“Statul dac pierise şi pe ruinele lui era să se înalţe unul roman.
COMPETENŢE SPECIFICE:
 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente
intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi
procese istorice;
 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare
pentru identificarea şi realizarea unor scopuri
comune;
 3.1. Compararea surselor istorice în
vederea stabilirii credibilităţii şi a
validităţii informaţiei conţinută de
acestea;
 4.2.Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate.
De ce este importantă
studierea romanităţii?
“În urma războaielor câştigate de Traian şi
a nimicirii regatului dac, noua provincie ,
care avea de multă vreme relaţii comerciale
destul de intense cu imperiul, a devenit o
provincie de colonizare din toată lumea
romană”. (Gh. I. Brătianu)
Dacă însă elementul nou care venea să se altoiască pe vechea
stirpe tracică din poalele munţilor Carpaţi era superior
acesteia în cultură şi inteligenţă, în caracter nu putea să o
întreacă, încât rădăcina poporului român e prinsă în păturile
istorice prin două viţe tot atât de energice, de trainice şi pline
de virtute. Să nu ne fie deci silă, dacă şi sângele dacilor se va
găsi amestecat în naţionalitatea noastră”. (A.D.Xenopol)
”Limba română este latina vorbită neîntrerupt în partea orientală a
Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizate din
momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în
zilele noastre. Această limbă a suferit însă transformări neîncetate,
atât prin evoluţia ei normală, cât şi prin influenţa exercitată de
limbile cu care a venit în contact”. (Al. Rosetti)
“I-a trecut cuiva prin minte să nege sau să conteste continuitatea
poporului francez în Galia, a celui spaniol şi portughez în Peninsula
Iberică sau a celui italian în Italia?A admis oare vreun istoric că galo-
romanii şi-au părăsit locuinţele plecând din Galia, peste Alpi sau peste
Pirinei, pentru a se întoarce mai târziu, după secole, îndărăt acasă?[…]
Simpla formulare a unor asemenea întrebări arată lipsa lor de temei,
totala lor inanitate”. (Constantin C. Giurescu)
 1. Ansamblul popoarelor care vorbesc limbi neolatine (romanice).
2. Ceea ce este specific lumii romane.

 ideea descendenţei, a originii romane a  ideea stăruinţei elementului dacic/romanic;

românilor;

 unitatea de neam; Romanitatea presupune următoarea  unitatea şi latinitatea

abordare: limbii;

 esenţa romană a unor obiceiuri şi tradiţii;  conştiinţa românilor despre

originea romanică.
 Ce este etnogeneza Procesul istoric, lingvistic şi cultural de formare a
românească? poporului român.

1. DIN CINE ? 1. Formarea 2.

 Daci şi romani (colonişti
poporului CUM?
şi veterani de război)
 Prin romanizare –
 Migratori român proces de asimilare de către
autohtoni a elementelor de

3.UNDE? 4.CAND?
 Aproximativ pe  Proces îndelungat care a
teritoriul de astăzi al debutat în sec.II î.Hr. (primele contacte
României , de-o parte şi de cu lumea romană) şi se încheie în linii
alta a Dunării. generale în sec. VII-VIII d.Hr. (602
d.Hr. – separarea romanităţii.
2. Formarea  Are loc odată cu formarea poporului român şi face
limbii române parte din limbile neolatine.

 substrat : daco-moesic - vocabular

(păstrate 150-200 de cuvinte dacice);
STRUCTURA

 strat: latin – vocabular

şi structura gramaticală
(80%);
 daco-roman  aromân
 adstrat: slav meridional – (N.Dunării) (S.Dunării)
elemente de vocabular şi fonetică.

DIALECTE – ramuri
ale limbii
GRAIURI
 meglenoromân  istroromân
(S.Dunării) (S.Dunării)

 moldovenesc, oltenesc,
maramureşean etc.

teoria autohtonistă
Etnogeneza românilor a cunoscut două teorii:
 teoria imigraţionistă.

Teoria autohtonistă
 subliniază originea latină şi vechimea
românilor peTeoria imigraţionistă
aceste meleaguri şi a fost susţinută atât de
istoriografia
se opune ideii continuităţii
românească, câtde
şi locuire a
de cea străină.
poporului român în spaţiul carpato-danubiano -pontic b. istoriografia românească
a.istoriografia straina
şi încearcă să demonstreze că acesta s-ar fi constituit  Nicolaus Olahus – “Hungaria”;
 Primii autori care au susţinut-o au fost cei
la sud de Dunăre, de unde ar fi “imigrat” pe teritoriul  Grigore Ureche – “Letopiseţul Ţării
străini (ca, de altfel, şi cei care au combătut-o ulterior):
de astăzi al României după stabilirea ungurilor în Moldovei”;
 Mauricius - “Strategikon” (sec.VII);
Transilvania.  Miron Costin – “Letopiseţul Ţării
 Constantin VII Porfirogenetul - “Despre
 a fost elaborată în secolul al XIX-lea de Modovei”, “De neamul moldovenilor”;
administrarea imperiului” (sec.X);
austriacul Robert Roesler fiind precedată de alte  Stolnicul Constantin Cantacuzino – “Istoria
 Anonymus - “Gesta hungarorum” (“Faptele
contestări ale originii şi vechimii poporului român şi Ţării Româneşti”);
ungurilor”) (sec.XII);
limbii române: Franz Sulzer, J.Christian von Engel ,  Dimitrie Cantemir - “Hronicul romano-
 Simon de Geza - “ Gesta hunorum et
I.C.Eder, Bolla Marton. moldo-vlahilor” ;
hungarorum” (“Faptele hunilor şi ale ungurilor” ) (sec.
 teoria roesleriană reprezintă fundamentul  Reprezentanţii Şcolii Ardeleane (Samuil
XIII);
distorsionărilor politizate ale ideii de continuitate şi Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai-
 Umaniştii: Poggio Bracciolini, Flavio Biondo,
vechime românească şi a fost sintetizată în lucrarea Deleanu.
Enea Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini (sec.XV). Argumentele lui Roesler:
lui Robert Roesler “Studii româneşti. Cercetări
asupra istoriei vechi a românilor” (1871);  dacii au fost exterminaţi în timpul celor două
 apariţia ei a fost favorizată de climatul politic războaie;
existent în Transilvania (deşi majoritari în această  lipsa cuvintelor dacice în limba română;
provincie, românii erau consideraţi toleraţi, iar  imposibilitatea romanizării în cei 165 de ani de
naţiunile privilegiate – maghiarii, saşii şi secuii – au stăpânire romană;
căutat să conteste, în mod eronat, originea şi vechimea  Dacia a fost părăsită după retragerea aureliană;
românilor.  românii s-au format ca popor la sud de Dunăre;
 A.D.Xenopol, în lucrarea “Teoria lui Roesler.  românii sunt un popor de păstori nomazi;
Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană”  inexistenţa izvoarelor istorice anterioare secolului
(1884) , contestă teoria lui Robert Roesler. al XIII-lea, care să-i ateste pe români la nord de Dunăre.
 Argumentele lui A.D.Xenopol:
 elementul tracic reprezintă baza etnică a poporului
român;
 suprapunerea elementului roman;
 daco-romanii s-au retras în munţi din calea
migratorilor;
I.”Teza autohtoniei românilor se bazează pe procesului
 continuitatea continuitatea
de romanizare după
neîntreruptă a populaţiei, de la geto-daci
retragere, prinlacreştinism
daco-romani,
şi menţinereaşi,legăturilor
prin cu
Imperiul Roman la sud de Dunăre;
aceştia, la români. În afara triburilor geto-dace care s-au supus
 există numeroase dovezi ale continuităţii dacilor şi
romanilor, deci n-au fost exterminate, toponimia,
daco-romanilor hidronimia
(dovezi arheologice, (…)
toponimia, hidronimia);
Daciei romane , faptul că din provincie s-auelementului
 contribuţia recrutat slav numeroase
la formarea poporului
şi a limbii române;
trupe auxiliare şi, îndeosebi, descoperirile arheologice dovedesc
 caracterul fundamental romanic al poporului român.
prezenţa neîntreruptă a autohtonilor atât în Dacia, cât şi în Moesia
(…). După anul 602, în urma micşorării numărului slavilor din
nordul Dunării, raportul de forţe s-a schimbat în favoarea
autohtonilor (…). Dispunând de o organizare social-politică mai
adecvată împrejurărilor istorice, în cursul convieţuirii cu slavii,
daco-romanii au reuşit să-i asimileze şi să dea naştere românilor”
(Al.Graur, Gh.Ştefan, Dicţionar de
istorie veche a României )
II. Alcătuiţi , cu ajutorul dicţionarelor , o listă de cuvinte româneşti de
III. Elaboraţi,
diferite origini:îngeto-dacă,
aproximativ ½ pagină
latină, , unmaghiară,
slavonă, text istoric, în care să
germană, turcă.
integraţi
Există următoarele
cuvinte care nu personalităţi, dateîn
mai sunt utilizate şi limbajul
termeni ,cotidian?
privind istoria
De ce?
românilor: Decebal, romanizare, 105-106, provincie romană, sinteză

IV.Argumentaţi, pe baza dovezilor istorice şi lingvistice , apartenenţa

poporului român la familia de popoare de origine romanică din
Europa.
V. Odată cu secolul al XVIII-lea , problema originii popoarelor se
transformă într-o problemă politică. De ce? Particularizaţi cu situaţia
din spaţiul românesc?

Bibliografie:
1.Adolf Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei,
Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1993
2. Florin Constantiniu,O istorie sinceră a poporului român, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002
3. I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu, O.Oşanu,
R.Stoica, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium,
2007
4. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed. Corint,
2007
5. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura
Niculescu, 2007