TEHNICA GREEDY

• NOTIUNI GENERALE

 Este o metodă generală de elaborare a algoritmilor. În esenţă ea se aplică problemelor în care se dă o

mulţime A conţinând n date de intrare cerându-se să se determine o submulţime B a sa care să
îndeplinească anumite condiţii pentru a fi acceptată. Cum în general există mai multe astfel de mulţimi,
se dă şi un criteriu conform căruia, dintre submulţimile acceptabile (numite soluţii posibile), se alege
una singură (numită soluţie optimă) ca rezultat final.
Soluţiile posibile au următoarea proprietate: dacă submulţimea BA este o soluţie posibilă şi CB,
atunci şi C este o soluţie posibilă. Vom presupune că mulţimea vidă este întotdeauna o soluţie posibilă.
Metoda Greedy tratează acest tip de probleme în două moduri care urmează aceeaşi metodă dar
diferă doar prin ordinea de efectuare a unor operaţii
• APLICARE
Exemplu:
Se dă o mulţime A cu N elemente şi se cere să se determine o submulţime A sau B
care satisfaceanumite restricţii. Această submulţime se numeşte
soluţie posibilă.
Se cere să se determine o soluţie posibilă care fie să maximizeze fie să minimizeze o anumită
funcţie obiectivdată. Această soluţie posibilă se numeşte soluţie optimă.
MetodaGreedylucrează în paşi astfel:
1.se iniţializează mulţimea soluţiilor (B) la mulţimea vidă (B=Φ)
2.la fiecare pas se alege un anumit elementx ∈A(cel mai promiţător element la momentulrespectiv) care poate conduce la o solutie optimă la pasul i ;
3.se verifică dacă elementul ales poate fi adăugat la mulţimea soluţiilor; dacă da atunci va fiadăugat şi mulţimea soluţiilor devine
B=B∪{x }
. Dacă un element se introduce în mulţimeaB
, el nu va finiciodată eliminat de acolo. Dacă se alege un element dinAcare nu se poate adăuga mulţimiiB,
el nu semai testează ulterior;
4.procedeul continuă astfel, repetitiv, până când au fost determinate toate elementele dinmulţimea soluţiilor În rezolvarea problemelor, de multe ori este
utilă ordonarea mulţimiiAînainte ca algoritmul propriu-zis să fie aplicat.
 • TIPURI DE PROBLEME

TIPURI DE PROBLEME PENTRU ALGORITMII GREEDY SUNT:

-CELE MAI MARI 2 NUMERE RESPECTIV CELE MAI MICI DINTR-UN SIR DE NUMERE INTREGI PANA LA
INTALNIREA VALORII 0.
-PLATA UNEI SUME IN MONEDE DE MAI MULTE TIPURI
-PROBLEMA MENIURILOR
-PROBLEMA RESTAURANTULUI
-PROBLEMA RUCSACURI (TRANSPORTUL UNEI GREUTATI IN FUNCTIE DE UN ANUMIT COST)
 • PROBLEME
Program P1;
Var n, a1, a2, c:Integer;
Begin
a1:=-MAXINT; (initializam primele 2 numere si n cu o constanta predefinita)
a2:=-MAXINT;
n:=-MAXINT;
While n<>0 Do Begin
If (n>a1) Then a1:=n; (daca numarul n este mai mare decat primul cel mai mare numar atunci maximul este
n)
If (a2<a1) Then Begin
c:=a1;
a1:=a2;
a2:=c; end; (interschimbare)
Readln (n); end;
Writeln (‘a1, ‘ ‘,a2’);
. end.
Program p2; Write (‘ cand incepe sa fie servit si cand Begin
Type benz=record a terminat alimentarea: ‘); Write (‘posibilii clienti, in ordine: ‘);
ins, sfs:integer; for i:=1 to n Do ultim:=1;
ord:integer; end; Write (‘(‘v[i].ins,’,’,v[i].sfs, ‘,’,v[i].ord’)’); nr:=1;
Var v:array [1..100] of benz; Writeln; end; Write (v[i].ord, ‘ ‘);
n, ultim, nr:integer; Procedure sortare_clienti; for i:=2 to n do
Procedure citire_clienti; Var i,j:integer; if (v[i].ins>v[ultim].sfs) then
Var hh, mm, i:integer; t:benz; begin
begin Begin Write (v[i].ord, ‘ ‘);
Write (‘n= ‘); Readln (n); for i:=1 to n-1 Do ultim:=i;
for i:=1 to n do begin for j:=i+1 to n Do nr:=nr+1;
Write (‘Clientul cu nr. ‘,i,’cand este if (v[j].sfs<v[i].sfs) then end;
servit? (ora si minutul)’); Begin Writeln (‘in total se pot alege
Readln (hh, mm); t:=v[i]; v[i]:=v[j]; maxim’,nr, ‘clienti’);
v[i].ins:=hh*60+mm; for j:=i+1 to n Do begin
Write (‘clientul cu nr ‘, i, ‘ cand a if (v[j].sfs<v[i].sfs) then citire_clienti;
terminat alimentarea ? ‘); Begin afisare_clienti;
Readln (hh, mm); t:=v[i]; v[i]:=v[j]; sortare_clienti;
v[i].sfs:=hh*60+mm; v[j]:=t; end; end; afisare_clienti;
v[i].ord:=i; end; end; Procedure alg_greedy; alg_greedy;
Procedure afisare_clienti; var i:integer; END.
Var i:integer;
Begin
Program P3; v[j]:=temp; for i:=1 to n do
type teatru=record end; write (‘(‘,v[i].ins,’,’,v[i].sfs,’,’,v[i].ord,’)’);
ins, sfs:integer; (ora de inceput si de sfarsit a Procedure citire_piese; writeln;
unui spectacol calculata in minute scurse fata de Var hh,mm,i:integer; end;
miezul noptii) begin Procedure algo_greedy;
ord:integer; (numarul de ordin al spectacolului) Write (‘Numarul de piese de teatru n= ‘); Readln Var i:integer;
end; (n); Begin
Var v:array [1..30] of teatru; for i:=1 to n do begin Write (‘Piesele posibile, in ordine: ‘);
n, ultim, nr:integer; (n=numarul de spectacole, Write (‘Piesa cu nr ‘,i, cand incepe? (ora si ultim:=1; nr:=1;
in variabila ultim avem in permanenta ultimul minutul)’); write (v[i], ‘ ‘);
spectacol selectat, nr=numarul maxim de Readln (hh,mm); for i:=2 to n do
spectacole) v[i].ins:=hh*60+mm; If (v[i].ins>v[ultim].sfs) then
Procedure sortare_piese; Write (‘Piesa cu nr ‘,i, cand se termina? (ora si Begin
Var i,j:integer; minutul)’); Write (v[i].ord, ‘ ‘);
temp:teatru; Readln (hh,mm); ultim:=i;
Begin v[i].ins:=hh*60+mm; nr:=nr+1; end;
For i:=1 to n-1 do v[i].ord:=i; Writeln (‘In total se pot alege maxim’,nr,’ piese’);
for j:=i+1 to n do end; end; end;
if v[j].sfs<v[i].sfs then Procedure afis_piese; Begin
begin Var i:integer; citire_piese;
temp:=v[i]; Begin afis_piese;
v[i]:=v[j]; Write (‘Inceputurile si sfarsiturile pieselor in minute sortare_piese;
scurse de la miezul noptii: ‘); afis_piese;
algo_greedy;
end.
program Rucsac; WriteLN('Am ordonat . . .');
const max=5; for i:=1 to n do
var C,G,X: array [1..max] of Real; WriteLN('C[',i,']=',C[i] :5:2,
n,i,j:Integer; GG,GGr,aux:Real; 'G[',i,]=' G[i] :5:2,
begin ' ‘,C[i]/G[i] :5:2);
Write(Nr. obiecte = '); GGr:=GG; i:=1;
ReadLn (n); While (i<=n) do
For i:=1 to n do if GGr > G[i] then
begin begin
Write ('C[',i,']='); X[i]:=1;
ReadLN (c[i]); GGr:=GGr-G[i]; i:=i+1
Write ('G[',i,']='); end
ReadLn (G[i]); else
end; begin
Write('Greut. max. = '); X[i]:=GGr/G[i];
ReadLn (GG); For j:=i+1 to n do X[j]:=0
for i:=1 to n-1 do I:=n+1
for j:=i+1 to n do end;
if C[j]/G[j]>C[i]/G[i] then for i:=1 to n do
begin WriteLn (‘X[‘,I,’]=’X[i] :5:2);
aux:=C[j]; C[j]:=C[i]; ReadLn
C[i]:=aux; aux:=G[j]; end.
G[j]:=G[i]; G[i]:=aux;
• Program V3P7_02; var nb:integer;
type tablou=array[1..3,1..7] of integer; begin
var s,ss,i : integer; a:tablou; f:text; i:=7;
{In primul rind al tabelului vom pastra nominalul while (i>=1) and (sa>0) do
bancnotelor} begin nb:=sa div a[1,i];
{In al doilea rind - numarul bancnotelor citite din if nb<>0 then if nb>= a[2,i]
fisier} then a[3,i]:=a[2,i]
{In al treilea rind - numarul bancnotelor obtinute la else a[3,i]:=nb;
schimb} sa:=sa-a[3,i]*a[1,i];
Procedure Afisare(sa:integer); i:=i-1;
begin writeln('suma ',s); end;
if sa<>0 end; { calcul }
then writeln('nu poate fi transformata cu bancnotele begin
date ') a[1,1]:=1; a[1,2]:=5; a[1,3]:=10; a[1,4]:=50;
else a[1,5]:=100; a[1,6]:=200; a[1,7]:=500;
begin writeln('se plateste cu urmatoarele bancnote'); assign (f,'bani.in'); reset(f);
for i:=1 to 7 do for i:=1 to 7 do readln(f,a[2,i]);
if a[3,i]<>0 write ('introduceti suma de lei S ');readln(s);
then writeln('bancnote de ',a[1,i]:6,' sau folosit ss:=s; calcul(ss); Afisare(ss);
',a[3,i]); end.
end
end; { Afisare }
Procedure calcul(var sa:integer);
CONCLUZII:

UN ALGORITM GREEDY VA FUNCŢIONA ASEMĂNĂTOR MODULUI DE GÂNDIRE

AL UNUI OM LACOM: VA CONSUMA ELEMENTE DINTR-O ANUMITĂ SECVENŢĂ,
DE FIECARE DATĂ LUÂND ACEL ELEMENT, CE SE POTRIVEȘTE CEL MAI BINE
CU UN ANUMIT CRITERIU, FĂRĂ A PRIVI ÎN PERSPECTIVĂ. DEȘI PRIMA
IMPRESIE AR FI CĂ ACEASTĂ ABORDARE ESTE UNA GREȘITĂ, DATORITĂ
CONOTAŢIEI CUVÂNTULUI LACOM, TOTUȘI UNEORI ALGORITMII DE ACEST
TIP POT DUCE LA SOLUŢII SIMPLE ȘI EFICIENTE.