Proiect didactic

Clasa: X-a real

Data:
Disciplina şcolară: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Compunerea descriptivă în baza a două pastele a lui Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: mixt
Număr de ore: 90 min
Competenţa specifică: Uzul diverselor strategii de lectură şi elaborare a textului.
Subcompetenţele vizate:
4.3. Elaborarea textelor în parametrii indicaţi
6.1. Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text.
7.1. Comentarea specificului stilistic al unui text artistic.

Obiective operaţionale:
La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
O1 – să definească noţiunea de descriere şi compunere;
O2 – să comenteze textul în baza întrebărilor;
O3 – să prezinte etapele realizării şi părţile unei descrieri;
O4 – să realizeze un plan de idei a unei compuneri descriere;
O5 –să realizeze o compoziţie literară descriptivă, folosind figuri de stil;
O6 –să-şi argumenteze nuanţat opiniile;
O7 –vor manifesta curiozitate şi interes pentru descrierea literar artistică.

Metode şi procedee : Ciorchinele

Conversaţia euristică Întrebarea problemă
Expunerea Jocul figurilor de stil
Algoritmizarea Lucru cu textul
Observarea curentă Lectură expresivă
Compunere descriptivă Lucru cu dicţionarul

Mijloace:
Tablou de iarnă
Cărţi cu pastelurile lui Vasile Alecsandri
Dicţionarul de termeni literari

Forme de organizare a activităţii elevilor : activitate frontală, activitate individuală,

activitate în perechi
 Ti Metode, forme şi
Etapele lecţiei Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluare
mp tehnici didactice
1. Moment  Salut, pregătirea materialului necesar
2
organizatoric notarea absenţelor.
2. Verificarea  Verific tema de acasă. Aleg selectiv  Elevii răspund ceilalţi ascultă şi  Capacitatea de
5
cunoştinţelor 1-2 elevi care răspund evaluează a scrie compuneri
 Pe tablă este afişat un peisaj de iarnă
 Le propun să examineze tabloul şi să-  Conversaţia
3. Captarea  Elevii îşi imaginează şi-şi descriu  Capacitatea de
şi imagineze că sunt în mijlocul naturii. 10
atenţiei sentimentele notându-le în caiet a gândi creativ
Care sunt senzaţiile sentimentele care  frontală
vă cuprind. Notaţi-le în caiet
4. Enunţarea
 Profesorul anunţă tema lecţiei,  Elevii notează tema şi obiectivele
temei şi a 2  expunerea
obiectivele, sarcinile de lucru lecţiei în caiete.
obiectivelor
 Solicit elevilor să numească specia
5.Evaluarea literară a genului liric în care sunt  Elevii aduc exemple din pastelurile
2  Conversaţia
iniţială prezente descrieri de natură şi să aducă lui Alecsandri, Coşbuc şi alţii.
exemple Anexa 1
6. Dirijarea O1  Solicit elevilor să-şi reamintească  Elevii dau definiţia cu cuvintele 5  Conversaţia  Observaţie
învăţării. noţiunea de descriere şi cea de proprii apoi o compară cu cea propusă  Lucru cu  sistematică
compunere de dicţionarul de termeni literari. Elevii dicţionarul
notează definiţiile în caiet

O7 Profesorul citeşte expresiv poezia.  Câţiva elevi recită expresiv poezia 5  Lectură  Capacitatea de
Se fac exerciţii de lectură: citesc 2-3 expresivă a citi expresiv
elevi poezia, respectând intonaţia, pastelul
punctuaţia.

O2  Se propun câteva întrebări pentru

decodarea textului:  Elevii în perechi răspund la 25  GPP  Capacitatea de
următoarele întrebări  Lucru cu textul a formula şi
 Cum v-aţi simţit pe parcursul argumenta
O7 lecturii. Argumentaţi. Fiecare elev îşi expune părerea şi o propriul punct de
argumentează vedere

2
  Din câte părţi este alcătuită poezia şi
ce exprimă fiecare parte? Poezia este alcătuită din două
tablouri:
I. tablou al poeziei, primele trei strofe,
autorul prezintă o zi de iarnă, cu cer
acoperit de nori, cu soarele care abia
se zăreşte printre aceştia, cu ninsoare
abundentă şi lipsă de mişcare.  Întrebarea
II. (ultima strofă) se prezintă o zi de problemă
iarnă însoţită de cer senin şi soare
strălucitor, în care îşi face simţită
O2 prezenţa omul într-o sanie uşoară,
însoţit de clinchetele vesele de  Capacitatea de
zurgălăi. a formula şi
 Care sunt sentimentele, trăite de argumenta
eului liric I-Abundenţa zăpezii trezeşte în propriul punct de
sufletul eului liric sentimente de vedere
nelinişte şi melancolie.
II-Sentimentele eului liric sunt în
concordanţă cu tabloul descris, şi
predomină veselia
O7  Ce atmosferă se desprinde din
poezie I-Calm, linişte, nemişcare
II-buna dispoziţie
 Ce figuri de stil aţi identificat?  Capacitatea de
Anexa 2 - Poetul apelează la metafore precum:  Jocul figurilor a identifica figuri
,,lungi troiene călătoare’’, ,,zale de stil de stil într-o operă
argintie”, ,, oceanul de ninsoare”. literară
- Personificarea este o altă figură de
stil la care apelează poetul pentru a
realiza tabloul din natură: iarna este
cumplită şi asemenea unui om, ,,Din
văzduh cumplita iarnă, cerne norii de
zăpadă”.
- Comparaţia este o altă figură de stil
folosită de poet pentru realizarea

3

O7
O2
 Descoperiţi imaginile artistice şi
precizaţi felul acestora Anexa 3
 Precizaţi modul de expunere
 Analizaţi pastelul din punct de
vedere morfologic şi sintactic indicând
proporţiile substantivelor şi verbelor,
tipul verbelor
tabloului şi sugerarea stărilor sufleteşti
,,Fulgii zbor, plutesc în aer, ca un roi
de fluturi albi”
,,Soarele rotund şi palid, se prevede
printre nori, / Ca un vis de tinereţe
printre anii trecători.”
- Epitetele ,,troiene” călătoare, ,,fiori”  Capacitatea de
de gheaţă, ,,zale” argintie, ,,întinderea” a identifica figuri
pustie, atribuie însuşiri deosebite unor de stil într-o operă
elemente din natură, în timp ce epitetele literară
personificatoare ,, cumplita iarnă”,
,,voios răsună”, atribuie însuşiri
omeneşti elementelor naturii. Epitetele
cromatice ,,fluturi” albi, ,,umeri” dalbi,
,,clăbuci” albi, ,,fantasme” albe
sugerează culoarea predominantă a
tabloului: alb.
- Tabloul se realizează şi cu ajutorul  Jocul figurilor
repetiţiilor. ,,Ziua ninge, noaptea de stil
ninge, dimineaţa ninge iară, fără urme,
fără drum” care sugerează abundenţa
zăpezii şi absenţa omului.
- Atotputernicia iernii este sugerată de
enumeraţia ,,tot e alb, pe câmp, pe
dealuri, împrejur în depărtare
- Inversiune mândra tara, doritul
soare.
Şi în poezia ,,Iarna” un rol deosebit îl
au imaginile vizuale, auditive, motorii
Descrierea literara- artistică
 Întrebarea
Între substantive şi verbe este o anumită problemă
proporţie, verbele sunt statice şi nu de
acţiune utilizarea preponderentă a
4
  Profesorul solicită elevilor să prezentului  Capacitatea de
completeze schemele: “Părţile  Elevii vor identifica părţile: a elabora
compunerii” şi “Etapele de elaborare” - introducere 5  Ciorchinele algoritme
comentând fiecare noţiune - cuprins  Algoritmizarea
- încheiere  Învăţarea prin
Etapele: descoperire
- alegerea temei
- documentarea
O3 - invenţiunea(căutarea ideilor)
O4 - dispoziţiunea
- elocuţiunea  Capacitatea de
- stilizarea a elabora planul
- redactarea de idei
 Profesorul solicită elevilor să
formuleze planul de idei a viitoarei  Elevii în comun cu profesorul
compuneri şi să-l noteze în caiet formulează planul de idei şi-l notează 5
în caiet  Algoritmizarea
Elevii vor citi propriile compuneri  Capacitatea de
Rog elevii să redacteze o compunere  Compunere
O5 pentru ca şi ceilalţi colegi să vadă care a redacta
7. Feed-backul descriptivă urmând etapele de elaborare 10 descriptivă
O7 era viziunea artistică a unora asupra compunere-
bazându-se pe pastelul “Iarnă”  individual
acestui pastel, dar şi pentru a fi notate descriere
 Se realizează evaluarea prin aprecieri
 Observarea
verbale făcute elevilor care au răspuns
 Elevi sunt atenţi la aprecierile verbale curentă
8. Evaluarea corect, realizându-se o ierarhizare a 2`
ale profesorului.
acestora în funcţie de calitatea şi
 frontal
numărul răspunsurilor.
 conversaţia
 Alcătuirea unei compuneri descriptive
9. Tema pentru  Elevii îşi notează tema pentru acasă. euristică
pe baza unui pastel al lui Vasile 2`
acasă  activitate
Alecsandri.
frontală