLvi pa vini ut ni ..un gaoduiilr sun» înmin Jn \er«fmmu -
pilii lurrti/aieu de nnuegsi dn adaptare rapidă in n u m 1 mu mm*
5 i „ P a n - afilierea . l'-niunlu- u: -datină o vl^tamarc dan dunul uniistm»
.n P tiidn u jdupraip n detk u a ^ fu urrijfînrxp; la7ă a î l r.tnini. '-cupa;
.>fc dn a a iui a chiîifuî \ ; ?donhîn n cugniaiîn s» . ^niponunicnu^.
„nan avniH-r p'ni^Lunnh, p a, ^ upa «esî ;raa ndi laat * >arannmii;
•tp* a- j lnv^**r pandur- n .upan* * n*" * îa - ~ a^aip u
al. npfîvt,î v*| v’ jm -Ujjns , - 'U 'eii.fd a 'vP*pp- i ' ’a - n A 1-. P " -
a *k d n a a . ' adnu.u i d ' a -a-.s ' * d v, i
!iv V- lis MÎr: »fil.tP.»H'i. Li îiiUlîc mo u î: * alunm anim ’ 5 ' " îrunhi;:
. II 1; Lc,U itCl IHv C\ idjn* „U îiO s hi 400 ii'» LOC*VVko .0 v l V 4' \ UUr-m,
vj p a uaifo m »onuu an oneimi pe p*.: s-niu; ncem udul a n a ; a ne
ioarîe mult tlruo '-a lamd hagafoe \ j gândim mm am pm joc nu. a?
-a un a i nune \ ’n trebuie a uu nanifo Iritrjîj din m- m ce :na: Uk-
m pauiem iîkckJiu! vt va mnintui imul Pt iiinp t v m ar ?: chit de
diva ai m u ceva * (dine m U %far>i:id *anii i Java .m
aiieiee acad» a uu .m avea penata de viril; '
Au, 'H'jji a* aVet.au/kkna * am: asta e-ae o lelunea mmeu ai fia pentru
a ajuta chema ca vtdi luci urile d:mr «* peupeetm j o u » aură. Daca
ne Hi ie luata a h-Cuăm JilVeiîa nui «iacă pare dihai; u nuntăm ia
an compui umerii a/uai da adaptare g ra p u chemid pmiti Hac o
îhî i .ea avanid.eP* şi de /nvaricajeie pemru un «inutru • m - Je teii ane
Experimente comportamentale
Am viblimai deja de ie experimentele comportamentale reprezintă
o componenta importanta a terapiei cognitive Ipotezele Mint generate
continuu şi apoi testate Acest lucru implica, de .»b*ceL o previziune
negativâ De exemplu, un client anxios poate declara că este prea
anxios chiar şt pentru a citi ceva. In acest caz. poate f; elaborat un
experiment h\ cadrul şedinţei de terapie. în care clientul va citi un
paragraf scurt dmtr-un /iar. prin aceasta dem onstrând că declaraţia
sa este greşita. Apoi. în decursul săptămânii, clientul poate continua
Mt citească articole din ce în ce mai mari. Expert m enade suni adesea
stabilite ca tentă pentru acasă. De exemplu, unii! client deprimat,
cuie crede cu fermitate că este incapabil să in>a iu cumpărături, î se
ceie sa iasă la cumpârătun cu soţul sau soţia. Chiar dacă clientul nu
poale să efectueze experim ental până la final, ac cam nu reprezintă
un evoc, deoarece iuniî/cazf* informaţii m ieroase legale de ceea ce
blochează activ itatea respectivi.
îi k t npi «tic»i)u ! i : t
m a trebui > a l î o e t e Ic*, ha d i n o u d e a se b a/ a
Urnitele abordam
MuUe J e n o hmueie terapie? . ognuo e vC*regăsesc m <«rîee tornid de
psihmcRtpve PefMo,nde 3are suicid de tulbura»? m inate s-c\ere rai
sura iritate *apk: . c Uatanviitc prin discuţii. AcvMea r apioa în
specuh vC! ’* cu du -a a: îailiiUiiatn, cu mate „a aburc!arde wegîur^e
C\peî ’PiCUiait pul b albe chiar M pentru acest îip de dlcllîl i Birchvus v.i
şi Ia n vi pRte . K mg don >i rurkingîaiî, 1*^4» Motivaica dt a
schurb* cerii reprc/iîilă o deCi/ie importanta care nu e întotdeauna
aplicabilă decât arama wund mrapia este de:.i demarata Acceonil
plasat pr -ar., jni le ,Im n’ată a Junelor si :tutotiuroryr>; pi\ite repar/; nîa
o 1 im uare pentru unu cbenp, ? n si ud iu al terapiei enemnei neutru
depa-e , rcteoo „a ReOoao k caca ipreten* kîale dappic uiUcenu'u:
sc da-wvUvju bl!"., su c j d i j l R ră p ii • . e a J i s e pe aaud cei cais 133
Exemplu de caz
Clientul
Cîndy este o femeie în vârstă de 33 de anî care a suferit de stări
depresive mai mult sau mas puţin accentuate încă din adolescenţă.
Chiar şi atunci când nu era deprimată, avea o părere foarte proastă
despre propria persoană şi se îndoia de abilităţile sale de a realiza
ceva în viaţă. Se mustra pentru că nu avea un partener sau copii,
se critica pentru că nu reuşise să facă mas mult în ceea ce priveşte
cariera sa şi se considera per total o persoană ratată. Cîndy a
întâmpinat probleme în a efectua sarcini obişnuite sau în a-şi
planifica săptămâna, din cauză că îi era foarte greu să se concen
treze şi sâ ducă la capăt treburile cotidiene Se simţea ca şi cum
ar fi existat o parte a ei ce dorea sâ trăiască o viaţă convenţională,
însă o altă parte considera acest lucru ca fiind plictisitor şi obişnuit,
în weekenduri începea să bea cu prietenii devreme, la începutul
seni, şi apoi ieşea în cluburi până a doua zi dimineaţă. Adesea, li
era greu sâ îşi aducă aminte ce se întâmplase cu o seară înainte şi
îî era teamă câ se comportase imoral Incapacitatea ei de a limita
cantitatea de alcool băută şi efectele chefurilor s-a adăugat senti
mentelor sale de ruşine şi eşec.
Cîndy a avut o copilărie nefericită. Nu s~a simţit niciodată cu
adevărat iubită şi apreciată şi îşi făcea m e re u griji in privinţa
faptului câ fratele ei, care era cu doi am mai mare. era mai capabil
şi mai apreciat decât ea Tatăl ei era un artist mediocru, insă avea
un caracter imprevizibil şi excentric, care se accentua aluna când
bea în exces A părăsit familia când Cîndy avea 11 ani ş< contactul
cu el din ace! moment a devenit sporadic. Cîndy simţea câ perso
nalităţile lor supt similare, astfel încât ori se înţelegeau extrem de
bine. ori se certau din nimic. La maturitate, credea câ tatăl sâu
vedea eforturile sale artistice ca pe ? competiţie' întotdeauna dorea
sâ vorbească doar despre propria munca şi nu o lăuda în nici un
i i-R \H \ i • i«~cV 1r*
Uitr.mtka
J >.i v uuiâ’
JSf •'. curm
\li IC |H4< adapta
,dt< ’’ittfip
iîcr»|i «ă u
îi %e tiiuiî'pC
iitu
Cjcrur: K i'. e ’
i> ’ ♦ itm if*r
Mri •* PimCxUea
SC.-ar*
<îrri .
Cmdy avusese o sene de relatm nici urna care să dureze mai moft
de un arc Avea tendinţa sa se întâlnească cu bărbaţi pe care îi
cunoscuse m e;uDun Cu toace ca «n.tiai 3ceşti a uimeau fascinanţi,
mai târziu se dovedeau superficial!
482 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
Terapia
Pa s c a <e ; - caz a r -a a » /A a a ef •Ui." A a •>
a a i s j Mz- .a u a u - p a l a ava /a a ?<sa îy. rmass i si s -s -a z - e
V a i p a a a s. • ■ s s . r p'A a a ajuta rs i m rMA) m r » ■ *, <’
» z a --m..^ 'j ir - a a a a -* a u :A *m e u p a "-: st a
» - ; s Az m a .1 s na’' a ■_ ',• um a m - mPa / n a a3c i-1. iMajam
^-.s r., ./-a' . - s u r s a - u m j a r r -.a ldas / a m a a m ,
UA' ^ v : v a : «/A A S . a - n - ‘ A a 1 ^ ' a -
:: mu u '1 , _ • , '' 1 as a r s m a m z m r ■ 3 s . ‘ r.. f
*^-s ' ;A -3 v-" A '- c'T' .•*•*'- 3 ,T<<m a a s a ’u - M
o _ î »-t / 1 'v s 1. S ' A A - ~ C *1 „ 1 ’ i *' ' ' ■* ' v i f ' v ’ * 1 «• ’* * "s >'> " : S i -
e - m - ;• •:, a , a >, A: :i s--' pam m A~ r st» m z>c
•: *s ~ ~ - a-* ' m r%: : m . - ■• - 1 ,s - '- r • a
■ V'-.M ’V 'S-;- 4 - fA /S Ms*1A - ' ^ • A'
AM- A s- <3 -; ~ m A * c M u A~ C -S' - « '* « 4 t AÂ:
•SA: „ ,ZA A ’A A A -> A/tS 12 DA a - S A A.M-A M A iA j . î -
*>'■ s / SA ,- •',> s i ^' i ' -<>" m D r i . j * ■,T c.
as s c*s?sc' î • ~ /*rrL sas L>r*s U-'a r - , i A ^ ^r d«d
ja a s- :-..a**s r i ; t> / s u ; n,(. ;vr j i , r s >a t ■- - , «a^sa
sâ ■c* ' ra s '"•a fr>‘ ; T - :v j ?■•-a *rs a s n a" rr j ' n * f s s r a si
S4%” n A- A A y sa s^'î-Da ss p a - rare MASA a AS! ACSs
H;r "3 sA '4 r. 3 3 ,^rr< s-> HLip-;1* aA^S Ă ;U AAAr hD3^3
adasea //* m m a ss a /A ds 'sr^ ^a' !â5's-s >n reas-ij »jr
a c e r iun., s e v i a m s e z is - n A *ata dtj s.ne ADPppDtea!îzarea
Qs?e Aresesfita in fnisra 1 °
rţ asa./sâ . . A A*-!-:-.'.., a .;/ --^u t :s 2e ae-e» a n Jeşi
-t» s * a s : a * f 3 ‘ A*a t/a - a s ^ ^ ' 'L - * s - a r- s* ^ ţs < <:• r a ;re
c o n c e n tra ta
asupra timpurn*
rara ş> era -m; mult mai puţin cmtu. a în leu a tura ca; -mea ve se
întâmplase. S>mtea ea esle rea* povcucTiva »n activic-nen $: ma«
constructivă ai v a îa sa ic general Sara ea e h oer c e h , T veoea
sa creaoâ cu tâne In noua sa conc^pî’e :ie baza
Referinţe bibliografice
\v i K } '-î \ 7 • *v~ ,i i r p ; o v , . ,
f'î ; e 7: r.ir-J-V -0<r> ^ . ;;.V
%: ;• •V 11 'i . ■ ;
înn.. i /a
Bandura, Â. (1977), Social Learniag Theory, Englewood Cliffs, NJ : Prentii
-Hali.
. o 1 .' . .*• a o* i mîî. x. -r ',**• r : *% ,
* f •: , A-
- ;, > i cc >, *..\:**’ o’ 7 ' * ^.A >,, ,
ir * - .* ; •' .*» •* - \ .*„* 7>rv 7a •* K -
â •> »T aiA.O 7 ; , *a • >. , -i ; * . ,* :>*a x
York : Institute for Raţional Li vine.
A : K t- J : V A ' O ! . L ; î ;:> L - l ' O- ;
A, . ’ ' ■ V a r a, i ^cj.i o. o.-.
no ‘ ’V an, A. et al. (1 C'~*K
,7 »f of Pcrsoru
Disorde •a O ’Kuilford Press.
.a îS Cogfliîl Vio Thercjpy. Basi ;<* R \e , 7
Guilfoo î î7Va„
. ::\o «•-O V V Lot -\ i 0‘■7 tr-.n. r-a Psycholog
ţ f; ,Zf , C \ '.'rynt ' . 1‘f^Crs’?r ' 7 »nn A f c\
^ r K a ;is : \t , i >0-7 t ntig wii i. ;a ;J.£ . a-% : , a : a Chambers
rMaekbum, LM. * Bishop, S .; Glen,. \ ; \# L e h - * ' >Chrietie, I
(1981), „The ef■ficacy of cognitfve therap . aî >J-o-. - •. • : a treatn
trial us ing cogr rpy ane1 pharinacotherapy, eacli aîone an
combination”, British Journa
o o, \\ , : a ^
'ti ..sa ,a\ a r *J V-W. /mac: \ . Vallis, T. vv. <:a ‘ var; ^ br;r» r.
, mo . . \ ‘ i.a iuta-a for short-term cognitive
'’ : AP'. ’A lî • ;'a ’>•'erson•a ’ a ”, C o g n ith T Ziam/jy a n d R e s e a r c h .
l'j . 93-33
s 2k -vskiv PY • 1 is>. ,* iî 'VSî'ivC x Ml'pA*A«vt pnablen ^ : p.s’l, .
V' !a > mu* . XH B eh iiv i o u r li .* •• <•••' : ?y, 23 : 571-583.
a 2a xxf i* \t . ja , a i';a w,,,y **s o f C o g n i tiv e T h er • v P-
Guilford Press.
*->r >".n ;i ' r S a A a'an, J, . a t „Abnormi a«lâ noianal obsessioes i
A replieatioe”, B e h a x i o u r *V , " 't| a n d T h er a p y , 2 : SâQ -SS?
a!? ' :* v%? *’ avt' viek, % V , < {A'<; %» 3fbid 7^ i
health anxiety and re ancei a . wA. ” -bel ural approach to
’ v; ; f»,* , ' ‘T
O : * . ’ - ;> 1 iW F *' 3 . '"'«.l’ ‘„s A
B e h a v io u r a l Psvchotherapy, 18 : 1-19.
î * ' i aa ___i* • . î ; : w »A a W >. ’ a ’n' *' '
theranists for oiitcoaie sti i L. Williams şi R.L. Spitzer
P s v c h o th e r a p v R es e a r c h : W h e re air e We a n d W h e re S h o u ld We G o ? ,
New York i Guilfc.Vil
r A
ii Cc
; -a. -\ f - V. rw- SG .E.; Levine, I T %%’ ?/ ‘ p 'A gnitive
therapy and phannacoth<îrapy for a r >.:• -a . ' a * r . a ■^ *-en era i
• - •. >a , •. *' , *v‘
t ■'•: .> I. x n* ,vn, I.D. a a . - Jb,> A A 4 *3 aA ' ;• ^ K lS
t ' ^a 2»a;, a acu. »a : oii men■t . a; aa. * f - - « a •:i l e t i n ,
b --
anave 1. a 1 a a ..a ^a ; \ . A>hr.. , \ ;I FI
„Cognitive therapy for iinajor def> xa '. ; a. pj sa-1î ^ case ,
‘ -ae-:' a. ii.- a :*
->«ia!v l *2 V _a , Z.Y. ; WilliaiiM * V' , K sp • \ \ Ai * m *
: j ;: M >.2 ^«* „Preve:ntîon of n •ItWi a . a: a 'a i» . a \>ressior
' a »a idia-sia-x •. a -ised co;gnitîve tfierapy”, J o u r n a l o f C o n s u ltin
O m i c a I P s y c h o lo ţ*y, 68 : 615-623,
upka, C .; Rees, A .; V _A' ‘•o, D .A .; Hardy, G.E. şî Barkham, M. (:2004),
. •A_a *! A :nce and.outcome of cognitive for depression”, Coi
T h e ra p y a n d R e setw c h , 2:8: 143-157.
V c K . 1 Micrac' , li nu*. Canar I ^ S î^ k le j fvawr 2a1»1111. a~v •aranja
• >a fof sa a* a;. „ !al a •„ „ >a ta' a -' a: %"a ' '
: . y aa. a N m n . .avu /<W <a.- f ; I 0,00
VVa’î- X -00 _ ; r ' n^c-*r ' tî a a / a ,. *r ,, *- ; n ,p-.‘star
Kî'.îi V\i!c>
Yning, I L . Eia-m . I S n W-astmar. \t I 12*KE <, n c u :-nu ? â -r> ' 4
/Va. u u - > t's r \ ikia/t W a York ( îui.tord Pmsv
Lecturi suplimentare
M * ^ .7 . r*' i . *,
' *k !*:X: *:, ' :« ' i' v: *
r. ) \ ; ; e, ,. / ', .*
-‘«itOr*; f>ţV
OM •î r:is, -» , C.G. |[ 1 9 9
haviour Thcrapy, (3xford i Ox
!« N Sal* > >4 ' . r,M >•
/a;/,.,' xPx, /. •,* T h e r a m
.4a al 1*1 Mlv tH«»îi
A fi. j i : - ■ S ' *!|%i4 •
Mttoix h"’^.N
CAPITOLUL 13
Terapia comportamentală
David Richards
Contextul istoric
Perspectiva tradiţionala privind terapia com portam entală include
ideea că aceasta este o manifestare practică şi clinică a activităţii de
cercetare efectuată în laborator, carto la rândul său, este dezvoltată
pe baza teoriilor privind comportamentul um an, iniţiate la începutul
secolului XX Punctul central ai acestor teorii este „teoria învăţări f \
ştiinţa ce ne arată cum învaţă fiinţele umane Au fost dezvoltate şi
!estate In special modelele de condiţionam clasice si operante cm*
explică ia modul genera! coinponainenîuî unan,
însă. In ultima nai te a secolului sintagma terapie comportamentala
:t început să fie folosită mai Ober. nentru a descrie * e,ttîiv de tehnic,
n, adesea se ban .mă mai puun |o icon t ii. fiîârn şi mm muii p.-
intonnatn adun ce doi teste de ^cm etan; empirice cuc v o r dov rdr
ebcienp -Jiuică. Vină mai îm pănam pentru major itaicu pmaîCicruio;
era că spre deosebire de alte psihoterapti dezvoltate doar pe baza
modelele? //<v ce accentuau şoplbcte din de/voltaiea anterioare
ca sursă a tulburării psihice, a devenit accesibilă o nouă gamă dt
tehuîm terapeutice birare am na *\sîîei dc tehnici au atras nurneU
de „psihoterapie comportamentală’*, iermen prefeiat pentru a desene
tehnicile clinice m enţionate în acest capitol Astfel, psihoterapia
Ti- ' . \ %> ( •C :|C p U O U » . —P
1. : ;«t m a -ac riiC a '-rac la: "* >c i^iLCirtă ^jni vira! pac ? r;ru<la^a
%c c ,;a'c.‘ .*fî c- v. %f u ■rac. P aPt»* v v g,>ip =~ .u« d^ai
tCi'K.i caic' ' «raafv - pe, ca >a-ir r "ac tlicb/Ci P^plic - ,t t e r c i
.1 a, p r Per U *m " p la c a re - a -.e ‘.pa-* c s-ca ■s p ta a- "acu »a
! a «e XC"
!k* ia1- ai liane a,un a ,a <t vta/v nu^/ituda; a krne,i?id !i«ei ^u ^îc^i *^-
M'.nlikkd ila ^aiJuna.j: M daauU >r Pia/ Jîkt nu alCl!ICU ia»u
diUx uiu.i. . 'iîi;^al: _4 : >ju a. siirnk ;j^'..Mvi»;uiU
-\nk.l. , iusa,rdi 4-'a>;a, p»\dr j vu n*A ui ,:ipu i ; >aiafau <a wa*,.
a k,*rv ;ci n.-a- ^di;. > - 4 ' a d v d‘* ! a " - < ».u- I ^
U “• a:d;l'> ’l i a e ~:v ’' ^ d a f. a » ud a-» -v• a
'U d. . * * . . * . . li : •’; a > ,«. v pi a» , a * ,v> 1 k / >s »<. r a^a
a, ' -■ - iU^'^ lU sa :i ; r k ‘\ v
<\ dklua1*dîu*a 1*»*i a»>>HaU a ^rad t'U,! ii'pic-aint ia pap'p -
if'^re/a ca prohuhilnalCd aa un v-'inpurî<xnia;n sa hc repetai esîc
a-'« **pa<iţl t /"i-H 1;:* pu»a '^u - kp^a a.U 'ie ' ^iuiî bsuar^iu» c n:al:
‘n n pTohnhii tat s» cniiiporfitnieritijî uî tu îepeîau \ >u a acestea au
ekuia i’c ga t e : »;'inp*?ii du;v*e<g r epape c i»i^a^m|cL ber.efs a
niininumite xonspiultri vi sunt de dt«ya tipuri i-.coseiidare perim a
xî negau va» si cresc întotdeauna probabilitatea ea. un comportament
4s>6 M ANI AI. DE TERAPII'. C\ p D H>l \LA
ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Sctias io r i>tit consideiâ pe rv u n a u finită psihologică ce m mi compeiUt
intr-a m anieră specifică sub mrluenia mediului şi a pred Kpoz» ţie i
eenetice Aceştia resping ditaitsimiî minte--corp prezent n\ gândire:*
mmficâ si privesc concernele, precum nuntea si ecoul ca nestiintifce
o numim deoarece mm cerea!mu Deoarece au m po de »»Kgr o
memnii itiZt; Joi i î ,a m m ur>». mmrmm mmst . o c r - suci >.mmm
ainentalm - m mitm li espin seca o n d in e iirvii.; \ s i: n ,r,t c
asiexpLn am mmm, mm mommm.m immom A m m eim m m ' m v.~,>
,rmo mme tn *rrmk"1< -ie - D a i. ’mm, Ar m mv mmm* , o t i ' * *
SCt. - mm ,i,!gî r -? *mr, S s«,a mm eO> ** m'-
' m _;v;prv>^ - mme C ■' m . -m * \» ".-a ~ ; : r, , 5 -. g
O e X e sare sn-pânăsem uniU sal a c ie n m e .ie a»ni pomi pm? mmm
c i o c ; cili * t. \irmanemiate mc a k-e, armie pe? -m rm H, ,cii mame
mm! ca i cmimatv . ă e r a . c vemnm ca nmm ji afine d- -m c-t rmxiiCi m
.>îira c* mcmmrn. nciir.enc a de* eom m 4 o.^m* s pte-,
nautaUi sau cmouiuu Ace mea matî m-af c-imirui oi txpluativc .;are a;
fukti ifiipiedmă ccFcetaiea ş f inpîlcâ Dami muntem tentaţi sa descriem o
>{i|i V f'\M \[ [)L i’I'KAtMî' IM>t\ ILH Xi X
pe: smucă cj m a ia! vp c ’V'U UiU îe deponavc acest ha ru m *rîu in if' î*1.
deoarece observam anumite comportamente depresive. cum ar îi
retragerea in sine. som nolenta sau tendinţa de a plânge Nu suntem
capabili să observam personalitatea direcn
Behavionstn cred că istoria personală a unei petcoane este extrem
de importantă datorită cantităţii dc cunoştinţe acumulate sau a eveni
mentelor de condiţionare dm trecui. in mod analog pentru explicaţiile
evoluţioniste ale com portam entului sptcnioî. experienţe ie dm trecui
ale unui individ \or avea un etect asupra comportamentului lui
acfuaL chim dacă acea expetienţâ află ia v droaiiţă mare in
trecui, in anumite com ode, conceptul de m/m u'r ndrum ij pentru o
specie icpiezmlă o idee identică istoricului de im âţare al unui
m clnkh deoarece ainbeie h im i/ea/ă explicaţii puuru comporta
mentele din p rezen t Ide asemenea, sunt similare p u n faptul că
ambele idei reprezintă cxplkaţii mai adecvate de^at o retragere în
m m mgerca legată de forte interne >i eeterne enigmatice. cais conduc
comportamentul sau evoluţie.
ia o l .aăk KTisti^.i jim pcuiaru. Ai't'R hU-'5' OC R i:.j '; v- ’ - am- Ri-ma;
-,,\J.!-iK; mC‘H'omOU îtjiHtir.ifîi p'uhm
i; o p u n mi j o itam c a iu lu i ier
IV m a a ' e ti v; * iu ! e .e i m :• iicepim •k mec: - ' *u .
'«a MANUAL Df ILRWit i . \ P i \ ii >* AR \
S chin^udi e a
a rc tfa lia uiicuLt a c - k -a d e - v a d c m cm î mPc* a n : t m um m e.
si oestcaii cempRv k c.Kv.natul ititu bm focjce m pic Mmm nmumim
v mo mea bchm i<h k î 4 p ro Ukf mhiiitmireu cmc „j "iiian p ip c Ic \ur 0
r a m a t e m mspimdă* m m întăriri cofiiporidinemaîc Rv.v%>mpena*
vjjp te r n a r c a m a n u oo; divă, ce duc Ia facturi l r a c c t i Li 'miripund
ncond nosnr Ibdaipsa %.m ne recompensarea frustram;; \ur cuminte
ăi reacţii comp .ftantemaie Predilecţia mdivi / i h r ae a reacţiona Li
aceşti stiiniili de mediu \a n a /ă în conformitate eu setul lor genetic
Atunci când aren 4 m "nmtarea comportamentală sistemele autonome
o cognitive se irmdmeă de asem enea -- nu intotdeauna m acelaşi
î am - până îa î t m c o t r m ta re cele trei sisteme de stimulare fizica.
^ompurtaiiKot m cugmuc aiiniţ Jiu tmu la echilibru. Mai mult decât
atât. cu cat indim /ii învaţă ahilitati noi şi mai complexe, de exemplu
pnp observarea ai tom , cu atât deprind cum să devină mai hotărâţi si
pot exercita o selecţie noii vastă in repertoriul lot compui tamental.
Aceasta Ie permite să iniţieze răspunsuri mai diverse la problemele
si stresul vieţi î condici ie.
Practică
Obiectivele terapiei
o: u alte caz virile i b i e u n d c psinv te ra p ia comporiamcritale sunt
Oabilue îr» cadrul imm p i ^ a r mutual do neg e o c d u ir terapeut r
berii ’ h u iiu jiic r.it posedă .in e c m e Jdlercc b: general scop.j:
uuiooiapi propumtaci um ludrin rsnioîcrăpus mrcpoiiaiiiakak
Or- Jj „ ;U>a , t ' - p i al •C‘JU ’ 1 4*5' C dU' gl = Cu
*c« iik ai J ! > . Uîîăg îe i litallipî It.UC v* a *i »<j ii ** Ufilet» d «ita- -Pn
jsiipra a a i\ naţii n cotidiene ILn scop adecvat pentru vinii clienţi :ir
- m m m m ^ „i •mplau a n o u i araplfuirs ,| a *p vei mai adera
jîir.s centîii o b li specifice m Sm ?I Io ahc cazuri chenţu \or doi!
e*0emc;;i aupuMidu. d k u U’kinca C ă v , !J Ce UHUC c e r t 'd k
pcKintâ ifiipîivurca iii acliv«tău normale - un pună fina! pe cate c a
care suferă de tulburare *msesi v -t ompuîsivâ se străduiesc <i u atingă
506 \1 \\l Al !H it R Mit tM•M\ ar, \
vM nent J e s & e c u e
E x p u n e re a
0 1 1.5 2 2,5 3
Ore
Figura 13.1. Tinimu >/ miîare (imiu contmiua versus expunem {imn*
întrerupta!. efea ni asupra anxieiăut în a mp
dadv i e f i r 'c :
Aut uniuni torizarea ide exemplu, păstrarea unui jurnal in cazul expu
nerii) reprezintă o tehnică extrem de eficientă în sine, însă este cel
mai adesea folosită pentru a estima eficienta unei alte tehnici. Asta
include proceduri de control ale stimulului, cel mai adesea folosite
pentru tulburări în care controlul este slab exercitat, cum ar fi
bulimia sau abuzul de alcool. Identificarea sem nalelor de pericol
„individual" şi un preeontrol al stimulilor pentru a reduce incidenţa
acestor semnale ajută clientul sâ controleze situaţia să limiteze
alimentaţia la anumite momente şi locuri, sâ păstreze doar anumite
alimente în casă ele. Cu toate câ tehnicile comportamentale, precum
programarea m eseioî. sunt extrem de folositoare pentru tulburări ca
bulim ia, acestea suni de obicei însoţite de strategii cognitive pentru
a ajuta clientul să se adreseze ipotezelor de bază care iniţiază
com portam entul respectiv iSehmidt şi Treasurec tdM4)
Mult mai rar folosite sunt tehnicile considerate neplăcute, adică
cete care utilizează pedeapsa sau nerecempensarea frustrantâ. In
prezent, sensibilizarea camuflată reprezintă singura tehnică folosită în
mod extins şi este o procedură imaginară pentru a reduce amplitudinea
fanteziilor sexuale inacceptabile. Literatura comportamentală conţine
multe referiri Ia alte proceduri, cum ar fi ..cuantificarea răspunsului",
însă acestea sunt acum putui aplicate.
în orice caz. sunt folosite anum ite proceduri de formare şi
învăţare, pentru a ajuta cheului sâ dezvolte noi abilităţi - de exemplu,
creşterea încredeuî sau abilitaţii pentru lucui de munca. Formarea
abilităţilor sociale este adesea efectuată pe grupuri, tti aşa fel încât
indivizii izolaţi social şi fără abilităţi de socializare să o poată
practica in cadrul unui mediu sigur M ia (abilităţile. precum menţinerea
o intactului \i/u a L pot ! t pi ac ocale prin intermediul jocului de rol.
prin modelam si apoi m p iu a u i Jm ' a ţ i radă
, j H n /m * m iH»„\t_ m u n a -. i -n . l
;■*;v* , uieu,uaa - ** > . <u uj .^ _e . u.c ,*se„ vi‘ ,u_.t' ^ u i-.a», iUu>
;î •^i*«î.* . >u a > ix, >M iO; «. u n ete d JC.il" i i*ă uUi k U Jl r,t U *-ut •«t.
C cJ VTk’ ,C .Ud kOdl k ; JCid -s k!kîO c. j< *0 : Cu’ ' M n *C . C ^C.lCf/J
. *i *m c p r e o e i n i i e n e u U nei .'C !'c trc i . s u p u n ; c o l a c i po a m f*
< m " nU! mkk n J î Cvw nUkd u», •_; iJ ji;a i11*3. ~ L u -JfiCttic j,
* ' i ' j c i ;r.-;, i c cc* t! m u iîd t u j j : u s-ir v : n
. .e M. • i'Ci,5 i > f. •"ki '■' •*!*!< *d c r.C ;x n î U-oLi
’ ÎT'l i'Ci!u CCUt «:;;n-JxJ - *Ck
'i k \!c . -m . *. u n ! u ..J '.a ; j nrp u*aru n /d .. *, r , n noni
~ .Jc d k k , n U vl kăk V k / C u i n n U t l n ~m 'tu c u ,
, , v - . 'Ivi'’ al >j-:X Jv v ^, n k d . ‘i v l ’u 1 L t ... -,J i *'* ' >k : l c 4iti,i
„ c u c jc v u l i n nan apu! v du-ckiut n r n u n e n u dar cu
n n : .d ik- cxpu-it rc pcmru anxietate, umî :: c , n ;u , n u -.r.c îna
, i r n - aîj* ^pc-’ar.u i. . U o k î î n in u : c : i n u ’* * !: h a cum ;
\ r c i xi :‘j j -cec* un .u^nai pentu; a j i u »t Jiciîk.- c”; rUio:*icc
n.ic.>ian .rtuH uîw a m .ura'Ine, m.vcpani ,u u nu puţin n
mperîcmc -
n k d k tliîC . U n t aC « Jafi ll itU tlîe a c ! r U t j |l : C f . c Pi C
fc c \c c ir5:i pt;,L. L»îj'rîiicr T- n n rljf;i| vpţ t; - u‘i chentiu pe pa^v ursul
a u tiii prec ev .u j m âni an medlKtdv aiipur.n f pentru m e c r e c u t
ttcHniu ce M c -jiu cc\ */uicca .ut *nie^*‘i c* vucnu-ci cncnîui câ
■j c c î c /jc activ uâi, ne i m cadmi i c t a f îiic ; i u Jupi ni de c a / din
CM s aPîiv l i c c ^ n C 4CcM pC >CCl îîMÎ IC JCLtii'!.
::*ftr-!Cf ae autca/utor
i . i /cu ’U c.îî, -cp'irac /• :c c cnit - -Ce Mu. triuruuijtc rac, ai:s,
ccâ au caiatiii * anne-tenp :c ru j î i c/;: fecal ci crcia* perioada a
Mu * î u<> inpceij;d .a Jc:at:rcj * v e c m .ce .CMC/att
c a caidul rmMscntfHM c ' î c . p o u i i n u a a k a a p r r j i - j î i v c t i c cure xa
t*o a c c x t c »cti!iic * d u r u i a h i c :n c u « î i,.u fj rj-.> \ --urca a n - o r
'da c ile ickk icr^pcut- .ale Ci .nCcc. Ci%»ajl'x ; u ;;u ncv:'«a ia
"C.jatafea mintală a poematici. M;e mult decât atac accentul pus de
, . ’u-u.ni^ ; *m:puru|uicnî:iCî ne ;ripnk n u m u o ^"J'îvi^ ' o u . oreitare
•'u' , u Mttm simieeij ic ji;n ^i;tu\X'.vx autom.ciaiiîea. Dacă se
* “ 'uMu--> j u n e i ; ‘UCO-f C*’ ' MHÎ> ut;I CC! ^ vîStâ Cit r UP.
. c ' ;urării ,:a-e muîîe eennane sa nu poată jtdiza aceste tehnici
eu u im n *ărâ un teraneut O rexizuire rucentâ si iutematicâ a unor
-- k^a. .,«v. ^ 'O p C mmCLi! a 1 1 O'., •' V; 'Oînv
a” • 1d V • 1rivXtUi- uj'*'J. CUC vCi a W - a*. Ia. J .; *a *a* 1„;
ii , ' 5-::; a u m v b i * ^ r * m ^ covr mm o a . vmm li d a m hj s a ;.
< m . ' p' a v < M o . i , . d d.s - î m . \ K : k - . , ' #.vr » a a _c: a da* -a a m v .
a»*: , _ a Vj t f î , - ' v, - ; i , ",vla - ■^ !tî» a a x>.« «*4 <:.>/*!«»•• * ‘x■*a
d 5 mu s m s e m * anat a . r* va? ai d a m ;!hi : t v j n \ xv m - * - a s ^ a
. s * d ’- 'm.m» * ! r , a :*•>■ ‘ mu, a* >s.a
\m nL Ua 9. a r a nd a>vm a m u „ ă va a- . j o a c a - c / m a i n d
Limitele abordării
Acum 20 de ani. psihoterapia comportamentală era limitată Ia aproxi
mativ 25% din clienţii ce sufereau de tulburări ..neurologice"* şi la
10% din populaţia adultă (Marks. I982bb Ţinuşi, ca urmare a
folosirii dm ce in ce mai extinse a tratamentelot comportamentale m
cadrai paradigmei terapiei cognitiv comportamentale t'TCCo aceste
procente cresc odată cu trecerea timpului. In special dezvoltarea
FCC pentru psiho/e lărgeşte populaţia de clienţi pentru caic pMÎiute
rapia comportamentală eoe acum considerată folositoare şj neutru
.are există dove/i de eficientă
Psihoterapia comp. mumei muia cern s mi perora pure«< .rană a Jme
ojhi: >o c i aiura mie limitam Ia am ? - !;mm praamui A w mărime
m ui civ a»atC'„t a >pvUrau det ipic eo mie p o iru iîj pmum mdmm
care doresc sa nune/-, mpediţa pertu u :i înţelege conflictele
existenţiale personale Ca sf în cătun a!rar terapie chtar ri a mrapnJoj
cj tiiedicaiiieiîlu, cu antidepîcMWltc aproximam 25fi dintre client!
refuză sau renunţă la terapie în pi uncie etape aîe acesteia Aceou
votc un fenomen comun pentru roate terapiile şi doar parţial explicat
de expunere ca experienţă neplăcută ;n stadiul iniţial. Clienţii trebuie
să rămână anxinşi până când efectele acomodam reduc stimularea.
\; »\ ; »; . a :5 mm A : , t \ r * 1 ** *.
Exemplu de caz
Clientul
Samina, 44 cm a^\ , trăieşte de 20 de am cu partenera1 ; sau Au
împreună trei copii adolescenţi în uitimeie şase luna Samina s-a
simţit din ce în ce mai deprimata. Nu putea să adoarmă la ora la
r ‘ •'•-ar 7- u a ' - C C ' ~ /V*'' ''V* e ;r,
»< C v»,rd yy y IV, e C ~"Vv%. - , 'ţ,y y f y - ';(r c <*■>y îs' -v
ca ?'*nCi a m menta să ;mcc cemm a mu y a'mna Hmca ca Mmem
de cc'W m, - „ m»?.a .ccs a :i'<sa •- :ey.yj».j rresmai 2c
Mim-m ;y; -’ar/an'â'M
--roomma ama mar .mcam isuora s u»ne: -* asum - apa- s;>: r ie
5, rr, -3ic 2 ^ teme \3 rnomemeîe aoăome ă >'a sase urc -a «;rmâ,
mmîuuMr 3 :::ads: -> :o rcdmn sâ o e ie rm re ocup fa c w a a :îic -
anu-^p sau y y ^ n i mn "afa cam ar c m o c sauza dec-voa^a
S;mţiîa a v!jsaae an ervmm anter;cr a a aepresm >a începută!
f nereţc cano avea ■*- ;u' ?e 2 0 de cm re ^ in j care ac efectuase
>'«ic î cn tsa n ce n . eoa-M >:, cavele ac-ni ;c dn ar, ye per*onda
unui divorţ ctreaanf
Viedicu? de O-mmlm a1 S .im -re a mysenssme ^ ‘ucsetme 12 cg
;mm Ea c m se >e sa s cîsetem yrysvr m le r a ^ v s mea ;
carele an ^ m ecm c ^' c y tj meuîr 8 mer-îe!m n e dSexefir:>t
C- -C '-C',, " V ? C - - i -r~ rî Oî ' V '-Cu .«« ' ’O( i>v:
M4y ’ ~C y . C' " 4 - - Cfr iv-' •* ~-m '
Terapia
Samina a întâlnit terapeutul la caom«Mu: local de meuic-na genunea
După evaluarea istoricului, Samina şt terapeutm a c ajims o
decizie mutuală asupra unei afkmaţn soude pnviro eroolema c e
definea dificultăţile ei. Aceasta era' stare prcasîâ p«ans c a cin»
poftă de mâncare, iritabilitate şi probleme cu semnul ev-tama
rutinei şi activităţilor ce anterior erau satisfăcătoare ş; gănaur: că
4 MANUAL ut r t răpii; individuala
r.
!• B l> \« " * / 7-,» - *, ~*p,p • Of 1h€T
\e ^ \orf \Mv,
1 , *L nr-a 7 «,'»i r î' , ~V^essing cliiran orc d an -v-a >O' »P
iiiLr ' n a ". L 7 :'».inK.i ‘i 7. Bir» da» iCJ .. U->;L:u- ‘vith Ser
LLa:»; / 7 a i Vi »n for Clini . ,L P i u C i , f i a : o BVi
Tmdaii.
' » a ; I: \L k . V • : O . : V;, , O \ V », a 5 \
Lecturi suplimentare
Terapia comportamentală
emotiv-ratională 9
W h u îv D n J f - f i
Contextul istoric
Terapia comportamentala emotiv-ranonaiă c1C î w î uimam d
I4|^5 de Aiben Hlim un p v h d o p d im e ia e :im XVn A u la care .1
cu mu aceasta metoda mmme m m m u u FUS a s-a u-raiaî iu psiho
rmapie m ani’. '40, Pa «sau.*dierna eiipliiltit vi F um S» v r o i A S i c
m ouado In decursul pmeîmii sak >oit J a r ^canu ai n e s ; un ac
* cm A m a a rj d m td a ueo *r a / i p d r t d v e p .X i - a r 't * •- a :d a U ;
crt cliîJiîe* octu eecta-ai w : nevi .c mVaoo* -a
*x*r - amur m m * tu r m Ol mcam e veci r, ,
a ud r . . t U V'
. dî ' >v a dv« a ar: - d . r e c „o* - c ţ i :
însele” (Ellis, 1962: 3). Ca urmare» a început uri curs intensiv de
u n it p o rn e s c in te ra c tiv e şi a d e s e a s u p r a p u s e si că g â n d ir e a v
e m o ţii k u m a n e sunt. in a n u m i t e p â rii e se n ţia le . acelaşi Km n e utr
p n n s c h i m b a r e a u n eia >e s c h i m b a şi c e a l a ltă " >:hin _ 1962 AN
A c n n d u /i o ii a r că n u m e le d e terapie emotiv -raţională «T I R re p ie /u iiă
0 descriem mai exactă i metodei sale terapeutice- In ivog. Ellis .1
decis să schimbe numele terapiei încă o dată m urnim; , ompor
îame'ihilă enhnurnim nală tlC E R n Acesta a tosî un răspuns Li
ci iutile ce pictindeau, ui mod greşit, că TER neglijează oanporta
meniul şi este pur cognitivă si emotiv a pnn natura sa.
După cum - a m enţionat inai sus, teoria terapiei comporta
m enulalâ emob\ raţională a accentuat încă de la începuturile sale
importanţa interacţiunii dintre factorii cognitivi, emoţionali şi eompm
tam entali, atât în funcţionarea, cât şi în disfuncţiile umane, prcaim
si în practica psihoterapie! Ellis a admis, in particular, că datorează
mult teoreticienilor şi practicienilor care au susţinut rolul acţiunii în
ajutorul dat clienţilor pentru a si depăşi problemele ( H erzberp.
1945 , Salte r. 1949; Wolpe, 195 Kg înir-adev ar. Film a aplica* o
sene de metode comportamentale m vim\ pentru a-şt depăşi propriile
temeri ce apăreau arunci când vorbea in public sau când socializa ce
persoane de sex feminin (Ellis, 1973).
Iniţial, terapia comportamentală emotiv-raţională a primit răspunsuri
nefavorabile şi chiar ostile din zona psihoterapie! americane. In
ciuda acestui fapt. Ellis a insistat în eforturile sale de a şt farc
cunoscute ideile pe un plan mat extins ; ca rezultat. TCER înfloreşte
în prezent. Popularitatea sa în Statele Unite a crescut semnificam în
anii '70. atunci când terapeuţii com portam entali au devenit inie?emu
de factorii cognitivi ' iii prezent un pai tu! terapiei cognitiv a: ompor
îamentalc a ajutat TCER Ci d muci mu Ir mai zunoscută Am;î / s
ICFR este practicatei de nul de proîesmnţşii de Amu tale nunta ia dm
A mc rit a de Nord şi este predata o practicată pe iot globul.
Ipoteze teoretice
Imaginea persoanei
Terapia comportamentală emoti
sunt, în esenţă, hedoniste (Ellis, i 97oî : scoom *• 1 -m-
sunt de a rămâne în viaţă şi de t mance U :c?Aire ti m* d a ductii.
Intr-o manieră necompulsivă, insa amoniu u . 3. « m u m u Uv
faptul că trăiesc într-o lume socială. oe siibiu* a u m uunem d iiu c
enorm în ceea ce priveşte defn
terapeuţii comportamentali emmo nu.miau ,v ai aia uiumlm au
ceea ce îi va conduce la fericire, n» tem! m m re act >tia a* mrpiedicâ
o r * o \ > • *\«P* A : >AH\ I ~A : \!« .*' o .*'*•’ m ' \
Raţionalitate
In iJ jfiii ii TH mafiomtr mvaumna ui pnnmt mod >meu _e tjnîă
memojfiek -.1 o :,pp-. mopm ?k x telurile ele ru/d . . mdţionak
omeumnă m p* a* iui mim '.cea ce împiedică persoanele să an nea
aa sie scopuri o udu n insă „raţional" hxeamnu, di asemenea,
eres ee e^fe tlrx fV a - a a»reia îogm y l a i e e ^ e » eu realitatea. |X
:xnd „iraţional" umemnum Jc asemenea, eeea c : este ngick extrem,
ii*ţ i e m Iar a t e m u n * -■: euhLUen.
Imperfecţiunea umană
l iiPteic umane mipi vuiîUvk ram ea având muură m i p tă u ii o nn
una cx tinde spre pe-iăxitimc laie în ntod naîur d sire şei* A v,
reciin*Ke irnmos m urmărirea scopurilor s telurilor lor lunda
mentale.
Activitatea umană
finitele umane pot cel mai bine să îşi atingă scopurile fundamentale
prin urmărirea acestora în mod activ. Este mult mai pupii probabil
să reuşească dacă sunt pasive sau implicate pe jumătate în eforturile
lor.
Accentuarea cognitivă
Cu toate câ emoţiile se suprapun cu alte procese psihologice, euni ar
îl cogmţiile. senzaţiile si comportamentele. eogniţia are un statut
special în cadrul teoriei TCFR Cea mai eficientă cale de a efectua
schimbări de durată ale emoţiilor şi comportamentului este ca fiinţele
umane să îşi schimbe îllosofiile de viaţă. Se disting două tipuri de
vogfiiţie în cadrul modelului ABC al lui Ellis 1 1962) pentru episodul
emoţional/comportamental Primul tip se referă la deducţiile unei
peisoane despre evenimente şi include activhăţî cognitive - de
exemplu, efectuarea de prognoze, ghicirea intenţiilor altor persoane
p evaluarea implicaţiilor comportamentul ui vUiva privind propria
persoană şi alte persoane Ipotezele i epie/mtă irum ii i legate de
realitate >1 nevoia de a testa aceste intuiţii. Astfel, acestea pot fi
exacte sau greşite Sunt clasificate la .. A” în cadrul ABC-ului TCER1,
deoarece nu explica In întregime emoţiile şi. sau comportamentele
unei persoane de !a „C" Cel devii doilea tip de cogniţîi - convingeri -
depinde, prin natura lor. de atitudine ; astfel de cogiiiţii. care sunt
incluse la „B1* în cadrul ABC-ului TCER. explică emoţiile şi/sau
comportamentele unei persoane de la „CC
î i mv p f v ( i cvtP( )K i \ \ t f \ i \: \ L \ h *i n a \ î ii i \ \ l \ 537
Chiar Ia începui, Fjlis »1962) a tăcut distincţie între cele două tipuri
de convingeri: iraţionale şi raţionale. în conformitate cu teoria
TCFIR, convingerile iraţionale sunt rigide, extreme, ilogice şî nu au
legătură cu realitatea, fiind dăunătoare pentru sine şi altora. Prin
contrast, convingerile raţionale nu au o natură absolută sau extremă,
sunt logice şi consecvente cu realitatea şl ajută şinele şi pe alţii.
Tabelul 14.1 furnizează un rezumat al convingerilor iraţionale şi a
alternativelor raţionale ale acestora.
Tulburarea psihică
Potrivit lui Fillus, convingerile iraţionale sprijină răspunsurile psiholo
gice disfiincţioiMlc faţă de adversităţile reale >aa percepute ale victn
fel e mai comune răspunsuri dts tune penale ce apar în mediul din u
-util . anxietatea, depresia, >ma re. smea. durem i. tuiki nemuntoasă
gen i/ia noănăr tari şi tm alia nesănân am Ucvc emoţii vuit cum c a ii
In cadî u! im «net fk p R cj o i o r i cepejme -wuiui» »am sdiriî mm
mCadre pi ia Udul iii safe ^uiii uiulm si iiemeurajea/a PCiMuncie m
a mfumba adversităţile mtalndiu cart pot îi schimbate, şi in a
adapta constructiv la adversităţile :e nu pot fi sdmnbaie
FJ lis I Î48d.‘ dedată, de asemene*:. c i ace sie corn mgen .ram -na Ie
sprijină comportamentele disfuneţioriciku cum ai fi letrugerea In
suie. amânarea ulm nâ imnul abuzul de drogur cîv
Dm t d e patru convingeri naţionale care sunt prezentate In .lângă
ahelidiu 14.î, Fîlis (Î983îti susţine că oerinteK og;de se află în
5SK MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
Tulburarea egoului
Tul buia rea egouiu: u to n u a aiuoeuhcstinKirh Aceasta apare atunci
Amd •. eiv no cwa Je R pa a hume u nu reuşim vi mm uimim as este
cereri Ace-inu implică : a* procesul de eTenru pupone? peiauaite a
unei aprecieri el ‘baie negau \ e , b» ,dicictau/area ' po»pi!e, persoane
ca fund rea sau mai puţin merituoasă. Acest ai doilea purces derivă de
la un cciivem ceoRgm u implică faptul că nu merităm X Minuni plăcere
ne pământ sau ca vom putrezi io iad ca fiiiRă suhuncu.â <diavol)
T m b u eiro a ** z i ^ c r ^ n r :
Sănătatea egoulut
Forma cea mai comună de sănătate a egoului este autoaeeeptarea
necondiţionată. Aceasta apare atunci când avem preferinţe privind
propria persoana, dar nu cerem neapărat să atingem aceste nivele
preferate Animi când ne acceptăm pe noi înşine, recunoaştem faptul
că suntem fiinţe umane imperfecte aflate în dezvoltare continuă,
prea complexe pentru a iu se potrivi o estimare unică. Teoria TCER
susţme că este legitim şi adesea util să ne evaluăm trăsăturile de
caracter, -..omportamentele eăm însă na este legitim să evaluăm eu!
nostru în totalitate, chiar şi îoti -o maniera global pozitivă, deoarece
autoevaluările pozitive tmd sâ fie condiţionate de efectuarea de
lucruri buric, de iubirea >î aprobarea pniiinâ de Ia alţii şi aşa mai
departe
Sănătatea cavului se află şi iu preferinţele nedogmaiice pm inu
fie persoane ide exernpiu. ..Vreau ca tu să te pom binno> tu mme,
msă ou trebuie m fam acest lum i f) ua nu o face -uni nieeaşt finită
umană imperfectă. similară cu cea care ar exista daca in ie a? pună
frumos cu mine’*K şi m preferinţele nedogmaiice privind condiţiile
de vcit.l (dc exemplu „Doresc si fiu urm novat. îpsă nu este esenţial
daca mut sau nu Dacă nu nine nu itia consulta mucii. Sunt acceptabil
ca tnntă um aiu u i dem em e bune, rele si neuîm " >
i i,iC\Fî,\ ( 'OMPORlAMhN t \ i A f.Mt 111\ R \ f Şt \ x, A 541
Tc ! e r a n ! a !a c l m s o r J o d
$c rumoarea
c T’U F H xr w A. L v . v u ; : , .;i-. > - m U iu r m .w v i v •
. xc V ti,T >„ Li/ * ' u 1 .<;•• - e' ' AuU L : - '.5 ,' 5 - ■L
-L'L‘U p u p h uV AV- V !u u J u : L Hm î v U i - IA ; U iU L uu c
Uf r,: -p ' " 41 u l p ?ujl A c s v :il w - p v a î - o i \ un v e . îl
' f t! ‘ » P"* .LEI i A V fU U rV u II * t L l ' d k :L l x k V c flP? fL p » V i M l L
Practică
Jbiectivese teras?*^
d >i^*r-.avu .a • a p te . m om '-a. te p te v m te und.mteOm mnmm'' e**
< te, mmmmte m teapă mopunte de mîotemiu Ham m m p nm
•mp* crame.aud 'o:* m * tlu *n:r au tetem d a n - teme drtem a te
atitUi nevl.C; lîvafjfn cUc ^ 0 , -a tevCin dtetUU t e UltFC scvpurte
.v emktte n N.epupit p>m om:im Sa-parde mvuteUv -era mtea
o i î e î k a pe m r e m e t e n '-pi râ -a ir abţinu te a m u pr* momim
erupeuîîie în na Pi ideal mrapeute cmmpmmteitet ai mm dte mtttemm
mecare t tei a caic *. benui te etern ut e x-hietept OMnoitejm.. erofui-o
tevatea m p reM ;pm e ^ m mmutn a -te m im a om tem m*
m «a oi mna pers*s:r.ă. ’ie <t nu 'e ' '* e-v -a ei daria s n - a >e<
•* -■: e'Hin prene-^iaete nano. imun r ~ ,e te> ’ -e’' «• e ’- '
1 s ''! ea- . ,î a*ui- te «e- a *-- ţ* ?j<"j^r
refuze să acorde altor persoane şi condiţiilor de viaţă o evaluare
p*~'-a; y p:.m t e p te t e t e . ...... - . . e ^ (< e r
e r i ' , m ^ă ;si crească îtderaîîij <i ten-irme v omp - n .o ^ - a a-
c e a - m p u n x -•? i d i : r d v . ? m m c c m ;e*c
e._e* îeraneulii muşesi m an op a a- r~4L u: u„ cr ua/ a ^udera ,
' a n,-rm pip'n otemen ^ă a. < ■ >' . ’ cm: - a e ^u, ,n^
poem a >au de aîn o n o r* t e e p u .o e x rv rak o fa teluri .nuUn
negaţiec sănătoase tu faţa adcer^ităliiea cietri. cum ar fi trictetea
Ş l< \1 \.NI Al !)F li R \ P! h INIA1\ 11H Al.Ă
Legăturile eficiente
Xi.c-aL.j -«e vch era !j r.tC:tj*ca r e c t p m «Junuc k o f p c e * o , l ” «e ndulit*
necesari peiiou a ajuta c berar <t şi .ningă rezultatele m mărite
TO’r ’t î v ’*t’* o m m ' rT-mienţ:*b e m o tiv n m m a b c o n s id e ră mă nu există
" v d e n u c e t Ue a x i a i v t le g â i o n efm eerza ce cheftl.i flexibililaiea
reo rc / i o t ă c o n c e p i u f v h s ic
I l'K \ H . \ C ' O M P n R -f A M t- N y\\ ,\ f V M o m R \ Ri \ 549
m itrn* De Aeie«uiie
1 vt A •- ;<U - v*f U d j A >mA JA MAmA u A . ‘ ii m ; ! ‘ l i : a::
\ iî am I :1d p: a u«J .- iu * '! 5; j j a a \A ic, .k'i'H'i a - p u m uiaE ala
anul ier
S u in : >f resaţ*a t e r a p e u t i c ă
: Arării? iX AxxrU m xi i j r la ^ «e a x Vea u : tiv re . v
ane î isreiiL iL m i e r i e i n*<>-* L rea: x - . '' iJ'A «: a x a r a m
a* • ■».. i, . *! a _« ’ I ■* v. p x a x - i I , a ‘ A A . e ţ, A . J e a p c -
J a re '* c-p. e‘er*iAr iiep.ra , ere A > r v «a R e/a e ’ ^'A <■. <Aer ale
a Ji ’f f i p o r L i f l t U i U Î C lA p ; iilu tM iJ o p lT Al! A lt l A -tlHTatC Al
, A A ;v * a a a . - V rpl Ai f. e ' -Iar *m . * .„a* a- a - ,v UCt
ie a .I c ' h i r, ur e . v i : fera*ve i*u e îIu * d* *LC ^ A t r m . u i d a ee Avieşua
- 1 t ' e e* a \ - a r J i e r ^ % s L U A î r ' i r ‘ c i e h e , ' L , ! a ‘ U n r , î t i ai E a a r U ’ « ' v / K f e n ţ i
includ1 1 a) activităţ'i „stai acolo” 4 4 4 . ’ rt, >. c y Cm ; , care aju- ir 'U '
r tu a m m 44 *• m » mo ^ -4 4 4 4 ’ m u -m m u r t 4 : rv m .u *> m ;u*uJ'. •
- iii; m -u : a '* •». niumuc o. Jimmfom . r.»h\ ^
^40444*, ' a m’ m u I v - J i ‘*4 1 *: p 4 4 4 ’ ; o J ju la -rt 14 414 ^ 4474 t f d -aU' !;/
1174 i ! ^ 4i *'MÎ I j ' /îl:, ,f^t!el d A p lU a ilU k m4tp4ri4lTt444i
u m *, m î »r , p )iî, , m m ‘d e de ’a i ' î . u ^ ' t ;d »:n a ţ i i - •• „ m
e-.n u x m /j cdem ui m m m m u a m m u im i.c*v .4 k- îpv.-s. *adc • < .
^tlili f*5' mU 11*14144. *•<K1,1 ‘C M iV »*‘HliUI v J iilCi riL'!"1: „ H|>.1 4 ,
”''iv'.‘( Jklkî v.*-» vi k *4 44 *kj.ilj uikkktr ■„fmki —. 4 - , ;î;*>4Î ,01-
d) autorecompensa şi autopenalizarea (bineînţeles, fără autodepre-
<•. 4 • LiiJk o 4 ;. d j a .is l *’4 ■ 4l ?•* 4 74114 „• î 4?- 4. 44 _ 4i
• tk k /^ /v î ‘Ic I \ 444 - 4 : 4 j ,Mi 1 441»' 4 444' 4; 4
4; \4 4 ,4 4 * % >, 4 a ’ 4 , 4 ’4 . r 4 *> * '5 4 ^ ; 4 T ;„
J4-> S‘* 4 •- V - b ' ’ * »• 4 -• -V '».* - 4 - '
metodele folosite, ciistoniizând terapia pentru a se ajusta la poziţia
i\î:i*siiiw{.uika .i 4heiiîuîa* U i k s a 'k i ’v’ ,4inprtci <t v .rnora ni j iiu i
560 MANI Al D t r b K \ P l h I NDI VI Dl ALA
P r o c e s u ! s c h im b ă r ii în t e r a p i e
Deoarece scopul lor terapeutic major este de a ajuta clienţii. tera
peuţii comportamentali emotiv-raţionali sunt destul de ambiţioşi in
stabilirea si efectuarea a ceea ce Eilis numeşte adesea ..schimbare
filosofică profundă". Aceasta implică în primul rând ca clienţii să
renunţe ia filosofia lor „de cerere'* şi să o înlocuiască cu tilosofia
„de dorinţă" în efortul de a efectua aceste schimbări în filosofic. în
cadrul terapiei astfel de clienţi sunt ajutaţi .
a» sâ adere la idea că produc şi continuă să profitul propriile
tulburări psihice ;
bt să recunoască pe deplin faptul că deţin abilitatea de a schimba
astfel de tulburări înrr-urt grad semnificate. *
. * să înţeleagă faptul câ tulburările iot psihologice Mim determinate
în principat de convingeri iraţionale;
di să identifice astfel de convingeri iraţionale atunci când nu se simt
bine şi sâ le distingă pe acestea de convingerile raţionale ,
e) sâ combată astfel de convingeri folosind metodele logic-empirice
ştiinţifice si sâ Ic înlocuiască cu alternativele lor raţionale <mai
exact, astfel de clienţi trebuie sâ ajungă la autoareepîare şi să îsi
crească toleranţa la frustrare),
fi să consolideze învăţarea cognitivă prin activitatea susţinută in
folosirea de metode emotive şi comportamentale. Astfel de clienţi
aleg să tolereze disconfortul pe care îl poate implica aceasta,
deoarece recunosc că tară punerea în practică a intuiţiilor nou-
-aehizmonate schimbarea nu va fi menţinură ,
gî sâ recunoască faptul că. deoarece Mint fiinţe umane, probabil vor
întâmpina dificultăţi in efectuarea de schimbări :de filosofici
profunde şi vor avea tendinţa de a da înapoi fn n luarea in
considerare a unor astfel de faeton, clienţii re folosesc si practică
continuu metodele mu! ti-modale JTCFR pentru toi reMu! vieţii
lor. Aceştia recunosc tn special câ învaţă sâ experimenteze şi află
viare mjjv metodele ce tuncţîonea/â extrem de bine pentru cc
Recunosc m mod specific că metodele în forţa şî dramatice
reprezintă cm puternice de o fivibui schimbarea fifoodVâ s*
implememea/a asttel de metode, in special 111 momelile in caic se
confruntă cu dificultăţi in a efectua schimbarea tFUts. 19941
i H e \iC \ ITeWORI \Mt \ i\l \ l \ h n l \ H'ximWi \
Limitele abordării
Practic TCf R de aproape 3f de am într o vândute de medii si am
vâ/ut *' gamă largă dc ntdn îri eu idl^urăn m oderne m m v ae cure
voi îndemn că nu benefici *de comzîîcie sau psihoterapie săptămânii fu
Cu an te ca nu ani date concictc maure :« vishlims «.pmA,
med ;a terapct compot umenubd .atcuic raţională i.>k o rnuodă
eficientă de psihoterapie individuală, cu o gamă largă de probleme
aie clienţilor
în orice ca/, bineînţeles că am avut purica mea de eşecuri
rmapciince , aş don A evidenţiez unii laUon mixx după paiereu
o v a . au contribuit ia acestea. Voi utiliza conceptul folositor al iui
Aoîdm U 0 7^1 de alianţa terapeutică ca şi c a d r u al discuţiei
562 M A NUA L DE T ER A P IE IND IV ID UA LĂ
Scăpări
Legâtun
Nor/şif).
Exemplu de caz
Clientul
Terapia
Din experienţa mea de lucru cu clienţii ce sufereau de anxietate
privind sănătatea, începutul terapiei este un moment crucial, deoa
rece asemenea clienţi cred că sunt bolnavi fizic, şi nu că sunt
anxioşi. Astfel, la începutul activităţii mele cu Malcolm am făcut
următoarele:
;-arr pfeoc uc Maico im u opertur-îaie ext«r*sa du a discuta de
o %.* voo ; Ccîmo „ ao o o du ^ .. c> '.oo.. o v4c curo.’ sr
a sugerai sa ma rcusuite MaDmm a spc^ cm e; crede câ
^ea>Cu: S3-j ma aâoraî ce e: ş; că acrea sa , im. coca .an* aşa
câ rr. a îrnp.ns ;şpm dcrcrieavoast'ââ to d*etico ea că mechcui
său Je familie credea oâ este nevrotic ş; ocina-/ re când el
crede câ este Doinav s- m, rcm cîîc
>-am spus iu! Maicoîm c i oy ştiu dacă este sa j ;iu bolnav. cosă
ca s«gur nu «I onveac- ca oe un nC;vrotm i~ae spus ca părea să
ce cestui ce anxios meat oe sanatatea sa ş> câ Puteam sâ ?l
ajut Cii acest iucru daca aorea sâ cons.mtâ MacoAn era destui
oe ammcaierd privind această cerere Apoi m m sugerat un
experiment Era Mammrv o?sp.jş să cont.mm- o*^ p de o luna
terapia ca m cum ar ti anxios şi nu bolnav ca r-ă mida ce se
Viiâmpiâ pe uarxurs 1 Daca iu , eu :1 puteam mm*te <napo< !a
med‘C‘J sau generaîmt Daca era de acced 1-3 aşteptam clin
partea Kji Malcolm sâ ofere experimentului c sarma reala de a
urna şi ne a efectua act; v-ta te a în cec fermitate cu con cep-
maiirarea osîhobcjicâ cenyoreia a probmmeior ca Ac Malcoim
ş-a dat acomhjl oentru acest lucru
‘După ce am încheiat acest acord, -am prezentat m, Malcoim o
'-curta depene re a TCER cu privire fa ceea ce ce putea aştepta
Cp «a rame si ia ce^a ce aşteptam eu de !a ei b această
unvirţâ. am ciaritmat lucrurile scunânduo oâ -a fel ca în alte
rerapn ccqn»trv-compuoamep î a Je clienţii ootm ceie mai bune
nenericr de la TCER caca se angajează să urmeze şedinţe
reguate ş? oe or oeooctuâ mt.r.sa de autoaîutcrare
- o r '--im ajutat o-' ” b»o >r1 s ;>k tfîcci coNcrma sa p»n-mpalâ
- * u*m o-r-ş şn c c ' i r m ş j .,0 -rc ^ o mor m : ;oom3r~~mm i'ucînj
1 sa or,- ormom-m m m - <■
, ; c \ i ‘î \ f s rgpc »K I WÎL n ; \ , % t \ Î >; -\ e \ \r i% x; \ 567
Scopurile terapiei
iii
Scopul meu terapeutic iniţial era de a~! ajuta pe Maicolm sâ testeze
. idea sa de baza potrivit căreia era bolnav, şi nu anxios in privinţa
sănătăţii sale urmând un număr de principii bazate pe concep
tualizarea de mai s u s .
]. de a contesta convingerile saie iraţionale şi de a acţiona conform
convingerilor raţionale alternative;
2 de a se abţine de la a căuta confirmări şi de a venfica sîmptomeie
sale inexplicabile.
3, de a merge pe probabilitatea câ simptomul inexplicabil nu este
grav.
Procesul de schimbare
Cea mai importanta parte a terapiei cu Malcolm a fost elaborarea
acordului de !a începui, care includea hotărârea sa de a testa
câ este anxios cu privire to sănătatea sa şi câ cu este bolnav. Pară
acest acord, terapia ar fi stagnat într-c fază extrem de timpurie.
Cu una sau doua excepţii, pe care to am discutat şi analizai în
eaorui terapiei, Malcolm a reuşit sâ-ş» conteste convingerea «ra
ţionala privind nesiguranţa şi. ce! mai mioortanf iucus. <-a abţinut
de to a căuta confirmare şi cier a efectua verificări aupâ cum am
descris mai sus. Rezultatul acestei acnvităţi mtoaie a tos! surpnrv
2 3 tos La sfârşitul lumi, Malcolm era mult mas puţin armios cu pnvlre la
570 M A N U A L DE T E R A P IE IN D IVIDUA LA
Referinţe oibliografice
Rit Aeriana, dî'Rîvi B /V> 7ioffrt r<{p\ A r"v x IBavy. h and Avt h *
<*s ?s: > t
îY G nisepjx. R * c A !B v L ip y v tY L .. The dk. râpei mc v r y t p y s r î ip
r ciîii*nai v h a i x .- 7 u *pv * Mane nrcHrmnaî} :iauG 75>«nhd *tt Rttîi>''te
~F?rii î î ' c :t*t{j i 7 ■/;/;' c B n n a i h n I h e m p m II*4» 77 5 - A p
G r n l e m W »ed «* - A - y i^urdd*<n A v a /v t*: B ă t u 1*! f c a d r a A irper 7
Lecturi suplimentare
W 3* »5*, . r:,;i *r fLP >• i.tl f e •f; *.t H'"th t'O'i'" j-'Crc3'
1 1 ra nan ■*<\ 1 and: s Whu*:
1> U k ‘f. V- *0 \ ; v < m M ;£• Rr £r;,,-;. J. in* >{*
/ W s . S . L îdîd \Vruii!
r îio, A A'ao.ţ» Rr-.n- ^ ,n,i kt» i*i f ă u ipjrn,r ^ tiige rc-. aveia ^
adaugUj New Y w \ Birch I ane Press
\ c a i : ;a . M. a rvv-icn. \ \ , 2')<’i6) Rdth>?ua £*-•*. "■p Ut iia '\>:r ///, m p\ t
• \ i, 'R-C!t l <C'J d H'rJC
Yr.îk j r i. î. o i v » An , A «P>M» h h * n f i ti3 » *>rePa Sere
Note
Contextul istoric
terapia centima pa >o!uiii i l T S i este '* meîudâ centrată pe re/miut
d Ha/ată ptr competenţe terapeuţii cenţi aţi pe soluţii ajută elicîim
oi ajungă Ia re/ui tatu i (treierat prin facilitarea evocării de soluţii »>
echipă de terapeut! de familie care au lucrai în cadrul Brief Thetape
c ’enter (Centrul de Terapii Scurtei din Milwaakee, S I A. au fondat
terapia centrată pe soluţii in anii '80 Liderii echipei erau un cuplu
v Boitori p Steve IV Shaem <j Iosoo Kim Bere. Conform celor dec Lira Ce
ac î C Sha/.er. c o u m b u e j do Bere a C u tUu Har-a si* calificam
inovatoare cu vluiin:. »n o mp a j contribuţia sa j î m de a -triicuL
teo-ru diii spajeu acmifafi: ( ' u o u e : -ie numeral >; le, oarde - c ;,^
tk ne i)c Sfct/m ,ri m uî < unlu-arcn imensă o p c ./ ii m aice f m o
Bem .. mame i ■* po Jf < %* oe s as, - / ' c« hreîc
t j ; rr ! d e . -m j m i î - C *C c « » e ; d m v i; p \ a u K e e j v c j u p i ane :; *
mCopoe . te m e v. s(;mrae\e M tm h n ; lanul im >'0 tmiir a/maea
telemea iu pnvutîa nan ti n nrohVrnm o ^ m m etum vmovite P4r'fg :‘
o c o r au Umere, dcîceso: ia „,unm mamie» are pe a : •coiiîirn m ne
yoreaii <i m pi o modem? e nevoia de a se schtntKi După ** perioadă
•‘Curo, îikeUi! sa lU;lt m pJm i tm m :L dasme prtmlenu-ie |(tr :r
siliinih, ie-a mtrenat m m ar ai ala .soiurile'* Li caii s au gândii Tu
întrebat fiecare membru al familiei cum m ar putea da seama dacă
s 7n \1 YM \ i Or f I t C \ H C INLHV1IH Ai \
ipoteze teoretice
!rnaginea p e ^so a ^;
Imaginea u n u persoana ir* terapia centrau pi m Iiiui î.mo aceea a
nuci Iunie optim P.L . •' a ahm un >i M iM ualu. t. -1 io u ,m h a pnohleme
idiouneralk 1 untele umane aum creative u flexibile in te/olvarea
problemelor dto cadrul mediului lor uv ia ! Creierul uman reprezintă
T E R A P IA C E N T R A T A PE SO LU ŢII 579
neuroni în. comun decât altele. Neuronii care lucrează împreună sunt
. c, ^R3 c n r i i ' d d >kJ* ■- -• r't *!';îi;i v.C‘.i C. C-XP'CI R‘ îJT c»L
lucruri, acţionăm şi alte amintiri asociate cu cele pecare ni le
.a, - x -,x, • n«: nu - ^ /r "%
z ‘V , ; vî. , -•(% v *a. oi
V l v î sCUa .. : pe in s u la p r o b le m
• wktev. * :0 ,v *. O r te i’ te te aC .44 iu intru unde persoai
ia în considerare mutai a x f e : o ., - : :a
multă încurajare şi r«Vite aaoaa t ohu , chiar şi într-o viz
ir te ' m a-- a * a . v .•teo'ri;:* • ^ t - c îo îj o/U . .. Oaiar i v. v,tteaa *
: \ -!u fk te -te- \ >.te'c „ 'tetei',. Jk 0 te* pdkte Uite ij i Vi f >aia^*: i
te 4’ !><V
P- hi iifipU avat m ,tei m m fe \p m n iu ia f e terapeutul
vtetetete; ,â a* no te te. * m-tete tete-a' ti a*.tedUnte pf% m *• 4»
fum a m n ţ : t e <v v p o t o i i c u i a :.i m o / U ; m 'U - *.» t e . d;k i 2. - r a v
av- >m ru V id . a ;:^j ia td.i , ^eUcu ba-ia na voma note'. o**
*- \A k ,U r a ^ "j -.. a z v v: a na-v a avou" i.M;«j*a, r ,
al ‘k/ ' o i î i -r> »?*>*. w fe st. maia '\n-m:V.dn , a' ara, ! •
plăcut, îi va motiva să efectueze următorul pas important,
1 "tena -.avu 'O o* a* ' a ;' ;' k \ te tn ma* • •" . - . r m, ^ -
-■ . k c a P*. a : oa . ... , a>:i '- , *■ -*o <* ^
- te.mZ 4 )u ' d . a î J lui ti >î >V Vivi , a; v.'-. > iA u'C , | ' i d ’\v«l,*
Aceukt re^pmg \ î/îuîitu pntrn i! cfue§,t înţelegerea pioMcmcl trebuii.
;k tîfi* \ti ha p ic A .jiL f • n, i H , r ia d u 'a ?a a. ; k v ; fe a tete ' u o a
u ita au no? u \a r . nev o u oi .h I u im iu m îo rm afn dote h an sj >4 a fa m
- 1 î < p* va, :i,c ’' pavate 4 o te v. a te v >>.*tte i > v. -1. ^ v v —
~te
Terapeuţii Si hacreu/ă r»c !u.u iaptuîn: fe teduiuîe nu trebuie vt
arate ia fel ea problemele Faptu! că problema axmte de mult amp v
584 MANl'AL DL 1hKAPlb INDIVID» ALA
Schimoarea
i (. X r; : OA »pu"!c * N \ vr‘Pi>i A I O» -A.'* AX l d e A î l ! P A A . . Ov
ai:....- A J A - ’ a ; .!.; , l p -A '.P .v d>t.. .V, p' AX ^ AAA
>V. x ' a i / ' v x p' i i i. XX a ' AX XlXe . v a e ' x-i!i. XA\. » e A' A i A
v j* •*v.v„ ■'J 'ît >. !'x ' X > . -i . j rL t'i!,/',1' A.; ' A XAua
UX. Xv/ă ’ U ^ îl Ci ’X • A XAAAX,> i. .. ,*.i *> *' - PA'.C. î* «A
e e •. e ’ v ..A f , xJ; > " -vl’> -* A A X .t A l X*
problema lor nu este fixă, rigidă sau statică, ci într-o stare constantă
a a. ,m x j a >L. n e v - r a c iu a u , . v V C i n L : ■- : a - x X gxe, x
• ; e XA iAO^' . J >e Jw' *U A.a, A *A * ^ 'S i: -iv?'
0 - a ;x .siiiA a jo c m m :■; xiîinoxt op a a a - Aa i: • * < 'O r Ce
AXAU SPA A . A cO > ]J r - IO A Î X R A tXX d a ,* a *A - . a A. aa a e 1iîî
' fo.» *efil a li S m o A A A A a A X ' A ţ l e !)Or- ^ »xr:î* *- d. U \ \ l r^iCK
x u a ia x o-ncA »• -k ai ut or a re r îiohiîu . tu* t mr m u m . . a u . 1 nuu
iudCAIic: M a i HiUîiCa p e r s O l i f i d u t xPH 01Ut> i r u r d d n t W . să rjm ?
' A h m k a r e x n u n e . v amu h m J ia rU a x x i i u y bonn o r n a m a refiec m
di s e t a i io* m m d e ; i x u f s e , M U utr m m a i e ţ m O an r-n u y* s c h i m b a
atu fix când
• X l P v-P J li li O K e A ’e s: A J ;fI X ^ J l P X X : „
• cred că e\xtd c x x *a -u duo ikx .. p v r e c i d e x x a ix *a : ca
u- -;b eet:A* ): C'JJ-1 o « •c«n ~, -AiettfAA i
^ Ip'di. l.M la .t .O .e ' A, OA! ."CA! se A m!,) lo:
• eâ .p e în *f v ‘ 'v -»,: v de oge rec a « • •*r.a-.A a im,«c«n, <
Practică
Obiectivele terapiei
Obiectivele Icra pico m a i u d e po arme de către ciicut- /Vestea sunt
negociate cu atenţie in îerrncm dan -pecitlei > 1 m ăsurabili, îa
începutul activităţii comune. A fî cei ural pe situaţie înseamnă >â fu
TER A PIA T ATĂ PE SO LU ŢII
I n e m de s e le c te
■.iicvn:'. .o-, - i i i 1 '.i‘ . ai-, i i «_ iciapia piane .aca -.rari;; . sţ-ici. !i>.
.iiwc p c i i î i ^ *r A V n . d i \a aiiiuCitJi u t ilare m a co m ic „ n u m
e * v‘ U n, v»' v vi j . i» *v. ţ> m c O c fic fm m u c pe a r a ia A m p le i. D ata m
Concizia
Miiiţi terapeuţi orientali spre soluţii accentuează concizia asociată
cu această abordare. Cu toate că este folosită cu clienţi pe termen
lung, este folosită cel mai adesea în perioade de timp limitate
Pentru a păstra un cadru concis, terapeutul:
• va trata fiecare şedinţă ca şi cum ar fi ultima, în special prim a
şe d in ţă :
• va proiecta încrederea şi speranţa că se pot realiza multe intr-un
timp limitat;
• va răm âne aproape de viziunea clientului privind p ro b lem a;
• va avea încredere şi va consulta c lie n tu l;
• va crede că mai mult nu înseamnă mat b u n ;
• va fit curios doar în privinţa soluţiilor, iar uneori nici chiar în
privinţa acestora;
• va interveni cât mat puţin posibil:
• va evita, dacă este posibil, concentrarea nreipî a problemei în seşi;
• sc va adapta la limbai ui clientului;
• va decoiiNtnu problema in scopuri ,
• \.i foloo ceea cc aduce clientul .
• sa ne goma >eopun realizabile.
Cauiarea de competente
bară a minimaliza problemele ciicnţiloic terapeuţii centraţi pe soluţii
acordă e atenţie specială exem plelor de com petenţă ale clienţilor.
Terapeutul eficient simte când trebuie să oglindească aceste puncte
i O \ n \ r i , M k - \ i 3 rf sui t n i
tone m 1ilâl * Aiiiiici land Iac acest lucru in\ uă. clienţii să Ic
apt jce m vtuaua curentă. Acest îeedhack îrebute m ne rea îist sau
clientul va respinge imaginea ea fiind exagerat de po/tim ă
Construirea pe excepţii
ifiifeoarea-nmacoi
întrebarea moacol MQu ^omepi lansat de Stere de Sha/ci i DTiV
reprezintă o intervenţie îoîomtă de către terapeuţi cenţi aţi pe soluţii
în prima şedinţă şi în cele ulterioare. Bsîe elaborată pentru a a iuta
clienţii sa treacă de ..discutarea probleme f îtiLebarea miracol re
prezintă intervenţie <are încurajează clientul Ai părăsească w sulc
prohjeme* şi să viziteze insule sofutiei. Răspunsurile la Întrebarea
-miracol devin punt tu? central al activităţii Rene f ** intervenţie
importantă, accesând material care ou este uşor de descoperit prin
intermediu! întrebărilor convenţionale. întrebarea-m jraco! poate fi
folositoare în special atunci când clientul crede că discuţia prelungită
oi prm re Ia problemele sale nu îl %a duce nicăieri Io mod paradoxal,
întrebarea miracol poate uneori să clarifice, să dc/văîmc şi. in unele
oeaziL .mâ dizolve” problemele. De -a lungul unui număr dc şedinţe,
răspunsurile Ia această întrebare pot să se schimbe.
întrebarea reprezintă o invitaţie pentru ea clientul să îşi folosească
imaginaţia pentru a descrie modul în care ar arăta viaţa cotidiană
atunci când problem a a dispărut. Forma sa standard este :
°unciai
P j C 'd îr a n m c F m a ,lc ouînuc nu sm e c ^ F a n o *. m m m a F m
p m m m n k o l --«o o- <«aa a e x p lo ra momi m*^x-ic-o o c a > w -to
11 o. ’ c-mm du o o. ->u<. ^ ,i m a i ă uc Si / o o ' Si /o o : pe u n o- i am ci po
c Ph Iio Po
• o u mm rea pic m m u u u
• m e ş te re a im rc u e iP i o o n u m vanei
• - L iM î ir e ii tic NL o p n ij m in o r e m o i m k t e iit if m a t ,
4 i- '•- a c ire *! oc m am m
t; cuL cA u
1
Legătura cu scopurile
l
Negocierea sarcinii
h . » p x i ^c s iU î m a m n m m x J r _ n» ir a n u > : i. s * n o V A -a
.. rm n h m a a m o « v e h /a n i si re s m s e k * d u x o n h n „ rv n n m m aca : . ;
minau vm * pomkonc
îi; vi'i-.i* c i/, letapeuful aeoinu pe 'vumn romia a-Ia „â oj r-
. 1ic din Mint Lj tei de no«iivaii parare a eitvnia %chîineQo:ce *ur luptei
. â f\i miuginca/â Ai Midi m o n o d ii nu ajuta la V casta ei ne
te n /cază re Lui e diurne lempeur vi ^ 'ii pi ea
• vomi/or !«.ii,i in rare :!ier,tel este -num eu am imn e. problema
de dissULu vi nu mede câ trebuie A schimbe ec\a bice mart a Je
d coiiviope vuentul A este ce/ii 1 sâ se schimbe este. de ohim r
neproductivă \devm este m m bine ca terapeutul să se aia tui e
ambivalenţei .m a u ri m sa exploreze situaţia cu temă inti ui» mod
iară prejudecăţi Fmch ef aL ţ 1982 391 descrie acest tip de
client ca pe uri aunuărâlor ce adm iră \ iti îîic , care tună m m m
magazin pe o pîoak loietitială tară intenţia de a cumpăra mm
\ ncori sc întâmplă ‘.a aceştia sâ cum pere cernu însă cel mai
adesea nu o fac Se poate spune câ TCS art un avantaj jvapei
terapiilor axate pe problem ă în ceea ce priceşte acest tip da
clientela- deoarece nu este nevoie ca acesta să recunoască că aie
o problem ă. Ai puica explora ce anume ar dori sâ rămână
neschimbat sau să tic diferit în viata sa. fără a merge pe ruta
explorării p ro b lem ei;
• ( hem care \e plâ n g e - iuta în care clientul are o problemă. însă
nu este pregătit să sehtntbe ceva sau \ede soluţia in cu totul altă
parte, preferind adesea ca altcineva sâ îşi schimbe uimportamemul.
Terapeutul ascultă emputie. se adaptează limbajului acestuia s»
vaditiltn Au de retenuţâ o, unde ce,; c a /u b e.fmă no fecdbse *
pozitiv Pune întrebaţi de ajuM.ae mor cvioig ce aiitiiiit t;iv.u
clientul peîidu -.o cfe i miauîlpren ritualici" , ia m unele ea/.nia
acest Una o pojlr dine la :m»dainjtea m u a cn/mid i>» p«un
îmbunai fii vena A r ir *j.uL ceai mă ne rsoj.ua vie snontm na >-ae
o îiMOpn
• *iran o relaţie în cadrul căreia eliemuî recunoaşte că cente,
proră; rn i e-vapra moca» .-io un »ac~ ,r * . ovin u coc piig.eC
Ac a cosii în pmmUî ictv cu
600 MANI -Al. DC FhKAPlt: INDIVID! Ai.A
Limite
Cu toate că, din experienţa mea, TCS ajută majoritatea clienţilor,
există momente în care nu este eficientă. Studiile au arătat limpede
că, în termeni generali, această terapie are aceeaşi rată de eficienţă
ca si alte terapii, cu toate că foloseşte mat puţine şedinţe decât
majoritatea celorlalte terapii Gingertch şi Eisengart (2000» face un
rezumat prhind starea cercetării SFBT (de asemenea, disponibilă pe
website-ul lui Gingerich www. gingerich.net i. Pe ba/a dovezilor,
sugerez că TCS este ineficientă atunci când *
• terapeutul are o înţelegere limitată a raţionamentului din spatele
abordării şi este un simplu teh n ician ,
• terapeutul combină tehnicile centrate pe soliiţn ca cele centrate
pe problemă şi iscă confuz ii atât pentru el, cal şi pentru client;
• clienţii aflaţi în criză nu îşi pot accesa resursele ;
• clienţii doresc o ,.rezolvare rapidă’* şi eu sunt dispuşi sau capabili
să îşi exploreze repertoriul de soluţii;
• clienţii au o părere extrem de proastă despre propria persoană,
încât ou pot accepta faptul că pot avea puncte forte sau calităţi
personale;
• clienţii sunt convinşi că nu pot găsi soluţii până la momentul în
care nu au ajuns J a rădăcinile’* problemei:
• clienţii cred că TCS este o abordare prea simplă, iar problema
lor necesită o soluţie mai complexă;
• clienţii doresc ca terapeutul sâ le furnizeze soluţiile.
Exemplu de caz
Clientul
Clienta mea Judith este o femeie de 37 de ani, căsătorita şi cu un
copil; a fost recent promovată îa locul de muncă pe o poziţie de
management mediu, ca lider de echipa, ju d ith este o persoana
inteligentă, conştiincioasă şi munceşte mult. Partenerul sau, Michael.
este mai relaxat şi, cu toate că, după părerea sa, are un succes
destul de mare, după părerea Judithei nu îşi explorează capa
cităţile la maxim. Existau adesea discuţii între ei despre percepţia
lui Michael despre Judith, care o considera „fixistă”, şi percepţia ei
despre Michaelv ca fiind „leneş şi neglijent”. Atmosfera din casă
era adesea tensionată şi nefericită.
Din cauza unei recente restructurări în cadrul companiei In care
lucrează Judith, există multă nesiguranţă în ceea ce priveşte
viitorul ei. Noii sâî colegi, temători pentru locul lor de muncă, nu
erau dispuşi să îşi asume riscuri sau să ia decizii de capul lor.
jud ith şi-a dat seama că este dificil să conducă o echipă despre
care considera că nu doreşte sâ evolueze profesional şî să se
ridice la nivelul aşteptărilor pe care Ie cerea situaţia. Echipa ei nu
a reuşit sâ îşi atingă target-ul, iar Judith a fost extrem de criticată
pentru acest lucru. A devenit anxioasă în mod acut şi a avut un
număr de atacuri de panică ia unele şedinţe. Managerul său, care,
de obicei, nu îi acorda sprijin, i-a recomandat sâ apeleze ia consi
liere pentru problemele ei. Ea a contactat serviciul de consiliere
ce făcea parte din Programe* de Asistenţa ai Angajaţilor (EAP) în
cadrul companiei sale.
jud ith şi-a dat seama, de asemenea câ Michaei îhî o spnjmâ
Acasă, partenerul ei nu h acorda sortim. Simţea că îtiio o mare
măsură, problemele erau dm mia ei E> h s p u s e s e eâ ea nu ar f»
trebuit sa accepte sâ fie promovata rime vn de ompeterueie sa ic»
De asemenea, lui li ctisoiâcea mpim mi rtebum să facâ atat ti~
multe acasă pentru „a acoperi cartea e f Michaei a dat. de aseme
nea, vrna pe companie, pentru că dorea ,.dm co în eo nna! mult
pentru mult mai puţm
MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA
Terap.a
Este de competenţa mea sa explic clientului ce model folosesc şi
să câştig înţelegerea şi acordul acestuia, De asemenea, este o
practica standard în cadrul acestui model sâ se negocieze cu
clientul la finalul fiecărei şedinţe dacă acesta doreşte şedinţe
suplimentare, şi nu să se facă un contract ia începutul terapiei
pentru un anumit număr de şedinţe. Acesta permite posibilitatea
ca clientul să poată dori sau sâ aibă nevoie doar de o şedinţă, în
acest caz, programul de Asistenţa al Angajaţilor a stabilit o limită
de şase şedinţe, cu toate câ era posibil sâ se ceara şedinţe
suplimentare, dacă era nevoie
După preliminariile obişnuite (explicarea modelulu* şi a confiden
ţialităţii). am început interviul cu un set standard de întrebări stabilite
de către EAP. Acestea se concentrau în special pe isioncul problemei
în timp, care scana orice posibilitate a unei probleme riscante.
Prima intervenţie centrată pe soluţii a fost întrebarea privind
schimbarea de dinaintea şedinţei
• Ce anume a fost diferit în intervalul dintre efectuarea pro
gramării şi venirea ta aici?
Terapeuţii orientaţi spre soluţii îşi încurajează clienţii să fie cât mai
clari în privinţa scopurilor Ion Ca urmare, am întrebat-o:
• Care va fi primul semn care să îţi spună că te înţelegi mai bine
cu colegii tăi?
• Ce anume vei face tu/el care să indice faptul că începi să te
înţelegi mai bine cu Mîchael?
ştiu că clin multe privinţe nu ai cloni vft te afli astăzi aici o că discutarea
situaţiei tale nu este un lucru uşor, Am apreciat sinceritatea ta în legătura
cu ceea ce s-a întâmplat. Cu toate câ este dificil tu acest moment, chiar
doreşti să îmbunătăţeşti situaţia de acasă şi de la locul de munca Deja
ai efectuat o serie de puşi constructiv i tu această direcţie- De asemenea,
ţi-ai amintit câ efectuarea de plimbări şi efectuarea lucrurilor în tihnă
te-a ajutat în aht* ocazii când ai simţii că te cuprinde anxietatea. în
săptămâna următoare poate ai să poţi observa momentele în care reuşeşti
să îţi controlezi anxietatea, orice moment în care lucrurile merg mai
bine cu Michael şi orice moment în care vreunul dintre colegii tăi
începe sâ se implice în activitate.
Lecturi suplimentare
Terapia narativă
Martin Payne
Contextul istoric
intensive.
612 M A NUA L DE T E R A P IE IN D IV ID U A LA
Ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Terapeuţii narativi p e r c e p o a m e n i i ca fiind completai din punct de*
\ e d e i e in d iv id u al u social : ei n u p o l fi n ic io d a tă cunoscuţi viu
explicaţi în întregime d e c ă tr e ei înşişi sau d e c ă tr e alte p e rs o a n e
R e la tă rile fre c v e n te ale p e r s o a n e l o r p r i c in d e x p e r i e n ţe l e p r o p r io
care si le-au spus în mod repetat sau le au fost spuse de către alţii sl
care sunt e x tr a se din memoria selectivă, sunt considerate a fi cei m i u
im p o rta n ţi taeîort ea influenţează s i m ţ ă m â n t u l d e sine si m o d u l m
care isi p e r c e p p r o p r iil e \teţi şt i d a ţ i n Cu a c e s t sen s e ste folosir
te r m e n u l .. n a r a tiv m t e r a p i e ' se r e f e r i la p o ' . e s t i i e p e r i m a i * .
imaginile, g â n d u r i l e si conceptualizările î n t r e p ă t r u n s e şt ad esea
inconsistente ale trecutului prezent ulm şi v iito ru lu i p r o p r i u şi ale
lum ii in c a re au ioc aceste experienţe, povesti pe care oameniî Ir
întăresc, e x tin d , re v iz u ie s c si e x p lo r e a z ă îiî m o d continuu. E \ c
ni mente ie selectate din m e m o r i e p o t ti s e le c ta te astleJ în cât să >;
construiască re la tă r i ale p r o p r i e i vieţi in nenumărate moduri -
..Consider că este I o a n e u tilă c o n c e p e r e a vieţii ca o multitudine de
p o v e s t i” t W h i te , 2 0 0 4 b : 6 0 ) A v ân d în \ edere raptul ca v ia ţa este
p e rc e p u t ă ca o tr e c e r e d e Ia tr e c u t p r i n p re z e n t s p r e v iitorul im ag in at,
sentimentul seevenţieru temporale p u n e b a z e le si c o n f e r ă o structură
g e n e ra lă a m i n t i r i l o r se le c tiv e , c h ia r d a c ă ace ste a sunt reamintite si
e x p u s e intr-n m a n i e r ă ncsecveniînlă sau c a leitloscopura
Propriile istorii, .p o v e ş t il e personale' nu suni intru iotul imagini
locrtev neut.se pasive I Jr au rezonanţă emoţională (Veemm r.oneo;
Ce e x p u n e r e a pe r ne pr opr n m Urln.esn in n ev i v i s din o
a m u e a / r a tm ad m ile acnunun c n a ţ i d a si c n r n c r i U ! H Ja m n jm
zeamă a -
t e r a p e u ţ i J n arare. $ m eu n o v m ptu i c;i -u r n e n u vunf n u m e n cu an
p o ten ţial m i n t d m o ş t e n i t „ eun- tr 0 m u c v p u i p o i n a n o n in u U -o - r ,
o de/ueilasC-t j m t u â d m h ra n a * m o o b a m u . m o in ele/
n a r a m i nu u i d i / e a / u idei dur d i n a m ic ^ p u n o m i i m ă D em n: a de Om
m di iunie ti d i k n u r c a pa o a m e n i vi m e a re a u n i d u i u m m n
o n itlu c e u i k n r ' f ă o m a P i / m v m a n u m e asie n c c e e r pe r u m a du- !
kt îm b u n ă tă ţ ir e a vieţii. A s e m e n e a in te rp re tă ri „ p r o f e s i o n i s m ” >un;
v i n ' \: m ;rK »v n ':>i *■ .
nvîngeri aţ :
, percepţia ter A •. , a cxUA
1111V! Q11F
V I ttaUL ii in
m enii j n cea mai m are măsură confor c v ' c C icaţ
luenţat< ti pe care ei le d au propriiloi r experieriţe,
aneutii narativi consideră ca aceştia sunt cat se poate de c:ap;
%, x im ■ ■ ,' • <■i ' , c ' '.j -ima C *A c .
- ’ ;> i ~i ' c ^ * _ a *a ; O A A A . T : A *’ *j i_
K '^ R -R e ^ r R r v r : r r r r
mucii?!*tr inmrpoieit/ ; .idem: juvr undau maom ■ *aia >» Hudemm ca,
I l tl tm c M P r i l *t4ll«|fR J r lU:mcnr,R a PI, §\»l O dtP.I^C n» R H i - i ' M
u j î i d i u J t 'l c persoane io* m t t i m f i n t o »* o m t y ale m v urnim r t e r t e
relatări m m . nhne de probleme \ alai de ^mirate d e neg anvism si
* :< m v, - m-, • m i«• v * ma da viat
'* f * i -• *: ' i..' *\ gU ;!MÎ W f” 'fo ;\ J .« ,> , Î
t. : .0 : -P . -.. <i|\t ue ,X*Î ~\-UU\C JW iC 3,z'~î riv. I
■-VI -1 f, 1 ■K'I> - -g; Î*J î.V''ivvâ iclplnl v , »t v
v .’v vU •» ; - " Ulr - m> - CaUMiea C:r .cm rnirc.m **. *:V:I€
nu suni conforme cu istoria sa predominant pesimistă.
';im h 8 fec5
Practică
Obiectivele terapii:
Toţi rompetit ii ui ca u nn tv *v>virvn nenf»:i a m*,c~ «V La
xCiiLo uc -uîe; ima m ; osuu/ic ia a >!iun nu» oaie u L» u y
cumnata viaţa; acestea vunt ?i scopurile un aptei renume l>ar
teeipeuîn narativ > ou i%i aahilc'-c *«ha cm c preconcepute pentru
munca lor deoarece acestea ar constitui presiuni externe asupra
persoanei mai degraba decât perm iterea unui râspurm seimiml la
IPRXPIA NARAlf \ A mi
Criterii de selecţie
YfCA-n»Â îa p îli il * s c:i fCAlOCAlA AA‘A i U \ î m i JvAAC/Ct IKA •Pl.lîO I -AC ’/ H jC.
a .* . M i v r ? ' *a i a i a •-A 'A ",c c c r - i i c ,1 m a n e d e , A • m - u m i t â î v a *'Aaia
a UA U SAU A i A A ÎA ->A - e r . A A C Î C Jk Î V C A C ? m c A ;c A k AAA A c ,'fA -A ilA A
, ^ ă id ie ;V oTefco
’ 1. - -D e v‘r d • ' . I . a. i *- ~v
2 — ^ - rh ?6 v v o o e o î v e
- r r n t e 'e d i o d a U
2m4„ l-î' m*m, 4 . Rvilt >ne 2<hu hpcrd: 24» 4 * i m-.p ie*' evem
^ O-.* -> » ,t s r. ,« I ' iv.i .u, j v C' „ . v C » ' <>-*,, „ 1
Exemplu de caz
Clientul
Safiy era coafeză ş< lucra Intnun sanatoriu m. care erau internaţi
bătrârn; petrecea mult timp având grija de nepoţii săi- Ea se apropia
de vârsta do 60 de am având probleme fizice pe care le considera
determinate de stres deoarece analizele de sânge arătaseră că
nu avea motive de îngrijorare Ea se simţea extrem de vino/atâ
din cauza că mi propusese să renunţe la activitatea sa şi sâ reducă
angajamentele familiale; spera că terapia o va ajuta să-şi rezolve
dilema
Terapia
SaHy pamo-fm4' ' m or. m *~c- m o fe - o m v 4 ' *m4m. ,
r. r, n y - y, ^ - ‘ •.-> t V ' M l c i , / ; a - yy a p ~ 13 'O1, *♦ - 3 _> ? ' : C O «'
Cifovtă '4 - m te! a : - i s e ^m-mese '* m ~ D j u e <> r -a
o v s â j,r«'fr; ^ a ,a c im m m /m m m a- _*r: ^ —i o u-^ ->•: '
a Oi^.,ac -e mm" eem : Şe: * ' r*^*' -* ^ ^ ».-* - •
urna atu- •«meat j r m, im o a ; ,a c >o mn «mroj om ^ zc a oa
c o m o a **■’»'.r«
■* ,*(0’ *,. x a 1o* m« c 'ica -i ; . >*^ r«--s*n ■a > . rec o >'
Referinţe bibliografice
LUS^P.nicj
C - C C, U TIÎC ’L ' i . C v" *iC * * ’ , CUiCL r«. n^4. *Ui tv! , i i l : • ,i ( i.**'1 ■*„« - 1
rU f.'f4;sr>’
in te g r a le
din diverse ţări ale lumii. La momentul respectiv, 10 erau din. Marea
to r e r „ ;-d* d tr e n re nu «ivii ref.ti re iirem ret j c< v i :î : Vure .
re mm ~ ,rere 4to - re ore \ to*? du eu* iu un ,jrere
i t u n 6 ' m.tc dm Vrerea Bareme
V re re rto du- u n i r e . ' K re r e c r e a re reo rerere ..
a re '*»re! re ire» re* re; — x r e a re vrerere c rei iirere :.
re rere* .r e ^ r e i i \ n <p -„j v î . ,\t î N r e h ii- tr e .i, re.re« >
' «- frere-v' ir re- g„.re .tirel re -retore-re ,rere? u v .p c l
o \ i rere 4 re-> ’ »>re vrere m tre n re rj Iţe a m de rei^-ju smyrefuu
. re fre n e m u re J* - r T re fr e n ui uJCa^vJ ma« nudfe rereSn du iu-
r InllandtTN ud livre
Ipoteze teoretice
Orientări filosofice
Pot fi identificate două orientări r:
Intre ele.
Orientări operaţionale
I ăl M ii! UÎCÎÎ MS.mrârd: *r fi» w;!;. , |.0 G UMe 1IÎC C G u a r fiîifeU-
•derofiv'. girau pmru m â r - parat *radc m c ufică n i c e ;
i vgj de mura rare. Prm mod ut» opRutp.onmr înmiea moAuitâtue ne a
ijunae la îmeat are A sa cum voie \ edea. fiecare dintre aceste moduri
o p e r a ţ i o n a l e pe» n e e x m i a m g a r s A ; , - h e m A ra m s c e n e m m r î â r
filo so fice
654 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
E c le c tis m u l tu h ih c
" r* ■:►
r î mVr*
F a c to r ii c o m u n i
Practica
Obiectivere terapie-
h c u in >ec|iu!kci antcrmara * Jp m e/c teo rem e"; nu mie ponei! m
c! ’i?ntkdîn cfi '-o de coreei o c Mnţrulai. v>îc ' d:r:tepouca/u icnsmo
u iieurutivâ Bmeinţcte-u m ta cu înseamnă m m ia p u itu m tcgom •
nd-cujuah nu jo un 'd-nCi'. s *r * ieşene, ci pic p simplu u: • c
cUUCC- Ici IcUiZ.l C' tC C urnite cC-U.C ''a!;C -v h tem poî.'O-
afirma că obiectivul larg şi esenţial al terapiei integmtive este ca
terapeutul şi clientul să construiască împreună o terapie în care
amândoi să se angajeze progresiv, în cadrul unui proces de colaborare
totală. Modul în care va fi construit acest tip de terapie va depinde
intr-o anumită m ăsură de concluzia te rap eu tu lu i; dacă locul interfe-
Criterii de selecţie
!)m mm putem -mnocc an set umc dc catem de x O o care vor ti
folosite Je foi* practicierm integrato; [V a /in %lxâ am.st terapeut
în acest m Jou pocite lac ut eticiem cu mesf client. wj'c orc această
prohkaino sa U dcferîiimum dc o complexă comonuţie Je influente
ib i.i terapeutu1Uimea/a integrai!c bazauJu se pt o ab a drum preferată
i vezi secţiunea .Jntegi aiea asinii lat mă şi adaptam ă . casa ta” ). cri-
mi *ik existente m acesta abordare vor avea o influenţă dorm nuntă. In
mod similar, daca este folosită o abordare nifegrativâ identificabilă
(vezi secţiunile ■ .Joiecusmul tehnic” si „Integrai ea teoretică” )
alunei criteriile caic au legă mm cu auest tip dc abordat e vor avea o
influent a majoră lotuşi, dacă abordarea integrat ivă a terapeutului
e-ae rum drm oâ umcoîoiîa pe porno: nerv *an;V' decât . pe model"
mc exemplu m u i a o n a / ă pe ş mmm io cu proceva» ^uniinuti din
anini1 re! iţim m» tpemme '*xmnmîm; '-a- ‘«uni oos^Hij a
vahuOi- d c \mm>o .a n a v s : mc m v e k m j ă , x m v : m , v muu 1 vie
rnO’V-'V' ii «v \ “UOi ?iXn •' CSv om . g ' s om f
. m mieinatma Ni.li mul: dmai itai m rea bun mi Ituim pte vom 'iu,*;'
u mpt '4: d en am * hi modo irmimitiouaic a r ; -un! depui n 1; t :
ou ale ii i ' j ; cvdfcaiu wOîcmu m *-olwi'ţiH var.: adesea v a i m o
m uL decât p o -ib iliîa ii i c ; e î H t iu aceste v tu n iii com ă o prost ane
considerabila spic a îi de mmd ol waute oime modalitate de a ti ck
mumr îi- '\n a mmd peobm v uenuloi dtsO Mmm spre un anu mar
terapeut.
Aceasta este o p<>C7îc prin ea tîisâşu dar pune arac nud ne lomui
vaiurai pe care îl are ..existenta reală*' atat m dezvoltarea teidpcuniîui.
r;it şi a poetului. Ac o i op de experienţă, pentru a fi eu adevaraî
valoroasă. îşi va găsi expresia în tlîverse fonitc şi nu va putea fi
încadrată cu uşurinţă în normele unei singure abordări înguste
Exista o diferenţă imensă între răspunsul pe care îl d i deja formulat
un anumit mode! teoretic şi ceea ec decurge din acel tip de experienţă
ca te „ne a intrat m sânge ă
A fi integram înseamnă a nu evita anxietatea cauzata de nei unoscut.
raimânând defensio hi vad m l securităţii furnizate de ceea ce se
presupune a fi eumxi ut. Acest lucru este valabil atat în viaţă, cât şi
în muncă Din perspectiva teoretică, acest lucru a k>st exprimai
foarte bine atât de Ydorn. cât şi de Saffron şi Mureau •
( diifdtea prezenţei noastre va fi !a îcî de un pun anta c:t >j teoria nou Ara
«Kxiim, î ; 1 / /1. a ne ajuta clientul să invat/u care este put c k j
iAxuiftiui său nu reprezintă de obicei, punctul principal al agendei
noastre, în uizul celor mai mulţi cliente in p rttu d e îa/e ale terapiei.
terapeutul va petrece mult timp încercând doar să le înţeleagă experienţa
si arătându- !e ni au fost înţeleşi. Şi terapeutul va -continua să lucre/e
pentru a creşte conştientizarea clientului in ceea ce priveşte relaţia
dintru ei şi terapeut Apoi, după ce a început sa înţeleagă intr o oarecare
măsură clientul şi o parte din tentele v icţit acestuia, terapcurni va începe
să-l ajute să conştientizeze faptul că reacţiile pe care ie are fată de el nini
în mod inevitabil determinate p a rt tu / de atitudinile şi aşteptările pe care
clientul le duce tot timpul cu d (ib id e m , 173 s q q o
! sn d d J i:-' u C o i s
ExempM» de c a z
Clientul
Max mi-a fost recomandat de către GR Era un tânăr care avea un
Ioc de muncă bun» urmând în paralel nişte studii care să îl ajute să
avanseze în carieră. Era amabil şi motivat să facă viaţa mai bună
atât pentru el, cât şi pentru partenera sa» Alicîa» cu care intenţiona
să se căsătorească în viitorul apropiat. El a participat la prima
şedinţă (de evaluare) cu Âlicia şi pe măsura ce şedinţa se desfăşura»
cei doi au descris modul în care viaţa lor împreună a fost limitată
în mod progresiv de tendinţele obsesiv-compulsive ale lui Max. El
părăsise ultimul loc de muncă din cauza dificultăţilor cauzate de
aceste comportamente compulsive şi modul în care plecase fusese
oarecum traumatic pentru el. în prezent» la actualul loc de muncă»
reuşise să construiască unele strategii ce îi permiteau să amâne
„curăţarea” sa până ajungea acasă; dar» odată intrat în casă» atât
el, cât şi partenera sa urmau numeroase ritualuri de curăţare. Max
Se spăla în mori mnptat nn anunţi rfp pură tara pii pfent rta înălhira
şi apr As * > sm m fli ro i •>-m- m mv> as3 m m e -
asigura că a fost eliminată orice posibilă contaminare. Aceste
ritualuri necesitau destul de mult timp în fiecare seară şi creau o
mare tensiune. Dacă nu erau duse până la capăt, întreaga seară
devenea un dezastru. în trecut» ei participaseră la un grup de tipuri
deterarv R' - m* m-m 'r iv .
aici dm erm - m n ou mm om m re mm mm sa! de ceea re ea
consiom" m m-m — ' >m'> * ^ , m >’ - m -j mm em *..• *
în cam aia: «m, e ca' m .-«V* -r-eL mc ; m \ cri ş tmnce •'i
în baca orar,-. stelm1*' * fa-: s^viJoat mmm: va v >t 3 o. rranme
implica; ec c ^ m i .m — ^ «mm . m- • • d-<m
pe săptămână •rp-r mm mă de a ma
672 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
Terapia
in
Evident» este imposibil să descrii un an de terapie intensivă în
câteva cuvinte. Totuşi» deoarece subiectul acestui capitol este
integrarea» mă voi concentra asupra acelor puncte pe care le
consider ca fiind relevante pentru a demonstra elementele de
■ integrare m acest caz particular.
Obiectivele terapiei
Obiectivul terapiei a fost identificat în mod ciar pana ia sfârşitul
primei şedinţe» mai exact» lucrul cu Max pentru a reduce şi» pe cât
posibil» elimina comportamentele obsesiv-compuisive care ruinau
calitatea vieţii sale şi îi ameninţau relaţiile. in cadrul acestui obiectiv
general» am considerat că ar fi util să înţelegem ce anume cauzează
aceste comportamente» să identificăm şi, acolo unde era necesar,
să restructurăm gândurile şi convingerile care menţineau şi întăreau
aceste comportamente şi să folosim atât înţelegerea» cât şi noi
modalităţi de gândire pentru a crea strategii de schimbare. Pe
măsură ce terapia a progresat» a devenit evident că un obiectiv
suplimentar pentru Max ar fi dezvoltarea unor sentimente de auto-
identitate - un sentiment al lui însuşi ca bărbat care îşi putea
enţine propriile limite şi să preia în mod activ controlul asupra
opriei vieţi» fără a fi nevoie să apeleze la ritualurile progresive
; zvoltate într-o perioadă anterioară. în legătură cu acest aspect»
- relaţia terapeutică s-a dovedit a fi cel mai eficient element al
îs terapiei.
Aspecte umaniste/existenţiale
Aşa cum am afirmai anterior, relaţia care s-a dezvoltat între noi a
fost punctul central al întregii terapii. Consider că a fost o relaţie
reală, în cadrul căreia ne-am simţit în siguranţă să explorăm în
mod deschis acele procese relaţionale care ajutau sau împiedicau
procesul terapeutic. Era de o importanţă vitală pentru Max să îşi
dezvolte un sentiment real de sine, să fie capabil să stea drept şi
să declare univoc în faţa anxietăţii anihilate: „EXIST, EXIST!” . O
asemenea experienţă de tipul „EU SUNT” apare, după părerea
mea, în contextul întâlnirii „EU-TUT în această privinţă, condiţiile
esenţiale ale congruenţei, empatieî şi acceptării creează etosul în
cadrul căruia pot apărea astfel de experienţe. Este ceea ce cred
că s-a întâmplat în cazul terapiei iui Max.
Aspecte psihodinamice
în explorarea care a urmat primei şedinţe, Max s-a referit la tatăl
său şi la stresul fizic pe care a trebuit să-l suporte atât el, cât şi
mama sa din partea acestuia. Deşi înainte de a muri tatăl a apelat
la o confesiune religioasă care trebuia să-i schimbe viaţa, Max nu
s-a putut apropia niciodată de el. Boala tatălui său a implicat
faptul că acesta sângera, iar Max a apreciat că tulburarea obsesiv-
-compulsivă a apărut în momentul respectiv. în unele zile ritualurile
compulsive aveau ca scop curăţarea lui Max de orice contaminare
cauzată de contactul cu sângele. Până în momentul în care Max a
început terapia, aceste tendinţe s-au generalizat la alte forme de
posibilă contaminare, de orice considera el că ar fi murdar. îi era
imposibil să meargă în casa mamei sale, unde murise tatăl său, şi
chiar considerarea faptului că mama sa era „murdară” făcea foarte
problematic contactul lui cu aceasta. Lumea internă a lui Max era
dominată de drama jucată între el şi tatăl său. Era o dramă ce
implica dragoste şi rînţa copilului mic de a fi iubit şi admirat
de către tatăl său şi ura care a apărut în urma faptului că era
abuzat şi umilit de către acesta în prezenţa mamei sale. Limitele
lui fuseseră violate şi se simţea neputincios i acest lucru.
La nivel intern el era permanent ameninţat de violare/contaminare.
Pentru a căpăta un anumit sentiment de confort, el a dezvoltat
modalităţi secrete de a se autoproteja. Ritualurile sale indicau
faptul că era blocat într-o etapă de dezvoltare în care viaţa putea
fi controlată prin magie. Totuşi» strategiile care la început îşi
ABORDĂRILE INTEGRAT!VE Ş! ECLECTICE 675
Aspecte cognitive
în primele şedinţe, Max a fost pregătit să recunoască faptul că
gândurile sale legate de contaminare erau eronate, deşi avusese
motive întemeiate pentru a le dezvolta în lumina experienţei sale
trecute. Totuşi, încă se mai agăţa de ele. La început, atât eu, cât
şi Alicia am încercat să-l convingem de iraţionalitatea argumentelor
sale, pe care le folosea pentru a-şi sprijini nevoia de a trece prin
toate procedurile elaborate pentru curăţare. Totuşi, de fiecare dată
când încercam acest lucru, eşuam. Max avea o capacitate foarte
bună ae a trece rapid printr-un labirint de gânduri întortocheate,
iăsându-ne pe amândoi pierduţi şi zăpăciţi. Am ajuns la concluzia
că a raporta în acest fel era inutil. în schimb, am apelat la mintea
raţională a lui Max pentru a face o afirmaţie „odată pentru totdeauna”
în ceea ce priveşte convingerea că aceste ritualuri erau mai degrabă
distructive decât creative, limitatoare decât eliberatoare şi care
neagă viaţa mai degrabă decât s-o îmbogăţească. Apoi am insistat
să ne oprim şi am refuzat să intrăm în labirintul de gânduri haotice
ale lui Max. Acea: >t a doua sarcină identificată în cadrul
terapiei - admiterea faptului că ritualurile erau prinse Intr-un proces
de gândire care, odată declanşat, prelua controlul şi submina
procesul de recuperare. Max trebuia să lucreze pentru a identifica
primele etape ale acestui stil de gândire întortocheat şi per
refuza sâ se lase purtat de el. Acesta nu era un proces de găsire
a unor argumente de contracarare, ci o stopare a respectivului tip
MANI -AL L>E- I h R \ W L INOIVIDNALA
Concluzie
Rccttem;i antene am m> va de m- sentiment om1 ai ernmjîu- mmmm
terapeutice RelaBa dintre no 1 a constituit o parte extrem de impor
tanta a mmmm şt a avut «m m>! esenca! m tct ceea ce am* farm
împreuna C mo că 3 0 0 3 ? o relaţie smcera. cere a împircar emcto
mate mm- noi ecinsm mudâ rtustrare uneori disperare empaim
portunda ~T.eudmâ moe sufomna şs d-ncoîo de toate a cestea
profundă 3 fertiomo De asemenea a *nc!us elemente de transfer
şi contra-ransAu ca mma urme!or era vorba despre un terapeut
care se apmma 60 de an« oare trebuia să lucreze ou un rupe:
t f *a r ie aro'ux-man A 1 de am ar unu* dintre membri* cupîuBu
avea probArne o. f că 1 sau 1 Cum ar f, fost posib'l ca dramele iumi*
saîe inter,cor- > 1 • , oase un mi =r»^ a ţ.a dintre noi? Aluno rânc
o-*- am mo A ‘ siÂcmro centru 3 im ummşm a resîe elemente câmc -
dată pmoese toarte subtile am fost tapobm să lucrăm asupra !m
cred n*j t henecce asemenea au existat e vemm^cm
care s-ac robeam în afara tem pio’ $. care au nou! un etect
asupra acesteia - unu! dintre acestea îm;d căsătoria aparpmfo
mutre ciax A A-mm Acest element a fost utilizai în folosm teramm
şi. m cea mai m a c parte, astfel încât sa tm în favoarea noastre
Apariţia unor revelaşi în ceea ce priveşte procesele *eterne cam
erau încă legate de maţa trecută strategiile cogn.tive care ac
fâcirt ca procese! de gândire sa fm în favoarea vindecam, dezvolt ar»'-*
unei structuri oe im n ^ o a re aomportamentdiâ şi ceste toate ateste a
dezvoltarea sentimentului de eu s u rit' în contexte relaţiei ,eudo
toate au avut un mu în procesA terapeut,-: Este im dos .îmi de sec-
daca v-eucui', com e j>mme e ie m n e j i * mst tmcmefo J u ra m 1
ex'stat auâr m. a strei ouat iemp A mi îm mmcusa în ’ jncu.e -
3v.o-»fa Eo zv 3 ue o or’ u - *:* o5 ,im a m tu s
J i ' :ec:co ; u \i a -u. -m rm ; . :î .. m ' ■- cm- 3 — u c u .-
-T- -a '•*.?; , Î mm •« , ;m ru OU» i <.< u s C-A - h - »-
ic;om m vm - m-** m
678 M A NUA L DE T E R A P IE IN D IVIDUA LĂ
Referinţe bibliografice
ii .
H-i A<;. \ rA< î A ' , t ii-’ \ 1A ; M î , . h
L o n d r a : Sage.
j v« 1 , a *- ; A . ' - *, ^ i - **- a t ■*
\ ; .. \ tK \\ li î■~r _. ,*t;4 î, ,,TiO A Am\*A,
_ . . u, !» s . ;r>'.Ar *-> . «; * • * ' ' ^r . o A , , <
York: Jason Aronson.
Craft, T. (1969), „Psyctioanalysis and behaviorism: a false antithesis”
American Journal o f Psychotherapy 23: 482-487.
Per- >. W ‘ 1 InnK's !»t irJt'Het tital CJki PîhH 'ii; /YlrWmArm ,*/ fP
C“ink’t tara 4 S /v e r New York Help Rmeheut a: NAmstuf:
R»wtr. \1 i »3 mC h Notearame therapv rrom .1 vogn tive m*ha-;«er,;:
ecfsptHîoe V >p J Hobncs 31 A Baieirtan «ed Paenrjtn>u te P- v, A-
Mudvo .o/P Metmuia Oxlurd (Kford f tmerxitv Pre>s
Pmcoaski, f i / <IPH4; <J / \ v< horhe*op\ a m#mnAeVArum
duo/uiA. tu a ii -a. Homewood IL * Dor sev Press
Roîî\. R. (1M8 Q., ( Ymine/mu. It: ny a r j Solitlant\\ tVm-bndm rmnh, uite
l'Oireisiîv Prt>^
Rommweim S. 1 IV'3 o * sSume implicit coniinon fac tui s in di-mme ineth< nis
in psycboîh«‘r.ip\ ' „ Ammu.m Junt nai o f Orthopw <hiaîty . 6 412-415
Rubin şi Frariks C \f m«l c A iL a n r e s hi E e n a io r llwrapx . New York *
Academic Press
R> k \ A . f ş ;; ; e 4 n a h ia a i R a t / m Y b ir P a n a îp c u tim ><•
Chem/- - AYm /no . - ,rr m- ,/? Dfu/ Pwi NeN-ni/n Oucbestcf. Joia
Wiiev A Sere
NitTmn. J D % i Muma» IC' *1B)<»<K APho!iau n%77;t Ine tai eiu.r Ailum* t
New York A t undi a î Hc Guiîîord Press
Sa-nudv a tpiHue //ie P iu a ţi P a . ec tP i s ^ m d n e IJA/uAu mu mc
foîher\ I ondra and New York , Routledgc
SamutK, A. i lliS4u \\hat îs good ie tramirig 1", Bntis" Juutnai <>f
Fi,Lhotht't-Ji>\. v 5,*. 317-YM
Nkreurs A (2Gi2h /'\y« notnempx and Spiritualii\ ~Inicym w /du \nintnjt'
Dimemion inîo Therapeutn Practic t\ I ondra & Philadelphia’ Josnicii
Kmgsîev
Sirin. D jN »2iHi4g The Prc tnt Moment m Pwt hoihenipy a ui £ v<a w/.<y
I ir?, Nrw Yuf & f ondra ■ W W, Norton
Svas>. I.S 11974*.. Jhe \ ot Py±eh> ~Anai\si^ ' iht Hun rx and \ft o-, -
ot An!o>iutn> *u ^ P Lomlm R )afîedue A k et m Kmi
Van îiylc, ii A i w Nctah. N N 20P51 „ 1he spin o;,= . xţxa <0 1 ,. *î
AP omis l hunm mei ai w :is a oeaitie idenutosu e kou.j t* , su
Umrapx P:n;-<et/a, ! ă ^ - A-OC
Sv;tv hieP P 1 ' AD'"; P o ...>-oiah a *. "AA- u ^ f ;. - - . A*-> d 'a -
Au. ^ \ r . O* : !t;o U P >'k
'♦ainicî, VL ■o;;-A ^ em.i. ..\t; in -: Nww Yas ay OmC
WachteL PI . (20u5* . Aexîefy. coosciousm ss. *mci sdf-aecepîioee pîaemp
iile itis.t uî iikiiviue ihe uiooaîSvioMs ui ..o mtemamu tiaînra.al
JokiKui k>» F'c-'LWthe>ur. Inuarjru n 15 ; A 241 2xl
^achtd PI >1 MeKmncş M k /VnaRsuV *5 ^o N , ; o
Imtyocî1o e \ t V>rk }3a Book
Watson G D^dOt 7.Areas of agrecirmu: in psvchuiht.ap> P-oauit
Journal of ()rth> -p^yc luatrx , 1 0 698DOQ
r»Xj \i\\i \i mi ‘ i h* \i*'& ; v * i \ .«>* r, •
Lectun suplimentare
Generaţia I
Eficienţa psihoterapiei
Cercetarea psihoterapie! a început cu mult înainte de anii ’50, dar
publicarea criticii lut Eysenck privind eficienţa psihoterapie! (1952)
a guvernat activitatea care a condus la apariţia unei generaţii de
cercetare asupra eficienţei psihoterapie!. Ca urm are, cheia de boltă
a acestei generaţii este una de .ju stific a re '5 a psihoterapie!, având ca
întrebare centrală: „ Este eficientă p sih o terap ia?" şi consecutiv.
„Dacă este. cât de eficientă este >E Eysenck (1952) a susţinut că
aproxim ativ 2-;5 din clienţii care prezentau problem e de natură
nevrotică şi care beneficiau de psihoterapie non-com ponam entală
înregistrau rezultate sem nificative mir o perioada de doi ani. îar
aproximativ o proporţie egală de persoane, care aveau probleme
similare >i care nu au m inut un tratam ent. au în reg istra rezultate
asem ănătoare, in aceiaşi i inervai de timp. Bercul >« Lai ober: { E PS;
au prezentat mai multe observaţii legate de modul in care Eysenck a
realizat analiza acestor dale. De exemplu, au observai că procentul
de îm bunătăţin spectaculoase a fost legat de folosirea psihoterapie!,
în timp ce cel mai m are a fost calculai pentru ratele de emisii
spontane. P e asem enea, procente diferite pot îl obţinute m funiţie
de criteriile utilizate In general, perspectiva lor a fost că concluziile
trase din studiile folosite de Eysenck erau suspecte, date fiind limitele
kE/A.LTA'r
M sp yffljthUlijr) *|*g|
tliDlcKU
nnUtNZJii
<ivf^riiili, - *h' *’; ; a » >si s<,i/iu s 0)7 7) • a Iu îk*Mh Hennn , 0 >oî ?. <
[ M* ? SOanc a / | cs,trf\ici >i Bcrgiii jilOKcia !kt;.itfi o j R c p < n > \ <s;>os,
IV L I 1 /J H
M . W . A* !)! V F K -\ i’! l
i\
SiX )M d
• >i v U), ’ \{ \
iTltTÎiifO • ; a- i f , Whnvhj':i yt j *lo?0>, Strupp afiO’ i t 6ccîshrn.> m j <i994 >. lliiî <7
a i •; a ^ -a* 4 a' .. aş c
Generaţia II
Specificitatea în cercetarea rezultatului terapiei
Cercetarea caracteristică G eneraţiei II a început în mare parte ca o
căutare a unei specificităţi mai m ari. ca răspuns la ceea ce a devenit
cunoscut ca „mitul uniform ităţii Acest mit se referea la perspectiva
conform căreia clienţii răspund în mod sim ilar la anum ite intervenţii.
Cu alte cuvinte, s-a act udat o atenţie redusă diferenţelor dintre
clienţi, terapeuţi, tempo, sau din cursul terapiei însăşi. Ca răspuns ia
această situaţie, întrebarea arhetipala a ( icneraţiei II de cercetare a
io>f rezumată de P a u l' „Care tratam ent, aplicat de cine este cel mai
m t ieru pentru acest mai vid cu uk castă problem ă specifică, si în ce
i iicuipstcioie 4 i i i «. în mod cert acesta a fost un pas
o o p u n u i p mg ic *n mmeicxv, deoarece căuta să i»>ack/e pnvble-
m am a vdiii niaj elicieao tratnueni Problema dat a psinoicrapid este
d ic lentă a fost considerata j f sim plistă (K rum boltz, 1966), în timp
v p r,vm>ib ou uita!ui a* erau vuzate tm urna difefue în mod
me-cbaruDb ia mveiui cbennîuic terapeuţilor m terapiiloi (Kiesler,
<• *« v ; 1 v ou gm m oC oe ^ c v c ic m u >c
-V ' l: rs.. ^ Î- ăv/AOlî *» . a COI h aCUf matricea 1*0 fCaV O*' s.VV;ftCarc
* . ~ r. o. mv mă f m-rcn- tim J -u r e cum e ta n u l la c e n e n tm ie a
Vii-tUlf , k l J Ă i I \ l t SI V W) i I Sfc IN r^.R:\Pilî i P S J i l ' U o r n m m*
Generaţia n
Eficienţa din punctul de vedere al costului şi furnizarea
serviciului
V;C * iRCca* *-J "?t R * a . Ci CRC: C. :* --O ) .. -f V j •
**' a* LCCcce .l' . ‘c e _ •>>!- " - r* *- r *rÎ! Ir ■' • c. T'
iCC-’CJ C! n RCCc. V 'V,1. -- „* 4Î,C « " *- 4 , V-r-e 4 -CiJURCr
r 'f t c c R C e *c<-’JIj r»r jr '< 5 * 14 d C ,• , - r - 4. <r a cr ' rr C c '
vC d-Icd; a r d f a d 4 ‘ R d t r c ^ u w : i-acc r ^ ’C r ' C j c: • " ;4 , e c
care .4 - a - n c i- » * C* - r i c 4 4 'u r \ ; 4 4 a 4 !i 4 d ..c c c c --
. ''It-;:: r Je •, 'JH Jl.-rsr Jltf SI j UCcd d ia ! - d 44 »V RCC
XT^ uiuc d v c a e r e a uc r c C d r a c e d N4Hr‘, rea- =~crcea r r *tai!;T4 *4
, -4 ,4 •.d ă m ar- i l î h u A n i cri u c r J c V lc j a i *14 ( rîc c e , ; ■' a »ccra
:c :nc< a r o m e l e d h m i fK iP t r e f k v î â * ' c \te iP » e a c c W c c 4-, d d -..
PcHăpi'* . Caii d a d ; :iâ<'ltClSi i 4jU r U d d d R d C C d C PCC IC
7 ieneralia ii UCc p»\Uc li dilccpilta C Ca * d dfic V *a ; r d *'>
rxieiaîe ::i ciăsiira ci c.ce rduedeV -prc V r c c a tc d ac ;e p t : ^ ?
a t i c in «t*rrncim rctiirerp^îiârii cercetare către cr- ccmji rdniuDiV
■*î * Vai tarea pe enaPiitctc p aapeefeV e d U R e c c .ac p c a cecctfdc
; ?*a t RvapiiUidiC- ac *jahrvco. La car ifaniherpc: e c p te a d * 1 9 ^ *
-\vc>i* u d *n aii R v ,/wCt ! a - f u . l i rd e ";:V l r I d d s. ^ d
d d d J r j f d a r ia -ap a ra ia r . o r i f r c a c c ^ p v.h^icK ipic» j e r r e p -PtU
'Ci t ac V c r 'c R V c c ' a a l -c ,vâ e r , *c%iiî; *î;o r ci si re cc - nnctU-V v r ,
• » crtC i a : 4 a c a u c / a . r u a- > ’ - ^c '• > C-- a r ‘ ‘ Ci a c r a . i r j ca i ,
-..iL'vi;::-. > , >■ C\. e. c ? - O -’. iMvU'i’.i: v.:.iU a - n ic e r o
Co-C *;. sac. u ta* i -. e v r v.-; na t v X x -4v* ck x e —
Iw,::»: m x cx«c Cx ■'• « ir Ox 2 e I ' dm ' oUXc tom scUipac J , „
rti noi ?;u Jir p cv m J r om jude fnxtctLi Ur xk _i «i Geree>x
irip u ia n x - v - x » v j j c m arcare» lo a ic u tr i i a r i t a i 'A h ai o s r 'M f r i o p f e
ne iucum s * a a •„ x e m x rd n n e m »a m aur e o o x ie e medicala
fVxxn ;m: cernu J x v l 'a . j r i u r r r ; .era o »: ama ;,u arm ai x
num ăr NpCs :îa d t x a u a .i îesi urma torid : 2 x d u in ;. 732# -
5-k» s c u in u . S!' li 2» * m d in ;t. i l - l a ' x pesta 2o ds mu rot a
1? 7 4 Ar m l mim- mpor- a reprezentat o 3 ' : din rheilincliic x.t
r a / u ! î a r i i * |O M î n r r r . - i * ; 'd e sim ile i m V ic n ţe i a o x u h u p m io c a ia p te
ti îosi ar»urc*!U au k r n p a s k ai Omc io u v,ik s r rara au oiriii/ai *>
o »alegi o du inco i: *• * rarului x p c a di su d u ie r r cerc c u re
iJu /o am fia ia ^ a i . > c u ra u ismemk muim A .i\u de moli exe
x in a e m > a r a m iu prim planul U eiieraiici Iii de cercetau
• kcsCopourea a a mm eep o ru n ta, leu ala de ekcpfî d*xen uni literatul ;
•Jk specialitate w t r dm tr no audiţii reaii/ai dc florarii., k o p x ,
fvuiuu siUtluiMv} « ’Asm u i a a i *un H nai 15 Mudii orî\tnd re/uitaio
re rapt ei p r o perioadă Jc 3*) dc ani. Aceşti auion au descoperit A*
procentul dc a icnii ce prezentau un progres măsurabil după urmare a
unui num ăr specii ii dc şedinţe cm după cum urm ează 24 A după o
sin pura şedinţa M JA după 2 u d in ţe 41 4 după 4 >edmtec 5 3 4 dopa
H şedinţe. A2‘4 după I 3 şedinţe 7 4 4 după 20 de sedtnke K J4 după
52 de şedinţe >î u<r: după ÎIU şedinţe. Aceasta relaue dirrre număraî
Jv sedîiiie unnalc ua . *ie:iu >» proieiiUiia! da el iei iii m ic r-nvea!,,:
a s prep ies ne-. i a P a -.a ir c m re replia ana! t dc .cJihf1 d
t i ddk^w; m aac' s 4 c < ’ c^a* sa c . a r n ca u- ni? p ce cur5*-
ie m-aa a * , -adu : ‘cc,,,u; : * m a m c u ‘ p- n a o u t/'* , ^ ^ Te
u ai uv ac..; a> •<'i - mmm* _r .* o ; a c „m e d
« *ra ' : ^ a m-* *’u p a* r - a n ; ;r* n a,c an a 'a
terapiei, şi mai a p o i a p a r ameliorări, dim inuate, astfel'încât câştiguri
Cîfi a Ui a. liCtî iOoî ^o i'hird o u 1 rur/m o> iclip ic, ic OispmH O
:c/a ;a :îa' ^ c.., : . c .«4» c ă ,;,*îa a iu ”
.e cp o iera a m o u k e-muns o p on«k c . ilo au ru m u ; atdi I
«*■ .. o ,a > - J ; 5 n-ic 'c. c a o s : a_ ia m a 3m cea *aee
•Iccjî meunie de m ^aju : euno ude^i;. Ii aiie • a ic n rc c de îu rn o aic
_i serv jv lulm t la iîx c; .4. 1uS4 . M uî nudi usc U mau setul de d ite
A >4 MANI'AL DE TERAPIE INDIYIDLAl A
C an e d e sch im b a re
Tehnici specifice
Folosirea m odurilor de răspuns verbal iMRV \ in diverse studii de
cercetare a evidenţiat faptul că terapeuţii utilizează răspunsuri care
sum consistente cu orientai ea ior teoretică 0:11 ion ei a h . 19s~» I n
grup de siudin relaţionând MRV cu rezultatele imediate ide exem plu.
dm cadrul şedinţei», au descoperit că „interpretarea" i sau răspunsurile
foarte apropiate de ea) este „eficientă”. De exem plu. O FarrelF Hil!
şi Patton (IdHbi au descoperii că interpretarea este legată de o
m inim alizare a descrierii problem ei clientului şi de o creşte re a
experim entării şi înţelegerii. iottişt, rolul m iiteiipilof terapeutului
este la fel de im portam , Horvailn Marx şt Ramaim (1990) au
descoperit câ abilitatea clienţilor de a identifica intern ta eonsiheruhu
depindea, alături de alţi factori, de etapa terapie; cu cunoaşterea
creştea de la începutul spre mijlocul terapiei şi apoi descreşrea
Factorii care explică acest lucru pol avea legătură cu faptul câ
intenţiile devin mai complexe sau mai tacite, pe m ăsură ee terapia se
desfăşoară. Relaţia com plexă dintre aceşti factori (de exemplu,
modurile de răspuns şi intenţiile) este descrisă de Scxtoii şi W histon
a s tfe l.
Factorii comuni
Cercetarea procesului terapeu ;l adesea considerat ea fiind
dihotomic, cuprinzând factori comuni şi tehnici specifice. După
cum s-a menţionat anterior, interesul cercetării s-a deplasat de la
condiţiile facilitatoare la investigarea alianţei terapeutice. în timp ce
vC >
» REZi A UA ,• « ;î I
?\p..: : i ' v ^ i X>GI(
; A. a . a A c m C. A Î E C A E1 a A l l t e t e v A t e A da.. ‘ A A a AA
r ;a i !a ■• c; Atervte de u t e :::;■•■* a v c ă a iA c a a ic a i c Ej u a
Generaţia IV
Către g paradigma a cercetării rezultatului semnificativă
din punct de vedere clinic
Generaţia IV de cercetare a rezultatului terapiei s a dezvoltat în
egală măsură „ditf şi „ca o reacţie la generaţiile anterioare de
cercetare în sensul cei mai larg, ceea ce este „nou" m Generaţia IV
este centrarea pe perspectiva utilizatorului şi pe considerarea prioritară
71.4 vt •V v f7 »l K - V M IV M 74» V
' 7 '. ' G * '<; M r * : >■ m n ; 7 1 • " 711; ’ 77” * 7" - '7 «
Modalitate specifică de terapie nu a avut rezultate mai bune decât o
7 : Ol f 7 , : 7 l . . 7- a p T . C v O t..\,b ;M 7 .* V W U Î U ' O te
coniirmau cr icien ţa psilifatenipiei * 7 •îneral. lotuşi, au e;xistat nume-
roase criti«ci 1a adiresa CcV-’.mer Ppnr>rt (CR) din cauza «eşanti onului
:iu i * pei*soane care au f ;-n;>U4- de fapt la întrebariîe |irivied
•pG»jîc .. meMala■(în juir de i " din <eşantionul original.1 lins»a unui
: 4f J. 1■ontrol sărăcia. inform;aţiilor la nivelul variateilelor b'7 *1:
de client, !7râpeiut şi tirataimeni,j pi ecum şi lipsa unui sîstem de
măsurare fld^el peintru n îzuniare<1 cpti *7,l\f 7 7*7,7774 7.. Seli|7 om 7,
* *.' ,7 r„d că niajiaritatet licilor s- 7». dSKv'îKu; cu* degr 47 . p7
ceea ce C'R d4 ! Cu 7*; face de * 777- U 4. Ci. 7 ‘‘ O .m le n e '
7 ; M M 7 c J; : natur:a te mpo cală 0: . 77.| 7 O .. e f e m J: îj î
e ro-A vj/r vi x.
j;>: pe r e t :!e v e d ere c*f:v*
j- acelaşi inoi! ii: rom fnemth dc :rr cu iro m j -uim id m< m Acreucn.
* emnOLatf c dm minm m mAm i mm j m x mu vr-avom m-A
\p <'rkan riguroase Jar nniă vt Auncmiri . a:iu . ui x v a m ruroro
„ r o A r o a ro z .iU a tu l:;: k a r '- i c ' fo x x c m u i rom <J- t w u ' H fo u :
nerode adorm re in cerat tarea ymxerorm pmVroroapt ane mre >um
oginedro. dro ro îk ‘cr.t *m ir n prot: ce a mfoc.d u-uuc utfoi
prav iicieiiii îe u m :dem j f mie' ante din xsxu d»* ^eevrocfouv. Modelul
'radurona! m u.k^uiigjrp » mmlimror r-ruuo rmmroi ,» rou pro mh
romanul roi re crini cSfiles m Miaţvn •. iCA 94 ro a ui a ri a ** deplasare
Lire folosirea unor rotim Je m u etan* nm rtm erou de m „protem!
- a h *,m h â n i " i G r a c i i P e , g _ 1 d g o ^ r i r o r o m ^ x m m pro u fo m m * pn* cuc
terapiei poate., fi văzut ca unjanţ de stări ale pacienţiiîtii rotii de
uijHreziiltate care sunt unite pe caîea către rezultatul finari {Safran et
al... 1988). O caracteristică a cercetării de «'aliraro este aceea că
datele cuprind „descrieri vii, dense şi com plete hitr-un limbaj
natural, ale fenomenelor studiate” (Polkieghome, 1994),
.Din dorinţa de a face relevantă cercetarea pentru practicieni,
cercetătorii procesului terapeutic au adoptat o anumită paradigmă -
entru a investiga mecanismele schimbării.
că „evenimentele semnificative” apar în
terapie şi ele iniţiază procesul schimbării. Logica paradigmei eveni
mentelor a fost mai degrabă aceea de a surprinde şi studia astfel de
evenimente, decât de a folosi alte tehnici de eşantionare. Aşadar
paradigma „evenimentelor” stipulează că studiul intensiv al momentelor
semnificative care apar în timpul terapiei furnizează mai multe
informaţii decât gruparea în şi de-a lungul şedinţelor, în cazul
căreia un „zgomot” considerabil este inclus în date. Aceasta este o
strategie substanţial mai documentată decât eşantionarea aleatorie a
segmentelor de şed mu. a mo*-atice. Paradigma evenimentelor pune
accentulro . rom m u ri • cir repţiile pacienţilor şi terapeuţilor care
participă, cenfcrirom ro or * *;r.cr.u.iclasă’de evenimentefdeexeffiplu,
momentele de percepţie a empatîeî, sau înţelegerea). Evenimentele
sunt derivate de obicei di iriantă a unei proceduri, numită
amintirea procesului interpersonai t/vni: jcmott, 1984), care presupune
ro ,• ■ Ut , » i ' %C ->1 m a ; m : * s \ r sL ^ •, O', , :i r
a fost rezum ată astfel; „fo lo sim term enul ret epîi vitale pentru a
desene com portam entul care este influenţat de contextul emergent,
inclusiv de percepţiile em ergente ale caracteristicilor şi compor
tamentului celorlalţi. în m ăsura în care terapeutul şi clientul îşi
răspund unul altuia, receptivitatea im plică o relaţie dinam ică între
variabile ce presupune o cauzalitate bidirecţională şî bucle de
feedback” (Stiles et a i , 1 9 9 8 : 439). Această abordare se bazează
pe experienţa clinică, care a susţinut că nu e vorba doar de ce f e i de
intervenţie realizează terapeutul, ci şi o chestiune legată de când şt
cum este făcută aceasta. In mod similar, terapeutul trebuie să fie
receptiv la nevoile individuale ale clientului în orice mom ent al
tratamentului, ie cadru! contextului mai larg al istoriei clientului şt
al progresului terapeutic Aşadar, realizarea unei interpretări poate
fi utilă, dar numai în anumite situaţii (în funcţie de istoric şî progres)
Conceptul de receptivitate are implicaţii metodologice importante,
deoarece pune bazele explicării eşecului literaturii de cercetare în a
stabili asociaţii ferme între rezultatul terapiei şi variabile de proces
aparent importante.
O trăsătură-cheie a Generaţiei IV de cercetare a procesului
terapiei a fost investiţia făcută in dezvoltarea şi diseminarea de
metodologii de calitate, care ar putea servi şi fundamenra dezvoltarea
unei baze de cunoştinţe. HUI şi colegii săi au explicat pe larg compo
nentele, procedurile şi criteriile de evaluare pentru cercetarea calitativă
consensuală (CCC ; Hill ei a i , 199?) Ei au alcătuit o listă de
componente prin utilizarea întrebărilor deschise pentru colectarea
datelor şi folosirea cuvintelor pentru a descrie fenomenul (de exemplu,
spre deosebire de etichetele diagnostice; Abordarea se ocupă de
studierea intensivă a unui număr mic de cazuri şi pune accent pe
contribuţia contextului. Deciziile sunt luate prin stabilirea unui
consens la nivelul echipei şi sunt folosiţi evaluatori pentru a , verifica*'
deciziile, care sunt verificate din nou p n n comparare cu datele
brute. Procedurile cuprind dezvoltarea şi codai ea doineaţi lot, vOiistru-
irea temelor centrale şî apoi elaborarea de categorii pentru a reflecta
consistenţa de-a lungul cazurilor. Rezultatele sunt evaluate prin inter
mediul unui ansamblu de criterii care includ credibilitatea metodei,
coerenţa rezultatelor, reprezentativi taica rezultatelor în raport cu
eşantionul, utilitatea rezultatelor şi replicarea lor in diferite eşantioane,
în mod similar, Elliott şi colegii săi au elaborai „ghiduri de apariţie"
pentru publicarea studiilor de cercetare calitativă în psihologie, care
\ ll I u t i ! KvZoî/tAif- M HO ‘t hM. ÎN ! I ,K NtCC i PSi HoUKi h f
G v L-L \ A A I
M M t A k A M i f a r d e p M k k ’ MtiîIîC .* au I o m a i a k ^ i i c p a M T L I 'P, ^ E a n lP
f»c 7rt/\t î u ih iP _a Lî«p d m PairtfiU.c I- ^ -LC*a!a A A r «*r. ^ A L 'iaîh*
a ia l. ^ uipLiv5'; \L E lil a p a P u jî aaiapi.î ii» Lj î v ^ p d e Im m u :lLi|ircii
>. «j*x : l *' . J - p ' i t i L >a . A A t e u m 2 j e : e i î f » ! a n . > i i r « p î , > i i i e l î i r
^ .L jp ia e
iL? a p ^. d. P i L L j ; e^iPLL'eeîia. ^*zL : j y jidephiaii v-Re-aiî ue
Lphji.MaLM ^ LA AiiiueE i e .e.; da a do^a •-cru de sfudiu Muiao
' * f ** a -„taA 1 La x AaUtA» ea a ie a!i e Ala aTc^le a de.-v -pa 1 îl
.pâ-AA e u e a a 1 x a e “ ':• a v a .. .eie 1deiL^e k L Ja'-. > peiL
a Mă».’a. e a a liU e .;.1a . fe. i /■! , 2 : I* Ici ip.a; ^1 aa }‘*eî i, t
A , L I LV P L I r j iÎA 'A a p s. a '■ x f- .- 7 - ^ I ’ C. L 127 *’ L:! 17
» • 'i - • 2'x ‘ U La ^aa >- a 17 ’ s> . î ;» . - >7 - . A 1- i * .e l
' »5 î : * T ' A l , R pe.e. îî.'Ai;»,- ’ iA a 7 r- te.A.pav 2 a ** .1 ...ai *, n A7 2 L
Le > k „ i ; v r <7 a L 1 i LLee^L .: * L r t --------:U a ' A " '^ Â aa
Generaţia ii
Cercetai uitatului terapiei
Metaanallza menţionată anterior (şi limitele identificate în cadrai
ei) au dus la o serie de studii comparative care evaluau moduri
diferite de terapie, realizate de Shapiro şi colegii săi (vezi Shapiro eî
a l. , serie programatică de studii a fost concepută pentru a
evalua atât rezultatul acestor terapii, cât şi ce anume era eficient
(adică procese) în cadrai fiecăreia dintre ele. Primul Sfaeffield
Psychotherapy Project (Shapiro şi Firth, 1987) a comparat 8 şedinţe
din faze de terapie prescriptivă (cognitiv-comportamentale) şi terapie
exploratorie (interpersonal-psihodinamică), în care 40 de muncitori
calificaţi şi cu funcţii de conducere, diagnosticaţi ca fiind depresivi
sau anxioşi, au beneficiat fie de opt şedinţe de terapie prescriptivă.
12; \1 '\Nî \L O» FERAiMt IX! »îv iî A. \i \
UITAT
3 0 IF O IF T Il m 3' iO lI P Q 6J 0
-o q is d b 1 M U O llA lJ C l ( 1 6 6 [in g m ţ b i Jb u u ij b
/ i } n . N; T i O 1 un u ;U I 3 1 7 3 3 *311 . . t*
’r r - 1 P p V . P ! : î x%î 1 lr S
,,i Vl ir t q ero -r u- 31^;;. n LI 3 0 1 3 3F ^/ j r a u r
;J V l W i r o f 11 I O 3
p u is o ţo j r o
v u n p : i i 'H •* ! î ' ejd * e îm .'- : u 3 J O p / u i i n i î! -3 I j l t H
a
>i expunerea îa oi icarc tratament singular in cazai pac iei mior diagjiax
maţi cu tu mu rare vie panică. U n total de I 84 dc pacienţi au Ii el
repartizau aleatoriu in una dm cele patru condiţii de tratament.
uipidzoian, si expunem, aipra/oiam şi relaxare, placebo şi expunem,
placebo şi relaxare. S-a înregistrat o îmbunătăţire a stării tutu roi
pacienţiior din cele patru condiţii de tratament, dat tîm d făptui că
evaluarea nivelul ui dc panică a fost folosita ca indicator singular ai
rezultatului terapeutic Pe raurL rezultatele au indicat că aiprazolam
si expunerea erau mai eficiente decât placebo, mărimea efectului
pentru expunere a fost aproxim ativ de două ori mai m are decât
pentru aiprazolam. ca beneficiile de pe urm a expunerii m enţinute.
in timp ce beneficiile de pc urm a aiprazolam nu s-au menţinut.
Intr-o dezvoltare a designului G eneraţiei I menţionată anterior
(vezi Warvvick et aL . lUorm C lark si colegii săi si-au extins investi
gaţiiîe asupra studierii eticicnţei tratamentului in ipohondrie (Ciaik
ei a l. , ld9 8 i. Studiul a cuprins 48 de pacienţi repartizaţi aleatoriu în
unul din cele trei g ru p u ri. terapie cognitivă, managementul corupt a
lamentai al stresului tMCS# sau grupul dc control, tară tratam ent,
reprezentat de iista de aşteptare Pacienţii din acest ultim grup au
fost ulterior distribuţii în m od aleatoriu în una din condiţiile dc
tratam ent îa sfârşitul perioadei de aşteptare. Ambele tratamente
active au fost mm eficiente decât lista de aşteptare - un rezultat
derivat dintr-o comparaţie a Generaţiei l Totuşi, comparaţii între cele
doua tratamente active au arătat că T € era mai eficientă decât MCS la
măsurători specifice ale ipohondriei, clar nu şi în cazul com paraţiilor
privind starea generală a tulb u ram , de h in ulmul sau sfat ritul
tratamentului
Exis! î o întreagă ufearaiufă dc specialitate rrazaG pe date wnpe ac
:5î acea re priveşte îmîarneruui cv^moiefa o r»siht?/a S n id e k o ;
k :i\e lh î sfia n c e ...'gmnv o copt f? im encdr p u m n fc/O iraiej d*
,f.-.KVnnr ra ..î;f; rJUCc:r : Ta - aU '* C OWî râcO y Pr'^c'L’VV
•‘T T,|U^ "- Of!gx em m eiîrari au de a s u a u u a ae-"U-state M a p lo u
unor aspecte ale psihozei 'O u d w itk *a ] ovve u ioo _ k mg dam >?
mm _ r C . mm r m a u r a; rma o u a i r- -mi :rar
a *oare feahm u *h : m«n si crimm sm -“O* «m u u gr »^
re ;, m em m m m —' U > " 0 O muî*r r
■u fo ru ia m e m **m -ar lao rîa.'c Mk i,c ar ;Uv a m o n e v c •> -m \ o
ar u n G 'V .,m, i Urmau! ' a m s. O ' . r d r r
730 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA
Dat fiind faptul că acest rezultat a fost obţinut folos indu-se o putere
'-amarat Aatm In -.7 4îi î - rm m m a . m u l Cil »m • am «u>,, .icmmiga
. • „i a* "%l7îii vv: u A :'A 7»<•-. ... a* •* : - AA L' LL c ţ 7; \ a 71 -
plikv a u sLt d ; 747 17 a u d i A m *u»'1- ţ > ! ^ L S i a J a a a adaavme.
fAmaumm LAm.m aaiiffmaL ţi-a lam puNncma cL; ^ -Li
aDiC^i;'Dvă7' rrecniaî. m :*/ , U-iOa, Li-irci\ m m I9 o T k c ip a is r "
fJ. _ piap iook» | u o ual Ut 60 dc subieaia tare pm/enutu ta! pupiu
u n r r\n -, >:':v - ; n;UiUU ^ • Ue le eetnunn :%•» >eU*'
A -t U- *< ‘ i - ■ xjt ' Un /',* - a re n -1 'SXi'"i al\U ‘ o »r* “a t *»a
. , s ',; m . •^ • • -• 5 s K* !; u si.;', I , .C
nevoie de considerabil mai multă cercetare pentru a furniza date
* xîok oirpoi iO. ornic j omlip tone a iS u p u ro miegLUcv c
i cm -c * u -uK,;.*: or ; m u - ao o o v »'-r.
O’'o muc C'- * ., ^• : o ./c^cti:i* xr'smcct . cm mo mi „a oue ce
nu am şti care suni efectele optime de tratament. Ducând această
c e r cro x. u m u 1' * - ->vt m v m ; * * c c - o ' , xd r u d a m .
'Scrc/.y ;f »« ‘ , iH b i a G »» ,' v a .mnCnf^U:Ci:owo ,
Proces şi abilităţi terapeutice
Generaţia 11 de cercetare a procesului terapeutic din Anglia diferă In
mod considerabil de cea din SUA, unde Cari Rogers a jucat rolul
unui motivaţii centrale pentru activitatea de cercetare. O serie de
studii realizate de ShapUw : mm care investigau
rolul condiţiilor facilitatoare în psihoterapie, a furnizat un suport
redus pentru perspectiva conform căreia ele joacă un rol central în
apariţia schimbării. Totuşi, cercetări ulterioare, care au investigat
rolul diverselor modalităţi de răspuns verbal, au găsit că „explorarea”
(un răspuns situat între interpretare şi reflectare) era asociată cu
experienţele clientului şi ale celui care oferea ajutor privind einpatîa
percepută (Barkham şi Shapiro, ÎS
Un program continuu de predare a psihoterapiei şi de training a
fost implementat şi evaluat la Manchester, în mare parte prin interme
diul activităţii lui Goldberg, Hobson, Margison e i al. Această muncă
a apărat ca rezultat al faptului că reprezenta un centru regional de
psihoterapie. In conformitate cu priorităţile sale de predare, s-a
desfăşurat o cercetare considerabilă asupra predării metodelor specifice
de psihoterapie altor persoane care ofereau ajutor, alături de un
program, de predare cuprinzător (Goldberg et a l ., i¥ 5 4 : jviaguire eî
a l., 1984). Mode ^rsaţional de terapie a fost dezvoltat pe
parcursul ultimilor 30 de ani ca o metodă terapeutică în lucru cu
-s* m .v . î ' j y \ -vv-sv,,> pv*^rav <■ -mUm- Im n
.nterpersonale. Hobson, reflectând într-o anumită măsură impactu
meat de Rogers, nu doar a dezvoltat modelul, dar a jucat un ro
• CV > c ^V'U.L, '■ i *^‘ ‘iv : ’ «V: Vi _• ^: L\ ;
Vl i f t X .'W . : V C . f v , - >»C^ , »1 *" 1 v * C V t n T 1 •; i i 1V - * -
lemon.st.rat că poate fi transferată 'în cazul medicilor rezidenţi (Goldben
- r . * >U-V v "" ‘ L 'jx vC S' la» v . J V 'jCC n , - i’
dezvoltarea manualeleyr de terapii specifice (< n o o oomijy* o.
-- U.-. ’ î ' .t v- ‘; . 1-V x V o pm u vl ro’* î .
G e n e r a ţia iii
Generaţia iV
Cercetarea rezultatului semnificativă din punct
de vedere clinic
In generaţiile anterioare de cercetare, studii Li scară mare >-au
ocupat de întrebările legate de ..eficienta" unei anumite intervenţii,
in contextul unor condiţii optime de furnizare Rezultatele unor
asemenea studii au creat baza. pentru „practica bazată pe dovezi",
care. în prezent, este necesară pentru concretizarea lurni/ăiii oricărei
intervenţii psihologice mau medicalei din domeniu! oferirii de serv iciî
Ca o consecinţă, mişcarea practicii bazate pe dovezi care are
aplicabilitate în toate profesiile legale de sănătate - m te in prezent
un principiu central în furnizarea tutun»r ^ervacuLu de îngrijire a
sănătăţii (vezi Perrv. 2000) ba este baza de la care nene agenţiile
guvernamentale de sănătate fac recomandări pentru tratament şi este
premisa ele la care porneşte perspectiva că standardele de aur ale
metodologiei cercetării se află în probele controlate i FCAi şt studiile
metaanalitice Rezultatele din aceste studii sunt apoi utilizate pentru
a furniza informaţii practicii din contextele rutiniere. Totuşi, este un
raţionament aflat sub semnul întrebării cei referitor la adoptarea pe
post de politică a rezultatelor derivate dm studiile de cercetare»
desfăşurate in condiţii optime, şi apoi transpunerea lor în mod direct
în contextele sei viuiioi de rutină. In contrast eu paradigma bazată
pe dovezi, a apărut o centrare intensă asupra dezvoltării unei baze de
dovezi în cadrul practicii de rutină Această orientare a culminat cu
dezvoltarea unei paradigme complementare de acumulare şi oferire
de dovezi: „dovezi bazate pe practic A Spre de; ochire de paradigma
practico bazate pe evidenţe, viare e-U de îiptii .ale mu m ] ck’\ în
-zare P( \ furnizează irnoniiafli pento. poluau ..dovezile bazate pe
pmteje.A 1 pai adie mc de opul . <L *o^ -o m sare
p uuinenmi dmîo d% pimtăd R* ' 1 ? uţc a oimtAft m cadre!- r-ncri. o
pentru a forma o Pază de dome/.? m cam pmelîCiUih %unt parteneri
e;*^ o Cfmk, 'vT mu M arrd'm o* o/ . ?ooO'.
Avem proeev wm rezuma! in tigisoi ix ; zare arată modul m ''am
aceste două paradigme pot oieri informat a mia alteia cu condiţia ca
d e <l\ Uv consule*ate ca având valori egale fn mod ceo a vuvpnte
eâ d e sunt complementare >i că ambele sunt necesare pentru a
oonstiui ti ba/n robustă de cunoştinţe pentru terapiile psihologice
Vf Lf Oi H- R l /a LI \ I r >1 PKo» T.SI IN I'F.kAPlli L L M H u n H . l O
ir
i
i Studii privind eficienţa
Practica bazata rc dovezi Tratament
ca politii a de rutină clinic
i î
Practicieni Practicieni
j
Figura 18.1. Eficienţa modelului de cercetare
^ -îfd rd
- x: 4 ^ m- x j: ^ - mp:.* mm x m x \ m .:. jx ■
>•'. 'X i X XV VXX >m X X V Xte, >* X Vl ' - I Mv i , ^ ,
1va c . ’•*„*■ .- x x > * x ' x x x x x x , * , x • v x r x - t v e h ! .<
'- '* A X X V% X V ' ten î X il:.!.v Pt X X X V p-eshe-hl
Cf X;x ^>11 '*», juhvib x an ^«'î^ni'a!: , x c x v x v î „P
'-,i*'î x - x x n : . >: ;X x r7x ijc -e:%!v r .. x x v * x x •- ■
v u ;. ' v O '• x . V n te , X X X x ~ x x v ?LiVX Xt\x Xx-
* c x e*!î*'-re--' * • > i« r ' e ; e ‘x ; ‘g x m u â vv xveViXub ’ x v
:? : x x r p v t e x -rip.^ .x x x *Jc v • c - x r c riecr-e'?. ,;v x x i t x i x
x ; x x *( '!> îv -ne ; x X «.. X x x î x -xpu: x x x n i- icux x i i x
x x t xn n x x x m p n n -m n texte t e x x x b x e peni::: * x x x *
vten in x x r F x x v.- - x ite ; % i e ■’, x ~ x ~• rr->. x t e m x v :
xm (imiiîîi»aK x urm :Xvvlnri m x tem uteviate rte v ,>, *
x ^ofC'U alul v x x X te x x t e o x i e t e x v x x î ^ g v ictexte! mjş • x
.; nnernxtem ^ <* . -r x x r! ;vsete X iv te x n n e x tecteidn
g irare irîi x v te c a d n i de tem I ceai x evux x r v x „ j\:vre Xt *
r -.urme . ăire rrvşîcrca porter:» -epopee -i -îtieieor ,? -‘5p ee/v:eîa- ,»
-e retC 't «ie r e p i r ; t a: e .^ - e in e 'i'e • r idso de ei no edd e o .c:pe;
• o d e o - r e ^ i e e . - e ^ d e r ^ i f e d-, e p ^d "x^ i «x e c ^ix; e . > ..
"‘dce ":»}d: . p:r I'? A . .'n ,p eidaiPie "a/M.-* pe- ; -o
O alta perspectiva care a fost proclamata din ce in ce mai puternic
este cea a „Deneticiarului —persoana care primeşte terapie, Cerce-
e.rte*.,-'. r î r ■; - m *j •
Tensiuni şi dezvoltări
ergn te te: v , Circ > ,teiiItl'v, CC iza carc>ra s;ă construirei JCCvît ,te
iescc>perim x CUa Vi ,n n dcîi a” (2000 te aspect se
*’ te -te * i «tete a C c V L O »> . i t* 41
Nota autorului
'teennte bibliografice
Howard, K.I Kopta. 5. M., Jvrausc, M. V >i Orhnsky, D L. ' |98oe .. Ine
Jo-e rRA.: rcCtLvfoktp ni p^chrîhemro ’ Jtm :v:m. Pwdr-u^ N«o. 4i
159 164
Howard, K I , Lticgcr, R . Maîtrtg, M si Marunovirai, Z t i995>.
phasc model of psychotlîerapy , causal mediatior. oi outcnrncW Journal
o f Consulting and Clinicul Psythok*g\a 6i 67s-685.
Howard. K.L. Morax, K.. Brill. RL . Marti iha itch, Z şi Lutz. W ilOOa
„Hvaliutîon of psychotherapy efiicaev, eifeetiveness. and patient progres- .
 m eantn Psydunogisi, 51 : J089-1064.
Huddlexon, J.H. (027.1, Pxyehotherapy in two nundred ca>es ol psyvh<*-
neuroxisT The Mila ars Surgeon, 60. 161-00.
lliardi, SA si Craighead. W.E. (1994). „The role ot nonspecifk tactorx in
cognitive-behaviur therapv ti »r deprexxu m \ CImn al P \\\ hoCgs S t,em v
and Practice , 1. î 38-156.
Javobsorn N S şt Trim.v R (19^1 y .;€iniîvnl signîîicance u vîatixtn A
approaeh to deîimng meamngtul ehaiigc in ps\ ehothrrc.ţv n>eai JD ,
Journal o f Consulting and Clinii al Psy dialog) . 59 : 12- Io
facobson. N S.. Follette, W C . şi Revenxtorf, D f'1984k .Pwchotheraps
outeome lesearch ■ methods for reporting \anability and evaluat mg
clinica! signifieance,\ Behm ior Thcrapy. 15 : 336-352.
Jacobson, N.S.. Follette, W C. şi Revenstorf, D. (1986) „Toward a standard
dellniticm of clmically xigmîicant changeT Behmior Therapv. P ;
308-311.
Jurrett. R.R m Nelson, R U f 1987 ), „ M ediani sms of change in cognitive
therapv of depressionT B ehm ior Therapv. J8 , 227-241.
Journal o f Consulting and Clinicul Psydiology 11993;. Special Secticn
„A briefîng on currative lactors in d \ramic psvchotherapy". 61 539-610.
Journal o f Consulting and Clinii al Psychoiogv t!995» secţiune specialii
„Efficaty and effectiveness «fi smdicx oî chîld and adolescent oscele
therupyT 63 . 687-725
kuttenthaier, F . Parry, G , Bevn lev, C PoOP . / omputerized cognitive
behaviour therapy a astematic »ev ;ew '* Pekartonrm mia f ’ s/iio '*
P\ vciiothe mp c 7 ' 5 D >8
K eder, A. * 19 8 4 ), „PFiîined h: nu p-och-cC eu ip> m voitori pi ^ o or ' R o se c
don m ul o/ Ift'Jn ai R w 87 ho o ro i,
Kcndall, P.C7 si Sheidnck. R C (ZiMifo .Normat» vt data tor o» laiaioc
comparisons 7 Journal ot conridîim and Clinu al F\vch(d*n r f-S
> "7 7 1
Kcndall, P (7 , Fianneiş Sctin edei, h,<7 v* Ford. i I). c ld9vao ..: Uerarn
nijtvome rcsearcli n>etliods'7 In RC DecalatL 5 N. Buicher •; D •ed y
iianabooh ut Remăriţi M ewoa\ :n Umoral Ă o hologm ed, a Ho,
> a a - W11ev oo 73t)- 36 8
Vîf'JuiiK RL/ t I i u r >1 9Ri <( fWi: l \ î f k A H i l l Pm Hu I • *• d< t
ir
of Psychiatry
Introducere
în cadrul acestui spectru Mai întâi insa trebuie să explic ceea ce este
central in abordarea fiica. Inii recunosc propr iul bia.s şi rac o Miite/a,
derivată din propria experienţă ca terapeut şt tramei*, pe care a n to n i
să o com pare cu propriile concluzii lAvelme, 1979; 2 0 0 5 a»
Psihoterapia se ocupă atât de sentim entele vitale, de speranţa,
disperare, invidie, ură, autoîndoială. iubire şî pierdere - care există
între oameni - . cât şî de patternul de relaţionare repetat pe care şi-l
formează o persoană ; în particular, este vorba despre acele aspecte
ale patternurilor pentru care persoana este responsabilă şî în legătură
cu care a fost posibilă o alegere. Ca terapeut. încurajez pacienţii sa
întreprindă acţiuni sem nificative în forma unor noi modalităţi de
relaţionare atât în cam era de consultaţie, cât şi în relaţiile din afara
acesteia, acţiuni care. odată realizate cu succes. vor începe sâ rescrie
penestea vieţii lor. Această acţiune terapeutică pune A îndoiala
miturile determ inante conform cărora o persoana a învăţat sau a
evoluat astfel încât să si poală justifica propriile acţiuni : adesea,
asemene m ituri sunt restrictive şi autolim itatoare Ele au legătură cu
perspectiva psihologică pe care persoana o arc asupra ei înseşi,
asupra situaţiei în care se găseşte şi asupra posibilităţilor pe care Ic
arc deschise . un loc esenţial în aceasta perspectivă ÎI are imaginea
pe care o au persoanele sem nificative despre pacient, dar şi cea pe
care o arc el însuşi despre <9ne. imagine care va fi determ inanta până
în momentul in care apare o experienţă emoţională care să ou corecteze.
Imaginea pe care o persoană o are despre ea însăşi este pusă în
evidenţă de patternurile de relaţionare care < c formează între pacient p
persoanele care exista în viaţa sa. inclusiv c u , îm preună, eu >i
pacientul examinăm semnificaţia acesfor paitem un. Ca aspect impor
tam. eu stabilesc succesul strădaniei noastre com une tu funcţie de
schimbarea caic arc l a m Lunea externă a pacientului mai degrabă
d eatl io rum pe de >chîmbarca care are loc ia m \cî iutiapaluc. Daca
acest obiectiv parc prea presam, permiteţi ;m At echilibre/ această
afirmaţie recunoscând nevoia m ultor pacienţi uu problem e profunde
de stim ă de sine si percepţie negativă astipia lumii de a primi
susţinere constantă pentru a-şi găsi curajul de a se schimba
La un anumit mvefi nu tac nici o distincţie intre teoria psih a nai Hiat
şi teoria cognitiv com portam entală şi p ra c tic ă ; am ândouă recunosc
şi utilizează factorii terapeutici pe care îi au tu c o m u n ; amândouă
U v A îM V J ! te Sî Fi R\ te vHi \ H R \ H • î‘i i » ,‘F !\o i\lj.u O :
iv ,««u* n u n u u r m h :m **; ue u m c v p c o c d c v m o om o
v i(,7 mv m m m m m m m ipemmo m o m o m - v d
m Cm;
.m - . v;-- cpomv prim o * pnh -vrapim m v r ; >h « m m . rrm
. m^mmvctm- d ^ m v d xiPî^r.hiîr f i v m v ii 00 m-m
17r p ‘.KCCUîTiî-" o g m m : V , i m ip VVlPVmmc p a KP ! ^ UUmmV
v movgum c p^m d: o cm* o o d m c tr o r e peimm . c i m m o d o c h n e m
u rv cm i c <livhi m eJo adm do higroim y p<tim!ocm *mc vh;
■fw m m m' av e!"' ovi “VP m pimimohmvtir di;. vjm md c .u î l P.
; ; cci cc prî>eve dMdmm. iiiîmmmţm y rc/uluim i c p u : Le
m v j rmm: c T: y nuv -v IPC-J•vjlm ii-icnidicj mîc kOi:-* Ic pvdm-
oVlPV . InoV.; hpoui’m Cxfc UL ~Yt Clei lUj, p »:cm ^mmmrcC oO;
pcMiuCi de infiTricţiiiic . ••mplexc y necuîmmuv Iiir v f*cHîL* >• mvo
nutrea problemelor. peTM'luhuîea p:vientiun*. n o d u l viu ic dcm oian
>; iltofrmlO > 4 , Îîîîrc alt gOCa fMîiV m* d !iptlitiî do tCiVtpi C OUlCicV
;mniiNCc j ci do/u de îcntptm anuitatea. motivata si capa.Halea de
vmdecare a psiîiolerapeutuiap rnaleabiiitatea situata lor de \ ialâ v
operaţia schimbării mire no n e si ghinion în aces* va den mh îmbarca
poale f: planificam v pn dusă Juv adesea. eiîm sehimbăn poi
deormttkt eîecte dojşmprmc puternice progrese reali/ate cu greu
ie»! ui spăl va 'mir-o d pe _a arme. re a reapariţiei unor oalîernnr
maiauapiatree .a u iu-. m Urm
Mm nwlî cp mm .ie . 1 v* m mim nulă mire lerapen: si pa meniu*
vm e^m e^ruO's r o4.; ::t»-r= . :e^_ a.k 0 ;eeu>uei îivim c. ! v j | vcic Il
Contratransfttrul
Rca-iiiL a.v .aşî.ah. A tr.;si;jlr şi contrananSO aa:acicri/ca/i:
1îl nuni iiicMLihi! ai va icLiiic. dar mai ale> relaţia iuliu 1 1 care eximit
io sazul terapim amm;duaie da lunga durată. Aceste distorsiuni
puiernia- mm precurm Jtiar m in terapiile m igram r m compoi
taniemale imun im pe m mr* «m Din ce în r ; mai multe p!ograme de
iraînmg cognitiv im p - e mucului recunosc îrup* nluiifa acestor pnecx-
lennenul c v t . r e 'i r i p » este «momi ca două sensuri seniimeita
care <un\ mmta calm ale pucîeriliJÎii» şi cele cerc suni contra reacţii Ci
îranstenil pack nrukn iGreeris-m. l^fiTi Seniimentde-copie sunt a
parte a en«paliei d e funu/ea/ă informaţii valoroase despic caaialta
persoană - du. mmmpkn atunci când te râpe uni! simte în el tnstm
tristeţea sau tuna ascunsă, nerecunoscută a c d u iia lt, sub aspect
tehnice este o nidinfesfare a identificării proiective niti cornept hleiman *
Astfel, inconştientul terapeutului il înţelege pe cei al clientului
*Hei manii, liGOi Contrare icţiile sunt situaţii în oare comunicare t
pacientului actualizea/a probleme nerezoîvate ale terapeutului. Cn
exemplu ar fi terapeutul cure se teme de propria agresiv itate si viam
îşi calmează pac iei mi 1 de ÎKcmr dală când identifică la accsr.
scntiincotc o-^olc indîepîaic m o J ir p :u- pumeiitm joim: .
aOtriNotipt m o c a . ccu si aste .unum r mmi p*ate d peni: *
X- Ci; Via a oCLCa ’J aîmmnjiru noule un pal 0IX cuic o c*mir sSiv;>
sj.; ci: m m -o u d a u . rnmxnnx .\fn num >’a o mm txmmJm m -*
xcmmm o , a« m m ux e c î -O *i io : * . * o a l e l e , îte ’ce; s -o,-
mv I C ;s;, -VX*a " sdO 'XXt: a / *• ^ « * -g s R '.a - r . .
Oacute iiil >, »pilâi IC iţii sJaaii: p ^ tn -lOelve ^Oafcar^
\oc»f. i* a: e .iu* Oi-ce 0~'“ o ... i c s -j u C
uOilari îămnsîcoe BenUCeU . ;i> - o m earso • m
' a.» a r ' /g S p l Ş . ; {/S a «( 'O l. ' : «> - O : f'.
Abuzul de putere
loaie optim e dc mmpm mini \ uînerahiîc la ubu/ui Je putere lem peaic
m pot atitomcliice cu mus ioi:i o pot corupe iclapa teiapeutică , după
a c e s ta , relatau in co o tC i m nce im rerapeuuck. In uenerai, pioeeuk
ahu/.r. o îc Jtn b rişm de eoni uite! ara m u iiv are î*m fraiistemr
Jo b n iefo / ommviickc m :i muc p: cm %-imr m c/v .ry rronmJo»
■ pC um uc;kS., -»* îi ii >mr ,:•* *' cmmmm ? ,m putem mmm , m e- ^
' '-iv i- tie r ac; ■->!:? a»*- <,*,c uc -mmm ~c Uimim* > * ^ - ^ ‘c ^
;r'C . pe c-m îP.c u* : x:, c c> ; ac r ‘cm**’*.-" *
întreprindă acţiuni corective; supervizarea clinică este de mare
ajutor în a învăţa acest lucru.
Ie mod crucial, terapeutul construieşte arena terapiei şi, după
i!Cefnim m m c iic c creole du *:tu *r ro c u r o mnm- im o n * m
'Cc m cc!' ''« * *•-' «•’ mcîCi ’ *u - ;
u :c\L \ a ce »* s i i i e i m U c r e o i J c i t i c c : ;> e n 'u c ;> p c m e m t..o p ; x..
L i ccic * c c m cc * m-L f . cm . c cpc s ,» c:,- * m
ne ier.po]* : icimtc-miilc- Tmape*cr«»c c o c v m m c * .* ■.m * <c, î c c . ...
x«ic c terroiiic» :c c-c pr*. c^. esftc ci; tu r n a m ' 'mc*xctcr'i r de căuc
8oo MANI \l Of f 1-RAIiL INHi Vi Di M 8
i m axarea teoretica
" c p - . .arc,,. ** r puf ;rm fa ■ca* ic xte m cc ac ex x m m c
ard mâţi te y .l x x m- X'tepmtemxm ^ căite IU _ i tetei «mte u mec-te
O aJenndm vi -c m u c c \e i n a1 bun mod °mu.'*a a uunge Ic ax m
v \ d . icrapciiî c ' î d c i c -a dobândeamâ . \ permite m im ate y ca
lipul 'iipunic Ic mCîpy seUK îUti tMcliciîcic* de practica sa u pente:
ml a iiciiCîccix am iclti raţă de de exemplu, te:aria muc duaid Fum: .
mcenct peiMXiiu eare -.e a Ha m ereee^ de instruire rreh.ae -ă d-di,*
J u n a un ^adr ^ •.vmeeptuai ît feieior «a ce e-fc îer-iipi t. vinr se u u t ’.e i
, e a /a im ata camemi n r c c^te r «kii tenipeuiuitu \F u n t r / i t , .;
impc: uantineudii iccr"« ' a e cxaparafâ »j‘uie renîm ^ m ue^a mec
X ce *■U* ,i'« ' •■/C 7‘' ^ iCXf II ' . :i> â'l-il ■ U ’-C^Cc ^lyU .
’ - am: m>v itvaia mpau ra 'crapeuie* ec i rc>r ** nci * d a ^ a rm m -.
teoriei în practică îi furnizează terapeutului o raţiune intemalizată
U i-J ^ c/vicCr 'i c r i r ^ rîe,% ^c y Ce’C . 'i- î u t , - a.
a formula ipoteze testabile, relevante din punct de vedere clinic.
Formatul
Modaiităi» de supervizare
Pedder s logm vede clipei vizarea ei mică în trei moduri 11 ea fund
aoaloaga grădina* Ituîui. pentru ea promovează dezvoltai ea; 2t ea
fiind un spaţiu de v u m creativa. n» ea fiind asemănai, uîc terapiei
prin faptul ca !urm.a uza i»i mod regulat un timp şi un Um penii u e
analiză mx undam * mea a ' se întâmpla. Aupenu/ma are ea scop
creste rea poteuţiaiuân creativ a: teiapeutuiui trebuie sublimul făptui
eâ supei\ izaieu nu asm >; nu ar nebui să fie temple, tlem uneia t lin:a
de denijreu|ie exm lomie subţire
Superv izuiea ^ poate eoncenira asupra oncâieia dintre uraiătoareL
patru atu . pn-cosm conţinutul preocupărilor x» kierunioi comuriKaiv
de către pat icni, no aurea teoretică si tehnicile, re a lii ie de tranvku
vi contrauansler întie terapeut u pacient p relaţia dintre 3uper\ izoi
Si supervizat Studiul ciasL a; lui Dootinnurkv ( 197b; furm /ea/a
unele argumente pentru uiniiia arie precizata , în ce cm ce se numeam
p r o d \, fd m ie l, dinamica dintre pacieni şi teiapcui a fost recreai;! m
wdaiul relaţie; dina o vuperv i/oi si supervizat Prin uriimicz trifclegcmv
n re/mmrea Jtm im kz sdpeimz/ârr, mic dczbmu anumite a-pe vie .:
■cm apă tea m m c vdrut i clape: iciupemme mm Cnlm m 1 ->x f
m«j;: av'OC ommic n m iJilc dcm. :r om îoa mec meîm -m
:z mm mm Jc mm~, „ v xm rm; momim rm pmx mm. m c; ;
■m)jr-
I " , * z o v - g ~ * ~ ' n> ' vm ' v : . ~ î - ; ;z >■ - r n m ; p; - - .
asm nenea, ni1 uehua uitai?: mioigtîc obstructîvc »„k *,»mi;tooTi\ko viir
partea Mipcrv î/->rîfi;s* *v: mana uiMiiuia poate lepre/com •*gmteom
mre \ *!te vi«r iarnă o eare va deveni egala -au eiieir mpei meo,
mpcimmrulnn m formam ^e abţinui: v mu o m ite R ai aateu v
’iupîa pentru putem p r de aionelă m site adăuga un ojhtcxt m p c m /ă m
m Jaco m ea mă pionieri1!; pu o m ren*îvua. u poate dovedi dăuna
u <are d o m ?iărr pe ugomuîk Suni K net'n t m imifuuom e pentru
>uper\m *î t >i m m n u unu1forum m , are ei tei p« vita im una pî *ihlemeie
Jc supei \ i/are *HmvkiU> -• Shohet.
Dezvoltarea aM dar/v-
f)e>i vuîii îis îa>\'irea a - r a i / â ! ! nlpU nunale lată le ,-:a lunara o
e m a il romne/emute mm mm ' mplenjent a) am vi Life ie te râpe
•adivuluală, aidreiv le di !nm i m joc urile de r d duc toarte repeik te
aehi/diit de ahiteâo te-donu n u r Lvempu orucmraîe de exercite
p t*; o mtem :n t cm M*XJu ^ i 1te d P ,, Juvido , I d p i Iom ,, T.ilru ,
I m urate t R c m P a t :t i x u a r , ofiiat;i di î iude pe m c te teîahkm
n, iiKu trem e te te m-eate fot o atmcrvaii eleteete’ do extern iivu
vciliiî m pol o om/miteti am !ck ,te telie diîerin tcruptup pentru a :
evaluate m lîpm: : mc tem ee - < ten- ifui pacientului. C ur surde de
înşiruite: îtî miciocotmitecr e. dternrmt pentru pr una «»ară la tearşmd
erelor u % ^ y-e -es m c ite pm eiisrtetea fila de pet m sevei e mteiitee >
relativ nmxpuauvraate , ak îiuie/ca/lt • ni%ă|4i^ OiuJiiVMl, o i
. entrată pv pere oda .. un., loua u i: ine / d . anemia; r a m n a
special pe dobândirea de competenţe prin intermediul jocurilor de
an • a ea :*n J re« a a O j î ' ‘i:u Ua d’k afH‘Uka n >vi A\ a^ . t-e
’mou 1 0 ! •* di a d , a-, *L a e ^ e >1(. r \ o u t' i r i ‘0, d e m m ,’
cum ar fi psihoterapia psihanalitică seportiumxpresivă, cognitivă şi
j c "- u C m 1n . e. 1 » ' h " a p * u , », r -
continua sa reprezinte o metoda interesanta., eficienta, pentru dezvoltarea,
v r v .m -r dna r e ' m• iJX '
Terapia personală
Exasia o maxmia caic spum că „ Icrapeuiiii coate merge toi alai de
departe cu pacientul cal ponte tet m eargă cu propria persoana . t cea,
« Io M A N U A L DL 1 1 R Ă P II, IN D IV ID U A LA
Evaluarea
m T e o m fă im ia
7 CCC <vo oe OI M , U f - i o c v o - . .. , ** :\ i m
>: C4Ut v ’C ’*)! *v •« O M ! -IO C . O nu; VII v u i *t*0 - .
^îiiutpa e\i c. Mi iu su mc : \ oe o a- ^ -a o u ic mm -m * t-s
s:: \1-\N« *\{ Di î'i:KAH! DdnUld d v
Psihoterapia de susţinere
Concluzie
Notă
Referinţe bibliografice
it
Roth, A. ; Fonagy, P, (2004), What Works fro Whotn ? A Criticai Review <
Psychotherapy Research, ed. a Ii-a, New York i Guilford Publications
* M > !i <'*«'»»,• % ' n-, ? /.2. 1
Relaţional Trecitment Cuiele, New Fork. i Guilford.
U r «*•, ' “*nv W >/ ., ; . ■; * - >>*'>, \ * '' , *; .
1 1 Contextul istoric
vcc(iunc;i miormeu/e pe scurt cititorul nt tămiUari/ai ca aceasu
a boi iJare cur esic t m/iU uui . Suni îi ut a ta oi i p m k >uie m u r a : ,
rădăcinile intelectuale <i csn eepikuiîa d. nume .a abordata t .
2. Ipoteze teoretice
2 i. criaginea persoanei
Suni subliniate principalele -Se j! urc!^cr ut Um.îmm ce
persoana şi natura emană.
834 ANEXA
2 5 Schimbarea
d e c a d a o - p u n e o i b o ■t . o o so ro ^ m p e o o ^ iKoljr- ’e / . t l a d *
m odo m>e n r ' • mor o ^ - • r o b * - o o o. p ro o -c trr cr ** -Ir O
î‘dbi»rjivr p^hod !r srofcN p m o ; < moa-o - o r , nenea oao.
ANEXĂ
3, Practica
3 i. Obiecti'/e'e terapiei
Au i >ur.i sî.il-*»î«v -ir%îi ■Î3-CR' temuiM a
d /. L:nptte!c* accxlBiY
ANEXĂ 837
4. Exemplu de caz
1 î Clientul
Vcnr i l c o i ' r rv ... v i ;î. ;nu» şi r-ANjţxUcN aa *bk Oic tx„. cuc-, 'V
VCslA
A O
A- T e-ft u - u
anv»e!a!e'! peAnA ;D jj v* «a s i !
au u d a t e a şi tul hat arca a î i u o u d 64 autorup».narea cheiei!<>r 5în) 81 o
lu2 <uv. Ii2 - 12 1 120 13»», ! \ 5 A vcliiice M , 6 A A 'd
218, 45H 455 46» e 510, 522. A vei; A J. 6 4 o
70f», "23
auxi lalea Ol castrare ol
B
a p licata pe com p u ter 4 A 51 J ~51
285 Bdhtm. M 4 55
\ib. rjrs Asvi’Ckilîori 2{|H R iîid in a \ 44s
m 7VK Cdîlîls 1 ! Im
zon?**»? î "om m« ’ !' m; î• *'1 3X4 C o lo rai! I* 27
El -m .>•• : Crede .,:c fCMCc .
24-4} 11
-')iîîv \ cji 'ctmvmt 4c umpic x , 7
,-du J a r ”' p S S i MaULm 3-7-»
c i t f i i t î c :U *0 • p ' ; ” Xsv m. *
lin Darwni O im îe s 54
d c r c m i s e i v *i I.tl 4CiC
voiurm ir-.cî s24 1 m ~7 ! 7>
i -n SN -ÎS ->D ?u;_ mm f >c H u n e i - , k J 404. liC \ N o
D e S h a /a M c v 5 ” 5 . o l 597, 5 7 4
81*î , ^4-7 m * *1 ,_V* ;,if?c 7~
decam Nlm tizair 4 73-.m 4
^iIti*riCv 1 CC’ < c c ’
L a o a r j î L u î e ; irv.uîuH»; V 4 .*,75 o m
,.mitn-tarea c Tiî!,' w.nC.> ■: - “o, mn.
J e c c n r u / M u a r e 4 15 419
•oniîr 4uî i.m a îu i ‘ 2 x/ *•1 7
i e r . ci L ii i u n m c 415 4 X '
pvngm k *4c.u:‘> X K’
4~4 ; . 'V- ’m „ . rt*\ „ ;i |*.; Jettcjre m
Duofmm J
şi iraţionale
D el) j m anii • ; iîe iltL 780 x ?o
c n\ mmc cmuul.- m '
jcrer.dcma 1xi u }
cm- irmen c nil* »cil 47
Jc p e iiir c |a J e l m o .i I 54
onviugc*' u n ‘mcc' 0 «rjivnaX ^ D.
dcpDxj.r 5 '
34- c-m
d c p i e :c 27 5 i , ?oo 1 4 io c 1 "o
Cnc»\ r. 1 7i^>e 7 7 : 1 i5 D 4 4 i) 5 'J ic -<TN5« D s r.
*7. cpc I» > ~ 2*m 7i ^ o ‘0 - o 9 3 m i c 7 2 3 - m o 752
" n-rcrtrninî** terapeut: 1v1 un 7 {8 TU 4!i » Cam mmmm 7c
20 ^ 7**s ' :S n c 1 o •. . >..• ;>rfcie 7;s
r«-î un
Dur du. ]mHa c 2o*m
cm ; rXlN.E 7 o , 7 deschidere către experienţă 232-233,
'î \| rr C
> c-x d vV 5 ;M O î nO C ,r ‘cO -7a» ' .
„corolar de modulaţie” (Kelly) 271
„corolarul alegerii” (Kelly) 271 desensibilizare sistematică 496
„corolarul societar (Kelly) 278
* h j 'S > * o
• Ci n *0 *. • V t< „ M ' .?v: >«;n - ,c*' it - 7 X
r' r<-', » —»*r * C»nM 1 Dewev John 223-224
c *- r m dezvoltare preoedipală 103
. ; :! s ,4 ^xg. x - 'M 4_i Or/ », 7 ' ’ c r p c x . c u c j «T u ’. ' h i
Crits-Christoph, P. 7 0 9 , 812 • I\ţ^f >vf Xx
c u n o h u t ** > ~vn ' ’ ’ •o • ' m-m r icre- 1 r cmcco
mn*' num En mm; ,m«mcc mu *-02
844 INDEX
imn a-a--ia pAv-I '4 .., m smA i F i afk ari 1 a L*U«r .»p‘ i.IU.' dtm*'
liniau^ 4 F ~'2. “'Na , n-M? <v: in^»*m '
rn»c):>îu*it‘ *. v u i a t avMaaiR ornaor Ni-| o F n .mp - nrn , -Si,
A? I . a:; i i a.rdkpH' tF^ s,2
Fme:>* «na iu .. i : v a k . R «mu: 1 inik.îkiii. Alinii 54 204
*0e !’i>vfir ain 4 **«Hf
2 ;m a i -.wm ak c o n o H t >ur*a: v 50t 1 danfx-fanFLI î?> 2i :2 in.-
4tF E v -1V; : Aj
.Fm j.am , „ s t e r A 4 j, Po 1 ^ 0 r ‘U *p K nK 4 r,SS Pmi tui: /-
..mAitic l i t w â î trj ak knk* A\; f\- ’OV 212 7,5 218 ^ F "a I 7;-“
Neoim 5W F f Eiir,. liK . t 22 3?, 1FX 5F
OAloi nune R k q â . k ; d ^ m - m S44^ 444 ajm aţv '
.tmo n\4*-i m ATJi ' *i ' ^ ~ N< " S| * >k ~k -np4Î S ^ Mt„i
51 VVtr 1 X XF emoţii negative, sănătoase şi nesă
*a -mm* , „ *v/î ju><* • 4 ia: '» >* ^ m*Mam» ' a
. _„i„ammm .„îurvdl _ „;a. 1: «m ____ empatie şi înţelegere empatică 177
a T !' ' ''! . ' ’* _ A A ' , . • : 5 l
Doehrman, M J.G , 813
DoJan, Yvonne 577 / vrii
- ■ '•'r «-v " V ' xX;;
m1'* * "
\UCÎ dem CCip», t Ne pmmT' I «m ImIuO. „ *Ijd‘J ’HU pe/ ct - - '
tohn A 5 t -195-496 ti
ioio>:rt\i grupurilor ac uontioi Ao
GaNviM. Ci r * 7)2
692 ?<»6 Ai7 723 "24 A A
t i.iIcîi 21
frlOMfCa idrgcuiului 8(H)
GaietN* P A MO
tolo>ireu terapeutica a canapelei ~9 Cjartield. 4 I 6 4 9 BvM o9 ,n uuo
-56*. A.v IcS4 Aj9
Ponagv P M5 69fr 732-7 A . A o
CJarske Jelui P 6 M
-A 4. 763. 366
Gusk, I "35
î {4dhan: Michaei 156-157. î 65-! A i Gam, I1 741
176 ! m ,. 153
gândire hunara 66i
ierta obişnuinţe* 7.15 când? re tune ţie 162
î i'Mcr Rcpoit l 6 522 «MtiUur 1nun »niatv 45r* -666 4 7 -4 /4
rcuciiuA Mic ud 2^6 Au 47*> 4 ” 5 4a *
rruiiK. ier .mic 22 649 6 0 .» x<a randui * lui’/'îi.,*.- 4 u t ; - 9 , Mr „ A *
rra 11K' V h 296 -472. 4 78 37u
fu urzelii, î:av >4 2e-5 2 ’ 5. 751 > gânduri itcdo'Ue 755
.2S2. 245 1uter,6 CP îl A id MO
i-lcCdPîdfi, ;ln 49 6 6 a 3 A f9n I -’t>0/c ;r«u ' 4U7i lî> M.e a*
r reeman. A 4f«3 4A* 4 A 194-195, î 49
f îecscar,. * P ! A ^ " A ~4r' ‘ kuiillîin jlugere „ M 2"5
1 renen. I M 64 5 ( îco«*ur î .an .75
! !eud. Annu ou Geieen, k rn n e lh Mu /A?
î rcud 9 iL6îitjrt<f '6 , ) v -' 9\ 2 ^ A te‘ ap*o M -" M : Au : a
5*6 4^-41) 42 1 "* 43 >4-6”"^eo# 644 OfTUie 3As ; ?9
74-42 96-99. 9»A au . «06 M? eiMuîîuu . u - r r , A5 6X;~ -66
*^ \ 15'i ,f42. 6'36^5 - “ '■ 'C: 6»*.r. ceracA A2 355 •a--'
«"16 A4 :55 ci i -oa .-A '*■# »' ,u 09; Ml
•Ujo io4 <>r,r> v6 *.ra>u«6' A - m #
iuucicn. ' a . 5C ' o' ' v
oDe Vj '-vEi ; e 4 «V c « ! 9 _t •
4tOi - • , ~t ... „v- • ' *-, a, ^ 9i' * **
oOO r*VÎ;l' "'6 S.idnaî*a î i. '• "
3d>l>Vl'S„ K. DR Narau R 94:9
* i\n m n ii\ S o~R
a*v de r R 125. OR \R 1,
:!»riir! flRn-X «gor b *< 4» R
h'hil^nb, 9 5*2 R4 : li Ci*•. K" V’ *%D
6*109 l:ils«4-« R , :N - * / V <'X ii» L
• 9107 R D 70, 745, 7i*9 ur
495, HI 10 ■1 irnKrs O Ee 226 2 %
7
•adeonea ubo-dâMi 9; Lambert. keunetb UR
îuf14 C 4ri -5 9 r R> Eariben \! 1 79% 7.9 n>R OR-
- 1~3_ i?7, r'ii.igs ?-w 00 7^1! XI! 044 R O o i R 804
fjngierii R eţinem i5 ' î dHiJfirU A W 28! 280
L ans. P 4 9 R 517
1rtoRAe 22o
K
; ;i\ard Rmhaid «Loid; 27, <Q9 4 5 ,
KahLm I R L 4 H 98
Kahîi. M E4fK o^o r'.f S I .i/aru> ,4ro»U 049, 684
K.uii. hmio .r o R Î54 Licornii 108
kaquTihîî, 5 ;N.. 941 L cad Rixh Au Advice, Guidance
Kciîer. X RR C\ unoeîfiug and Ikvchuherapy 821
Kelly, Gewree A 2 M > 7 , : r u 2~7 Lee. A r 72. 394.413
782, 28b 789 î4? 479 legaturi emoţionale 416
K cn d all. P C r R 5 . ~'R Neuron, MikaeJ 4)8
Kcpner I 1 t8 1 echeim jj-ie 5"R
Xx'bC' * o o . Rmr ;2«->. X * 2)' Levinas, E. 297-298
KiRa'r.vk v\R r ;j;; N w.-A 2R R •-=x o 'i - -‘ ‘Rude x *
^ ^ 2- ;ÎJ? 2-'V R . 9 . o;. O R 4î ‘
850 INDEX
N o»l terat
teirapie <
i': ; 8 Oi. 2r : x'' • ! »' ' \ HO‘ -4"» ) 6 ; o. 1-11>
852 INDEX
-Ut \ O- I Ut. U,
.*î ' - C; , '. « r i t : ♦-<
.- . *; *, SV.
au apărut;
*n oir -»
Bemard Robinson - 1
,1 "-'v* '' t ~- rrM i ir '_: - ' r j
;*••.,? ^ x\ ~ -?."e^e i »<■!"îî- ^ • •-
^ , i O*!ţ.B s ' ,* :*„> > , * *i/< r<; - ii
- i * ~îr^,"K~':: ^ » ,X.< " 1 -\ "jf ,''.ifî, C !<;«•''i‘ ’‘1J -
abordează consilierea şi psihoterapia în contextul lor
social, trainingul şi supervizarea, precum şi rezultatele
celor mai recente cercetări în cadrul acestor discipline.