Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar

MOTTO:
Iubirea de aproapele sporește exponențial calitatea educației.

PROBLEMATICA EDUCAȚIEI CONTEMPORANE

2

Suntem într-o dinamică a schimbărilor repetivă haotic sau ciclic și aproape continuu ne
confruntăm cu vreun obstacol ori vreo provocare voită ori intempestivă și ne întrebăm:
Pot să-i fac față?
Răspunsul îl deține fiecare, după cât este de sigur pe avuția spirituală configurată în:
calitățile, cunoștințele și informațiile, priceperile, deprinderile și aptitudinile, atitudinile și
comportamentele, abilitățile și competențele verificate existențial, în harul prin care cheamă,
menține, stimulează și seamănă învățarea.
Sistemul propriu învățământului primar se bazează, cum este firesc, pe cel preșcolar. Ca
dascăl de primar, este nevoie să cunoateți finalitățile specifice ciclului anterior și să depuneți
eforturi – alături de fiecare elev, ca el să vină ușor și sigur, cu încredere și convingere spre
învățământul obligatoriu, astfel încât, elevul să ajungă să treacă peste cinci ani a doua punte a
vieții, cea spre ciclul gimnazial.
Menținem jocul și activitatea ludică ca să susținem zâmbetul și râsul motivațional al
copilului care tot „strigă” dascălului: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!.
Pentru aceasta, reușim să propunem sarcini potrivite capacităților fiecărui elev? Știm să
pendulăm subtil între procesul învățării ca verb și ca substantiv? Adică, avem în vedere că
învățarea presupune acțiune – implicarea în activități practice asemenea experiențelor de viață
cotidiană, dar și denumirea/desemnarea noțiunilor, prin memorarea noțiunilor a cunoștințelor
de sprijin?
Toate acestea se formează, se învață accesând gradual procesul de învățământ.

1. PLANUL-CADRU
Ne-am oprit în cursul trecut la planurile cadru specifice ciclului primar.
La ANEXA 1 din Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 3371 din 12.03.2013 avem
dispunerea orelor pe arii curriculare, discipline și clase.
Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr
1
 Luăm ca reper Planul-cadru de învățământ pentru învățământul primar, specific
școlilor de masă, astfel:

Clasa
Arii Discipline P I II III IV
Limba și literatura română *1 5 7 6 5 5
Limbă și comunicare Limba modernă 1 1 1 2 2
Matematică *2 3 3 4 4 4
Matematică și științe Științe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om și societate Educație civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educație fizică, Educație fizică 2 2 2 2 2
sport și sănătate Joc și mișcare - - - 1 1
Muzică și mișcare 2 2 2 1 1
Arte Arte vizuale și abilități
Tehnologii practice 2 2 2 2 1
Consiliere și orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia școlii (discipline opționale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

NOTĂ: *1 - La clasele de debut, disciplina aceasta se va numi Comunicare în limba română

*2 – La aceleași clase de debut (pregătitoare, I și a II-a) studiul este integrat în
disciplina Matematică și explorarea mediului

Clasele ciclului primar au fiecare câte un profesor principal (învățătorul/ institutorul/

profesorul pentru învățământ primar) care cuprinde la nivelul postului său cele mai multe ore
dintre cele hotărâte în septembrie (minimum sau maximum de la clasa respectivă), după ce se
deduc orele repartizate specialităților (limba modernă, religia, educația fizică și sport, etc.).
Până la finalizarea clasei a IV-a, se dorește configurarea unui nivel elementar de
performanță în formarea competențelor de bază, precum:

Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr

2
 Utilizarea modalităților de comunicare, în limba română, în limba maternă și în cel puțin
o limbă străină, într-o varietate de situații;
 Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoașterii și a
instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte școlare,
extrașcolare și profesionale;
 Integrarea, participarea activă și responsabilă la viața socială;
 Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educației pe tot parcursul vieții;
 Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile și comportamentele;
 Manifestarea creativității și a spiritului inovator;
 Managementul vieții personale și al evoluției în carieră;

Există și o procedură pe care cadrul didactic o urmează în aplicarea planului-cadru

specific clasei sale:
a) realizarea schemei orare pornindu-se de la explicitarea orelor alocate trunchiului
comun;
b) adăugarea orelor opționale stabilite, printr-o procedură distinctă, pentru CDȘ.
Menționăm că obligativitatea existenței unui opțional aparține strict clasei, adică și
celorlalte specialități, și nu cadrului didactic principal, cu încadrarea legală în plaja oferită
prin ordinul ministerului.

2. PROGRAMELE

Alăturate documentelor de mai sus sunt programele școlare pentru fiecare dintre
disciplinele din planul-cadru al fiecărei clase, aprobate prin:
- Ordinul nr. 3418/2013 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul
primar, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a;
- Ordinul nr. 5003/02.12.2014 privind aprobarea programelor şcolare pentru învățământ
primar, clasele a III-a şi a IV-a

Orice programă presupune o structură care include următoarele elemente:

a) Nota de prezentare;
b) Competenţele generale;
c) Competenţele specifice şi exemplele de activităţi de învăţare;
d) Conţinuturile;
e) Sugestiile metodologice.
Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr
3
 Programele școlare aprobate începând cu anii 2013 și 2014 sunt elaborate potrivit unui
model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia lor este realizată astfel
încât:
 să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar,
 să aibă în vedere cum se învaţă pentru materializarea dimensiunii acţionale în
formarea personalităţii elevului.

Să le abordăm organizat!

A. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate

prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în diverse contexte particulare.
Ele se impart în competenţe:
A.1. generale, de la nivelul disciplinei și jalonează achiziţiile elevului pentru ciclul primar.
A.2. specifice, reprezintă etape în dobândirea celor amintite şi se formează pe durata unui an
şcolar. fiind derivate din acestea (din competenţele generale).
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi
de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice
adecvate unor contexte de învăţare variate. Alegerea lor rămâne la latitudinea profesorului.

B. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru

conturarea competenţelor de bază și sunt grupate pe domenii specifice disciplinei.

C. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum

şi elemente de evaluare continuă.
Programele şcolare actuale propun o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel
realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor
prevăzute de programă în contextul propriu al fiecărei discipline, clase şi al fiecărui elev.

Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă

nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă

Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr

4
largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale
elevilor. Curriculumul disciplinelor are în vedere modelul comunicativ-funcţional și practic-
aplicativ, intergrarea în mediul înconjurător. Se axează pe comunicare, acționare, cooperare și
colaborarea, pe valorificarea potențelor și achizițiilor individuale și de grup, pe inițierea
antreprenorială, dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice
vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor. Aceste programe, dincolo de reproșurile de stufoșenie pe care le
primesc, situează în centrul preocupării lor învăţarea activă, centrată pe elevi, dobândirea unei
experienţe personale noi, la care ei trebuie să participe.

3. PLANIFICĂRILE
3.1. Planificările anuale surprind, în ansamblu, întreaga materie pentru întreg anul
școlar și este specifică, mai ales, profesorilor de la specialități:

Perioada Unitatea de învăţare Număr de Observaţii

ore
semestrul I aici se listează doar denumirile câte ore se Eventual și forma
... septembrie 20.. unităților tematice/de învățare alocă de evaluare a
– ......... - fiecăreia unității tematice
total ore: x ..
semestrul II aici se listează doar denumirile câte ore se -
.. februarie 20.. – unităților tematice/ … alocă -
12 iunie 2020 - fiecăreia
programul „Școala altfel: să știi activități
mai multe, să fii mai bun!” - extracuriculare
(..-.. (luna) 20..) săptămână dedicată activităţilor 1 excursii tematice
extracurriculare şi extraşcolare drumeții
/fazelor naţionale ale olimpiadelor vizite
şcolare, conform ordinului nr. ….. ieșiri în teren
privind structura anului şcolar întâlnire cu
…… personalități, etc.
total ore: y ..
total ore an şcolar: -
z (suma x+y)
total săptămâni an semestrul I – .. săptămâni + semestrul al II-lea – .. săptămâni +
şcolar: .. şcoala altfel – 1 săptămână = z

3.2. Planificările calendaristice, tot ca documente administrative întocmite pe semestre,

sintetizează reperele semnificative de învățare, generalizat și intuitiv și succed celor două
documente școlare prezentate, planurilor-cadru și programelor. Elaborarea planificărilor
calendaristice ține seama exclusiv de modul de a gândi, de a evalua realist și cu obiectivitate
situaţia în faţa căreia se află dascălul și clasa sa, de succesiunea parcurgerii unităților
Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr
5
tematice, de corelarea competențelor specifice selectate și conținuturile vizate, de timpul
alocat pe ore de studiu și perioada de desfășurare - atât ca număr de săptămâni, cât și ca
perioadă calendaristică – (exemplu: SXII/24-21.12.2019). Oricare dintre planificări se încheie
cu rubrica de observații unde se fac mențiuni asupra decalajelor apărute între proiectare și
realitatea zilei.
Planificările calendaristice presupun repartizarea tabelară globală a materiei pe unitățile
tematice (la abordarea integrată) de parcurs (adesea denumite semnificativ), cu respectarea
obligatorie a programei disciplinei, pentru întreg anul școlar, după structura și exemplul de
mai jos:

Unitatea de învățământ: .................... Vizat: (responsabil C.M.)

Clasa: ...................
Profesor: ...............
Aria curriculară: ...........
Disciplina de învăţământ: .....................
Curriculum nucleu/Opțional : ………
Nr. de ore pe săptămână: ….

Planificare calendaristică
An școlar …………

Unitatea Competențe Conținuturi Nr. Săptămâna/ Observaţii

tematică specifice de
ore Perioada

1 2 3 4 5 6

1.1 2. 3. 4 5 6

Atragem atenția că, eșalonarea proiectivă trebuie să aibă în vedere vacanțele intra și
intersemestriale, astfel încât unitatea tematică sau de învățare să se finalizeze (cu evaluare
cu tot) până la apariția sincopei didactice (vacanței).

Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr

6
 Planificările calendaristice sunt avizate de către responsabilul comisiei metodice sau de
cuririculum, predate și înregistrate la secretariatul școlii și semnate de managerul la care și
rămân.
Să nu uităm că, întotdeauna, calitatea actului educațional depinde de cunoașterea
realității, a posibilităților și resurselor, de buna organizare și desfășurare, de obiectivele
dezirabile peste care tronează dragostea muncii cu semenul.

Tema Seminar 2: Presupuneți că păstoriți o formațiune de studiu,

oricare de la ciclul primar.
a) Realizați o schemă orară și motivați încadrarea în plaja orară
aleasă.
b) Alegeți din planul-cadru o disciplină cu o singură oră pe
săptămână și întocmiți planificarea anuală a acesteia.

Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr

7
BIBLIOGRAFIE:

1. Anghelache, V., Pedagogia învățământului primar și preșcolar-suport de curs –

Universitatea „DUNĂREA DE JOS” -GALAŢI
2. Cucoş, C., 1998, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
3. Cucoş, C-tin. - Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000
4. Hattie, J., Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori, Ed. Trei, 2014
5. Potolea, .,D,Manolescu, M.,Teoria şi metodologia Curriculumului, București, 2006
6. Radu ,I.T,Proiectarea activității didactice, în „Sinteze pe didactică modernă”,
supliment al revistei Tribuna învățământului, București, 1986
7. Şerdean, I.., Laura Goran, Didactica specialităţii – cu ilustrări din toate ariile
curriculare, Ed. FRM, Bucureşti, 2004
8. Tomşa, Ghe., 2005, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Bucureşti.
9. MEN, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru învățământul
primar, București, 2014

Fundamentul teoretic al cursului se bazează pe documente ale ministerului de resort: lege,

ordine, metodologii, dar și pe experiența de la catedră.

Însemnări de curs 2 – Problematica educației contemporane, prof. Maricel Nicolae Lazăr

8