Introducere in

etalonarea/normarea testelor
Curs 4
Introducere
Rezultatul obtinut la un instrument de
evaluare psihologica (test, chestionar, scala,
etc..)
Scor sau cota bruta (engl. Raw score)
Scorare sau cotare
Introducere
Cum interpretăm rezultatul obtinut de un
subiect la un test?
Să presupunem că la un test de cunostinte de matematică alcătuit din 100 de
itemi un subiect rezolvă corect 30 de itemi.

Reprezintă o performanţă slabă, medie sau bună la test?

Introducere
Scorurile obţinute in cadrul evaluării
psihologice nu sunt interpretate niciodată în
mod absolut, ci exclusiv comparativ.
Comparaţia se face cu un grup de referinţă,
care poate fi o populaţie (de ex., toţi românii
de vârstă adultă) sau un grup mai restrâns şi
clar definit dintr-o populaţie mai largă (de ex.,
copii cu probleme cognitive).
Etalonarea / normarea
Etalonul (norma sau standardele)
Cadrul de referinţă al unui subiect cu populaţia. Un scor
brut obţinut la un test nu are nici o valoare deoarece pe
baza lui nu putem şti unde se situează performanţa unui
subiect
Etalonarea/normarea
Stabilirea unui cadru de referinţă, a unei scări care să
permită determinarea locului ocupat de rezultatele unui
subiect faţă de rezultatele unei populaţii de referinţă,
suficient de numeroasă, formată din persoane comparabile
cu cea examinată.
Procedura de etalonare/normare
1. Definirea populaţiei sau a cadrului de
referinţă pentru care se doreşte construcţia
testului;
2. Eşantionarea;
3. Administrarea testului la eşantionul ales;
4. Construcţia cotelor sau a normelor/
etaloanelor testului.
 1. Definirea populaţiei
Populatia: set complet a ceea ce
dorim sa studiem
Esantion: subset al populatiei
Un numar de participanti
Cum afecteaza utilizarea esantionului
(comparativ cu intraga populatie) analiza
datelor?
 1. Definirea populaţiei
Inferenta
Esantion Populatie
Necesitatea existentei usor esantioane
reprezentative pe baza unor variabile
relevante pentru instrument
Cum sunt acestea stabilite?
Caracteristicile populatiei (vezi definirea acesteia) cât
si de caracteristicile constructului măsurat de test.
Exemple
 1. Definirea populaţiei
Variabile utilizate frecvent in
esantionare
Ceva care este masurat si poate
produce cel putin 2 valori
Exemple:
Varsta
Gen
Mediu de rezidenta
Nivel de pregatire educationala
Inteligenta
Tip de personalitate
Numar de simptome
 1. Definirea populaţiei
Definirea populaţiei
Circumscriera caracteristicilor (variabilelor)
persoanelor pentru care este destinat testul.
Prezentarea unor caracteristici care vor permite
recunoasterea unei persoane ca apartinând sau nu
populatiei pentru care a fost construit testul.
a. Testul “X” evaluează functia perceptiv motrică între 5 şi
10 ani.
b. Testul de cunostinţe matematice „Y” cuprinde toţi copiii
de liceu (14-18 ani) din judeţul Cluj.
 2. Esantionarea
Grup sau esantion de normare.
Esantionarea în psihologie se constituie mult
mai greu decât în alte domenii cum ar fi
sociologia deoarece examinările sunt
costisitoare
 2. Esantionarea
Construirea esantionului (esantionarea) se poate
realiza prin mai multe proceduri.
Cele mai des întâlnite sunt
Aleatoare - Când poate fi considerat un esantion
aleatoriu?
in cazul selecţiei aleatoare oricare membru al populaţiei are sanse
egale de a fi inclus în eşantion
Stratificate - În cazul selecţiei stratificate se face întâi o
împărtire a populaţiei în clase (în functie de variabilele
relevante) si apoi pentru fiecare clasă se trece la un alt tip
de selectie (ex. selecţie aleatoare)
Pe cote
Exemplu de esantionare
Testul de inteligenta Matrici Raven Standard, forma Plus.
Mircea Comşa - MMT – Recensământ 2002
Stratificată & randomizată
Stratificarea s-a realizat în funcţie de ariile culturale şi de
tipul de localitate:
18 arii culturale (Crişana-Maramureş (MM, SM, AR, BH), Banat (TM, CS), Oltenia1
(OT, DJ, MH), Oltenia2 (GJ, VL), Muntenia1 (AG, DB, PH), Muntenia2 (BZ, BR),
Muntenia3 (GR, TR, IL, CL), Bucureşti, Dobrogea (CT, TL), Transilvania1 (AB,
HD),Transilvania2 (BV, SB), Transilvania3 (CJ, MS), Transilvania4 (CV, HG),
Transilvania5 (BN, SJ), Moldova1 (BC, NT, VR, SV), Moldova2 (GL, IS), Moldova3 (BT,
VS).
7 tipuri de localităţi
3 bazate pe gradul de dezvoltare (scăzut, mediu şi ridicat)
4 pe mărimea localităţii urbane (<30.000; 30-100.000; 100-200.000, >200.000)
În total 126 straturi
3. Administrarea testului pe esantionul ales
Cum trebuie sa se realizeze administrarea?
Standard
Aceleasi instructiuni pentru toti subiectii
Trainingul persoanelor implicate in culegerea datelor
Gestionarea cazurilor atipice
Atentie la refuzurile subiectilor selectati – cum pot
acestea afecta esantionarea?
 4. Construirea normelor
Orice persoană evaluată obţine la un
instrument de evaluare un rezultat observabil
la testele de aptitudini cognitive: răspunsuri corecte sau gresite
la testele de personalitate: evidenţierea unei trăsături investigate faţă
de conţinutul aserţiunii unui item

Colectie de date in urma aplicarii testelor

Cum sunt acestea analizate?
Cum construim etaloane?
Tipuri de scoruri
Transformările scorurilor pot fi liniare sau non-liniare.
(1) Transformările liniare implică utilizarea mediilor şi
abaterilor standard şi a scorurilor brute
(2) Transformările non-liniare sunt acelea care alterează forma
distribuţiei şi, implicit corelaţiile constructelor măsurate cu
alte dimensiuni sau criterii externe.
Cu excepţia scorurilor standardizate, toate celelalte categorii de
scoruri sunt bazate pe transformări non-liniare (Allen & Yen,
2002).
 Metode de etalonare/normare
Analiza modului in care sunt organizate datele
Tipul distributiei Scor total fara timp limita
500

400

300

200

Frequency
100 Std. Dev = 10.04
Mean = 28.3
0 N = 2473.00
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0
5.0 15.0 25.0 35.0 45.0 55.0

Scor total fara timp limita

Tipul distributiei
Teste/chestionare care au la baza distributii
normale
Scoruri standard
Clase normalizate
Simplifică interpretarea scorurilor individuale
la un test.
In cazul distributiei normale media, mediana sşi
modul au aceeasi valoare
 Metode de etalonare

68,26% dintre subiecti obtin scoruri între + 1 abatere standard

95,44% dintre subiecti obtin scoruri între + 2 abateri standard
Transformare in cote standard
Transformări liniare în scoruri standard,
folosind media şi abaterea standard a
distribuţiilor
De ce?
Cele mai frecvente cote standard
Cotele z
Cotele T
Cotele IQ
Cotele/scorurile standard z
Media 0
Abaterea standard 1

z=(x-media)/ab. std
x=scorul brut la test

68,26% dintre subiecti obtin scoruri între + 1 z

95,44% dintre subiecti obtin scoruri între + 2 z
Cotele/scorurile standard z
Exemplu de calcul al
scorurilor z pentru un
test cu media scorurilor
brute 50 si abaterea
standard 10.
Norms and screening utility of the Dutch version of the Children's Depression Inventory in
clinical and nonclinical youths
Roelofs, Jeffrey; Braet, Caroline; Rood, Lea; Timbremont, Benedikte; van Vlierberghe, Leen;
Goossens, Lien; van Breukelen, Gerard, Psychological Assessment, Vol 22(4), Dec 2010, 866-
877.
Cotele/scorurile standard T
Media 50, Abaterea standard 10
T=50+10*z
Propus de McCall (1922, 1939) în cinstea
profesorului sau Thorndike (T);
Cuprinde 5 sigma sub/peste medie;
Avantajul la scorurile T este ca nu avem o valoare
negativa;
Exemplu - Minesota Multiphasic Personalty
Inventory (MMPI).
Metode de etalonare

68,26% dintre subiecti obtin scoruri intre T= 40 si 60

95,44% dintre subiecti obtin scoruri între T= 30 si 70
Cote/scoruri standard
Scor IQ = 100 + Z(15)
Scor SAT = 500 + Z(100)
Scholastic Assessment Test
Scor ACT = 18 + Z(6)
American College Testing
Metode de etalonare
Transformări lineare
Toate au la baza scorul z
T = 50+z*10 40-60
IQ = 100+z*15 85-115