Andromeda (galaxie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte sensuri, vedeți Andromeda (dezambiguizare).
Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi Galaxia Andromeda
denumită „Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxie spirală care se află la
aproximativ 2,5 milioane deani-lumină depărtare de Pământ.

Andromeda este cea mai mare galaxie din Grupul Local, constituit din galaxia
Andromeda, Calea Lactee, galaxia Triangulum și alte 30 de galaxii mai mici. Deși este
cea mai mare (ca întindere), s-ar putea ca galaxia Andromeda să nu fie și cea mai
masivă, cercetările recente susținând că cea mai multă materie întunecată o conține
Calea Lactee, care prin urmare este cea mai masivă galaxie.
Date despre galaxie
Constelație: Andromeda
La o magnitudine aparentă de 4,4, galaxia Andromeda este notabilă ca fiind unul dintre Ascensie dreaptă 00:42,7 h:m
obiectele Messier cele mai luminoase, fiind ușor vizibilă cu ochiul liber. Totuși, fără un
Declinație: +41:16 deg:m
telescop ea pare destul de mică, deoarece partea ei centrală este mai întunecată;
Distanță: 2.540 ka.l.
diametrul său unghiulareste de 7 ori mai mare decât cel alLunii.
Magnitudine aparentă: 3,4 mag
Dimensiune aparentă: 178×63 arc min

Cuprins
Descoperire
Informații generale
Estimația recentă a distanței
Estimarea masei
Observare
Natura galactică
Grupul Local
Galaxii satelite ale Galaxiei Andromeda
Viitoarea coliziune cu Calea Lactee
Referințe și note
Bibliografie
Legături externe

Descoperire
Cea mai timpurie referință existentă la acest corp ceresc datează de prin anul 961, în lucrarea astronomului de origine persană Azophi / Al-Sufi,
Cartea stelelor fixe.[1] Astronomul Charles Messier a inclus-o sub numărul31 în catalogul său, Catalogul Messier.

Informații generale
Denumită Marea Nebuloasă din Andromeda până când natura sa galactică a fost recunoscută în anii 1920, Galaxia Andromeda este galaxia
spirală cea mai apropiată de Calea Lactee[2] și cea mai mare galaxie din Grupul Local din care fac parte ambele galaxii. Cu un diametru de
aproximativ 140.000 de ani-lumină, ea ar conține circa o mie de miliarde destele.[3]

Galaxia Andromeda se apropie deSoare cu o viteză de aproximativ 300 de kilometri pe secundă. Cunoscând mișcarea
Sistemului Solar în cadrul
Căii Lactee, galaxia Andromeda și Calea Lactee se apropie una de alta cu o viteză de 100 până la 400 de kilometri pe secundă. Calculele arată că
ele se vor ciocni peste aproximativ 2,5 miliarde de ani. În urma coliziunii, galaxiile se vor unifica, formând o galaxie eliptică gigantă. Aceste
 evenimente sunt obișnuite printre galaxii.

Estimația recentă a distanței

În anul 2003, folosind infraroșul I-SBF și ajustând valoarea noului punct de luminozitate al lui
Freedman descoperit în 2001 și, în plus, folosind o corecție metalică de −0,2 mag dex−1 în (O/H), a
fost derivată o estimație a distanței până la Andromeda de 2,57 ± 0,06 milioane de ani lumină.

Folosind metoda variabilei cefeide, în 2004 a fost obținută o estimație de 2,51 ± 0,13 milioane de
ani lumină.

Imagine în raze ultraviolete a Toate aceste măsurători produc o medie de 2,54 ± 0,06 milioane de ani lumină. Bazat pe informația
galaxiei Andromeda și satelitului de mai sus, diametrul maxim al lui M31 este estimat la 141 ± 3 mii de ani lumină.
său M 110

Estimarea masei
Estimarea greutății pentru haloul Andromedei (inclusivmaterie întunecată) dă o valoare de aproximativ 1,23 × 10¹² M☉, asemănându-se bine cu
Calea Lactee care are circa 1,9 × 10¹² M☉. Chiar dacă M31 ar putea fi mai puțin masivă decât Calea Lactee, eroarea metodei de estimare este
încă prea mare pentru a putea avea exactitate. M31 nu conține mai multe stele decât Calea Lactee, dar se întinde mai mult spațial.

În particular, M31 pare să aibă mult mai multe stele comune decât Calea Lactee, iar luminozitatea sa estimată este aproape dublă decât a celei
din urmă. Totuși, rata de formare a stelelor în Calea Lactee este mult mai ridicată, M31 producând aproape numai o masă solară pe an — în
comparație cu 3-5 mase solare anual pentru Calea Lactee. Rata novelor din Calea Lactee este și ea dublă pe lângă rata lui M31. Aceasta
sugerează că în trecut M31 a suferit o mare fază de formare a stelelor
, pe când Calea Lactee tocmaise află în mijlocul unei astfel de faze. Asta ar
putea însemna că în viitor numărul stelelor din Calea Lactee va egala numărul de stelelor observate din M31.

Observare
Prima descriere a galaxiei cu ajutorul unui telescop este realizată de Simon Marius în
1612 (adesea descris ca fiind descoperitorul galaxiei). Ea a fost fotografiată pentru prima
oară în 1887 de către astronomul Isaac Roberts, în observatorul său din Crowborough în
Sussex.

Natura galactică
Articol principal: Marea dezbatere (astronomie).
În anii 1920, stelele variabile cefeide sunt identificate de către Edwin Hubble pe
fotografiile astronomice ale nebuloasei. Mulțumită relației perioadă-luminozitatestabilită
în 1912 de Henrietta Leavitt, Edwin Hubble a stabilit distanța stelelor și a confirmat
natura extragalactică a obiectului. A permis și să se reinterpreteze un eveniment din 1885
Localizarea galaxiei înconstelația
care fusese considerat ca fiind o novă. Prin magnitudinea sa aparentă relativ slabă și Andromeda.
distanța galaxiei, acest eveniment era în realitate extrem de luminos la scara unei galaxii.
De fapt era vorba de o supernovă (o explozie a unei stele), denumită în continuare SN
1885A. Este prima supernovă văzută de la inventarea telescopului, și singura cunoscută în galaxia Andromeda.

În 1943, când Los Angeles era sub camuflaj, Walter Baade a utilizat telescopul Hooker de la Mont Wilson și, pentru prima oară, a rezolvat stele
în regiunea centrală a galaxiei.[4]

În 1953, studiul obiectului astronomic M31 de către Edwin Hubble și Allan Sandage a pus în evidență o nouă clasă de stele variabile, variabilele
luminoase albastre (sau LBV).[5]

Grupul Local

Galaxii satelite ale Galaxiei Andromeda

Vreo douăzeci de galaxii pitice orbitează în jurul Galaxiei Andromeda. Cea mai masivă dintre acestea este Galaxia Triunghiului, o galaxie
spirală bine desenată, ușor de recunoscut, dar șiM110 / NGC 205 este foarte cunoscută, fiind foarte vizibilă pe clișeele de ansamblu ale Galaxiei
Andromeda ca o mică galaxie eliptică orientată oblic în raport cu marea sa vecină. M32, o galaxie eliptică pitică „compactă”, este mai discretă,
însă totuși vizibilă ca un mic disc cu contururi ușor flu la marginea discului Galaxiei Andromeda; M32 se află foarte probabil la originea unor
anumite perturbări morfologice în interiorul discului Galaxiei Andromeda, în urma traversării cvasiortogonale de către aceasta acum vreo
210 de
milioane de ani. Celelalte formațiuni galactice satelitare sunt galaxii eliptice pitice sau
galaxii pitice sferoidale.

Tabelul de mai jos rezumă formațiunile galactice identificate ca fiind satelite ale galaxiei Andromeda și principalii lor parametri potrivit lui
Koch și Greb; coordonatele carteziene (XM31, YM31, ZM31) centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare (α, δ, D☉)
uzuale centrate pe Soare:
 Sateliți ai Galaxiei Andromeda[6]
Distanța
α δ până la XM31 YM31 ZM31 Anul
Nume Tipologie
(J2000.0) (J2000.0) Soare (kpc) (kpc) (kpc) descoperirii
(kpc)
Galaxia
Triunghiului SA(s)cd 01h 33m 51s +30° 39′ 37″ 847 ± 60 87,4 49,8 196,7 1654 ?
(M33)

M32 cE2 00h 42m 42s +40° 51′ 55″ 770 ± 40 4,7 4,0 0,1 1749

M110
dE6 00h 40m 22s +41° 41′ 07″ 830 ± 35 3,8 -55,3 16,0 1773
(NGC 205)

NGC 185 dE5 00h 38m 58s +48° 20′ 12″ 620 ± 25 -89,3 121,6 -89,4 1787

NGC 147 dE5 00h 33m 12s +48° 30′ 29″ 755 ± 35 -85,5 -8,7 -52,4 1829

IC 10 dIrr 00h 20m 17s +59° 18′ 14″ 660 ± 65 -200,0 70,7 -140,7 1887

IC 1613 dIrr 01h 04m 47s +02° 07′ 02″ 715 ± 35 369,2 334,5 84,8 1906

Galaxia
Pitică
Neregulată dIrr/dSph 23h 28m 36s +14° 44′ 35″ 760 ± 100 355,5 106,5 -174,5 ~ 1955
din Pegas
(PegDIG)
Andromeda
dSph 00h 45m 40s +38° 02′ 28″ 790 ± 30 41,0 -0,5 24,7 1970
I
Andromeda
dSph 01h 16m 30s +33° 25′ 09″ 680 ± 25 42,2 144,9 53,5 1970
II
Andromeda
dSph 00h 35m 34s +36° 29′ 52″ 760 ± 70 63,2 23,2 -7,2 1970
III

LGS 3 dIrr/dSph 01h 03m 53s +21° 53′ 05″ 620 ± 20 149,1 240,6 21,4 1976

Andromeda
dSph 01h 10m 17s +47° 37′ 41″ 810 ± 45 -104,2 -26,3 45,8 1998
V
Andromeda
VI (Galaxia
Pitică dSph 23h 51m 46s +24° 34′ 57″ 775 ± 35 243,1 37,6 -100,5 1998
Sferoidală
din Pegas)
Andromeda
VII (Pitica
dSph 23h 26m 31s +50° 41′ 31″ 760 ± 70 -86,3 -50,5 -191,5 1998
din
Cassiopeia)
Andromeda
dSph 00h 52m 53s +43° 12′ 00″ 790 ± 70 -31,6 -12,4 22,0 2004
IX
Andromeda
2006
XI[7]
Andromeda
2006
XII[7]
Andromeda
2006
XIII[7]
Curent de
maree
nord-vest 2009
(curenți E și
F)[8]
Curent de
maree sud- 2009
est[8]
Andromeda
2011
XXVIII[9]
 Distanța
α δ până la XM31 YM31 ZM31 Anul
Nume Tipologie
(J2000.0) (J2000.0) Soare (kpc) (kpc) (kpc) descoperirii
(kpc)
Andromeda
2011
XXIX[9]

Viitoarea coliziune cu Calea Lactee

Articol principal: Coliziunea Andromeda–Calea Lactee.
Este cunoscut faptul că galaxia Andromeda se deplasează cu o viteză de 140 km/s, adică de 504.000 km/h. Se crede cǎ galaxiile Andromeda și
Calea Lactee se vor ciocni peste 3 miliarde de ani; acum distanța dintre acestea este de 2,5 milioane de
ani luminǎ.

Referințe și note
1. ^ Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, p.302, 405.
2. ^ Există galaxii mai apropiate de Calea Lactee, însă de alte clase, ca de exempluGalaxia Pitică din Câinele Mare
3. ^ en « Andromeda galaxy hosts a trillion stars(http://www.newscientist.com/article/dn9282-andromeda-galaxy-hosts-a-trillion-
stars.html) », New Scientist, 6 June 2006.
4. ^ "The Resolution of Messier 32, NGC 205, and the Central Region of the Andromeda Nebula" (http://articles.adsabs.harvard.e
du/full/1944ApJ...100..137B), Astrophysical Journal, 100, 1944.
5. ^ "The Brightest Variable Stars in ExtragalacticNebulae. Format:I. M31 and M33", Astrophysical Journal (în engleză), 118,
pp. 353–361, 1953.
6. ^ "The Anisotropic Distribution of M31 Satellite Galaxies: A Polar Great Plane of Early-type Companions" (http://iopscience.iop.
org/1538-3881/131/3/1405/pdf/1538-3881_131_3_1405.pdf)(PDF), The Astronomical Journal(în engleză), 131 (3), pp. 1405–
1415, 2006, accesat la 21 martie 2012 doi:10.1086/499534 (https://dx.doi.org/10.1086/499534).
7. ^ a b c Discovery and analysis of three faint dwarf galaxies and a globular cluster in the outer halo of the Andromeda galaxy
(htt
p://arxiv.org/abs/astro-ph/0607472), N. F. Martin et.al, 2006.
8. ^ a b New tidal streams found in Andromeda reveal history of galactic mergers
(http://www.ucolick.org/~raja/aas_prs_rls_01061
0/).
9. ^ a b "Newly found dwarf galaxies could help reveal the nature of dark matter",
R&D Magazine, 2011 (reprinted in R&D
Magazine (http://www.rdmag.com/News/2011/11/General-Science-Astrophysics-Dwarf-Galaxies-Could-Help-Reveal-The-Natur
e-Of-Dark-Matter/)).

Bibliografie
Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, coordonator [...], Traducere din limba engleză de Ana-Maria Negrilă-Chisega,
Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, București, 512 de pagini. (pp. 302-303, p. 352) ISBN 978-973-717-319-5

Legături externe
O noapte cu ANDROMEDA, 9 iunie 2008, Catalin Beldea,Descoperă

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Andromeda_(galaxie)&oldid=11387259

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 18 octombrie 2017, ora 11:59.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.