Ameliorarea animalelor

domestice

Ioan Huțu, dr. habil. PhD

Mag, Animal Science BcS, Dip Th., DMV
Ameliorarea animalelor
Ameliorarea animalelor prin reproducere naturală:
• Selecție
• Încrucișare

sau
(Bio)tehnologii în ameliorarea animalelor:
• Selecție

• Încrucișare
• Sexare
• Clonare
• OMIX-uri …
Factorii ameliorării …..sau
modalități de ameliorare

• Mutaţia - naturală vs. indusă

• Migraţia - imigraţie vs. emigraţie
• Selecţia – naturală vs. artificială, legea Hardy-Weinberg
• Deriva genetică - homozigoție și uniformizare genetică
• Dirijarea împerecherilor
Caractere supuse ameliorării
• Caractere de producţie:
– producţia de lapte;
– producţia de carne;

– producţia de lână;
– viteza de muls;
– viteza.
Caractere supuse ameliorării
• Caractere de reproducţie:
– fecunditatea;
– natalitatea;

– prolificitatea;
– toate caracterele care determină fertilitatea
Caractere supuse ameliorării
• Caractere de rezistenţă la îmbolnăviri
• şi viabilitate la:
– boli ereditare

– boli produse de factori de mediu

– boli produse de factori patogeni
Caractere supuse ameliorării
• Caractere de exterior:
– caractere estetice (animale de
agrement);
– caractere de exterior devenite
producții (pielicelele
animalelor de blană sau a
mieilor de rasă Karakul);

– caractere de exterior corelate

pozitiv cu unele producții
(caractere de carcasă)
PROGRAME de AMELIORARE
Programul de ameliorare
Sistemul de producţie
• Sistem de producție = combinație complexă de factori
care afectează modul în care animalele performează.
• Localizare: climat temperat vs. climat tropical
• Scop:

• Producții animaliere (cabaline, bovine, porcine,

pasari, pești)
• Companie (cabaline, câini, pisici)
• Rasa: rase diferite vs. avantaje diferite
Obiectivul ameliorării
• Obiectivul ameliorării:
= trăsătura specifica sau combinația de caractere precum și
direcția dorită de schimbare de-a lungul generațiilor.

A = BV (valoarea de ameliorare)
v = ponderea sau importanța in sistemul de producție
6 caracteristici ale obiectivului
ameliorării

• Caracteristici ale OBIECTIVULUI:

1. combinații de trăsături
2. înglobează/rezumă toate trăsăturile/caracteristicile într-
un singur criteriu/indice.
3. conține valoarea de ameliorare (BV).
4. conține valoare economică.
5. ar trebui să vizeze viitorul.
6. pot conține valori ne-economice.
• Obiectivul sau scopul ameliorării reprezintă o listă a
trăsăturilor care se doresc a fi îmbunătățite, în care
fiecare trăsătură are o pondere care reflectă importanța
acesteia în sistemul de producție și direcția schimbării
dorite
Colectarea informațiilor
• Selecție fenotipică
Ușor de realizat/masurat
Repetabilitate? (corelaţie dintre măsurătorile
efectuate pe acelaşi animal – intre 0 si 1);
corelație mica – măsurători mai multe

• Pedigreu
Sunt necesare marcarea și identificarea

• ADN (par, sânge, secreții oro-nazale)

single nucleotide polymorphism (the SNP).

adenină (A) + timină (T) (uracil U)

citozină (C) + guanină (G)

 Fenotip - parametri biostatistici, genetici și fenotipici

• Media aritmetică (X)

• Abaterea pătratică medie (S2) .

• Coeficientul de variabilitate .
• Coeficientul de heritabilitate (h2)

• Coeficientul de corelaţie fenotipică (r )

• Panta coeficientul de regresie (b x/y)
Fenotipul și biostatistica
Fenotipul și „distribuţia normală”
Distribuţia „normală” –
exemplul masei corporale

Distribuţia „normală”
Cromozomi la diferite specii

Om 23 perechi de cromosomi
Taurine 30 perechi de cromosomi
Ovine 27 perechi de cromosomi
Suine 19 perechi de cromosomi
Păsări 39 perechi de cromosomi
Caprine 30 perechi de cromosomi
Cabaline 16 perechi de cromosomi
CONSANGVINIZAREA

• Încrucișările intre părinți înrudiți generează progenitură

identică după descendenți (IBD)
• Coeficientul de consangvinizare F = probabilitatea ca
doua alele ale unui individ să fie homozigote (LP)
Criterii de selecție
Valoarea de ameliorare
 De ținut minte!

• Valoarea genotipică poate fi descompusă în

efecte aditive, dominante si epistatice
• Părinții transmit progeniturilor DOAR efectele
aditive – sau Valoarea de ameliorare
• Modelul genetic simplificat:
P= A+E
Heritabilitatea
Heritabilitate - exemplu
 Heritabilitate (h )
2
= măsura in care un caracter răspunde selectiei

Reproductie Scăzută
fecunditate,etc.

Producții Moderată
creştere

Devoltare Mare
c. ale carcasei
Caractere slab heritabile
• Intervalul dintre fătări 5-10%
• Prolificitate 15%
• Baza de prindere a ugerului 20%

• Fecunditate 15%
Caractere moderat heritabile
• Masa la naștere 30-40%
• Masa la înțărcare 20-30%
• Conversia hranei (CS) 40%
• Calitatea carcasei 40%
• Aria ochiului de mușchi 40-45%
• Hiperplazia musculară 40-45%
Caractere puternic heritabile
• Masa la maturitate 65%
• Grăsimea din lapte 55%
• Format corporal 45-50%
• Masa carcasei 45-50%
• Circumferinţa scrotului 50%
Greșeli frecvente:
Greșeli frecvente:
Greșeli frecvente:
Modele de transmitere
Efecte de mediu „permanent”
și „comun”
Estimarea valorii de ameliorare
Estimarea valorii de ameliorare
Ex. EBV – performanțe proprii
Ex. EBV – performanțe proprii
Ex. EBV – perf.descendenti
Cum se măsoară acuratețea
EBV?
Acuratețea după
„semifrați/semisurori”
Acuratețea după
„progenituri/descendenți”
EBV – cum sa combinam
informatiile?
Ex. EBV – performanțe proprii
Ex. EBV – performanțe proprii
Ex. EBV – perf.descendenti
EBV – cum sa combinam
informațiile?
EBV – cum sa combinam
informațiile?
Acuratețea dupa combinarea
informațiilor?
We are here….
Selecţia
• Definiție: este o discriminare reproductivă
impusă cu ajutorul unor valori de prag sau
cantități fenotipice admise sau respinse
– selecție naturală vs. selecție artificială
– homeostazia genetică – revenirea la
structura genetică dinaintea momentului în
care s-a acționat împotriva sensului selecției
naturale,
Etapele selecției:

1. stabilirea valorii de ameliorare a candidaților la

reproducţie;
2. ierarhizarea candidaților în funcţie de valoarea lor de
ameliorare;
3. reținerea la reproducţie în funcţie de intensitatea de
selecție stabilită;

4. producerea de descendenți, respectiv producerea noii

generaţii.
Metode de selecţie – direcția S
• Selecţia cu punct de
trunchiere constantă
Metode de selecţie -direcția S
• Selecţia cu punct de
• trunchiere proporţional
Metode de selecţie - direcția S
• Selecţia
progresivă regresivă
Metode de selecţie - direcția S
• Selecţia
stabilizatoare disruptivă
Metode de selecţie - unitatea S
• Selecţia individuală - individul:
- selecţie fenotipică - performanţelor proprii ale
individului, exprimate ca abateri de la media
contemporanilor
- selecţie intrafamilială - performanţelor proprii ale
individului, exprimate ca abateri de la media familiei
Metode de selecţie - unitatea S
• Selecţia familială - grupul:
- selecţia intrafamilială: familii de fraţi / semifraţi sunt
selecționate în funcţie de media performantei familiei;
- selecţia pe baza colateralilor - reproducătorii admişi /
respinşi de la reproducţie pe baza performanţelor medii
ale surorilor şi semisurorilor (caractere legate de
carcasă)

- selecţia pe baza fiicelor - tauri

Metode de selecţie–nr. de caractere S
• Selecţia în tandem / succesivă – un caracter
- un singur caracter, un anumit număr de generaţii, până
când a atins nivelul dorit, după care se trece la selecţia
după alt caracter
Metode de selecţie–nr. de caractere S
• Selecția pe nivele selective
independente/concomitentă
- toate caracterele un anumit număr de generaţii, până
când a atins nivelul dorit; fiecare caracter are un prag
de selecţie fixat
Metode de selecţie–nr. de caractere S
• Selecția simultană
- selecționează simultan toate caracterele cuprinse într-o
indice – o cifră care exprimă valoarea globală a
animalului - un anumit număr de generaţii, până când a
atins nivelul dorit.
Efectul selecției (Δg)
• Δg = h2 x i sau Δg = h2x i / j
- diferența de selecție (i),
- heritabilitatea h2

- intervalul între generații (j).

Efectul selecției când se urmăresc

mai multe caractere?

1/ 𝑛
Efectul
selecției (Δg)
• proporția animalelor
selectate (Rm% și
Rf%)
• Mediile performanțelor
(Xm și Xf)
• diferența selecției (im
și if) = diferența față
de media populației
(X)
Estimarea valorii de ameliorare

A = h2 (Pi - Pc) unde:

• A = valoarea de ameliorare
• Pi = producţia candidatului selecţionat;
• Pc = producţia medie a contemporanilor.

• h2 = coeficientul de heritabilitate al caracterului

selecţionat.
Modalități de ameliorare
• Montă
• IA
• MOET
• MOET Juvenil
• JIVET
• Clonare
• …QTL, SMA, OMG OMIX-uri
Montă vs. IA
Montă vs. IA+MOET
Teh. reproducției vs.
efectul selecției
g = i x h2
Tipuri de selecție
• Selecţia pe baza performanţelor proprii
• Selecţia pe baza valorii ascendenţilor
• Selecţia pe baza rudelor colaterale

• Selecţia pe baza performanţelor descendenţilor

• Selecţia prim metodologia BLUP
S. pe baza performanţelor proprii
S. pe baza performanţelor proprii
S. pe baza valorii ascendenţilor
S. pe baza valorii ascendenţilor vs…..
S. pe baza valorii rudelor
colaterale
S. pe baza valorii
descendenților/descendentelor
 S. pe baza performanţelor
descendenților
GRATARUL EREDITATII
*
9000
* * *
8000
* *
* *** *
7000
*
* *** *
6000
** *** *
Producţia fiicelor

** ** * *
5000
**
4000
4000 5000 6000 7000 8000
Producţia mamelor
 Alegerea celor mai buni gentori
TIPIZARE „SNP” ANIMALE!

1920-1970 1971-2000 2001-

• Daughter-Dam • Liniar models  Least Squares
Estimation of SNP
Comparisons (Single Nucleotide
• Sire models
Polymorphisms) Effects
• Selection Index
• Animal models (BLUP)  Genome Wide Selection
• Contemporary  BLUP with Unequal
Comparisons • International model Ratios
• Regressed Least • Multiple traits  …
Squares • Test day Models
• Survival Models
BLUP
Best Linear Unbiased Prediction
 BLUP
Best Linear Unbiased Prediction

yijk=µ+Fi+Tj+eijk
21µ+6F1 +10F2 +5F3 +8T1 +7T2 +6T3 = 180.158 suma tuturor observațiilor;

6µ +6F1 +0F2 +0F3 +3T1 +2T2 +1T3 = 49.680 suma obs. pentru ferma 1;

10µ+0F1 +10F2 +0F3 +3T1 +2T2 +5T3 = 85.071,1 suma obs. pentru ferma 2;

5µ+0F1 +0F2 +5F3 +2T1 +3T2 +0T3 = 45.407,4 suma obs. pentru ferma 3;

8µ+3F1 +3F2 +2F3 +8T1 +0T2 +0T3 = 62.490,3 suma obs. fiicelor taurului 1;

7µ +2F1 +2F2 +3F3 +0T1 +7T2 +0T3 = 68.224,2 suma obs. fiicelor taurului 2;

6µ+1F1 +5F2 +0F3 +T1 +0T2 +6T3 = 49.444 suma obs. fiicelor taurului 3;
BLUP
Best Linear Unbiased Prediction
BLUP
Best Linear Unbiased Prediction
BLUP
Best Linear Unbiased Prediction
BLUP
Best Linear Unbiased Prediction
BLUP
Best Linear Unbiased Prediction

* T3
8422 * T2
* T1 9265
8040

8579
AMELIORARE
selecție vs. încrucișare

In funcţie interes și
de…valoarea h2

• h2 mare > 0,4 - selecție, selecție,

selecție ( efect aditiv);
• h2medie > 0,2-0,4 - selecție,
selecție, încrucișare;
• h2mică < 0,2 - încrucișare,
încrucișare, ..poate selecție (efect
neaditiv).
 Ameliorarea prin încrucișare

• efectul heterozis reprezintă diferenţa dintre valoarea

caracterelor la hibrizi faţă de media raselor parentale

(AB + BA)/2 + (A + B)/2

EH % = x100
(A + B)/2

• EH% - efectul heterozis exprimat în procente;

• AB – media caracterelor la hibridul rezultat din tată de rasa A şi mamă din
rasa B;
• BA – media caracterelor la hibridul rezultat din tată de rasa B şi mamă din
rasa A;
• A şi B = media caracterelor la cele două rase parentale
Tipuri de heterozis
• Individual – la generația hibrida
• Maternal – la femele
• Paternal – a masculi
Heterozisul individual
• apare la produsul final de încrucişare şi reprezintă
deviaţia performanţelor metişilor de la media
performanţelor raselor pure obţinută ca urmare a
creşterii heterozigoţiei şi a interacţiunii epistatice a
gameţilor raselor parentale
P. de carne – F. culard
Avantajele hiperplaziei musculare

95
96
Heterozisul matern
• apare la femelele hibride şi, de regulă, se manifestă prin
creşterea numărului de embrioni cu 7%, a prolificităţii cu
7-10%, a numărului de purcei la înţărcare cu 20%, a
greutăţii purceilor la naştere cu 8% şi a capacităţii de
alăptare cu până la 20%.
Heterozisul patern
• se manifestă la taţii hibrizi şi se defineşte prin
superioritatea valorică a caracterelor metişilor masculi.
Acesta se manifestă la caracterele legate de calitatea
materialului seminal, libidou, longevitate etc
Tipuri de ameliorare selectivă:
Hibridizare: este procesul de încrucișare a
doua organisme diferite cu scopul de a
pune la un loc ceea ce au mai bun la
cele două organisme

+
Hibridizare interspecifică:

+ = Hibrid

armăsar măgăriță catâr

mare, rapid, mic, încet, puternic,calm
excitabil calm rezistent
Hibridul este mai puternic și mei rezistent
decât părinții săi: VIGOAREA HIBRIDĂ
 Încrucişări de ameliorare
P ♂ Rasă locală x ♀Rasă perfecționată
F1 ♀♀ şi ♂♂ hibrizi
♂♂ hibrizi sunt eliminaţi de la reproducţie
♂ Rasă perfecționată x ♀ Hibrid
F3 ♀♀ şi ♂♂ hibrizi
♂♂ hibrizi sunt eliminaţi de la reproducţie
♂ Rasă perfecționată x ♀ Hibrid
• Încrucișarea de
transformare - IV
• încrucișare de absorbție >IV
• Încrucişarea de infuzie
• Încrucişarea pentru
formarea de rase noi
• Încrucişarea de întoarcere
• Incrucișari industriale
Încrucișări industriale:
• Încrucișarea simplă
• Încrucișarea de reîntoarcere (revenire, back-crose)
• Încrucișarea triplă rotaţională

• Încrucișarea cvadruplă
Încrucişarea alternativă între
două rase
• împerecherea alternativă a femelelor hibride din fiecare
generaţie cu masculi în rasă pură aparţinători uneia din
cele două rase participante

• Ex: Marele Alb x Landrace

Încrucişarea alternativă între
două rase

După opt generaţii efectul heterozisului se reduce la 67%

 Încrucișarea de întoarcere
(de revenire sau back-cross)
• exprimă heterozisului la scrofiţele F1 (Landrace x Marele Alb)
• F1 se manifestă 100% heterozisul pentru prolificitate,
• la produșii R1 apare ½ din heterozisul pentru creştere şi
dezvoltare, deoarece vierul întâlnește 50% sânge străin la
scrofițele hibride F1
 Încrucişarea triplă de
rotaţie
• se utilizează trei rase, din care doar una este una paternă.
• vierii în rasă pură se succed în aceeaşi ordine.
 Efectul heterozisului la
încrucișarea triplă de rotație
Specificare Generaţia
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Participarea procentuală a raselor în genofondul scrofiţelor hibride
rasa A 50 25 62,5 31,3 15,6 57,8 28,9 14,5 57,2 28,6
rasa B 50 25 12,5 56,3 28,1 14,1 57,0 28,5 14,3 57,1
rasa C 0 50 25,0 12,5 56,3 28,1 14,1 57,0 28,5 14,3

% aşteptat din heterozis pentru prolificitatea scroafelor şi creştere-dezvoltare a purceilor

purcei /scroafă 0 100 100 75,0 87,5 87,5 84 85,9 85,9 86,0
creştere-dezvoltare 100 100 75,0 87,5 87,5 84 85,9 85,9 86,0 85,7
. Încrucişare triplă statică
Încrucişare statică între patru
rase
 Încrucișare statică între patru
rase
Rezultatele aplicării unor scheme de încrucişare statică între trei rase

Diferenţele dintre media raselor

vieri din metişi suprafaţa

Scrofiţe capacitatea
prima destinaţi nr. purcei spor mediu ochiului
metise F1 de alăptare
rasă sacrificării înţărcaţi zilnic (g) muşchiul lungul
(kg)
dorsal

DxL MA Ma x (DxL) - 0,32 - 4,11 + 0,91 -

HxMA L L x (HxMA) - 0,13 - 2,05 + 0,55 -

DxMA D D x (DxMA) + 0,28 + 1,00 + 0,36 + 1,30

MaxL D D x (MaxL) + 0,25 + 0,44 + 0,83 + 6,70
 Hibrizi tetra rasiali

Rezultatele înregistrate la metişii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale

Lan- Marele Hamp- Hibrid

Specificare Duroc
drace alb shire (HxD)x(MaxL)

Fecunditate 52,54 66,00 75,00 57,14 82,60

Prolificitate 9,40 9,61 7,40 6,66 10,22
Capacitate de alăptare (kg) 39,84 38,53 30,70 30,57 41,66
Purcei înţărcaţi 7,96 6,97 5,90 5,43 8,42
Spor mediu zilnic în perioada 91-182 zile (g) 762 735 807 692 779
Proporţia de carne în carcasă (%) 73,67 72,83 73,20 77,40 72,36

Suprafaţa ochiului muşchiului lungul dorsal (cm2) 35,94 32,37 34,01 40,35 39,29

Greutatea lotului de purcei de la o scroafă la vârsta de

742 607 557 452 798
182 zile (kg)

Carne (fără grăsime) rezultată din sacrificarea de purcei

423 346 322 270 455
la vârsta de 182 zile (kg)
 Expected % Heterosis
Trait Individual Maternal
Kidding % 3.4 6.6
Adaptability 1.7 2.0
Birth wt. 2.7 1.6
Lbs. kid/doe 8.5 14.8
Wean Wt. 4.7 4.2
 % of Maximum Heterosis
realized in different crossbred
percentages
Crossbred % % Max. Heterosis
50: 50 100
50 : 25 : 25 100
9/16 : 7/16 87.5
3/8 : 5/8 75
5/16 : 11/16 62.5
75 : 25 50
3/16 : 13/16 37.5
7/8 : 1/8 25
Rase compozite
 Heritabilitate (h )
2
= măsura in care un caracter raspunde selectiei

Reproductie Scăzută
fecunditate,etc.

Producții Moderată
creştere

Devoltare Mare
c. ale carcasei
 Use Trait Qualities

Heritability Heterosis

Reproduction LOW HIGH

(fertility)

Production MODERATE MODERATE

(growth)

Product HIGH LOW

(carcass)
OMIX-uri
 History of Genomics

➢ 1911-The gene map of Drosphila by Alfred Sturtevant.

➢ 1930s-Molecular Biology begins.
➢ 1965-Margaret Dayhoff's Atlas of Protein Sequences
➢ 1970-Sequencing techniques by Fredirick Sanger
➢ Three disciplines Genetics, Molecular biology and
Bioinformatics converged in 1980s and 1990s -Genomics
QTL Analysis
❖ In the 1990s starts QTL analysis in in farm animals
 Marker Assisted Selection
(MAS)
1-Detect one or several QTLs
2-Fine mapping
3-Find the gene responsible
4-Introgression
 Genomic Breeding
In 1990 Human Genome project started and in 2003 human
genome was published. This was followed by sequencing of
farm animal genomes
Species Year
Dog (Canis Familiaris) 2003
Chicken (Gallus Gallus) 2004
Cat (Felis sylvestris) 2006
Sheep (Ovis Aries) 2008
Cattle (Bos taurus) 2009
Horse (Equus caballus) 2009
Pig (Sus Scrofa) 2009
Selecția și predicția genomică
Selecția și predicția genomică
Selecția și predicția genomică
Inginerie genetică vs. ameliorare:

Ingineria genetică Ameliorarea solicită

necesită modificarea reproducerea
genelor pentru a naturală pentru
obține caracterul obținerea
dorit. caracterului dorit
 EPILOG
•
- secolul al XIX-lea Settegast, Sanson şi
Ch. Darwin, Mendel
- secolul XX - descoperirea structurii ADN-
ului
- sec. XX şi începutul sec. XXI -
reducţionismul ştiinţific – hărţi genetice,
biotehnologii, manipularea genomului,
transgeneza, clonarea reproductivă şi
nonreproductivă
•
 Dolly şi Bonny
Primul animal clonat şi născut pe
23 februarie 1997 şi Bonny, primul
produs al clonei Dolly.

•
organisme GM sau non GM ?
opţiune sau alegere?
 Clonarea - problemă de ETICĂ

• Se încalcă principiul bioetic al beneficienţei ?

… de vreme ce clonarea poate fi realizată, pasul care apare este cel

legat de clonarea omului; pericolul „beneficiilor clonării” este
accesibilitatea diferenţiată a acestei tehnici care depinde esenţial de
posibilităţile financiare. Clonarea la om ar permite celor bogaţi să
aleagă pentru progeniturile lor acele combinaţii de gene care le-ar
conferi superioritate (intelectuală, a stării de sănătate, longevităţii
etc.), aspect care accentuează discrepanţa dintre bogaţi şi săraci.
 Clonarea - problemă de ETICĂ sau
de ALEGERE?

•
… naşterea primului copil clonat a
fost anunţată ca fiind un
eveniment deja produs într-o ţară
arabă …
Ameliorarea problemă de
ETICĂ sau de ALEGERE?

… “secolul XXI va fi
religios sau nu va fi deloc
André Malraux
(1901 - 1976 )
MULTUMESC!