UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI AUDIT
DISCIPLINA: DOCTRINA ȘI ETICA CONTABILĂ

PROFESIA CONTABILĂ ÎN ROMÂNIA ȘI

ÎN ALTE TĂRI

1
 Galați
2019

CUPRINS

Abstract ........................................................................................................ 3
INTRODUCERE ............................................................................................. 3
CAPITOLUL I – PROFESIA CONTABILĂ .......................................................................5
1.1. PROFESIA CONTABILĂ CONCEPT, ACTIVITĂȚI COMPONENTE .......5
1.1.1 Titlul professional de expert contabil și profesia
contabilă ..............................6
1.1.2 Înființarea unui organism professional de
contabilitate ...................................9
1.2. ROLUL PROFESIEI CONTABILE ...................................................................11
CAPITOLUL II – PROFESIA CONTABILĂ ÎN ROMÂNIA. PROFESIA
CONTABILĂ ÎN LUME .....................................................................................................14
2.1 . ORGANIZAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN ROMÂNIA ......................14
2.1.1 Evoluția sistemului contabil în România ......................................................18
2.2. PROFESIA CONTABILĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL ..........................20
2.2.1 Profesia contabilă în Germania ....................................................................21
2.2.2 Profesia contabilă în Franța .........................................................................22
2.2.3 Profesia contabilă în Italia ...........................................................................23
CONCLUZII .........................................................................................................................27
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................28

2
Abstract
Profesia contabilă impune profesioniștilor contabili să aibă calități esențiale cum
sunt: știința, competența și conștiința. Profesionistului contabil i se impune să-și dezvolte
aceste calități, fără de care nu și-ar putea face meseria.
Importanța profesiei contabile m-a determinat să tratez anumite concepte despre
profesionistul contabil, atribuirea titlului de expert contabil, înființarea sistemului contabil
în România, precum și evoluția acestuia. Profesia contabilă este unică și se distinge de alte
profesii prin asumarea responsabilității față de interesul public, respective faă de părțile
interesate.

INTRODUCERE

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, obiectivul ei fiind "măsurarea,

evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice", în acest scop
"trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de
trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi
potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori"1.
Profesia contabilă este una singură şi este formată din mai multe activităţi: activitatea
de ţinere a contabilităţi, de elaborare şi prezentare a situaţiilor financiare, de audit, evaluare,
alte servicii contabile etc.

Deoarece profesia contabilă este foarte importantă pentru dezvoltarea societăţii, vom
încerca să abordam unele aspecte generale legate de aceasta cat si o succinta prezentare a
organismelor implicate in reglementarea si armonizarea sistemului contabil in Romania si
UE.

Importanţa contabilităţii în economia modernă este evidentă. Aşa se face că

organisme din Uniunea Europeană şi de pretutindeni se ocupă de organizarea şi funcţionarea
contabilităţii ca o componentă fundamentală a afacerilor.
1
Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată si actualizata, art.2, al (1)

3
 Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intru-un stat
membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea țară pentru activitatea de
profesionist contabil și care are acces fără restrucții la toate serviciile și activitățile
component ale profesiei contabile, inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar.

Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei
ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are
diferite denumiri, dar cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de "expert
contabil" (mai frecvent in tarile latino-continentale), "chartered accountant" ( in zona anglo-
saxona), "contabil public autorizat" CPA in Statele Unite etc.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, respectiv fata de toate partile interesate in activitatile
desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori-creditori, banci, buget, investitori,
stat si organismele sale, salariati, public etc.
Daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client
determinat si care este, in general, consumatorul final al serviciului respectiv, profesionistul
contabil, fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii se adreseaza
unui numar mai mare de utilizatori (consumatori) ale caror interese pot diferi de cele ale
contactorului dar care trebuie aparate.
Regulile contabile ca si profesionistii contabili sunt indispensabile bunului mers al
economiei. Avem in vedere masurarea activitatilor economice, intocmirea bugetelor ,
impartirea roadelor activitatilor economice intre proprietari si angajati, intre muncasi capital.
Rolul social al profesionistului contabil e dovedit de ponderea insemnata pe care o
are in activitatile salariale si de stabilire a veniturilor tuturor membrilor societatii , precum si
prin calitatea serviciilor prestate, care poate avea un impact asupra vietii cetatenilor unei tari.
Toti profesionsitii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta
misiune trebuie indeplinita indiferent de locul in care isi desfasoara activitatea : in institutii,
in afaceri, in educatie sau in practica libera.
Toate evenimentele din viata unei intreprinderi trec prin mana profesionsitului
contabil , ei sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale , ei lucreaza in firme
mari , mijlocii, mici sau ca practicienti individuali , in intreprinderi comerciale, industrie ,
ong, in sector public si alte institutii si se vede ca prin calitatea prestatiilor acestora efectele
se rasfrang asupra vietii sociale

4
 Situatiile financiare constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi iar
profesionsitul contabil este artizanul acestei intreprinderi.

CAPITOLUL I – PROFESIA CONTABILĂ

1.1. PROFESIA CONTABILĂ - CONCEPT, ACTIVITĂȚI COMPONENTE
Definitie: Profesia contabila cuprinde totalitatea activitatilor cu caracter economic care
presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectuează precum și
organismele lor profesionale.
Profesia contabila este un INTREG format din mai multe activitati. Principalele activitati
care formeaza profesia contabila sunt2:
1. Tinerea contabilitatii (conceptia franceza spune ca aceasta activitate, in lumea civilizata
e considerata pe cale de disparitie). Menirea contabilului este de a apara in primul rand
economia. Acesta e vinovat atunci cand ramane inchistat, cand nu mai poate judeca.
Paradoxul apare in Romania desi atat contabilii cat si auditorii sunt platiti de intreprindere,
beneficiarii serviciilor lor sunt altii decat intreprinderea. Riscul enorm deriva din aceasta
idee intrucat si contabilii si auditorii trebuie sa faca corp comun si sa apere intreprinderea.
O caracteristica a contabililor este aceea ca isi asigura raspunderea pentru satisfacerea
interesului public, interesele beneficiarilor , a consumatorilor finali.
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare. Utilizatorii finali sunt
interesati de cum sunt elaborate si prezentate situatiile financiare . Cum se prezinta, cum
arata situatiile financiare a intreprinderii depinde de gandirea contabilului , de capacitatea
de recunoastere a tranzactiilor si mai ales de modul cum ies in afara intreprinderii aceste
situatii financiare.
3. Audit statutar – notiune care trebuie tratată distinct – este singura activitate care e
urmarita in plus intrucat aceasta activitate este ultimul aparator al situatiilor financiare.
( Actuala legislatie cuprinde foarte multe greseli) .
4. Alte lucrări de audit financiar-contabil sau control intern – care vin in ajutorul
managerului sau diverselor persoane din conducerea intreprinderii. Sisteme de control :
Astfel , pentru actionariat - exista cenzorii.
Administratia – are auditul financiar
Executivul – are audit intern, control de gestiune sau sisteme multiple de control.
5. Servicii fiscale – consilierea, consultanta si asistenta fiscala;
2
https://www.academia.edu/11425135/DOCTRINA_SI_DEONTOLOGIA_PROFESIEI_CONTABILE

5
6. Servicii de management financiar-contabil – presupune in primul rand planificarea
financiar contabila, contabilitatea analitica si contabilitatea de gestiune;
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor;
8. Evaluari de intreprinderi;
9. Alte servicii contabile si paracontabile – in special servicii contabile foarte diversificate
(de exemplu in economia americana secretul dezvoltarii il constituie – specializarea
stricta.)

PROFESIA CONTABILĂ SE
POATE EXERCITA:

prin compartimente proprii prin externalizare

Fig. 1 – Exercitarea profesiei contabilă (realizată de autor)

1.1.1 Titlul profesional de expert contabil si profesia contabila

Titlul expert contabil reprezinta cea mai inalta calificare in domeniul profesiei
contabile oferind posibilitatea profesionistului de a avea acces neingradit la toate activitatile
componente in domeniul sau. Acest titlu este reglementat in Romania prin OG 65/94
republicata si este obtinuta prin indeplinirea conditiilor de acces, stagiu de 3 ani si a
examenului de aptitudini conform regulamentelor CECCAR si ulterior mentinuta conform
normelor si a codului aplicabile membrilor conform practicilor europene si internationale.
Dupa parcurgerea etapelor de obtinere a acestui titlu profesional , este necesara inscrierea in
Tabloul membrilor CECCAR , indeplinirea conditiilor anuale de exercitare a profesiei si
obtinere a vizei de practica, publicarea in MO . Esentiale pentru mentinerea titlului
profesional de expert contabil sunt respectarea principiilor fundamentale etice in profesie .
Expertul contabil este regasit sub diferite denumiri : expert contabil, chartered accountant,
CPA (contabil public autorizat-americani)si este considerat a fi specialistul cu cea mai inalta
pregatire in domeniul contabilitatii in tara sa de origine. Sfera de activitate a profesionistului
acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si

6
achizitiilor , auditul elementelor nemonetare, lichidari, insovabilitate, expertiza judiciara,
consultanta, consiliere, reprezentare fiscala , consiliere in investitii , activitati componente ale
profesiei contabile.
Funcţia contabilă este la fel de veche ca şi nevoia de a schimba obiecte de valoare şi de a
ţine seama averii. Revoluţia comercială şi schimbul din perioada Renaşterii a amplificat
necesitatea contabilităţii, ca şi revoluţia industrială. Uriaşa dezvoltare a industriei şi a
structurilor de stat din secolul al XX - lea a amplificat şi mai mult nevoia de servicii
contabile. În prezent , profesia contabilă oferă o carieră interesantă, competitivă, bine
remunerată şi plină de satisfacţii. Este responsabilitatea fiecărei persoane care vrea să devină
contabil să menţină standardele înalte ale profesiei, indiferent de domeniul contabil în care
intră.
 Conceptul de profesie contabilă
O profesie este diferenţiată pe baza unor caracteristici care includ:
1. stăpânirea unor aptitudini intelectuale dobândite prin pregătire şi învăţământ
profesional;
2. aderarea de către membrii săi la un cod comun de valori şi conduită stabilit de către
organul administrativ şi care include menţinerea unei imagini, subiectivă în esenţă;
3. acceptarea existenţei unei îndatorii faţă de întreaga societate., în mod uzual în
schimbul restricţiilor de utilizare a unui titlu sau de acordare a unei calificări.
Obligaţia membrilor faţă de profesie şi societate poate în timp să pară a fi în conflict cu
interesul lor imediat sau cu obligaţia de loialitate faţă de patronii lor.
În acest context, este de datoria organizaţiilor membre să asigure cea mai înaltă calitate în
prestarea meseriei şi să menţină încrederea publicului în profesie.
 Interesul public
O caracteristică a profesiei o constituie acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public.
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi,
angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte
persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a
menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Această încredere impune profesiunii
contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a
comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
Responsabilitatea profesionistului contabil nu înseamnă numai să satisfacă necesităţi
individuale ale unui anumit client sau angajator. Standardele profesiei contabile sunt puternic
determinate de interesul public, de exemplu:

7
 - auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor
financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi
acţionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi
contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau
publice3;
- auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control
intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;
- consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea
luării unor decizii manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au rol important în societate investitori, creditori, patroni şi alte
sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesionişti
contabili pentru o contabilitate financiară şi pentru raportări corecte, pentru un management
financiar corect şi sfaturi competente referitoare la o varietate legate de afaceri şi impozite.
Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de
servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor. Profesioniştii
contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să ofere publicului
acele servicii la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine
Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că
există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii4.
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a conferi
lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi
esenţiale, cum sunt:
– ştiinţa, competenţa şi conştiinţa;
– independenţa de spirit şi dezinteres material;
– moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor
calităţi şi îndeosebi:
a) să îşi dezvolte necontenit cultura , nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de
cultură generală, singurele capabile să-i întărească discernământul

3
https://www.ifac.org/publications-resources/enabling-accountants-role-effective-enterprise-risk-
management

4
http://ceccar.ro

8
 b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru
a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuner
c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl
consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e
nevoie, rezervele personale;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea
de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în
exercitarea profesiei
f) şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite
de Corp.

1.1.2. Înfiinţarea unui organism profesional de contabilitate

Nu există un model unic valabil pentru un organism profesional de contabilitate. Sunt însă
anumite principii de care trebuie să se ţină seama.
Mobilul de înfiinţare a unui organism profesional de contabilitate poate fi:
 O iniţiativă de guvern pentru promovarea unei abordări naţionale a
reglementării profesiei, şi
 O iniţiativă a unui grup de profesionişti contabili care doresc determinarea
unei identităţi clare activităţilor lor.
Obiectivele generale ale profesiei contabile sunt:
 Protejarea interesului public prin asigurarea faptului că membrii respectă cele
mai ridicate standarde de conduită profesională şi etică;
 Obţinerea unei recunoaşteri publice a unei game largi de servicii pe care
contabilii profesionişti le pot oferi;
 Promovarea, menţinerea şi sporirea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţei
membrilor organizaţiei şi stagiarilor;
 Promovarea şi protejarea obiectivelor şi susţenabilitatea organizaţiei şi
profesiei de contabil;
 Păstrarea drepturilor legitime ale membrilor;
 Asigurarea independenţei profesionale a contabililor indiferent de locul
ocupat;
 Avansarea teoriei şi practicii de contabilitate;
 Determinarea criteriilor de eligibilitate pentru apartenenţa la organism;

9
  Dezvoltarea şi păstrarea unor relaţii eficiente de lucru cu administraţia, cu alte
organisme naţionale, regionale şi internaţionale de contabilitate.
Pasul următor îl constituie efortul de a se ajunge la un consens cu privire la
activităţile organizaţiei propuse si a aspectelor structurale pe care aceasta le va avea.
Urmează apoi activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare ( statutul,
actul constitutiv şi regulamentele).
Urmează colaborarea cu guvernul pentru protejarea interesului public.
În legătură cu reglementările organismului, acestea constă în:
 O lege a contabililor care să recunoască organismul profesional ca entitate legală care
reprezintă profesia şi care îi poate conferi putere legală pentru reglementarea
membrilor;
 Un statut şi regulamente proprii;
 Cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;
 Reguli de conduită profesională şi etică în afara cadrului legal ( de exemplu, reguli cu
privire la independenţă. Aceste reguli trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC;
 Standarde contabile şi de audit;
 Sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă regulile de conduită ale
organismului;
 Cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii;
 Sisteme de monitorizare pentru membri.
Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este
Consiliul. Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen
specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Consiliul răspunde în faţa
membrilor.
Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte.
Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi
pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţioneze efectiv şi
eficient.
Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care generează o judecată logică de
grup, asigură continuitatea gândirii şi ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei
membrilor5.

5
Moraru Maria, Doctrina Contabila si Deontologia Profesiei, Editura Solness, Timisoara, 2010

10
 În legătură cu finanţarea organismului, dacă la început finanţarea poate fi făcută din
surse externe, mai târziu organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-şi acoperi
toate costurile de exploatare şi pentru a permite unele investiţii în dezvoltare.
Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei.
1.2 ROLUL PROFESIEI CONTABILE
Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii, între altele, prin asumarea
responsabilităţii faţă de interesul public, respectiv faţă de toate părţile interesate în activităţile
desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, investitori,
stat şi organismele sale, salariaţi, public etc.
Dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii pentru un client
determinat şi care este, în general, consumatorul final al serviciului respectiv, profesionistul
contabil , fie că elaborează, fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii se adresează
unui număr mai mare de utilizatori (consumatori) ale căror interese pot diferi de cele ale
contactorului dar care trebuie apărate.
Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) s-a infiintat in anul 1977 cu 63 de
membri fondatori din 51 de tari. Astazi cuprinde 164 de organizatii membre si asociate din
119 tari, reprezentand peste 2,5 milioane de specialisti.
IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele
si toate specializarile proesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia
informatiei, insolvabiliate.
IFAC are misiunea de a intarii profesia contabila capabila sa contribuie la dezvoltarea
economiilor internationale prin promovarea aderarii la standardele profesionale de inalta
calitate.
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum
Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel rivind
supravegherea Bancara, Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari
si Banca Mondiala. IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in
domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publicai.
Organismul profesional solicitant, pentru a devenii membru IFAC, trebuie:
 sa contribuie sau sa participe la procesul de normalizare profesionala
 sa fie solvabil financiar si operational
 sa fie recunsocut printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national
profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie

11
  sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru
membrii sai
 sa se oblige sa participe in ifac si sa romoveze importanta ifac si a programelor,
activitatilor si hotararilor luate de iasb
 sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale
persoanelor carora li s-a acordat o functie
 sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii
Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva in fata organismelor
guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri,in fata organizatiilor
internationale care sunt importante din punct de vedere regional.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca:
 va sbuscrie obiectivelor ifac si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si
se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in
regiune reglementarile si standardele ifac si iasc;
 are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in
regiunea respectiva;
 constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este general reprezentativa
pentru profesia contabila;
 contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC.
Principalele organnizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:
Federatia Expertilor Contabil Europeni(FEE) este o organizatie recunoscuta de IFAC care
gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene. Cuprinde organisme
profesionale, admise conform principiului de tara, din cele 27 de tari membre ale Uniunii
Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei
contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicare standardelor internationale in domeniul
contabilitatii si auditului.
Organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si responsabilitati reciproce.
Organizatiei regioanalize i se va cere:
 sa asiste ifac in relatiile si comunicarea cu organismele membre
 sa furnizeze periodic secretariatului ifac rapoarte de activitate
 sa contnue sa sustina activ ifac si sa asigure diseminarea pe scara larga a
reglementarilor tehnice
 sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ifac

12
  sa pemita presedintelui ifac sau reprezentantului sau sa participe la intalnirile
consiliului
 sa mentina o comunicare directa, adecvata cu alte organizatii regionale recunsocute
 sa informeze secretariatului ifac despre orice schimbari propuse in constitutia sau in
randul membrilor organizatiei regionale
IFAC va trebui:
 sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari
propuse pentru constututia ifac si privind orice modofocari in randul membrilor
 sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si seminarii pentru
a promova coeziunea ifac si organizatia regionala
Gruparea regionala pentru a fi recunoscuta IFAC trebuie sa demonstreze ca:
-exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta
-gruparea sustine obiectivele si reglemetarile IFAC si IASB
-gruparea are potential sa indeplineasca eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de
catre IFAC.
Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:
 sa nu fie organism guvernamental;
 sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
 sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
 sa provina dintr-o tara europeana.
Organisme membre FEE:
 Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
 Federatia Expertilor Contabili Mediteranieni (FCM);
 Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);
 Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).
Sistemul de supraveghere publica trebuie sa aiba o finantare sigura si libera de orice
influenta negativa a auditorilor statutari sau a firmelor de audit.
Interesul public este afectat ori de cate ori profesia contabila este excesiv reglementata,
aceasta impiedicand competitia si concureanta, sau cand reglementarea este discriminatorie
sau netransparenta.

13
CAPITOLUL II - PROFESIA CONTABILĂ ÎN ROMÂNIA. PROFESIA
CONTABILĂ IN LUME
2.1. ORGANIZAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
Profesia contabilă – o profesie reglementată
În timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi
interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial
care se regăsesc în următoarele trei obiective:
1. Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;
2. Etica : comportamentul deontologic al membrilor lor;
3. Calitatea: certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective organismul profesional trebuie să reglementeze
activităţile şi conduita membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa faţă de
interesul public este îndeplinită, chiar şi atunci când există o reglementare externă
semnificativă a profesiei din partea unei agenţii guvernamentale.
Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie
îndeplinite de membrii acelei profesii.
Reglementarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt
de calitate adecvată, ceea ce implică:
 Adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
 Adoptarea de reguli etice;
 Nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.
De regulă reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:
 Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;
 Cerinţele referitoare la educaţia continuă;
 Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;
 Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;
 Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu
îndeplinesc cerinţele de mai sus.

14
 Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici nu poate fi pe deplin
eficientă decât dacă este însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil, care, în
final , reprezintă garanţia bunelor servicii şi a calităţii acestora.
Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării:
1. Autoreglementarea. Aceasta este specifică economiilor liberale. Organismul profesional
este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;
2. Reglementarea externă. Profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei
agenţii guvernamentale, fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a
delegat sarcini de reglementare;
3. Coreglementarea. Aceasta reprezintă o combinare între autoreglementare şi
reglementarea externă.
Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie
complementare şi nu să se concureze.
Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii
contabili si enitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia. Aceasta protectie este
asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie
profesionala eficienta.
Organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti
contabili sau printr-o lege care da autoritate activitatilor desfasurate de aceasta si de memrii
sai.
Organismele specializate in contabilitate sunt reprezentate în fig. 2, astfel:

15
 Consiliul pentru Corpul Experților Contabili Consiliul pentru
Raportare și Contabililor Autorizați
din Romania
Interpretarea
Financiară (CECCAR) Standardelor
(FRC) Contabile
(SEC)

Consiliul pentru Comitetul

standarde
pentru
Internaționale de Reglementarea
Contabilitate Contabilității
(IASB) Organisme (ARC)
specializate în
contabilitate

Federația
Federația Experților
Internațională a
Contabili (FEE)
Contabililor (IFAC)

Fundația
Comitetului pentru
Grupul Consultativ
Standarde
European pentru
Raportare Internaționale de
Financiară Contabilitate
(EFERAG) (IASCF)

Fig. 2 Organismele specializate în contabilitate – realizată de autor

La acestea se adaugă comisii, consilii, asociaţii etc. zonale şi internaţionale, inclusiv
din afara Europei.
Organizarea contabilă şi asigurarea ei corespunzător pretenţiilor europene este totuşi
atributul fiecărei persoane juridice deţinătoare şi administrator de patrimoniu, iniţiatoare şi
decizionară de acte comerciale, economice şi băneşti pentru că, după cum spune Legea
contabilităţii (nr.82/1991, republicată 2007), contabilitatea nu trebuie confundată sau redusă
la întocmirea şi clasarea de documente sau alte înscrisuri, ci la conducerea financiară a
societăţilor şi instituţiilor, într-o manieră care să corespundă exigenţelor actuale: integrarea
europeană, libera circulaţie a bunurilor şi a banilor, transparenţă în utilizarea resurselor şi a
fondurilor comunitare, întărirea capacităţii de rezilienţă financiară într-o economie
concurenţială şi plină de obstacole.

I.A.S. – Standardele
Internaţionale de Contabilitate
INSTRUMENTE
DE LUCRU I.F.R.S. – Standarde
UZUALE Internaţionale de Raportare
Financiară

I.P.S.A.S– Standardele
16
Internaţionale de Contabilitate
pentru Sectorul Public
 I.S.A. – Standardele
Internaţionale de Audit

Fig. 3 Instrumente de lucru uzuale – realizată de autor

Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.
Persoanele care doresc sa faca parte din organismele profesionale trebuie sa detina calificaile
necesare. Calificarea pregatirii indica faptul ca perosna respectica detine un nivel de educatie
si de pregatire, calificarea pregatirii asigurand accesul la toate sau la o serie larga de activitati
ale profesiei contabile.
Calificarea functionala indica o calificare profesionala care permite persoanei
respective sa exercite numai functia pentru care detine calificarea.
Un organism national al profesiei contabile, pentru a fi recunsocut de autoritatile
publice si de organismele internationale, trebuie6:
 sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai
 sa fie un organism necomercial si neguvernamental
 sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si
contabile(etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii)
 sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si a publicului
 membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoarea la cel mai inalt nivel posibil,
activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili
 membrii sai sa fie profesionisti contabili
 sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivelor sale

C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de

inalta conduita profesionala si sa se asigure ca cerintele etice sunt respectate, iar
nerespectarea lor va fi investigata, luandu-se masurile care se cuvin. C.E.C.C.A.R. asigura
consultantasi indrumari care sa ajute la rezolvarea conflictelor de etica ale profesionistilor
contabili7.
6
Gheorghe Diaconu, Doctrina Contabila si Deontologie Profesionala, Editura Bibliotheca, 2009
7
https://www.academia.edu/20043839/Organizarea_profesiei_contabile_in_Romania

17
 Profesionistii contabili vor respecta cerintele etice care ii privesc, fara sa fie nevoie de
constrangeri sau sanctiuni. In ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri in care astfel de cerinte
sunt ignorate in mod flagrant sau pe care acestia nu le respecta din eroare, omisiune sau din
lipsa de intelegere a lor. Este in interesul profesiei si al tuturor membrilor ca publicul larg sa
aibaincredere ca nerespectarea cerintelor etice ale profesiei va fi investigatasi, acolo unde este
cazul, vor fi luate masuri disciplinare
Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la
cerintele etice. Nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la
acestea pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare.
Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bazasi specifice aplicabile tuturor
misiunilor profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonorata.
Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de
conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie
respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune.
Profesionistii contabili din Romania actioneazain diferite entitati si ramuri ale economiei
nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului, trebuie insa
intotdeauna respectat.
Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa indeplineasca
cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de performanta si
sa raspunda cerintelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea
a patru cerinte de baza:
- Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in
informatie si in sistemele de informatii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti
interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in
domeniul contabil.
- Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile
obtinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul
cel mai ridicat de performanta.

18
 - Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se
poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care
guverneaza prestarea acestor servicii.

2.1.1 Evoluția sistemului contabil în România

Factorii şi demersul istoric care au condus la configurarea actualelor sisteme contabile
naţionale au influenţat, în mod decisiv, formarea şi dezvoltarea profesiunii contabile.
Specialistii  au delimitat mai multe perioade de dezvoltare începând cu anul 1850, respectiv:

 1850 – 1900: această perioadă a fost marcată de eforturile susținute ale unor
specialiști care, prin asociațiile profesionale existente în acel moment, au încercat să
conecteze sistemul contabil românesc la stadiul dezvoltării sistemelor contabile din
Europa;

 1900 – 1950: profesionistul contabil începe să fie din ce în ce mai implicat în viața
economică; un moment important în această perioadă a fost anul 1921, când s-a impus
reglementarea profesiei contabile prin lege;

 1950 – 1990: implementarea sistemului comunist a avut un efect nimicitor asupra

spiritului și profesiei contabile, risipindu-se astfel decenii de eforturi susținute în
vederea consolidării sistemului contabil românesc; în această perioadă sistemul
contabil a fost un instrument utilizat pentru realizarea economiei de tip centralizat;

 1990 – 1993– in Romania s-a practicat unui sistem contabil de tip sovietic şi aplicarea
unui sistem contabil de inspiraţie franceză S-a ales construirea unui sistem contabil de
inspiraţie franceză, modelat după necesităţile economiei din România. A aparut şi
Legea Contabilităţii nr. 82/1991, referinţă pentru sistemul contabil din acea perioadă.

Așadar, în anul 1990, în România are loc o revigorare a profesiei contabile, contabilul
român văzându-se pus în faţa unui vocabular contabil nou şi a unor practici noi. Schimbările
apărute în anii următori au creat o activitate susținută a contabililor în sensul reformei, la
acești pași adăugându-se şi reînfiinţarea, prin autoritate guvernamentală, în 1994, a corpului
profesional. Astfel a început o campanie de recâştigare a statutului profesional, atât al
contabilităţii cât şi al contabililor.
 1994-1999, s-a implementat sistemul contabil francez şi s-a înfiinţat Programul
Contabil de Dezvoltare a Contabilităţii din România, ce avea ca obiectiv armonizarea
cu Standardele Internaţionale de Contabilitate şi cu Directivele Europene .

19
  2000-2006, s-a încercat diviziunea contabilităţii în două categorii:
– întreprinderile mici şi mijlocii, care vor aplica reglementări contabile existente deja,
conforme cu Legea Contabilităţii nr. 82/1991;
– întreprinderile mari, care vor aplica treptat Standardele Internaţionale de Contabilitate.
 2006 şi până în prezent, s-a încercat aplicarea armonizării deciziilor autorităţilor
româneşti, însă doar câteva companii au pregătit de bunăvoie situaţiile financiare în
conformitate cu IAS/ IFRS din necesitatea de a obţine finanţare externă.

România a început să-și îmbunătățească sistemul contabil prin adoptarea, într-o primă
fază, a modelului contabil francez, concentrându-și apoi eforturile pe o treaptă superioară,
aceea a convergenței contabile cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).
Principalii factori de influență asupra profesionistului contabil din România consistă în:
organismele profesionale care reglementează profesia contabilă precum și calitatea factorului
uman. Desigur că, pe lângă cele enumerate, mai există o serie de variabile adiacente care își
exercită într-o măsură mai mare sau mai mică influența asupra profesionistului contabil. De
exemplu, se poate pune în discuţie ca şi factor de influență relaţia dintre contabilitate şi
fiscalitate, respectiv consecințele instabilității fiscale (modificări frecvente de ordin legislativ
dar şi a numărului şi frecvenţei rapoartelor ce trebuie emise către stat).

2.2 PROFESIA CONTABILĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva

2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat
membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de
profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile
componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar8.
Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel puţin trei ani şi
au susţinut şi promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesională obţinută are diferite
denumiri, dar cu conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de “expert contabil” (mai
frecvent în ţările latino-continentale), “chartered accountant” ( în zona anglo-saxonă),
“contabil public autorizat” CPA în Statele Unite etc.

8
ORDONANŢA Nr. 65/1994 din 19 august 1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor

autorizaţi cu modificările ulterioare

20
În materie de audit statutar reglementările sunt fixate prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută
sub denumirea de Directiva a 8-a, înlocuită prin Directiva 2006/43/CEE, cunoscută sub
denumirea de noua Directivă a-8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă la:
 Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a
efectua audit statutar. Pentru ca o persoană fizică să efectueze audit statutar, condiţiile
sunt:
-Să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
-Să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
-Să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani;
-Să fi promovat un examen de competenţă profesională;
-Condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit statutar şi
standardele aplicabile;
-Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a
auditorilor statutari.
Ca ultim apărător al interesului public, auditorul statutar trebuie să fie o persoană
independentă.
Din raţiuni de costuri, dar şi legat de numărul şi categoriile de utilizatori ai situaţiilor
financiare, nu orice entitate poate fi obligată să fie supusă auditului statutar; este cazul mai
ales al microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii.
Găsirea unor metode alternative de control cu o anvergură mult mai redusă decât cea a
auditului statutar este încurajată. Este cazul “micului audit” care există şi în ţara noastră sub
denumirea de “ cenzorat” sau “ comitete sindacale” în Italia.

2.2.1 Profesia contabilă în Germania

Perioadele de criză cu rate foarte mari ale inflației, urmare primului răzbi mondial
iau fortat pe economistii vremii sa caute solutii pentru rezolvarea problemei credibilitatii
documentelor de sinteza, deschizandu-se astfel calea catre contabilitatea in putere
constanta de cumparare. Tot in aceasta perioada a fost adoptata o noua lege a societatilor si
un plan contabil ce va fi utilizat  de puterea publica ca baza de gestiune pentru economia de
razboi.
După al doilea război mondial, Germania a ales ca model de reconstrucție economia social de
piață, în care statul este garantul unui cadru juridic stabil și puternic.
In ceea ce priveste profesia contabila, aceasta cuprinde urmatoarele categorii de 

21
 specialisti :
-     Revizori contabili : acopera atat calitatea de expert contabil cat si pe cea de
auditor legal ( cenzor ). Acestia asigură controlul și certificarea conturilor
anuale, consiliere contabilă si juridică reprezentate în probleme fiscale,
expertiză a conturilor, sunt membri ai " Camerei revizorilor contabili " și/sau
ai " Institutului revizorilor contabili "
-     Revizori agreati : specialisti ce au misiunea de a controla și certifica conturile
anuale și de a verifica starea de coerență a raportului de gestiune al SRL de
marime mijlocie.
-    Consilierii fiscali : consiliere fiscala dar si tinerea contabilitatii sau urmarirea
acesteia, aria in domeniul contabil intinzându-se până la întocmirea
sau urmarirea acesteia , aria in domeniul contabil intinzandu-se până la
întocmirea documentelor de sinteza membri ai " Camerei consilierilor fiscali "
2.2.2 Profesia contabilă în Franța
 „Vocabula <contabili> (comptables) exprima, in franceza, doua calitati: cei care sunt
capabili de a prezenta conturile, dar, in acelasi timp si cei ce sunt responsabili de ceea ce le-a
fost incredintat. Calitati care cer doza corecta de amestec intre rigoare si estimare, avand ca
rezultanta competenta”9.
Exista dezbateri intre partizanii metodei patrimoniului (care pune accentul pe bilant) si cei
ai metodei fluxurilor (cu accent pe contul de rezultate, mai nou pe tablourile de flux). Exista
si dispute intre adeptii dualismului si monismului. În evaluare dualitatea se manifesta prin
existenta unei evaluari juridico-fiscala (conturi anuale individuale) si a uneia economica
(conturile anuale consolidate si contabilitate de gestiune). În sfera profesiei contabile
dualitatea este dovedita de existenta unui audit contractual, realizat de experti contabili si a
unui audit legal, realizat de comisarii de conturi. Apelul la referentialul IASC (intreprinderi
mari/grupuri cotate pe pietele financiare straine) si la referentialul francez (IMM-uri,
intreprinderi mari care nu coteaza pe pietele financiare externe) demonstreaza acelasi dualism
Nu in ultimul rand, trebuie amintita aici dubla vocatie a contabilitatii franceze – macro- si
microeconomica.
In timp, rolul organizatiilor profesionale sau asociative si a pietelor financiare a crescut10.
In 1945 a fost creat Ordinul Expertilor Contabili – OEC, care:
-        defineste si obliga la respectarea regulilor deontologice;
9
Feleaga, 1997, p.19

10
https://www.slideshare.net

22
-        raspunde dificultatilor intampinate de membrii sai in exercitiul functiei lor;
-        intreprinde actiuni de formare a expertilor contabili;
-        se pronunta asupra unor dispozitii contabile;
-        publica doua reviste: Revista franceza de contabilitate (RFC) si Stiinta, independenta,
cunostinta (SIC);
-        publica monografii, carti, studii.
Compania nationala a comisarilor de conturi – CNCC – a fost infiintata prin
decret, in 1969, pe langa Ministerul Justitiei. Aceasta are ca atributii urmatoarele:
-        sa realizeze actiuni orientate catre audit si reglementarea profesiei de auditor;
-        sa raspunda problemelor legate de practicile contabile;
-        sa ia pozitie prin revista sa, Buletinul trimestrial al comisarilor de conturi, si prin
notele informative.
CNCC poate fi considerata organismul de normalizare pentru audit din Franta. OEC si
CNCC reprezinta Franta in cadrul IASC.

2.2.3 Profesia contabilă in Italia

Profesiile reglementate din domeniul contabilităţii intră sub incidenţa sistemului
general de recunoaştere a calificărilor, pe mai multe niveluri de calificare, de la certificat de
absolvire de studii secundare până la diplomă de învăţământ superior cu o durată de peste 4
ani. Situaţia profesiilor contabile din Italia reglementate din perspectiva Directivei
2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, profesii extrase din baza de date
a sistemului IMI – Internal Market Information System (sistemul informaţional al Pieţei
Interne Unice în UE) este prezentată în tabelul de mai jos:

DENUMIREA DENUMIREA AUTORITĂȚII NIVEL DE CALIFICARE

PROFESIEI COMPETENTE NECESAR
Ministerul Justiției, direcția PS4 - Diplomă de nivel
Auditor și expert
Generală Justiție civilă, Profesii postsecundar (exact 4 ani),
contabil
liberale Art. 11e
Cotabil (înaintea
adoptării ttlului de PS3 - Diplomă de nivel
Ordinul Contabililor Publici
expert contabil) postsecundar (3 – 4 ani), Art.
Diplomați și al Experților Contabili
11d
Consultant fiscal

23
 In Italia, pentru a deveni expert contabil este nevoie de diplomă de licenţă în
economie şi managementul afacerilor sau diplomă de licenţă în ştiinţe economice (economie
generală). Si modalitatea de reglementare diferă de la o ţară la alta, acoperind practic toate
mecanismele de reglementare identificate de Comisia Europeană:
 prin rezervare de activităţi – exclusiv sau partajat – persoanelor care posedă o anumită
calificare/anumitor profesii;
 prin titluri profesionale protejate prin lege, fără ca posesorilor acestor titluri să le fie
rezervate activităţile specifice;

 auto-reglementare de către asociaţiile profesionale care impun membrilor lor anumite

standarde profesionale şi un cod de etică şi conduită profesională (cu respectarea legislaţiei
naţionale şi a legislaţiei UE, în special a reglementărilor în domeniul concurenţei);

 reglementarea activităţilor/serviciilor prin licenţe şi autorizaţii (în sensul că

intreprinzătorilor li se impune să aibă un număr minim de persoane cu experienţă şi
calificare adecvate prestării serviciilor respective pentru a putea fi autorizaţi/a primi licenţa
de funcţionare).

In Italia, titlurile profesionale din domeniul contabilităţii, Dottore commercialista

(contabil public certificat) şi Esperto contabile (expert contabil), sunt reglementate prin D.
Lgs. 28 giugno 2005, n. 139. - Legea privind constituirea Ordinului Contabililor Publici
Certificaţi şi al Experţilor Contabili. Până la reforma din 2005, existau reglementări
separate pentru profesiile dottore commercialista şi ragioniere, deşi aveau multe competenţe
comune. De la adoptarea Legii 139/2005, reglementările şi organismul profesional au fost
unificate şi noul titlu profesional esperto contabile a înlocuit titlul ragioniere. Din punct de
vedere al activităţilor rezervate, titlul Dottore commercialista include toate activităţile pe
care le poate desfăşura expertul contabil şi câteva activităţi rezervate în plus. Astfel, ambele
profesii pot presta servicii de contabilitate, expertiză judiciară contabilă, consultanţă fiscală,
administrarea patrimoniului persoanelor supuse măsurilor speciale de prevenire a
criminalităţii, consultanţă în dreptul muncii, evaluarea activelor, audit financiar nestatutar,
iar dottori commercialisti, în plus, pot fi şi practicieni în insolvenţă, pot face parte din
consiliile de auditori ale firmelor şi îşi pot reprezenta clienţii în faţa autorităţilor
administrative. Inregistrarea în registrul organismului profesional Consilio Nazionale dei
Dottori Commercialisti e degli Esperti Contabili – CNDCEC (Consiliul Naţional al
Contabililor Publici Certificaţi şi Experţilor Contabili), Secţiunea A – Dottori

24
 commercialisti şi Secţiunea B – Esperti contabili, este obligatorie şi este făcută de filialele
teritoriale ale CNDCEC, taxa de înregistrare fiind de cca. 500 euro. Ministerul Justiţiei,
Direcţia Generală Justiţie civilă, profesii liberale este AC şi organism de supraveghere
pentru ambele profesii. Situaţia calificărilor necesare pentru practicarea profesiilor contabile
reglementate în Italia:
 Cerinţe de formare obligatorii pentru dobândirea titlului/ autorizaţiei de practicare 
sunt :
– diplomă universitară de studii economice
– + 3 ani practică
– + Examen de stat pt. obţinerea titlului profesional.
 FPC/ dezvoltare profesională continuă: organizată de filialele teritoriale ale
CNDCEC- Consiliul Naţional al Contabililor Publici Certificaţi şi Experţilor
Contabili din Italia
Cerinţe de recunoaştere a calificării persoanelor venite din alte ţări, pentru
stabilirea/prestarea cu caracter permanent a serviciilor de contabilitate în Italia11:
 Autoritatea Competentă pentru recunoaşterea calificărilor este Ministerul Justiţiei.
 Procedura de recunoaştere a calificărilor se face prin aplicarea unor teste de aptitudini.

 Autoritatea Competentă pentru testul de aptitudini CNDCEC.

 Forma testului poate fi scris şi oral.

 Principalele subiecte: legislaţie comercială, fiscală, a profesiei, drept civil procesual,

insolvenţă, aspecte de etică şi deontologie profesională

 Limba de testare este italiană.

 Frecvenţa organizării testelor de aptitudini este de 2 ori pe an.

 Posibilitatea reluării testului – da.

In cazul prestării temporare / cu caracter ocazional a serviciilor de contabilitate, nu există

obligaţia de a solicita recunoaşterea calificării, ci doar, în unele ţări, obligaţia de a depune o
declaraţie în ţara gazdă şi de a o reînnoi anual, dacă este cazul. In sistemul IMI nu au fost
înscrise pană în prezent declaraţii de prestare temporară în cazul profesiilor contabile, drept
care nu există nici statistici privind mobilitatea în regim de prestare temporară.

11
http://cursuriangela.ro/2017/11/27/profesia-contabila-in-italia/

25
 Cerinţe pentru prestarea temporară a serviciilor de contabilitate în Italia:
 Este necesită reinnoire anuală a declaraţiei proforme.
 Date solicitate: date personale, calificarea, serviciile ce vor fi prestate, asigurare
profesională.

 Documente solicitate la prima declaraţie sau la modificare: document de identitate,

dovada de stabilire în ţara de origine, dovada că nu are interdicţie temporară/ definitivă de
practicare sau sancţiuni.

 Autoritatea Competentă pentru acordarea dreptului de prestare temporară este

Ministerul Justiţiei.

 Sunt permise verificări.

 Conformitate cu reglementările Statului Memebru gazdă se realizează în cooperare cu

CNDCEC şi filialele sale teritoriale.

PROFESIA CONTABILĂ IN ITALIA

este organizată de:

Consiliul Național al Contabililor și Experților

Comerciali (CNRPC)

Consiliul Național al Contabililor Autorizați (CNDC)

Fig. 4 Profesia contabilă în Italia (realizată de autor)

Principiile   contabile   italiene   sunt   organizate   în   două   categorii:   Obiective

Fundamentale (inteligibilitatea şi imaginea fidelă) şi principii generale.
Princiiile generale sunt clasificate după cum urmeză:
1. principii de întindere generala: neutralitatea, prudenţa, independenţa
exerciţiilor, periodicitatea.

26
 2. principii complementare: unicitatea monedei; importanţa relativă; costul
istoric; conformitatea metodelor de elaborarea a situaţiilor financiare cu
principiile contabile; informaţie suplimentară adecvată; verificabilitatea
informaţiei.

CONCLUZII
O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile,
atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie. Trebuie să reţinem că profesiile nu se
„formează prin lege”, nu „se nasc” pur şi simplu. Este nevoie de o gândire minuţioasă,
planificare şi o muncă grea a multor oameni pentru dezvoltarea concepţiilor, deprinderilor
tehnice, modului de acţiune, efectuării cercetărilor, acumulării informaţiei necesare despre
scopul şi munca profesionalilor.
Profesia contabilă are un rol important în societate. Acționarii, asociații, creditorii,
angajatorii, guvernul, etc., se bazeaza pe profesionistii contabili pentru realizarea
contabilitatii financiare, elaborarea raportarilor economic – financiare, consultant in materie
fiscal, management financiar eficient.
Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităţilor cu caracter economic care
presupun cunoştinţe in domeniul contabilităţii, comunitatea specialiştilor care efectuează
activităţile in cauză (contabilii şi auditorii) precum şi organismele lor profesionale. Prin
urmare ca obiective ale profesiei contabile putem cataloga desfăşurarea activităţii în
corespundere cu standardele de profesionalism, atingerea unui nivel înalt de performanţă a
serviciilor prestate şi respectarea cerinţelor intereselor publice.

27
 În orice profesie şi cu atât mai mult în domeniul profesiei contabile, prin natura
problematicilor ei, în contextul globalizării economiei mondiale, este necesară aşezarea
acesteia pe principii fundamentale, menite sa asigure standarde înalte de profesionalism şi
calitate. În exercitarea profesiei sale contabilul trebuie să-şi conducă activitatea apelând şi
respectând cele trei comandamente ale profesiei contabile, pe care le-am defini ca valori ale
profesiei: educaţia, etica şi calitatea serviciilor prestate.
Dacă ne gândim la viitor, trebuie să aspirăm la schimbări, care, inevitabil, vor
influenţa şi profesia contabilă.
Profesia contabilă are datoria de a se asigura că acționează în interesul clienților.
Cu toate acestea, „cel mai bun interes” nu ar trebui să fie măsurat doar din punct de vedere
financiar, ci și în ceea ce privește impactul social, respectiv gestionarea riscurilor. Acesta nu
este un concept abstract, ci mai degrabă riscul foarte real că, într-o lume a comunicării
aproape instantanee, daunele reputaționale pot duce la daune financiare.

BIBLIOGRAFIE

1. Moraru Maria, Doctrina Contabila si Deontologia Profesiei, Editura Solness,

Timisoara, 2010
2. Gheorghe Diaconu, Doctrina Contabila si Deontologie Profesionala, Editura
Bibliotheca, 2009
3. GHID pentru pregatirea candidatilor la examenul de acces la stagiul pentru obtinerea
calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, Editia a V – a, Editura CECCAR,
Bucuresti 2016
4. Feleaga, 1997, p. 19
5. Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată si actualizata, art.2, al (1)
6. ORDONANŢA Nr. 65/1994 din 19 august 1994 privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi cu modificările ulterioare
7. https://www.ifac.org/publications-resources/enabling-accountants-role-effective-
enterprise-risk-management

28
8. https://www.academia.edu/11425135/DOCTRINA_SI_DEONTOLOGIA_PROFESI
EI_CONTABILE
9. https://www.academia.edu/20043839/Organizarea_profesiei_contabile_in_Romania
10. http://ceccar.ro
11. https://www.slideshare.net/imipqnet/profesiidomeniulcontabilitatiirinadumitriuecono
micfinanciar
12. http://cursuriangela.ro/2017/11/27/profesia-contabila-in-italia/
13. http://www.ifac.org/news-events/2016-11/accountancy-has-major-role-play-un-
global-goalsattainment?utm_source=IFAC+Main+List&utm_campaign=df66c9c34f-
EMAIL_CAMPAIGN_2016_11_08&utm_medium=email&utm_term=0_cc08d6701
9-df66c9c34f-80298221

29
i