Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................2
Brexit...............................................................................................................................................3
Motive pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană......................................................3
Bugetul UE...................................................................................................................................5
Posibilele obligații fiscale pe care le are Regatul Unit:...............................................................8
Bugetul UE după Brexit...............................................................................................................9
Efectele Brexit-ului asupra României........................................................................................10
Concluzii........................................................................................................................................12
Bibliografia....................................................................................................................................13

1
 Introducere

În 1 ianuarie 1973, Marea Britanie a devenit membră a comunităţii

europene. Un prim motiv a fost acela că integrarea politică şi economică era cea
mai bună soluţie de a evita un război pe continent şi un al doilea motiv a fost acela
că un viitor economic stabil se poate realiza cel mai bine împreună cu vecinii
apropiaţi.
UE este un partener comercial important - care primește 39% din exporturile
de servicii nefinanciare ale Regatului Unit. Regatul Unit generează un excedent în
comerțul cu UE în multe dintre industriile cu creștere rapidă ale viitorului - cum ar
fi serviciile profesionale pentru întreprinderi, serviciile digitale și creative.
În ziua de 23 iunie 2016, în Regatul Unit s-a organizat un referendum
(cunoscut sub numele de Brexit), prin care cetățenii britanici erau invitați să se
exprime în favoarea sau împotriva ieșirii țării lor din Uniunea Europeană. Acesta s-
a finalizat cu 51,9% din voturi pentru ieșirea din UE.
Marea Britanie va ieşi în mod oficial din UE pe 29 martie 2019.

2
 Brexit

Regatul Unit este printre primii cei mai mari exportatori de servicii din lume.
Majoritatea acestor servicii sunt nefinanciare, cuprinzând o gamă largă de sectoare
precum TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), telecomunicațiile,
radiodifuziunea, designul de modă, aviația, turismul, educația și serviciile
profesionale precum contabilitatea și dreptul. Aceste servicii nefinanciare sunt
esențiale pentru economia Regatului Unit, alimentând creșterea economică, creând
locuri de muncă și sprijinind exporturile de bunuri. În valoare de 161,8 miliarde de
lire sterline în 2015, ele reprezentau 32% din totalul exporturilor din Regatul Unit
și au generat un excedent de 33 miliarde de lire sterline pentru balanța comercială a
Regatului Unit. 1

În 2016, 47 % din exporturile Regatului Unit se efectuează în UE (Germania

11 %, Franța, Țările de Jos și Irlanda câte 6 %). În afara UE, 15 % din exporturi se
realizează către Statele Unite și 5 % către Elveția.
Importurile Regatului Unit provin în proporție de 51 % din celelalte state
membre ale UE (Germania 14 %, Țările de Jos 7 % și Franța 5 %). Printre
importurile din afara UE, se remarcă cele din Statele Unite și China (câte 9 %).
În ziua de 23 iunie 2016, în Regatul Unit s-a organizat un referendum
(cunoscut sub numele de Brexit), prin care cetățenii britanici erau invitați să se
exprime în favoarea sau împotriva ieșirii țării lor din Uniunea Europeană. Acesta s-
a finalizat cu 51,9% din voturi pentru ieșirea din UE.
La 29 martie 2017, Regatul Unit a informat Consiliul European cu privire la
intenția sa de a părăsi UE, activând astfel în mod oficial articolul 50 din Tratatul
privind Uniunea Europeană . 2

Motive pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană

➢ IMIGRAŢIE

1
www.parliament.uk
2
https://eur-lex.europa.eu

3
Anti-UE: Marea Britanie nu va putea controla niciodată imigraţia, dacă nu va ieşi
din Uniunea Europeană, pentru că libertatea de circulaţie le oferă celorlalţi cetăţeni
UE dreptul automat să trăiască în Regatul Unit.
Pro-UE: Părăsirea blocului comunitar nu va rezolva criza imigraţiei, ci o va aduce
la uşa Marii Britanii, deoarece controalele la frontieră dinspre continent se vor
muta de la Calais (Franţa) la Dover (Marea Britanie).

➢ INFRACŢIONALITATE
Anti-UE: Mandatul european de arest permite ca cetăţenii britanici să fie trimişi în
străinătate pentru a fi puşi sub acuzare de instanţe străine, adesea pentru infracţiuni
minore. Ieşirea din UE ar pune capăt acestui fenomen.
Pro-UE: Cei care comit infracţiuni grave în Marea Britanie pot fi transferaţi în
Regatul Unit pentru a răspunde pentru faptele lor numai datorită Mandatului
european de arestare. Ieşirea din UE ar împiedica funcţionarea justiţiei.

➢ COMERŢ
Anti-UE: Legăturile Marii Britanii cu UE îi limitează relațiile cu pieţele emergente
— nu există nici un acord comercial important cu India sau China, de exemplu.
Ieşirea din UE ar permite Marii Britanii să îşi diversifice relațiile internaţionale.
Pro-UE: Circa 44% dintre exporturile Marii Britanii ajung în alte ţări UE.
Ridicarea de bariere în faţa principalilor parteneri comerciali ai ţării ar fi
contraproductivă.

➢ LEGISLAŢIE
Anti-UE: Prea multe dintre legile Marii Britanii sunt concepute în străinătate, prin
dictate de la Bruxelles şi decizii luate de Curtea Europeană de Justiţie; tribunalele
britanice trebuie să devină din nou suverane.
Pro-UE: Susţinătorii Brexit au exagerat numărul legilor stabilite de Comisia
Europeană. Este mai bine ca Londra să participe la procesul de stabilire a legilor la
nivel european decât să se retragă.

➢ LOCURI DE MUNCĂ
Anti-UE: Pericolul pe care îl reprezintă o ieşire din UE pentru locurile de muncă
din Marea Britanie a fost exagerat. Prin stimularea. investiţiilor, cu ajutorul
scăderii taxelor pentru corporaţii şi alte măsuri, Marea. Britanie poate înflori,
asemeni ţărilor scandinave din afara UE.
Pro-UE: Circa trei milioane de locuri de muncă sunt legate de UE şi riscă să
dispară, dacă alegătorii votează pentru Brexit, deoarece companiile vor fi mai
reticente să investească, în cazul în care ţara esteîn afara zonei UE.

4
➢ INFLUENŢĂ
Anti-UE: Marea Britanie nu are nevoie de UE pentru a prospera pe plan
internaţional. Prin consolidarea relaţiilor cu ţările din Commonwealth (fostele
colonii britanice), Marea Britanie poate avea o influenţă la fel de mare ca cea pe
care o are în cadrul UE.
Pro-UE: Într-o lume în care globalizarea este tot mai puternică, interesele Marii
Britanii sunt cel mai bine protejate prin rămânerea în blocul comunitar.

 FINANŢE
Anti-UE: Londra va rămâne un centru financiar important, în afara UE, iar băncile
vor vrea în continuare să aibă sediile centrale în Regatul Unit, datorită taxelor mici.
Pro-UE: Băncile se vor retrage din Marea Britanie, iar City, centrul financiar al
Londrei, se va prăbuşi, dacă britanicii votează pentru retragerea din UE. În prezent,
avantajele comerciale generate de faptul că Regatul Unit face parte din blocul
comunitar sporesc profitul băncilor.

 SUVERANITATE
Anti-UE: Parlamentul britanic nu mai are suveranitate. În condiţiile în care UE
militează pentru o “uniune tot mai strânsă” şi pentru o integrare economică tot mai
profundă, în special după criza din Zona euro, este mai bine ca Londra să iasă
înainte ca relaţiile să devină şi mai puternice.
Pro-UE: Într-o lume globalizată, fiecare ţară trebuie să lucreze cât mai strâns cu
celelalte, dacă vrea să înflorească economic. Dorinţa de izolare va submina Marea
Britanie.

Bugetul UE

Tabel 1: Contribuția netă a UK la Bugetul UE in perioada 1973-2020

(milioane lire) 3

3
www.parliament.uk
5
6
 Relația financiară dintre Regatul Unit și UE (2016):
 Cheltuielile UE în Regatul Unit: 7,052 miliarde EUR
 Cheltuielile UE în Regatul Unit, ca procent din venitul național brut (VNB)
al acestei țări: 0,30 %
 Contribuția Regatului Unit la bugetul UE: 12,760 miliarde EUR
 Contribuția Regatului Unit la bugetul UE, ca procent din VNB-ul său:
0,55 %. 4

Grafic 1: Balanța de plăti a UK în 2014-2016 5

Contributia Marii Britanii la bugetul UE a fost diferita de la an la an si

datorita cheltuielilor din bugetul UE si a variat, de exemplu, de la 7,6 miliarde in
2008, la 11 miliarde in 2014, la 18,2 miliarde in 2015 si la 14 miliarde de euro in
2016. Diferenta dintre contributia Marii Britanii la Bugetul UE si sumele primite,
adica balanta bugetara, arata ca Marea Britanie este un contributor net - plateste
mai multi bani decat primeste. La randul sau, aceasta balanta a variat semnificativ
in anii trecuti, de la 800 de milioane in 2008, la 11 miliarde de euro in 2015.
4
https://europa.eu/european-union
5
European Commission

7
 Cota statelor membre UE din totalul contribuțiilor la bugetul Uniunii
Europene în 2016:

În timp ce majoritatea țărilor UE au contribuit cu acțiuni între 0,07%

(Malta) și 1,83% (Danemarca), (în acestă medie este inclusă și România, a cărei
contribuție este de 1,15%), au existat doar patru state membre, și anume Franța
(16,63%), Italia (12,49%), Germania (19%) și Regatul Unit (13,45%) ,care au atins
cote de contribuție mai mari de 10%. Împreună, aceste patru țări reprezintă peste
60% din toate contribuțiile, Germania contribuind cu cea mai mare proporție unică
cu 19%. Contribuțiile nete din Regatul Unit la bugetul UE indică fluctuația valorii
pe care Regatul Unit a plătit-o UE în ultimii ani.
Ieșirea Regatului Unit, care se numără printre cei trei contribuabili cei mai
mari la bugetul UE (împreună cu Germania și Franța) va avea un impact negativ
grav asupra viitoarelor finanțe ale UE. Estimările sugerează că amploarea acestui
impact ar putea, totuși, să rămână la un nivel "ușor de gestionat". Acest lucru ar
putea fi rezultatul, în primul rând, a dezbaterii din Regatul Unit și, în al doilea
rând, faptul că Regatul Unit fie va contribui la bugetul UE ca o condiție de
participare la piața internă a UE (în mod similar, de exemplu, în Norvegia), fie
bugetul UE ar beneficia de tarife comerciale impuse Regatului Unit în cazul în care
acesta rămâne în afara pieței interne.2 Potrivit celor mai recente date din partea
Comisiei Europene, "diferența structurală" din bugetul UE care rezultă din plecarea
Regatului Unit este estimată la să fie între 12 și 13 miliarde de euro anual.3 Potrivit
unor experți, având în vedere că Regatul Unit beneficiază și de bugetul UE, costul
bugetar efectiv efectiv al ieșirii din bugetul UE poate fi de 6,6 miliarde de euro pe
an.
Marea Britanie trebuie sa plateasca toata contributia pe care o mai are de
achitat la bugetul UE, iar aceasta nu este o negociere politica, ci strict o obligatie
legala pe care si-a asumat-o atunci cand a votat Bugetul Multianual al UE pentru
2014 - 2020.

Posibilele obligații fiscale pe care le are Regatul Unit:

Comisia Europeană calculează că Regatul Unit are o taxă de 60 de miliarde

de euro de decontat.
Cele 60 de miliarde de euro acoperă potențialele obligații ale Marii Britanii
în trei domenii principale: angajamente bugetare obligatorii din punct de vedere
juridic care vor fi plătite după plecarea Angliei; pensiile făcute oficialilor UE; și

8
pasive contingente - cum ar fi creditele de salvare pentru Irlanda - care ar necesita
plăți numai în anumite circumstanțe.
Cele mai controversate din punct de vedere juridic se referă la sprijinul
pentru proiectele de investiții ale UE care vor fi plătite după plecarea Angliei.
Aceste obligații au două forme: angajamentele de proiect care nu au fost încă
plătite; și fondurile structurale promise statelor membre ale UE, care vor fi în mare
parte transformate în "angajamente bugetare" și plătite între 2019 și 2023.6

Bugetul UE după Brexit

UE începe să-și întocmească cadrul financiar (Cadrul financiar multianual

sau CFM) pentru 2020-26. Comisia va face propunerea oficială în luna mai.
UE ar trebui să recupereze pierderea contribuției nete anuale a Marii Britanii
de aproximativ 10 miliarde de euro pe an, cu o combinație echilibrată a reducerilor
de cheltuieli și a veniturilor sporite.
 Reducerile de care beneficiază statele membre selectate ar trebui eliminate,
deoarece acestea fac ca bugetul să fie mai mic și mai puțin transparent.
UE ar trebui să cheltuiască mai mult în domenii în care aduce cu adevărat
valoare, cum ar fi programe avansate de cercetare și schimburi educaționale.
 Sondajele arată că terorismul și imigrația sunt preocupările cele mai
presante ale cetățenilor europeni, dar bugetul UE nu abordează bine aceste temeri.
UE ar trebui, prin urmare, să aloce mai mulți bani pentru securitatea frontierelor.
 Ar costa aproximativ 40 de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani pentru
a oferi o securitate sporită a frontierelor, pentru a finanța o cercetare mai avansată
și pentru a permite studenților din străinătate de două ori mai mulți ani să studieze
în străinătate prin intermediul programului Erasmus.
Dacă ar trebui să existe o combinație echilibrată a reducerilor de cheltuieli și
a contribuțiilor sporite din partea statelor membre după Brexit, UE ar trebui să
reducă cheltuielile în alte domenii pentru a cheltui mai mult pentru educație,
securitate la graniță și cercetare.
Reducerea celor două programe majore ale UE, a plăților directe în cadrul politicii
agricole comune (PAC) și a fondurilor structurale cu 80 de miliarde de euro pe
parcursul a șapte ani (aproximativ 13%) ar face munca matematică.
Cu toate acestea, programele care sunt reduse pot merge mai departe cu un
buget mai mic dacă UE pune în aplicare o cofinanțare națională minimă pentru
PAC și utilizează mai multe împrumuturi și mai puține subvenții pentru fondurile
structurale.
6
http://www.cer.eu (Centre for European Reform)

9
  Din motive politice, este puțin probabil ca statele membre să fie de acord cu
planurile pentru noi fluxuri de venituri ale UE, cum ar fi o taxă pe tranzacțiile
financiare sau o taxă pe motorină. UE va trebui să profite la maximum de sistemul
său actual de finanțare.
 Dacă statele membre doresc ca UE să își desfășoare gama actuală de
activități și să facă față noilor provocări, trebuie să accepte că veniturile post-
Brexit vor fi insuficiente pentru a acoperi costurile. Acestea vor trebui să majoreze
procentul venitului național alocat bugetului UE de la 1,02% din venitul național
brut (VNB) la 1,12%. Chiar și așa, în acest scenariu, cheltuielile ar cădea în
termeni absoluți după plecarea Regatului Unit.
UE a convenit în actualul CFM să permită o mai mare flexibilitate în modul
în care a fost utilizat bugetul, pentru a face față evenimentelor neprevăzute. Acesta
ar trebui să relaxeze în continuare normele privind mutarea banilor între categoriile
de cheltuieli ale CFM și să permită modificări minore ale plafoanelor de cheltuieli
ale CFM după ce acestea au fost stabilite.
Dacă statele membre pot fi convinse, ar fi utilă înlocuirea ciclului bugetar de
șapte ani cu un ciclu de cinci ani.7

Efectele Brexit-ului asupra României

Pe termen mediu, implicaţia negativă, directă şi previzibilă, a Brexit-ului

este scăderea bugetului european şi implicit a fondurilor structurale.
Rezultatul referendumului nu a avut până în prezent un impact semnificativ
asupra economiei româneşti, date fiind legăturile directe relativ scăzute pe care
România le are cu Marea Britanie.
Schimburile comerciale ale României cu această ţară sunt relativ reduse.
Exporturile firmelor autohtone către Marea Britanie reprezintă sub 5% din total, în
timp ce importurile însumează circa 2% din importurile totale (date pentru
perioada ianuarie-august 2016).
În ceea ce priveşte volumul investiţiilor străine directe în România (ISD), Marea
Britanie este a 13-a ţară ca importanţă, stocul ISD fiind de 1,3 miliarde euro la
finalul anului 2015, reprezentând 2,1% din total.
Marea Britanie a devenit o destinaţie pentru emigranţii români relativ recent
(după ridicarea restricţiilor privind piaţa muncii începand din 1 ianuarie 2014).

7
http://www.cer.eu (Centre for European Reform)

10
Numărul cetaţenilor români înregistraţi cu drept de munca în Marea Britanie era de
185.000 în iunie 2016.
Pe termen mediu şi lung, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar
putea avea implicaţii importante asupra României, ca urmare a unei posibile
modificări a arhitecturii Uniunii Europene. Este important ca ţările din UE care nu
au adoptat înca moneda euro să nu fie afectate în drepturile lor, comparativ cu
ţările din zona euro.
Efectul asupra economiei autohtone s-ar putea manifesta printr-o reducere a
cererii externe pentru produsele românesti şi o diminuare a fluxurilor de capital de
tip investiţii străine directe, ca urmare a impactului advers asupra dinamicii PIB al
principalilor parteneri ai României din UE.

11
 Concluzii

Principala sursă de venituri a bugetului UE este furnizată de plata de către

statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în
martie 2019, Marea Britanie - contributor net la bugetul UE - a promis că îşi va
onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al
actualului cadru financiar multianual. Dar apoi golul lăsat de Brexit în bugetul
comunitar va fi de 12-13 miliarde de euro pe an.
Există motive pro și contra Brexit, cum ar fi cetățenii UK iși vor redobândi
suveranitatea, vor reduce imigrația, dar, de asemenea, vor avea de suportat taxe
vamale, vor pierde din investitorii străini, aceștia fiind reticienti în a investii într-o
țară din afara zonei UE.
Consider că Brexit va avea o influență negative asupra UE deoarece vor
pierde un membru cu o contribuție semnificativă la bugetul UE, iar statele member
vor trebui să majoreze procentul venitului național alocat bugetului UE de la
1,02% din venitul național brut (VNB) la 1,12%. De asemenea, vor suferii
cetățenii, membri ai Uniunii care lucrează în Marea Britanie îsi vor pierde locurile
de muncă.
UE rămâne mai slabă politic, economic, financiar, social şi militar, mai
fragilă şi mai vulnerabilă, inclusiv pe plan geostrategic, fără una dintre marile
puteri ale lumii.

12
 Bibliografia

www.parliament.uk
https://eur-lex.europa.eu
https://europa.eu/european-union
European Commission
http://www.cer.eu (Centre for European Reform)

13