Procesual Civil

Definitie:

Procesul civil esre activitatea desfasurata de instanta de parti org de executare sau alte
pers grefierul, procurolul, cu scopul infaptuirii just de catre instanta in vederea stabilirii unor
dr sau interese civile si executarii silite daca e cazul a hot jud sau alte titluri executorii.

Faze:
Judecata (cognitio)
Executarea silita (executio)
E posibil sa avem numai dintre aceste faze, dupa judecata, cel condamnat plateste.
Alteori exeutarea silita poate sa fie sg faza.
Contr de credit, leasing- incepe direct faza de executare

CEDO:
Executarea unei hot jud face parte integrata din procesul civil

ICCJ:
Dispozitiile art 84 alin 1 NCPC privind reprezentarea,pers juridica nu poate fi repr
conventionala prin andatar personal, nici consilier.

Forma:

Sesizarea
Dezbaterile(scrisa+verbal)
Hotararile

SESIZAREA- de regula inst nu se pronunta din oficiu, ci numai daca o parte ii cere acest
lucru.
ExceptiI: divortul- exista un text art.919 cand exista o cerere de div si vede ca sunt copii, ea se
va pronunta asupra dr parintilor cu priv la educarea si contributia la educare chiar daca
parintii nu au cerut. Art 111 CC, cererea de punere sub interd, solicitata de o serie de pers,
printre care si de o inst care observa ca exista vici cu priv la lipsa de discernamand, ea trb sa
instiinteze inst de tutela si sa procedeze la punerea sub interd.
Exceptii in aparenta- procurorul poate sa cearca inst sa se pron cu priv asupra minorilor,
disparutilor, pusilor sub interd, nu e o derogare majora. Prot consum, agentia poate ataca un
contr concret cand const ca contine clauze abuzive chiar daca consumatorul nu spune nimic.

DEZBATERILE- este cuprinsa intre mom terminarii fazei scrise a procesului (cererea in
judecata si intampinarea) si pana la momentul pronuntarii hot.
Nu se confunda dezbaterile cu dezbaterea asupra fondului- de ex sunt texte care spun ca X dr
poate fi extercitat inaintea oricarei dezbateri. Art 44
CUPRINDE 2 ETAPE- CERCETAREA PROCESULUI- JUD ISI ADUNA PROBELE- audieri/
expertize, si a doua etapa dezbaterii asupra fondului,se da cuvantul final asupra sustinerilor.
Exista un reclm si un parat. E posibil ca in functie de etapa procesuala/ procedura aleaasa, sa
avem alte denumiri, de ex in apel , activ- apelant, pasiva- intimant.
Nu presupune p.c intotdeauna un conflict, intr o minoritate de cazuri exista proceduri
necontencioase, adica fara parat, caz in care cel care solicita nu este reclamant, nu reclama, se
numeste petent, de ex daca faci o asociatie, o fundatie, un partid politic. Nu ceri obligarea
nimanui la nimic.

OBS. Reclamnat si parat - e generica si cu prv la alte pers si care au o poz activa/ pasiva,
avand denumiri proprii. Intervenienta- vine si cand afla ca se jud ptr o casa B posesor A are
titlu de prop mostenit de un prop aparent. Interventie accesorie- intervina sa sustina pozitia
unei parti.
Chemarea in garantie- cand apare evictiunea, cheama in garantie pe cel de la care a cumparat
sa se redreseze impotriva lui.
Nu sunt insa parti desi participa la procesul repr partilor, expertii, traducatorii, martorii, ei au
dr procesuale dar nu isi discuta dr subiective, prin urmare nu intra in notiunea de parti.
Martorii pot fi despagubiti ptr prej de transport.

HOTARAREA- este scopul fazei intai, actul care concretizeaza munca judecatorlui si a partilor
care l au ajutat in gaseirea sol corecte.
Imperium- ea este obl, daca partile nu se supun poate fi aduca la executare prin forta statului.
Stramutarea- ptr suspiciuni, si in materie de divort daca partile aleg sa nu mai fie motivata.
Nemotivarea atreage nulitarea. Insuficienta otivare atrage nulitatea.

OBS: accesul la justitie- nu este un dr absolut, poate fi limitat de aspecte de dr sau aspecte de
faot (prescriptia, decaderea, forma cererii, taxele jud de timbru care trb platie ca sa ti s
eprimeasca cererea, existenta unei proceduri prealabile) esential este ca acest limitari nu sunt
interzise de CEDO, dar sunt posibile daca nu afecteza substanta dr (sa nu fie o prescript de 3
zile, sau sa fie un trm pe care nu l poti accesa), sa existe o proportionalitatea ntre mijl utilizare
si scopul legitim ccare se doreste atins.

Echitatea nu se confunda cu jud in echitate.

Jud in echitatea presupune ca jud se raporteaza la morala si nu la lege,e posibil, dar numai in
arbitraj.

Publicitatea- nu este absoluta, teroretic, prin asig ei, se intelege faptul ca procesul este deschis
oricarui cetatean, daca are loc in sala. Sunt cauze cand se declara sedinta secreta. Uenori legea
prevede (audierea minorului in camera de consiliu)

Pronuntarea in sedinta publica nu trb sa integem adliteram, un jud citeste solutia, dar este
suficient daca se pune sol la dispozitia publicului prin mijlocirea grefei sau pe monitorul
instantei.

PRINCIPIILE PROCEULUI CIVIL

Legalitatea- Contitutie art 124 just se infaptuieste numai in numele legii

NCPC art 7
Legea 303/2004 art 4- jud nu pot sa refuze sa judece pe motiv ca legea nu prevede este
neclara.
Mit- Jud se va supune numai legii si prop constiinte- s eva supune NUMAI legii.
Jud nu judeca in echitate, ci in baza legii. Insa ii lasa o marja ampla de apreciere. Buna-
credinta- aprecierea jud. Daca legea tace ins ca trb sa gaseasca un text care prin analogie
rezolva problema, si daca nici prin analogie, trb sa aplice regulile generale de dr.
Judecatorul nu este tinut de precedentul judiciar. Mecanisme de unificare ale jursprudentei.

PRINCIPILUL CONTRADICTORIALITATII

Sediul materiei art 14 NCPC

Procesul e compus in subt dintr un diferend.

Obligatiile instantei- sa citeze partile-
- sa puna in discutie orice chestiune
-cand da hotaraea trb sa reflecte de ce a admis apararile uneia si le a respins pe celelalte. Jud
nu si poate fundamneta hot pe chestiune ce nu au fost puse in dezbaterea partilor.
Exceptii: partiale si realtive
Sunt sit in care legiuitorul deroga de la acest princ din ratiuni ce tin de urgenta, carcat
surprinzator.
Sechestrul asigurator- indiponibilizezi toate bunurile pana la jud procesului. Acest sechestru
daca s ar realiza cu citarea partilor, nu ar mai fi fezabil.-fara citare- i se comunica de catre
executor. Derogarea nu e totala ptr ca cel care i a pus sechestru poate sa faca apel. Nu e
determinanta ptr ca e temporara.

Obligatiile partilor:
-sa si faca cunoscut reciproc si in termen motivele de fapt si de drept pe car esi intemeiaza
pretentiile si apararile- cerearea contine pretentiile, motivele, argumentele de drept si
probele-Paratul face o intampinare incare arata exceptiile in aparare si probele.
-au dreptul de a discuta si argumeta orice chestiune de fapt si drept care ar fi invocata de
partea adversara, dar si de catre instanta din oficiu.care poate sa ridice probleme, nefiind
tinuta de textele reclamantului si trb sa puna in discutia partilor, poate sa ridice exceptii. Cat
de evident ar fi, trb sa puna in discutie, chiar daca partile nu vin in proces - citarea trb sa fie
indeplinita.
Uneori legea intervine si atunci cand nu exista o contradictorialitate indica masura
suspendarii procesului.

PRINCIPIUL DR LA APARARE

Dreptul de a fi asistat de un av
Dreptul de a fi citat la proces, de a vea posib sa ti expui opinia, dr de a exercita caile de atac,
de a recuza jud.
In ceea ce priv recursul, acesta trb sa fie facut de un av, iar partea nu se poate przenta fara av.
Astfel apararea s a transf in obl. CC a decis ca este neconstitutional, obl prezentei av inclaca
accesul la justitie, aprarea este un dr si nu o obl.
Recursul este o cale de atac tehnica, este exercitata numai ptr inclacarea unor anumite reguli
(gresita interpretare, aplicarii normelor substantiale, nu si a probelor, actelor din dotare)

Este adevarat ca sol de a impune obl reprez prin av in recurs este corecta, exista in toate
statele. Dar la noi trb sa intepream dr prin consecintele concrete. Nu au bani ptr av.

PRINC PROLULUI ACTIV AL JUD

Juc acuzatorial- nu are rol activ, se multumeste cu ce spun partile, daca cererea e gresita, nu
spune nimic, daca una dintre parti nu cere probe, nu spune nimic, asculta partile, procesul
este la mana celui care reclama.

Jud inchizitorial- incearca sa afle adevaru interactionnd cu partile si facand sa atenueze dif
destul de mari intre capacitatea partilor de a explica si a conduce procesul. Are un rol activ.
Acesta presupune (Art 22) ca acesta sa dea calificarea unei cereri care are o calificare gresita
raportandu se la continutul ei si nu la denumirea data de parte. Trebuie sa fac asta dupa ce
pune in discutia partilor. Una dintre parti exercita calea de atac a apelului desi ptr pricina
respectiva exita recursul- daca el a sc aperl, dar in lege sc recurs, il intreb daca a denumit o
gresit. In primul cel care a facut o, dar si aprtea adversa. Sau se cere nulitatea unui contr dar
din cerere se plange ca nu i s a platit pretul, pot sa resping, dar rolul ativ presupue ca jud sa
recalifice cererea.
Daca aprin prisma motivelor, denumirea a fost aleasa gresit. Se poae incalca princ
disponibilitatii, se intinde pana la vointa partilor. Inst nu poate schimba denumirea, temeiul
juridic daca este vb de dr partii dispune, daca ei au stab calificarea si motivele.
Poate sa invoce din oficiu normle imperative, va putea dispune introducerea in cauza a unui
tert dac alegea predevede. Daca jud apreciaza ca au tert sa fie in proces, va putea pun ein
discutie reclamantului introducerea tertului, si va ramane la latitudinea reclamantului. E o obl
la jud sa l anunte ca trebuie sa i reuneasca pe toti. Jud poate sa propuna si sa adm probe din
oficiu si cand partile nu le cer sau se opun la adm unor probe, ptr ca hot jud care va rezulta
consacr un adevar judiciar, dar pe care statul si l propune ca ziderata sa fie cel adevarat, o hot
nefondata care nu are la baza probe este o jignire ptr justitiei, jud poate suplimenta
probatoriul.
Rolul activ- poti beneficiei de el, dar nu te poti baza- nu este motiv de apel/recurs daca jud nu
a invocat o proba din oficiu daca ar fi fost dator sa o invoce- poate de suplimenteze abseanta,
dar daca nu o face, cu toate ca agresit, nu ai cum sa te plangi in apel/recurs.
Principiul disponibiliatatii

Expresia faptului ca p.c.este penit sa serveasca dr si interese private. Aprtile guverneaza

inceperea sau nu a procesului, determina limitele procesului. Jud nu se poate pornunta
asupra unor pretentii ce nu s au cerut.
Partile pot tranzanctiona, renunta, achiesa, caz in care porcesul inceteaza
Exceptii: daca sunt in joc dr unui minor, si constata ca renuntarile din partea reprezentantilor
contravin intereselor minorului. Partile au tot dr sa continue procesul, atacand hotararea.
Exceptii aprtiale- proc poate formula in fav unui minor, repr lui sunt chemati in porces si pot
renunta la actiunea proc. Dar instanta poate sa continue.

PRINCIPIUL EGALITATII

Egalitate in fata legii- toti cetatenii sunt jud de aceleasi instante. De asemenea toti cetatenilor
li se aplica aceleasi norme de proceduri, daca au aceeasi calitate. Nu poate sa mi se aplice mie
o lege si altuia alta pe criterii de discriminare, daca avem aceeasi calitate in porce.
Nu poate sa acopere dif dintre noi, de capacitate mentala, orientare, intuiti, avere.

PRINCIPIUL PUBLICITATII
Sed sunt publice, exista si exceptii. Hotararea se porn in sedinta publ, prin citirea sau prin
punerea hot la dispozitia grefei sau alt mecanism.

NORMELE DE PROCEDURA

Dupa obiectul, dupa campul de aplicare, dupa natura campului de interese

1. Dupa obiecte
- norme de org judecatareasca- reglm structura instantei, promovarea jud, pensiile jud.
Incompatibilitatea acestora
- normele de competenata
- normele de procedura- reglm toate aspectele procesuale, termenele, modul de adm probelor,
forma cererilor, motivele. Sunt de procedura contencioasa sau necontencioasa
-norme de executare silita

2. Dupa campul de aplicare

-norme generale
-norme speciale
Cum se trateaza confl dintre ele, coexistenta lor.
Specialul deroga de la general
Daca normal speciala tace, se completeaza cu o norma generala, nu cu alta speciala.
Norma speciala nu poate fi abrogata de o norma generala decat daca prevede expres aceasta
abrogare. Art 67. alin 3
Termenul de apel impotriva contestatiei la executare in materie cambiala e de 15 zile de la
pronuntare,
Dispozitiile NCPC DE REGULA sunt norme GENERALE- DR COMUN.

3. Dupa interesul ocrotit

-imperative- ordine publica (NULITATEA ABSOLUTA)
-dispozitive- interesul privat (NULITATE RELATIVA), PARTILE POT ALEGE SA DEROGE.

Normele de organizare sunt in genre norme imperative, mai putin unele cazuride
incompatibilitate ( publica- neinrederea in judecator, si relativa-
Normele de competenta- stab competenta instantelor in funct de rangul lor, sunt de ord
publica.
Compententa teritoriala-publica- daca se prevede expres-
Normele de procedura prop-zisa- partile trb citatea la proces- nulitatea relativa- ocroteste un
interes privat-dr la aparare-
Apelul se face in 30 de zile de la comunicare hotararii- ordine publica- statul are interes sa nu
lase afaceri neincheiate.
Aplicarea in timp