,,Spune cum face”

Descrierea activităţii
Materiale folosite: jetoane reprezentând diferite animale: câinele, pisica, oaia,
calul,
gâsca, cocoşul, raţa, vaca, albina, etc., un săculeţ în care sunt aşezate jetoanele.
Copiii sunt aşezaţi în cerc pe scăunele. Săculeţul cu jetoane va tece de la un
copil la
altul până la semnalul ,,Stop” adresat de către învăţătoare. Copilul la care a ajuns
săculeţul va scoate un jeton, va recunoaşte animalul, îl va denumi şi va imita
glasul
acestuia. Apoi toţi copiii, în cor, imită glasul animalului şi execută mişcări
corespunzătoare acestuia. Săculeţul porneşte din nou şi jocul continuă.
Pentru complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor: copiii ascultă
onomatopeea înregistrată pe CD , reprodusă de către învăţătoare sau de către
un copil.
Un copil alege jetonul potrivit animalului al cărui glas l-a auzit şi-l reproduc
individual sau
în colectiv.
Jocul “Spune cum face” este un foarte bun exerciţiu de relaxare.
Activitatea se poate încheia cu unul din cântecele “Sunetele animalelor” sau
“Graiul animalelor” însoţit de o prezentare Power Point.
6263
GHICI PERSONAJUL LA CARE M-
AM
GÎNDITScopurile: Consolidarea cunoştinţelor
despre textele
studiate.
Dezvoltarea priceperii de a descrie un
personaj literar;
a imaginaţiei şi a vorbirii expresive.
Regulile: Pentru descriere se aleg personaje din
poveştile
cunoscute de către toţi copiii.
Descrierea trebuie să fie
corectă, personajul trebuie caracterizat
multilateral. „
Atotştiutorul” are dreptul să se apropie de
copii ( să
intre în odaie ) numai atunci, cînd e
chemat.
Material didactic : Diferite cărţi cu poveştile
cunoscute ori tablouri
pe care sunt reprezentaţi eroii din
textele îndrăgite.
Desfăşurarea jocului :
Copiii se aşează pe scăunelele aranjate în
semicerc,
educatoarea în faţa lor pe un scaun înalt. Cu
ajutorul
unei numărători se alege copilul „atotştiutor ” El
iese din
odaie sau se ascunde într-un colţ după paravan. În
lipsa
lui educatoarea se înţelege cu copiii, ce personaj şi
din
care poveste ( povestire ) v-or descrie şi hotărăsc
ce o să
spună despre dînsul. Apoi îl invită pe „ atotştiutor ”
care,
la rîndul său, îşi alege ( numeşte ) colegul ce
trebuie să
descrie personajul. După ce ghiceşte,
„ atotştiutorul ”
trece la loc, iar copiii aleg altul şi jocul continuă
( se
repetă de 5-7 ori ).
Notă : Copiii v-or descrie următoarele personaje:
Păcală, Capra,
CĂLĂTORIE ÎN ŢARA
POVEŞTILOR
Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor despre
poveştile
cunoscute;
dezvoltarea imaginaţiei, a atenţiei auditive,
a memoriei,
a priceperii de a repovesti un fragment
din povestea
cunoscută; formarea vorbirii expresive, a
limbajului
coerent.
Regulile : Conducătorul jocului îi include pe
jucători în
situaţia
dintr-o poveste cunoscută, numeşte eroii,
repovesteşte o
situaţie. Copiii recunosc eroii, povestea.
Doritorul
repovesteşte un fragment. Învinge acel
copil, care şi-a
amintit mai multe poveşti. Povestitorul
poate folosi şi
materiale ilustrative.
Material didactic : Căciuliţe – măşti, elemente
ale
costumelor eroilor din poveşti, ilustraţii pe care
sunt
reprezentate diferite
scene din poveşti, cărţi ilustrate.
Desfăşurarea jocului: Copiii se aranjează în rînd
unul după altul. La cuvintele
educatoarei „ plecăm în ţara poveştilor ” – merg unul după
altul,
se gîndesc la o poveste oarecare. La cuvîntul „ am ajuns ”
se
aşază pe scăunelele aranjate în semicerc. Cu ajutorul unei
numărători se alege conducătorul jocului. El trebuie să-şi
amintească o poveste şi să-i includă pe jucători în situaţia
poveştii date ( să numească eroii, locul unde s-a petrecut
acţiunea ). De ex: Am ajuns în pădure, e vară, cald, o zi
senină.
Văd o capră, care stă de vorbă cu ieduţii ei. Ce poveste
este?
Cine vrea să povestească un fragment din această
poveste. Jocul
se repetă de 5-6 ori. De fiecare dată ei se ridică de pe
scăunelele şi pleacă în călătorie. Copiii pot povesti şi alte
fragmente:
1. Văd pe malul unui iaz. Apa îi îngheţată.
Pe drum, departe se vede un car cu boi,
ce se îndepărtează de iaz, la marginea
drumului stă o vulpe, care înfulecă peşte,
iar lîngă ea stă un urs. Oare, despre ce
discută ei?
2. Văd o masă. Lîngă ea 3 scaune: unul
mare, altul mijlociu, al treilea mic. Pe
masă 3 căni, una mare, alta mijlocie, iar
a treia micuţă. La masă stă o fetiţă
rătăcită, o cheamă Maşa. În care poveste
am poposit? Cum se numeşte ea? Ce s-a
Trăistuţa cu poveşti Obiective:
Vereficarea cunoştinţelor copiilor despre poveştile
lui
I.Creangă. Dezvoltarea gustului pentru lectură.
Dezvoltarea
capacităţii de a face o caracteristică eroilor din
poveşti.
Materiale:
Trăistuţa cu ilustraţii din poveşti.
Desfăşurarea jocului:
Din timp este pregătită trăistuţa cu ilustraţii din
poveştile lui
I.Crea-ngă: „Capra cu trei iezi”, „Punguţa cu doi
bani”, „Ursul
păcălit de vulpe”, „Fata babei şi fata moşneagului”,
etc. Sunt
invitaţi doi copii – unul va scoate ilustraţia din
trăistuţă, iar al
doilea va trebui să răspun-dă la întrebări:
- Din ce poveste face parte ilustraţia?
- Cine a scris-o?
- Ce moment al poveştii reprezintă?
- Care eroi sunt pozitivi? Prin ce tea captivat?, etc.
Cîştigător este considerat copilul care a răspuns
corect la
Povestea în cerc
Obiective:
Exersarea copiilor în reproducerea operelor
literare, în
alegerea intonaţiei. Educarea simţului de
răspundere, stimă
faţă de colegi.
Desfăşurarea jocului:
În faţă sunt invitaţi 5-6 copii. Ei se aranjează în
cerc.
Educătoarea le prezintă o ilustrată dintr-o poveste,
povestire.
Primul începe să poves-tească, al doilea trebuie să
continue,
etc. Toţi împreună trebuie să rep-roducă opera
literară. Dacă
un copil se gîndeşte prea mult, el iese din joc şi
activitatea lui
nu este apreciată. Sunt menţionaţi copiii ce au re-
uşit repede
şi citeţ să repovestească opera.
Variantă:
Jocul poate fi organizat în baza audierii la casetofon
a unui
epizod dintr-o poveste, povestire, iar copiii vor
continua-o.
Varianta II:
Copiii au la dispoziţie seturi de jucării pentru
teatrele de
masă pen-tru poveştile cunoscute deja. La
solicitare aleg
SĂ PROTEJĂM NATURA
Scopul:Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu
normele de
comportare specifice asigurării şi protejării naturii.
 Formarea deprinderii de a culege date necesare în
scopul informării
pe o temă dată.
 Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care
denumesc
antonime.
 Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai
expresiv un cântec
cunoscut.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările
acestora
asupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui). Alegerea unor
cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în
propoziţii.
 Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut.
REGULI DE JOC:
Răspunsurile bune sunt aplaudate, cele greşite sunt
corectate de
colegi.
Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Grupa va fi împărţită în două subgrupe, fiecare să le aşeze
pe care
trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii:
- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni
de îngrijire a
mediului(sădirea pomilor, adunarea şi aruncarea
gunoaielor în locuri
special amenajate, etc.)
- pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni
de
deteriorare a mediului:(tăiere pomilor, foc în pădure,
aruncarea
gunoaielor pe jos).
După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu
întreaga grupă
dacă au fost corect aşezate. Câştigă echipa care nu a
făcut nici o
greşeală .
VARIANTĂ:
Elevii au două albume:
1. Să ocrotim natura.
2. Nu distrugeţi natura.
Anterior planificării şi desfăşurării jocului, elevii au drept
sarcină de a
decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni
ale omului
asupra mediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în
albumul la care
crede că se potriveşte, motivând alegerea.
În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de
limbaj: li se
vor
spune elevilor cuvinte, iar ei vor găsi opusul lui
(antonimul) şi va
formula propoziţii cu cele două antonime.
Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să
pună elevii în
situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune
asupra
mediului: una
benefică şi alta dăunătoare.
Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – rău etc.
În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut
în care este
evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: ,,Frumoasă-i
strada
noastră ’’.
UNDE TRĂIEŞTE FIECARE
VIEŢUITOARE
SCOPUL: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor
despre natură;
 Consolidarea deprinderilor de orientare.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc
diferite
vieţuitoare şi
formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.
MATERIAL DIDACTIC:
 coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin
îndoirea în
sus a
hârtiei
 cartonaşe cu imagini reprezentând diferite
vieţuitoare(animale,
păsări etc.)
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se
aşează pe catedră. Un elev vine la catedră, ia un cartonaş,
îl priveşte şi
denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine, apoi se
aşează în
dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al
animalului
respectiv. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia.
Se face
aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din
cele două)
pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi
unul pentru
formularea propoziţiilor).
Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare
şi
locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă
răspund
bine, li se mai acordă doar un punct.