1.

Cresterea si dezvoltarea economica

Dezvoltarea durabila si sansele agriculturii

1.1 Cresterea economica (CE) Dezvoltarea economica

CE – fenomen pe termen lung (10-20 de ani), o miscare ascendenta a unor marimi

macroeconomice (cresterea PIB, a VN etc).

CE include atat expansiunea, cat si recesiunea din mai multe cicluri economice successive.
Scaderea temporara a productiei nu inseamna oprirea cresterii (recesiunile sunt parte integrate
a cresterii economice)

In sens restrains, CE consta in sporirea constitutive a activitatilor si rezultatelor acestora pe

ansamblul economiei si pe diferitele ei subsisteme, in stransa legatura cu factorii care contribuie
la aceasta sporire.

Indicatorii de exprimare a CE indica rezultatele economice ( in principal PIB si PNB).

In functie de evolutia productiei reale/locuitor si finalitatea acesteia, in decrusul unei perioade,

CE poate fi:

 Negative sau descrestere economica, daca prod/locuitor scade, inrautatind

bunastarea;
 Stationeaza cand prod/loc nu se modifica (CE zero)
 Echilibrata (sanatoasa sau reala) cand prod fizica de bunuri/loc se mareste
potrivit nevoii, contribuind la bunastarea generala
 Dezvoltare economica durabila – presupune CE pozitiva( nu negative sau zero),
in concordanta cu cerintele echilibrului ecologic si cu intreaga dezvoltare umana
avandu-se in vedere toate aspectele care tin de domeniul uman: cultura, stiinta,
civilizatie, etc

Factorii de CE sunt:

a) Factorii cu actiune directa: factorul uman, material, progresul ethnic sau tehonologic etc
b) Factorii cu actiune indirecta : rata investitiilor cheltuielie de cercetare-dezvoltare,
politica financiara monetara, bugetara, etc

Dupa modul de CE avem de-aface cu:

a) CE extensive
b) CE intensive

Tipul extensive de CE se caracterizeaza prin contrib. preponderenta a laturilor cantitative ale

factorilor directe la formarea sporului produsului national brut (PNB)

Tipul intensive de CE se defineste prin faptul ca cea mai mare parte a sporului de rezultate
macroeconomice se dat. Laturilor calculative ale factorilor de crestere, marimi eficientei utilizarii lor.
 Problemele cresterii si dezvoltarii economice sunt legate de starea de echilibru si din echilibru
economic, tinand seama de caracterul complex si dynamic al nevoilor si resurselor.

DE implica CE intre cele doua procese existand o relatie de la parte la intreg. Orice DE presupune si o
CE, dar nu orice CE presupune si o DE.

CE ca prcoes macroeconomic, nu surprinde modificari calitative din fizionomia si structura

economiei nationale, din nivelul de trai, aspect care sunt puse in evidenta de conceptul de DE.

Conceptul de DE, include ansamblul transformarilor cantitative, structural (modificarea relatiilor

dintre industrie si agricultura, dintre acumulare si consum, etc) si calitativ ce n procesele
economice, cresterea stiintifica si in modul de gandire si in comprotamentul oamenilor.

In timp ce CE este un concept economic, DE prezinta interferente interdisciplinare setandu-se

in zona de conduit a economicului cu sociabilul political, ecological.

In cazul dezvoltarii, accentual este pus indeosebi pe diversificare, pe cresterea complexitatii, pe

restructurarea, etc. associate cu cresterea ofertei si a consumului de bunuri spiritual, de servicii
diverse.

1.2 Dezvoltarea economica durabila (DED)

Reprezinta acea forma de DE in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de

consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare.

Obiectivul general al DED este de a gasi un optim de interactiune si compatibilitate cu patru sisteme:
economic, uman, Ambiental si tehnologic, intr-un process dynamic si flexibil de functionare. Nivelul
optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi sustinuta de catre celepatru sisteme.

Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile:

 Redimensionarea CE – accentuarea laturilor calitative ale productiei

 Elmininarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale (loc de munca, hrana, apa,
energie, lociunta si sanitate)
 Reducerea cresterii demografice necontrolate
 Conservarea si sporirea rezervelor naturale, intretinerea diversitatii ecosistemelor,
supravegherea impactului DE asupra acesteia;
 Descentralizarea formelor de guvernarea, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor
privind mediul si economia.

DED nmu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a stimula progresul ethnic si economic, prin
distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generatiilor prezente si viitoare.

Raprotul Mondial al Dezvoltarii Umane (1996) elaborate sub egida Programului Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD), sintetizeaza patru componente esentiale , dezvoltare durabila.

1. Productivitate: populatia trebuie sa-si sporeasca productivitatea sis a participle

deplin la procesul de generare a veniturilor, cresterea economica reprezentand un
subsistem al modelelor de dezvoltare umana
2. Echifatice: populatia trebuie sa aiba acces echitabil la optinui
 3. Durabilitatea: accesul la optiuni trebuie asigurat nu numai pentru generatiile
prezente ci si pentru generatiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman si
mediu trebuie sa fie neintregite
4. Participarea: Omul trebuie sa participle deplin la deciziile si la procesele care ii
modifica viata. Pentru realizarea conditiilor de compatibilitate a celor patru cerinte,
state dezvoltarii durate include ca un element essential simultaneitatea progresului
in toate cele patru dimensiuni.

Din sfera posibila a optinuilor posibile, trei sunt esentiale:

 Longevitatea
 Educatia
 Standardul de viata

Factorii de influenta ai dezvoltarii durabile:

1. Factori economici:
 Munca si elementele ei (m. lucratorilor si al orelor de munca, rata ocuparii, rata
somajului)
 Resursele naturale
 Ponderea agriculturii in activitatile economice
 Capitalul (acumulare si investitii)
 Inovatie (progresul ethnic, informatice)
 Productivitatea muncii
 Comertul exterior (relatia import-export
 Tipul de conducere (managementul)
2. Factori investitutionali
 Infrastructura si sistemul de obtinere -prelucrare -trimitere a informatiei in cadrul ei
 Sistemul de invatamant
 Sistemul asigurarilor sociale
 Sistemul asigurarilor pentru sanitate
3. Alti factori:
 Social-demografic (populatia, nr, structura, instruire)
 Cultural
 Politici
 Juridici
1.3 Agricultura si dezvoltarea rurala in contextul ???????

Una din ramurile de mare importanta a EN care contribuie la relansarea cresterii economice a tarii
noastre.

A – u domeniu de activitate deosebit de complex si complicat ca urmare a rolului A in dezvoltarea

economica si a particularitatilor tehnice, economice si sociale

Se bazeaza pe resurse in continua autoreinnoire, spre deosebire de alte ramuri care utilizeaza resurse
naturale (petrol, carbine, minereuri etc) ce se epuizeaza pe masura exploatarii.
Importanta A:

A – singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii, in timp ce toate
celelalte numai consuma energie

A- A constituit ramura primara a productiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri:
(singure furnizoare de mijloace de subsistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupate in
celelalte ramuri ale productiei materiale sau in ramurile neproductive)
La orice nivel de ccapitalizare – ponderea bunurilor si serviciilor consummate in A este mai
redusa decat in alte ramuri ale economiei nationale la acelasi PIB, in A se obtine o valoare
adaugata bruta mai mare, fapt care duce la cresterea avutiei nationale;
Produsele agroalimentare au o desface sigura pe piata mondiala, aflata intr-o continua ?????? ,
favorizand astfel crestera preturilor produselor Agricole pe piata mondiala si a eficientei ridicata
a exporturilor de produse Agricole.

Particularitati tehnice si economice ale A

1. Principalul element al capitalului agricol, functionand concomitant atat cua obiect al muncii cat
si ca mijloc de munca: Pamantul
a. O resursa esentiala, fara de care agricultorul nu-si poate exercita meseria;
b. Un bun particular nemobil, nereproductibil, heterogen, indivizibil
c. Participa nu numai la procesul de productie din A ci si din celelalte ramuri ale E prin insa
solul sau economic este total diferit functionand ca loc de asezare, ca baza, ca tot
temelie a spatiului de functionare.

Numai in A pamantul constituie conditia sine qua non pentru insasi existenta A

2. La obtinerea bunurilor materiale participa plantele si animalele ca obiecte si mijloace de munca.

3. Activitatea de productie este direct sau indirect influentata de conditiile naturale pedoclimatice
In industrie productia depinde de cont. si cal. Muncii lucratorilor de modul cum este organizata
si condusa intreaga activitate economica, iar in A, la aceeasi inzestrare tehnica, la acelasi nivel
de organizare si conducere a prod., randamentele unitatea de suprafata si pe animal depend de
conditiile pedoclimatice.
Producerea influentei nefavorabile a factorilor naturali se poate realiza prin introducerea
progresului tehnic, mecanizare, climatizare, electrificare, irigatiile, etc.
O consecinta economica a influentei factorilor pedoclimatici – zonalitatea programului agricol –
amplasarea teritoriala a diferitelor culture si specii de animale pe teritoriul tarii acolo unde
acestea intalnesc cele mai favorabile conditii ded ezvoltare si unde prod. Se poate obtine la cel
mai inalt grad de eficienta
4. Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie ( in A – mai ales in cultivarea
plantelor timpul de productie nu corespunde cu timpul de munca, fiind mult mai mare decat
acesta)
Aceasta face ca utilizarea fortei de munca sa aiba un character sezonier, sezonalitate accentuate
uneori si de evolutia nefavorabila a conditiilor climatice.
Aceasta neconcordanta afectueaza folosirea nationala a capitalului fix din agricultura sub forma
masinilor si tractoarelor. Neutilizarea deplina a capitalului fix mecanic atrage si o scumpire a
 productie obtinute sau inglobeaza sub forma cotelor de depozitare o parte a valorii mijloacelor
mecanice.
5. In sectoarele sale principale (prod. Vegetala si prod animala) nu exista o concordanta intre
momentul si durata de avansare a chelt. De prod. Si momentul si perioada de recuperare a
acestora. Cat pt. insamantare, intretinere, recoltare, etc. se recupereaza numai dupa recoltat,
prin valorificarea prod. Obtinute.
6. Alaturi de prod. Principala se obtin mari cantitati de prod secundare, voluminoase si greu
transportabile, dar valoroase, utile si importante pt eficientizarea prod. Agricole in ansamblul ei.
7. In prod. Vegetala si in prod. Animala – procesul economic de reproductive se impleteste organic
cu procesul natural de reproductive (timpul necesar realizarii prod. Ca si ritmul de crestere al
animalelor sunt intotdeauna incadrate in anumite limite de ordin natural)

Functiile A:

1. Furnizoar ede prod. Agro-alimentare pentru consumul intern al populatiei;

2. Participa la satisfacerea nevoilor de bunuri de larg consum al populatiei si pe calea aprovizionarii
cu materii prime Agricole, a industriilor prelucratoare (industriile alimentara si usoara)
3. Este o importanta piata de desfacere pentru mijloacele de productie create in amonte de A
(masini si utilaje Agricole, tractoare, ingrasaminte, ierbicide, diverse materii si materiale) precum
sip t bunurile industrial de folosinta indelungata pentru mediul rural.
4. Este o sursa importanta de creare a acumularilor generate ale statului prin sistemul de impozite,
taxe, tarife, preturi etc;
5. Este furnizoare de forta de munca
6. Reprezinta o insemnata sursa de valuta (exporturi);
7. Contribuie la refacerea si intretinerea mediului inconjurator
8. Participa nemijlocit la crearea dezvoltarea si improspatarea periodica a resurselor de stat de
prod Agricole necesare pentru situatii neprevazute.

Afectarea echilibrului ecologic adduce in atentie onceptul de Agricultura Durabila (AD)

AD se refera la armonizarea dezvoltarii agriculturii cu pastrarea echilibrului ecologic. Ideea de AD

consta in ciclicizarea productiei vietatii acesteia cu obtinerea unor profiluri sigure si constante cu
minim de efecte negative asupra mediului si asigurand necesitatea alimentarii populatiei.

AD prevede complexitatea acestui system de prod. Stabilitatea biologica a plantelor si soiurilor

cultivate, conservarea si prelungirea rezervelor naturale dar si introducerea apoi generalizarea
tehnologiilor modern cat mai productive.

AD presupune tehnologii viabile ec. Pe termen lung cu recolte ridicate, dar cu costuri mai reduse

Pentru a fi durabil si viabil un system trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 Mentinerea si ameliorarea mediului fizic si rezistenta la presiunile exterioare sau la

perturbatiile puternice;
 Satisfacerea cerintelor societatii in prod. Alimentare;
 Asigurarea bunastarii economice si sociale a prod. Agricole
Perenitatea sistemului depinde de Justitia sociala, de asigurarea nu numai a unui venit
momentan ci si a unui sprijin financiar constant, care sa evite degradarea pamantului si saracia
producatorului sis a consolideze comunitatea rurala.

In elaborarea politicilor Agricole durabile trebuie sa se tina seama de cateva elemente

esentiale:

 Necesitatea de a spori contributia pozitiva a A fata de mediul inconjurator

 Reducerea la maximum a poluarii provocate de A mediului
 Politica Agricola sa tina seama de mediul inconjurator

In etapa actuala – solutii noi in concordanta cu principiile unei agriculture economic-ecologice

(obtinerea de randamente ridicate la culturile Agricole; protejarea si conservarea fondului
financiar si a mediului ambient).

Conceptia economico-ecologica pune accentual pe mentinerea si marirea capacitatii de

productie a agroecosistemelor, pe impiedicarea poluarii sub diversele ei forme, pe realizarea in
asemenea conditii de profituri.

Optimizarea repartizarii teritoriale a culturilor realizate in asa fel incat pamantul sa-si mentina
sis a-si sporeasca fertilitatea exploatarea economica trebuie sa fie compatibila cu reproductia
naturala.

Atentia se indreapta spre evidentierea unor aspect referitaore la:

 Functiile si rolul solului in cadrul ecosistemului

 La locul si solul asolamentului si rotatiei intr-o agricultura ce se cere a fi tot mai mult
ecologica
 La tehnologiile de cultivare a plantelor in vederea obtinerii unor cantitati sporite de
produse Agricole la un anumit nivel de eficienta in conditiile mentinerii si amplificarii
fertilitatii solului.