Programul Phare CBC 2006/INTERREG III A al Uniunii Europene

Proiectul „Experienţă transfrontalieră pentru educaţia preşcolară”

CULEGERE DE POEZII, CÂNTECE ŞI SCENETE PENTRU PREŞCOLARI

Proiect implementat de Grădiniţa cu program prelungit nr. 14 Arad

ARAD , 2009 ECHIPA MANAGERIALĂ :

1
Coordonator proiect : Dir. Instit. ŢOLDAN RODICA Asistent proiect : Insp . şcolar
LUCUŞA MARIA Responsabil monitorizare şi evaluare: Insp . şcolar LUTA MARIA
Responsabil financiar:ec. GULER DORINA COLEGIUL REDACŢIONAL : CENTRUL DE RESURSE :
Instit:ŢIFREA DOINA Instit.DEIAK DINA Instit .BOC CRISTINA Secretar MARIAN EUGENIA
REDACŢIA: ECHIPA DE LUCRU : GRĂDINIŢA P.P. nr. 15 ARAD Dir.Instit.ALECU MARINELA
(responsabil) Instit. KNAPIK ARINA Instit. DON OLIMPIA Instit.PESTEAN NICOLETA
CONSULTANT DE SPECIALITATE: Insp . şcolar prof .SORICEU EMILIA

2
ARGUMENT

„ Copilul se naşte curios de lume, nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura îi

satisface această pornire, îl încântă; ca să fie opere de artă, scrierile pentru
copii trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi" G. Călinescu
Autoarele pun la dispoziţia educatoarelor, texte literare necesare desfăşurării
actului de educare a limbajului, contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor,
la formarea deprinderilor de exprimare corectă, logică, expresivă. Ghidul pentru
institutori, debutanţi din învăţământul preşcolar şi primar conţine poezii,
cântece, scenete cu tematică variată. Aici, educaţia este realizată prin mijloacele
artei cuvântului, dincolo şi în sprijinul programei de specialitate: activează
intelectul, exersează comunicarea şi conduita, facilitează accesibilizarea,
valorifică experienţele şi trăirile. Prezenta lucrare este un ghid valoros pentru
educatoare şi contribuie la apropierea copilului de literatură încă de la această
fragedă vârstă. Inspectori şcolari, Prof. EMILIA SORIŢEU Inst. MARIA LUCUŞA

3
Şiruri negre de cocoare, Ploi călduţe şi uşoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec
îngânat in gând, Sărbătoare... Zumzet viu prin zărzări. Oare, cânta florile la
soare? Ca pe crengi de floare pline, Nu ştii: flori sunt, ori albine? Pentru
cine?... Pentru tine, primăvară , Care-aduci belşug în ţară, Care vii peste câmpii
Cu bănuţi de păpădii Şi cu cântec de copii.

Cântec de primavară Sus pe dealuri primăvara Umblă şi presară flori Şi-n văzduhul
de mătase Se zăresc vâslind cocori. În oraş unde se-nalţă Şiruri lungi De blocuri
noi. Rândunica cea vovioasă Se întoarce înapoi. Primăvară, primăvară, Roagă tu o
rândunea Ca să vină să- şi clădească Cuib lângă fereastra mea.

Cântec de primăvară de Ştefan O. Pentru tine primăvară de Otilia Cazimir

4

Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda,

Prin livezi albinele Şi-au pornit colinda. Cânta ciocirliile Imn de veselie,
Fluturii cu miile Joacă pe câmpie. Joacă fete si băieţi Hora-n bătătură. Ah! de ce
n-am 10 vieţi, Să te cânt natură! Primăvara de Daniela Crâsnaru Într-o dimineaţă pe
când eu dormeam. florile de gheaţă, au fugit la geam. S-au scăldat în zori, pînă-au
prins culori. Primăvara nouă Le-a-mbăiat in rouă şi-n grădina mea le-a poftit să
stea. Primăvara Vrem să plece repede Iarna din grădină, Primăvara veselă

Vrem acum să vină. S-au topit zăpezile, Caldă-i ziua, caldă, Pârâiaşe sprintene
Prin grădină saltă. Ne lăsăm paltoanele Dragă primăvară Şi cu toţi, de-a prinsele,
Ne-om juca pe-afară. Primăvara Vrem să plece repede Iarna din grădină, Primăvara
veselă Vrem acum să vină. S-au topit zăpezile, Caldă-i ziua, caldă, Pârâiaşe
sprintene Prin grădină saltă. Ne lăsăm paltoanele Dragă primăvară Şi cu toţi, de-a
prinsele, Ne-om juca pe-afară Primăvara de Vasile Alecsandri

5
A trecut iarna geroasă, Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a
sosit. Dintr-o creangă În alta zboară Sturzul galben, aurit Salutare, primăvară,
Timp frumos, Bine-ai venit! Turturelele se îngână, Mii de fluturi vezi zburând Şi
pe harnica albină Din flori miere adunând. Cântă cucu-n dumbrăvioară Pe copacul
înflorit. Salutare, primăvară, Timp frumos, Bine-ai venit!

În loc de ceaţă Să punem vântul cald În loc de gheaţă. Iar în copaci,sătui De

geruri grele, Să punem frunze, Flori şi rândunele. Să punem la arat tractoare Să
punem oameni Harnici pe ogoare Şi inspiraţi de cei străbuni Să punem vite pe
păşuni. Să punem dragoste Şi bucurie Să punem pace, Linişte şi armonie Voioşi ,
încrezători Şi cu speranţă Să punem dragoste de viaţă.

Reţetă de primăvară Să punem soare SCENETĂ

6
PENTRU CINE ÎNFLORESC FLORILE? PERSONAJE Prezentator I Prezentator II Prezentator
III Licuriciul Fluturele Furnica MămăruţaI Mămăruţa II Mămăruţa III Albina I Albina
II Albina III Zâna florilor Ghiocelul Brânduşa Albăstreaua Zambila Păpădia Laleaua
Narcisa Lăcrimioara Bujorul Margareta Trandafirul Macul

Decorul îl reprezintă o poiană în care sunt adunate, grupuri - grupuri, gâzele.

PREZENTATOR I Când primăvara a venit, Natura-ntreagă s-a trezit Şi sub razele de
soare, Florile-şi deschid petale Totul freamătă de viaţă, E zarvă mare în verdeaţă
Şi răzbate o-ntrebare: Florile, Pentru cine înfloresc, oare? PREZENTATOR II În
poiană-s adunate Gâze multe, colorate. Toate au o problemă, Vor să rezolve o
dilemă. Fiecare, aşa cum ştie, Meritele îşi descrie. Şi se crede-ndreptăţit De
flori să fie iubit.

Fiecare gâză îşi face intrarea, în pas de dans şi se prezintă. Fondul muzical, la
alegere (de exemplu: „Flori pe
7
portativ” de Anca Toader şi Valentin Moraru , Ed. Erc Press, Bucureşti, 2007- fond
muzical şi versurile cântecelor referitoare la flori. FURNICA LICURICIUL Sunt un
licurici, Parcă-s dat cu sclipici. Noaptea strălucesc, Florile mă iubesc. Parcă
sunt o mică stea Şi am lumina mea. Cu aripi verzişoare, Îmi place orice floare
FLUTURELE Toate florile-nfloresc Şi pe mine mă iubesc. Sunt zburdalnic şi poznaş,
Cel mai drăguţ fluturaş. Mă aşez pe-a florilor potire, Ca toate să mă admire.
Aripile-mi colorate, Îmi sunt chiar invidiate Sunt furnica din poveste. Orice
floare care este Pentru mine înfloreşte. Cu miresme mă răsfaţă, De la mine multe-
nvaţă: Să fii harnică mereu, A munci, nu este greu. Să munceşti cu bucurie, Viaţa
dragă să îţi fie! MĂMĂRUŢA I Am frumoasă pălărie Şi hăinuţă purpurie, Cu puncte
negre-n spate, Purici verzi, mănânc pe săturate. De aceea florile mă iubesc Şi doar
pentru mine înfloresc. MĂMĂRUŢA II Că am haine cu buline, Asta vede orişicine.
8
Eu însă şi folosesc Pe frunză când mă opresc. Fiincă am un obicei: Le curăţ de
puricei! MĂMĂRUŢA III Sunt o mică mămăruţă, Mi se spune gărgăriţă. Cu buline pe
aripe N-am astâmpăr două clipe. Şi aduc la flori, Din depărtări, scrisori. Unde voi
zbura, Norocul îl vei afla. ALBINELE ALBINA II Eu sunt vesela albină, În grădina de
flori plină. Zbor din floare-n floare, Ispitită de culoare. Florile râd în lumină,
Cântă întreaga grădină! Eu culeg migălos Polenul cel preţios. ALBINA III

Zum, zum, zum, Haideţi din nou la drum! Pe câmpii şi pe răzoare Noi zburăm Din
floare-n floare Zum, zum, zum, Haideţi din nou la drum! ALBINA I Florile sunt
frumuşele Şi-mi place să stau cu ele. Doar pe noi ne răsfaţă, Cu culoare şi
dulceaţă. Voi vorbiţi doar în zadar, Ce faceţi cu-al lor nectar? Eu sunt albina
„Hărnicuţă” Ce strâng mierea în cofiţă. Uite stupii cu albine, Vesele şi gospodine,
Muncesc cu hărnicie, Fără ca să pregete Şi scot mierea aurie, Să te lingi pe
degete. FURNICA Am vorbit, ne-am lăudat, Însă tot nu am aflat
9
Pentru ce-s atâtea flori, Cu multe culori? Pe Zâna Florilor s-o întrebăm, Problema
să o rezolvăm.

Sunt Doamna Florilor, Regină, Cu anotimpurile ţin eu sfat, Ce flore trebuie s-

apară, Ce floare trece la iernat. intră Zâna Florilor Să se prezinte fiecare, Şi
astfel veţi afla, ZÂNA FLORILOR Ce spune orice floare Despre menirea sa. Florile
îşi fac apariţia ,în pas de dans şi se aşează în partea opusă a locului în care
stau gâzele GHIOCELUL Eu sunt micul ghiocel, Drăgălaş şi mititel. Alung iarna din
ţară Şi-aduc mândra primăvară. Sunt viteaz şi mândru tare, Mă lupt cu zăpada mare,.
Ger şi vânt eu biruiesc, Pentru toţi eu înfloresc. ALBĂSTREAUA Sunt frumoasa
albăstrea, Din cer mi-am luat culoarea. Mă numesc „Nu-mă-uita” Şi vă alung uitarea.
În buchet să mă culegi BRÂNDUŞA ZAMBILA
10

Sunt brânduşa cea sfioasă, Apar în pădurea deasă. Zvon de primăvară-aduc, Cânt cu
ghioceii-n grup. Printre frunze eu răsar, Nu mă chinui în zadar. Aduc multă
culoare, Bucurie pentru fiecare.
A curcubeului culoare. Sunt floare vitează, Ca şi fraţii mei, Viorelele , albastre
Şi albii ghiocei. Albă, albastră, Roză-i floarea mea, Cu parfumul meu Te pot
îmbăta. Sunt a primăverii Tânără copilă Şi numele meu este zambilă. PĂPĂDIA Prima
floare din câmpie Sunt eu, mica păpădie. Din razele de soare, Mi-am sorbit a mea
culoare. Între smocuri de verdeaţă, Eu am frunzuliţa creaţă. Nasturi galbeni,
visători, Îmi sunt gingaşele flori. LALEAUA Sub razele blânde de soare, Laleaua îşi
desface floarea. Adun în fiecare floare, În zorii zilei îmi deschid Frumoasele
petale Şi, tainic, seara le închid În dulcea mea visare. NARCISA Eu sunt narcisa,
albă floare, Cu primăvara Apar sub soare. Îmi ridic capul încet-încet Şi am un
parfum discret. Uneori, am galbenă culoare, Pe care-am luat-o de la Soare. Şi
privesc al păsărilor zbor În zarea cea senină, fără nor. LĂCRIMIOARA Lăcrimioara mă
numesc, Cu clopoţei de-argint Mă împodobesc. Fiecare fir are Boabe de mărgăritare.
Bucurie-n suflet eu sădesc Şi bunătatea-n oameni
11
O trezesc. Frumuseţea şi parfumul meu Pluteşte-n aer tot mereu. BUJORUL Sunt bujor
roşu ca focul, Dar mai sunt şi roz, şi alb. Sângele îmi urcă-n faţă Dacă dau de un
necaz. Eu sunt mândru şi fălos, Dar aproape n-am miros. Sunt floare frumoasă,
Fericit eu stau în glastră.

TRANDAFIRUL Alb, galben sau roz, Roşu ca rubinul, Rege între flori, Eu sunt
trandafirul. Ca boboc în floare, Am parfumul fin, Rouă pe petale, Iată: sunt divin!
MACUL Cu petale roşioare Capul mi-am împodobit, Ca să vadă orişicare, Că din lan am
răsărit. Câmpia e casa mea, Iar eu sunt o floricea. Numele acestei flori, E macul
adormitor. GÂZELE Pentru oameni Sunteţi bucurie, Să trăiţi o veşnicie! Vă purtăm în
gând, Sunteţi raiul pe pământ.

MARGARETA Sunt o albă margaretă, Printre flori eu sunt vedetă. Am polenul auriu,
Admirată pot să fiu. De sunt dăruită, Ca floare aleasă, Îmi spun pe şoptite: Sunt
cea mai frumoasă!

PREZENTATOR III
12
Toate florile din lume, Indiferent de-al lor nume, Îşi arată a lor petale, În final
se dansează „ Dansul florilor şi al gâzelor”.

Pentru fiecare. De sunt gâze mititele, Sau sprintene păsărele, Pe toate vor să le
răsfeţe Cu dulceaţă şi frumuseţe.

SCENETA CARNAVALUL FLORILOR Apar 3 copii: MACUL:

13
Dragi părinţi şi spectatori Nu suntem prea mari actori Însă noi ne-am pregătit, La
serbare v-am poftit, Să vedeţi cum ştim cânta, Recita şi-apoi dansa. FLUTURE:
Totuşi de se va-ntâmpla Să ne încurcăm cumva, Vă rugăm să ne iertaţi Şi să ne
aplaudaţi. ZEFIR: Bine aţi venit În împărăţia florilor E o lume de basm Şi
nestemate, De zâmbete şi puritate, Bine aţi venit În lumea culorilor Începe:
CARNAVALUL FLORILOR! ZEFIRUL: -Fii aici binevenită Primăvara mea iubită!

Cântec :”Vine primăvara” Vine primăvara Pe dealuri şi câmpii Sună toată ţara De
cântece zglobii, Peste campuri şi livezi, Ţara o îmbracă Primăvară, vis dorit,
Bine-ai venit! Vine primăvara, Cu-alaiul ei de flori Se îmbracă ţara În strai de
sărbători Lumea toată e a ta, Râzi copile, râzi Pretutindeni este loc De cânt şi
joc! PRIMĂVARA: Sunt primăvara şi-am venit Cu alai de flori albastre Şi cu cerul
însorit Pe meleagurile noastre. Cu bagheta mea de soare, Mugurii-i prefac în floare
Ghiocei şi brebenei Flori de măr şi stanjenei.
14
GHIOCELUL: Din meleagul de unde vin V-aduc soare şi senin Ciripit de păsări mii,
Iarbă verde pe câmpii Bucurii pentru copii. TRANDAFIRUL: Primăvară, primăvară Vii
la munte, vii la mare Îmbrăcată ca o floare, Surazand în chip de soare.
TRANDAFIRUL: - Sunt frumosul trandafir, Din focul razelor de soare Port bogat
veşmant Cu mine dulcea primăvară Coboară pe pămant. ZEFIRUL: Mă numesc zefir
zburdalnic Sunt vioi, dar cam şăgalnic! Cu-ale mele aripioare Duc polen din floare-
n floare Răspandesc seminţe-n zbor Şi mă-ajută-n munca mea, Fluturaşii din valcea!
Eu sunt alb şi mititel Şi mă cheamă “ghiocel” De cum vine făurar Sub zăpadă chiar
răsar. Şi cu clopotu-mi ceresc Toate florile trezesc! Cling, cling, cling! Hai
,copii la joacă-acum, Zburdaţi vesel pe afară C-a venit din nou în ţară Mult dorita
primăvară! BUJORUL: Eu sunt bujorul Cu petale de foc, Cu miros plăcut Şi mândru foc
Cântec: „A înflorit un ghiocel” A înflorit un ghiocel Şi-o viorea a răsărit Un fir
de iarbă se zăreşte De sub covorul alb Ce s-a topit. Refren: Primăvară, primăvară
15
Peste tot ai înflorit Primăvară, primăvară Tot frumos ai revenit, Primăvară,
primăvară Cat de mult te-am aşteptat, Primăvară, primăvară, Haină verde ai
îmbrăcat! Un mieluşel zburdă vioi Pe câmpul proaspăt înverzit Două răţuşte stau la
soare Gazele zboară Din floare în floare. (Fluturii fac un pas în faţă) Toţi copiii
mă cunosc!

Luni în iarba de safir S-a ivit un trandafir Marţi a răsărit bujorul Căruia-i
dusesem dorul Miercuri iată garofiţa Scanteindu-i cununiţa Joi pansele s-au deschis
Sub zănatecul cais Vineri-galbene lalele Înflorit-au bland şi ele Sambătă langă un
tei Vezi un palc de stanjenei Iar duminică în zori Margarete şi cicori Prin seninul
adierii Ţes podoabe albe verii.

Apare VARA MACUL: Eu sunt macul din câmpie Şi port haină purpurie Să ne pregătim
acum, Fluturaşii sunt pe drum! Cântec : Săptamâna florilor Se prezintă florile din
cantec - Eu sunt vara călduroasă Şi sunt tare bucuroasă Căci cu frăţiorul soare
Luminez peste ogoare Mândre spicele de grâu Cresc înalte pan la brâu. Iar când eu
sosesc, se ştie Merg copiii-n colonie. Toţi se bucură cu mine Căci e cald şi bine!
16
Iarăşi vara a sosit. Cântec : Vara a sosit Vara a sosit Crângul e-nflorit Soarele-i
de foc Roadele se coc la, la Hai copii la câmp Veseli să zburdăm Aerul curat Să îl
respirăm. Refren: Hai veniţi copii Vara e în toi Hai veniţi copii Vara-i pentru
noi. BUBURUZA: GREIERAŞUL: Hai cu bucurie Căci vara a sosit Florile-n campie Frumos
au înflorit. GREIERAŞUL: -Cri, cri, cri Eu am ghicit Lasă lucrul, hai la joc S-avem
vară cu noroc. FURNICA: Termin lucrul unu-doi Şi-apoi joc şi eu cu voi. GREIERAŞUL:
17

FURNICA: Eşti un greieraş isteţ Şi un mare cantăreţ! GREIERAŞUL: Cri, cri, cri, ce
bine-mi pare Că-i frumos, e cald , E soare! Să-mi strunesc vioara mea Ca să cant
voios cu ea! FURNICA: - Vestea-I bună Şi mă bucur Chiar acum m-apuc Să scutur.
VARA: Eu mi-am pregătit arcuşul Mâine-n zori Când mă trezesc Am să dau mare
concert. Cântec : Spune-mi iubite copilaş FURNICA: Eu sunt harnica furnică Ce pe
arşiţă căldură Strang bucate pentru gură, Şi în miezul cald de vară Pun bucatele-n
cămară. - Printre crengile uscate Soarele uşor răzbate S-a desprins din el o rază
Şi deodată luminează Gandăcei cu haine ro BUBURUZA 1 Că am haină cu buline Asta
vede orişicine Eu însă şi folosesc. Pe frunze cand mă opresc Fiindcă am un obicei
Le curăţ de puricei.

BUBURUZA: - Aşa-s ele muncitoare, Harnice, nevoie mare Şi cat suntem noi de mici
Să-nvăţăm de la furnici! Cântec : Dacă furnica s-ar fi gândit

BUBURUZA 2 De n-ai fi frumoasă zână Noi muream pe sub ţărană Mai vedeam noi Mândrul
soare? N-ajungeam Nici până-n seară Fără tine , dragă vară! PRIMĂVARA;
18
În lumea asta mică Toţi avem un rost, o muncă. GAROAFA:

Vacanţa mare, bine-ai venit, Noi prichindeii Mult ne bucurăm Vacanţa mare Toţi o
aşteptăm. Refren

Florile vă dau nectar În pahare de cleştar. TRANDAFIRUL: Caldă şi frumoasă vară Hai
, rămai la noi în ţară!

Vacanţa, vacanţa, Să fii copil ce bine e, Vacanţa, vacanţa Să vină cat mai repede.
Vom sta la mare Cam o săptămană Plăteşte tata Leafa pe o lună La grădiniţă bine Ne-
am purtat La munte tabără am meri

Cântec : “ Vacanţa mare”: Frumoasă vară, iar ai sosit

19
Vara Vară dragă , ai sosit Cu grâul ingălbenit, Cu cireşe roşioare Coapte şi
gustoase tare, Cu vacanţele la mare Si cu jocurile tale Ce-i atrage-ntreaga zi Pe
drăguţii de copii. Tu aduci căldură , multă Si mult soare zi de zi Tu esti
anotimpul care , Îi bucura pe copii. Vino, vino, dragă vară Vino, vino, dragă vară
Noi cu drag te aşteptăm De cu zori şi până-n seara Tot pe –afară să zburăm!
Fructele se coc la soare Noi zburăm din floare-n floare. Iarba creşte ne-ncetat
Vară , vară , dragă vară Tare mult te-am aşteptat.

Vara Verde-i câmpul si umbros, Plin e câmpul de miros, Arde soarele de foc, Vara
grânele se coc. Dinspre sat searată-n zori Cârduri de seceratori, Tractorişti,
voioşi, zglobii, Cu flori mândre-n pălării. Cei ce-n cale-i văd, le spun: - Spor la
lucru! - Noroc bun!

20
Vino, vara! Vino, vino, dulce vara, Să mai ies la câmp, afară, Să cutreier văi
fugind, Plaiurile să colind. Să mă uit cum vin la ape Turmele, sa se adape, Dintre
fagi să desluşesc Viers de fluier ciobănesc. Freamăt de pădure verde Auzul să mi-l
dezmierde, Ostenit apoi să cad Jos, la umbra unui brad. Si să-mi fie câmpu-n
floare, Ceru-albastru-nvelitoare, Să m-adoarma-n dulce cânt Brazii clătinaţi de
vânt!
Convingem vara? De aş convinge vara Să nu plece , Să pot purta fustiţa cu buline,
Nu fie vânt şi vreme rece, Nici frunze-n toamnă, balerine.

Spre care zări zburaţi voi, Păsări călătoare? Iarăşi fugiţi de-al iernii frig? Dar
poate nu va mai fi Vara trecătoare. De am să-ncerc să o conving! Nu-mi place ploaia
Şi nici vântul rece Să ne unim Şi să convingem vara Să nu stea doar trei luni
21
Şi-apoi să plece Lăsând în nostalgie Toată ţara!

Vara Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi. Toţi pomii sunt în sărbătoare
În tei stă floare Lângă floare... E dulce vara pe la noi! Când dimineaţa se iveşte
Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul Parcă întinereşte Iar, deşteptată de pe prund,
Cireada satului porneşte... În urma ei un roi de grauri, Ca nişte valuri cenuşii,
S-amestecă prin bălării. S-aşază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii.
Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist Se pun pe drum. Şi cum se duc, Acum ş-
acum Se mai zăresc încă o dată, Ca rămăşiţa unui fum.

22
Vacanţă la ţară Îmi amintesc văzduhul Mirosind a vară Când dealuri colindam, Din
zori şi până-n seară. De soare-mbătată, Beam apă de izvor, Obrajii îmi erau Petale
de bujor. Trudită, în iarbă Apoi mă tolăneam, Trăind visarea-n Care mă copilăream.
Îndelung priveam Cerul cu perdele, Să număr aşteptam Primele stele. Apoi,
întorcându-mă Pe uliţă, spre casă Găseam Regina Nopţii În rochie de mireasă. Era
târziu, şi-oftam După atâta umblătură, Dar mulţumită, adormeam În suflet cu natură!
Vacanţa la mare Bine e să mergi la mare Când e luna lui Cuptor, Te bronzezi Sub
mândrul soare. Pe nisipul lucitor, Stai mai lângă mal cu mama Să te vadă cum înoţi
Aşa eşti în siguranţă Foarte bine vezi că poţi. O zi de vară Într-o zi de vară,
Când e cald afară Luăm vacanţa mare, Şi plecăm la mare. Anul şcolar s-a încheat, Ş-
în vacanţă am intrat, Toţi copiii sunt fericiţi, Că vor merge la bunici.

23
Vara la mare

Am să stau o vară-ntreagă Să fac baie-n Marea Neagră! Iar la puiul de ţestoasă

Rămas singurel acasă, I-am promis din prag de uşă Că-i aduc în găletuşă Apă bună de
la mare, Ca să-şi pună în mâncare! La ţestoasă i-am promis Un cadou! Dar dac-ai
zis, Nu ştiu ce-am să-i duc. Apoi Mai bine-o luăm cu noi

24
În pădure când e vară În pădure, când e vară, Frunzele răcoare cară. Şi-o adună cu
mult zor Sub coroana pomilor. Eu, pe iarba verde, moale,

Culeg cerul din frunzare Bob cu bob şi alb de spumă Cole-n palme se adună. Iartă-
mă, frate stejar, Că te văd atât de rar. Te voi desena mai bine, Să stai în caiet
la mine.

Vânt de toamnă S-a pornit aşa deodată, Vântul toamnei să tot bată, Să legene
crengile, Să usuce frunzele. S-au copt toate fructele: Gutui, nuci şi pere,
Struguri, prune, mere. Toate noi le-am adunat Să le-avem pentru iernat. Toamna de
O. Cazimir Trece vântul Prin copacii goi

Şi zvârle cu castane-n noi. Dar în liniştea Din umbra lui, Nu-i răspunde glasul
nimănui. Doar o frunză-a mai foşnit, Departe, Ca o filă-ntoarsă Dintr-o carte.
Toamna de Demostene Botez Toţi acei ce-ntreaga vară Am muncit Din zori în seară,
Toamna au roade bogate, Au şi fructe şi bucate. Mere, pere, în panere, Prune bune
şi alune, Şi gutui amărui
25
Cu puf galben ca de pui, Şi tot felul de legume De nu le mai ştii pe nume. Toamna A
venit toamna ceţoasă, Unde te duci toamnă dragă? - Dragă toamnă, un’ te duci Doar
în fustă şi papuci? - Eu mă duc să scutur nuci, Să dau soarelui poruncă Sus pe deal
şi jos în luncă, Să-ndulcească viile, Să coacă gutuile. - Toamnă, dacă osteneşti,
Spune-mi, când te odihneşti? Am odihnă cu toptanul, De acuşi până la anul! Toamna -
Toamnă de ce vii la noi, Copacii să ni-i despoi, Cântăreţii ni-i alungi, Nopţile le
faci mai lungi? - Am venit să vă aduc Poame multe şi mă duc! Dar să ştii că-n urma
mea

Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-
ncep să cadă. Dealurile sunt pustii, S-au sfârşit de prin ogradă Jocurile de copii.
Toamna A venit deodată În haină bogată, Să trezească-n flori Teama de ninsori.
Păsări călătoare Cu dorul de soare Le auzi trecând În cârduri plecând. Iar ca o
dovadă, Ploi încep să cadă, Câmpul pustiind, Ierburi risipind. Vine iarna şi mai
grea. Cântăreţii de plecară Se întorc la primăvară.

Toamna la grădiniţă Frunza galben-ofilită

26
Se desprinde de pe ram! Ploaia rece şi grăbită Bate: pic, pic, pic la gem. Păsările
călătoare Stoluri, stoluri se adună Şi spre ţările cu soare Pleacă toate, împreună.
Picături nenumărate Cad pe drum şi-n poieniţă Umbreluţe colorate Se grăbesc la
grădiniţă.

Şi cum de la miază-noapte Vine vântul fără milă, De viforniţa păgână Se-ndoiesc

nuci bătrâni, Plânge-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii. Toamna Toamna cea
cu vânt şi ploi A venit iar pe la noi. Să mai laşi şi vreme bună, Căci recolta se
adună. Dacă tu vei lăsa brumă Prin grădini să strălucească, Semn atunci, Drăguţă
toamnă, Că ne-apropiem de iarnă. Fum pe coşuri o să iasă, Iar noi o să stăm în casă
Mulţumiţi de ce-am făcut Şi că toamna a trecut. Ne-am găsit hambare pline Că am
muncit frumos şi bine Iar la anul de-om ajunge, Alte recolte vom strân A copt
fructele-n grădină , Mere rumene , frumoase , Pere galbene zemoase . Struguri aurii
în vii ,
27

Toamna de O. Goga Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina. Firelor de lămâiţă
Li se usucă rădăcina. Peste creştet de dumbravă Norii suri îşi poartă plumbul Cu
podoaba zdrenţuită Tremură pe câmp porumbul. Fructele Toamna cea de roade plină
Prune mari şi brumării . În cămară le vom pune Că la toamnă –s tare bune

Fulgii tăi zboară uşor Pe pământul roditor.
cu brad, Pe deal se aud copii Cu săniuţe şi
trimis un fulg la mine, Sã mã-ntrebe dacã-s
sã vinã tot fuguţa!" Am rãspuns cu bucurie,
Las-sã vie!"
Iarna noi te-am aşteptat Cu podoabe şi
ski . Baba iarna Baba iarna zvãpãiata A
gata S-o-ntâlnesc cum se cuvine. -"Las-
-"O aştept cu sãniuţa, Ce mai vorbã?

Iarna Totu-i alb in jur cât vezi, Noi podoabe pomii-ncarcă Şi visează sub zăpezi
Satele adormite parcă Doamna iarnă-n goană trece În caleşti de vijelii; Se turtesc
pe geamul rece Nasuri cârne si hazlii. Iarna Iarna bine-ai venit! Toţi copiii te-au
dorit

28
Iarna în noapte Este iarnă şi e noapte, Pe cer stelele sclipesc, În adânc
întunecate, Ca şi comorilor ceresti. Norii cern uşor zăpada, Fulgii cad, parcă
plutesc, Iar copacii in zăpadă, Se aude cum soptesc. Iarna-mbracă toată ţara, Cu o
rochie albă, seara Şi cu fulgi pufoşi de lână, Se aşterne pe fântână. Ninge!
Ssst!... Măicuţa gerului, Cu mânuţa îngheţată, Bate-n poarta cerului Şi întreabă
supărată: - Unde-s stelele de sus? - Iaca, nu-s! Vântul rău le-a scuturat Şi le-
mprăştie prin sat. Uite una: s-a desprins Dintr-o margine de nor Şi coboară -
ncetişor... - Oare-a nins?

E un fulg şi-i cel dintâi Şi aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste văi, Râs
curat în ochii tăi, Sănioare, Zurgălăi... Ninge, ninge Ninge, ninge, ninge-ncetişor
Cade, cade cate-un fulg uşor Câmpul, pomii Şi întregul sat Haină albă toţi au
îmbrăcat. Iarna Din palatul ei de nea Cocoţată sus pe o stea Blânda iarnă dirijează
Fulgii moi de catifea . Doi fulgi mici s-au aşezat Pe copacul cel înalt Şi privesc
cum toţi copiii Au pornit la colindat. Iarna Stau în casă şi privesc, Micii fulgi
ce strălucesc.
29
Ei cad, se-aştern uşor, La noi au venit cu dor. Ei în cor ne desenează, Iarna albă,
luminoasă. A venit iarna voioasă, În veşmântul luminos, Şi-l aduce pe Hristos.
Toată lumea-i mulţumeşte, Că aduce pe Hristos. Mesia Chip Luminos .

S-a oprit în palma unul, Iute, iute inchid pumnul. Desfac pumnul Unde-i fulgul? S-a
topit în palma mea Ca o lacrimă de nea. Vine iarna Vine, vine, vine iarna, Vine de
departe, hăt! Cu căciuli de promoroacă Şi cojoace de omăt. Vine gerul, care pune
Flori de gheaţa la fereşti Şi mămica iar ne spune Adormindu-ne, poveşti .

Iarna Când rapid şi fără veste Iarna-ncepe –a ei poveste , La război ea stă să

ţeasă Pânza albă de mătase . Şi cât n-ai timp de-o clipire Toţi copacii din livadă
Au pe ramuri coliere De ţurţuri şi de zăpadă. Fulgul de zăpadă Pe obraz, pe nas, pe
umăr, Tot cad fulgii fără număr.

30
Iarna Zăpada cade-ncetişor Iar fulgii parcă Ar cânta în cor Covorul alb se-aşterne
Iar de zor Iar eu la geam Stau gânditor . La streşini ţurţurii sunt mii Dar nu stau
mult , Ci cad uşor Căci toată gloata de copii Îi vor ochi prin jocul lor. Iar ochii
mei căprui sticlesc La faţă m-am îmbujorat Oh iarnă scumpă Îţi mulţumesc Pentru
decorul minunat ! Gerul Codrul geme şi trosneşte Moş Martin se răsuceşte În
bârlog , pe altă parte Şi adoarme mai departe . Iepuraşul Urechiuş , N-a scos nasul
din culcuş . Chiar şi vulpea cea haină A rămas în vizuină .

Că pe-un ger aşa de mare Cui îi arde de mâncare? Vis de iarnă Iarna vine dinspre
munte Scuturând cu dărnicie Un covor de flori de ghiaţă Şi puf alb .... de
păpădie . Fulgi de nea a iernii zestre , Ţurţuri , flori pe la ferestre Şi oglinzi
fermecătoare Pun patine în picioare . Pomii plini de promoroacă , Se-odihnesc în
haină nouă , Când bunica răsuceşte Al povestei fir de rouă .

31
Ţurţurul De jgheabul casei mele S-a aninat poznaş Un turţure de gheaţă Subţire şi
trufaş . Creştea văzând cu ochii Şi pe-nserat târziu În razele de lună Părea mai
străveziu . Dar într-o zi cu soare O rază a venit Şi ţurţurul de gheaţă Plângând mi
s-a topit .

Fulgul de zăpadă S-a oprit pe geana mea , Gingaş primul fulg de nea Iarnă bine ai
venit ! Tare mult ai zăbovit ! Lasă-ţi fulgii argintii Peste vale şi câmpii Cerne
mult fă-mi derdeluş Să pornesc la săniuş . Săniuţa Neaua peste tot s-a pus A venit
iarna drăguţa Hai copii pe deal în sus Să ne dăm cu săniuţa. Câte unul câte doi Ne
suim în sănioară Fără cai şi fără boi Săniuţa fuge, zboară. Toţi sunt rumeni la
obraz Mulţi coboară şi mulţi suie Unii râd, fac mare haz, Alţii capătă cucuie.

32
SCENETA În jurul pomului de iarnă Mai mulţi copii în jurul pomului de iarnă .
Înainte de deschiderea cortinei apare îmbrăcat în uniformă de poştaş cu o geantă în
spate . TIC PITIC Eu sunt Tic Pitic Poştaşul Ce cutreier tot oraşul . Vin cu tolba
în spinare , Să aduc o veste mare La copiii mari şi mici ... Ei , ( priveşte în jur
) dar nimeni nu-i pe-aici ? Apare o fetiţă îmbrăcată cu şorţ de grădiniţă , cu o
jucărie în mână . TIC PITIC FETIŢA Ia te uită !... o fetiţă Şi-i cu şorţ de
grădiniţă ! ( îl zăreşte şi se apropie în grabă ) : Tic pitic , în geanta mare Ai
pentru noi vreo scrisoare ? Am una cu-o veste bună Hai s-o citim împreună ! ,,
Aşteptaţi-mă copii Vin cu-un sac de jucării” Iar mai jos aici priveşte : Moş
Crăciun , el iscăleşte .
33

TIC PITIC
FETIŢA

Ah , ce veste minunată ! Am s-anunţ copiii-ndată Tic – Pitic îti mulţumim , Iar de

vrei noi te poftim Împreună s-aşteptăm, Bun venit să îi urăm Moşului care stăbate
Drumul lung cu traista-n spate , Să aducă jucării , Bucurii pentru copii . Bucuros
aş sta dar ştii? Mă aşteaptă şi-alţi copii . Şi cum noaptea-ncet se lasă , Mă
grăbesc spre altă casă , Prin troienii de ninsoare , Cu veşti asemănătoare . Să mai
vii! Da , cu plăcere Şi – acum plec ....,,La revedere !” La revedere ! La
revedere !

TIC PITIC

FETIŢA TIC PITIC FETIŢA

( Se deschide cortina , copiii cântând un cântec . După ce cântecul încetează ,

apare fetiţa săltând de bucurie .)

34
FETIŢA

Ura ! Ghiciţi cine vine , Ascultaţi aici la mine ! ,, Aşteptaţă-mă copii Vin cu-n
sac de jucării ...” Aţi ghicit cine soseşte Şi cine se iscăleşte ? Moş Crăciun !
Moş Crăciun ! Moş Crăciun o să ne-aducă Astăzi multe jucării , Dar noi ştim cu toţi
să-i spunem Cântece şi poezii? Ia să vedem cine ştie Despre moşu-o poezie ? Ştiu eu
...

COPIII UN COPIL

UN COPIL

( se spun mai multe poezii închinate lui Moş Crăciun ) ALT COPIL Iar acum să ne-
adunăm Şi un cântec să cântăm .

( Copiii cântă cântecele învăţate . Se mai spun şi alte poezii . Se aude un plâns
înăbuşit : apare un iepuraş ştergându-se la ochi ) COPIII Ia priviţi un iepuraş
Plânge ca un copilaş . Unul dintre copii se apropie : - De ce plângi iepuraş bun ?
35
IEPURAŞUL Nu-l găsesc pe Moş Crăciun . COPIII IEPURAŞUL Dar de ce ? Vrei jucării ?
Nu vreau jucării copii , Vreau bomboane , ciocolată , C-am mâncat varză-ngheţată Şi
mă doare gâtul rău .

O FETIŢĂ Stai puţin să văd şi eu ! ( Iepuraşul deschide gura , fetiţa se uită ) Vai
, săracul , ai răcit , Vorbeşti gros şi răguşit , Şi ce roşu eşti în gură .... Ai
cumva temperatură ? Parcă-ar fi , parcă n-ar fi ! ... ALT COPIL Să-i aducem
doctorii , Şi apoi îi vom aduce Puţin unt şi lapte dulce , Repede boala să-i treacă
, Cu noi la joc să se-ntreacă .

( Apare un ursuleţ şchiopătând ) . COPIII Un alt musafir ne vine Martinică , ce-i

cu tine?

36
URSULEŢUL

Mor , mor , da-ţi ajutor , M-am lovit la un picior , Tot umblând din loc în loc
Făr-un pic de noroc ... N-am găsit un strop de miere Să mănânc să prin putere .
Stai la noi să te-ajutăm , Rana să ţi-o vindecăm, Iar de vine Moş Crăciun Pentru
tine îi vom cere Un borcan mare de miere .

UN COPIL

( Copiii îi iau în mijlocul lor pe iepuraş şi pe ursuleţ . Apare un copil în

uniformă de doctor cu o trusă , alţi copii dau ajutor , pansează ursuleţul si-i dau
doctorii iepuraşului . Se aud clopoţei). UN COPIL Linişte !... Cred c-a sosit ( se
uită spre uşă ) Moş Crăciun , să-i cântăm ,,Bun venit” să îi urăm . COPIII Moş
Crăciun , bun venit , Bradul nostru-mpodobit ....

Apare Moş Crăciun iar apoi urmează împărţirea darurilor

37
38
Căpşuna nemulţumită O căpşună cu pistrui Şi cu fes micuţ verzui Se plângea că de la
soare, Toţi pistruii-i cresc mai tare Şi că are muuuult necaz Că-i prea roşi-n
obraz Şi pân’ să răsară luna Se tot văicărea într-una Of şi vai Fir-ar să fie De ce
n-am precum ciperca Pe căpşor , ….. o pălărie Cireşul Măi cireşule, nu vrei Să-mi
dai în dar nişte cercei Dacă tot îmi baţi in geam Cu bobiţe dulci pe ram? Ba eu
vreau, că-s inimos Şi-am să las o creangă-n jos! Dar fetiţa de îndată Toţi cerceii
i-a mâncat!

La piaţă Căpriţa merge la piaţă Ca să cumpere verdeaţă Pentru iezişorii ei: Ia de

doi lei pătrunjei Şi morcovi de alţi doi lei; Ia şi-o varză înfoiată Şi mai cumpără
salată; Ia ridichi şi ia spanac, Toate iezilor le plac. Şi căpriţa ştie bine Că au
toate vitamine Şi că iezii ei frumoşi, Mâncându-le, cresc sănătoşi

Ursuleţul cafeniu Ursuleţul cafeniu A pornit-o către râu Să-ncerce să şi-o

potolească Ar fi mâncat el bine Nişte miere de albine Dar harnicile făpturi I-au
tras nişte înţepături.

39
Ciupercuţa cu papuci
Ciupercuţa cu papuci A pornit-o pe cărare - Unde te duci? Unde te duci? Strigă Izma
şi-o Cicoare. La oraş dragele mele, Şi răspunse ea voioasă Ca să-mi cumpăr picăţele
Si-o umbrelă mai frumoasă. Ia-mi şi mie o umbreluţă Că sunt mică şi drăguţă Si aş
vrea să fiu ca tine O ciupercă foarte bine.

Iepuraşii
Vine trenul de la Iaşi Încărcat cu iepuraşi Unul sare de pe scară Altul tuşti pe
geam afară. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: Mai încet nene frânar Că
sunt mic şi vreau să sar.

Pătrunjelul Am ieşit ieri, pe-nserat În stratul de zarzavat; Pentru supă, mama

scoate Rădăcini albe, curate, Lungi şi foarte aromate. - Ce scoţi, mamă, Din
grădină Ca să-ţi fie supa bună? - Scot fire de pătrunjel, Zarzavaturi fel de fel.
Pătrunjelul e gustos, Dar şi foarte sănătos: Vitamine multe are Şi e plin de
minerale.

Hoaţa Azi vulpiţa-cumetriţa S-a-ntrecut în răutăţi A furat dintr-o ogradă Patru

puişori cu moţ; Vă-ntrebaţi cum i-afurat? Pas, pas, pas pe după gard, Iar bleguţii
puişori, Au crezut că-i mama lor, Vulpea rea i-a transformat În friptură de mâncat.

40
Morcovul Morcovul din stratul nou Este preferatul meu: Galben spre portocaliu, Plin
de vitamine, viu, Creşte mare în pământ Cu frunzele verzi în vânt. Şi aleargă şi se
joacă Fără să mai obosească. Morcovii îmi plac şi mie, Iar mama-n bucătărie, Îi
spală şi-i pregăteşte Şi la masă ni-i serveşte.
Iepuraşul cel fricos Cu morcovi creşte sănătos.

Veveriţa Veveriţa din pădure Vrea nuci multe şi alune. Vine şi îmi dă lăbuţa, Ce
fricoasă e drăguţa ! Are puişori micuţi Nebunatici şi drăguţi Cu ochi mari şi
frumuşei Nu te mai saturi de ei. Albinuţa Zum-Zum-Zum Albinuţa Zum-Zum-Zum Pleacă
la plimbare-acum Treaba ea şi-a terminat Şi-o vacanţa şi-a luat. Vrea să zboare,
Drept spre mare Să stea întinsă la soare Bagajul l-a aranjat De nimic nu a uitat.
Grebla, sita, lopăţica Găletuşa mititica, Pălăria, ochelarii Cei rotunzi făcuţi din
floare Papucii şi un colac, Puse bine în rucsac Albinuţă Zum-Zum-Zum, Îţi doresc :
Drum bun, drum bun!
41

Roşia O pisică şi-un pisoi, Buni prieteni amândoi, Au ieşit azi în grădină Să se
joace la lumină. După-o joacă pisicească, Oprind să se odihnească, Au zărit printre
verdeaţă O minge roşie, lucioasă. Au sărit S-o prindă-n gheare Şi au dat de-
o...stropitoare! Mingea lucioasă din strat Era o roşie şi s-a spart!
Cat - Pisoi la vânătoare La plimbare-n curtea largă, Cat-Pisoi ar vrea să meargă
Spre poiata, unde-n soare, Se stârnise zarva mare. După stratul cu petunii, Stă
pândind din ochi păunii, Care ţipa-n disperare, Liniştea s-o înfioare. Toropite-n
clăi de pene, Cinci găini culeg alene, Ramele imaginare În grădină, pe cărare. Dar
deodată, din senin, Douazeci de vrăbii vin La doi paşi. Şi se opresc. Gureşe şi
răscolesc. Prafu-n care se-mbăiază Şi pe pene îl pudrează. Iar ăst-timp, pisoiul
are Chef nebun de vânătoare. Dintre toate, doar o vrabie Vrea s-apuce În gheara-i
sabie Se-ncordează şi ţinteşte, Lovitura-şi pregăteşte. Si deodată: ţuşti spre ea
Peste-o frunza de lalea. Însă chiar când e în zbor, Latră Ham-Căţel de zor. Supărat
că prada-i fuge, Cat-Pisoi aproape plânge. Ba, mai mult se înfioară Când dă bot În
cioc c-o cioară Cioclul negru îl priveşte, Penele şi le zburleşte Deranjat pentru
nimica De puiuţul de pisică. Umilit si speriat, Cat-Pisoi s-a resemnat. Şi prima
dată simte-n el Adversitate spre căţel. - Nu-i nimic ! Când mă fac mare Şi-o să
plec la vânătoare, O să-l las închis în şură, Poate-aşa tace din gură.

42
Arici Pogonici Ghem de spini si ţepi uscate, Sta-ntărit ca-ntr-o cetate. Poate
trece un vecin Peste el cu carul plin. Că nu simte nici atât Cât l-ai gâdila pe
gât. Ca să-l scoată, ca să iasă, Câinii-l latră. Lui nu-i pasă. Unul, încercând un
pas, S-a ciocnit în ghimpi la nas. Fiindcă tontul şi netotul Si-a vârât în ace
botul. Dac-ar fi citit aici El află ce-i un arici, Insă câinii n-au habar De tipar
şi-abecedar. Nesupus la gând pizmaş, Bogorici e drăgălaş Cui îl ia cu prietenie
Cântă-i numai din tipsie Şi-ţi şi joacă o chindie.

Buburuza şi Ghiocelul Dimineaţa, în grădină, A ieşit un ghiocel, Raze blânde de

lumină Soarele-ndreptă spre el. O roşcată buburuza, L-a privit, l-a tot privit Şi,
c-un zâmbet cald pe buze, Lângă el a adormit. Când să plece mai departe, Buburuza,
ce-a văzut? Punctele, vai, de pe spate, Câte unul au căzut! Nu vă fie de mirare,
Că, având doar un picior, Ghiocelu-n graba mare, I-a sărit in ajutor. Zâna
Primăverii vine, Bucuroasă, lângă ei, V-ajutaţi? E foarte bine! Bravo! Bravo,
dragii mei.

43
Căprioara Peste podul de la moară A trecut o caprioară. Am strigat-o din cărare Să
nu fugă aşa de tare, Că nu-s lup şi nici dulău Ca să-i fac cumva vreun rău Ea de
mine nu se teme, Dar mi-a zis ca n-are vreme. În pădure lângă tei O aşteaptă puiul
ei. Broasca şi Răcuşorul Un' te duci, tu, răcuşor? Mă duc, broască, să mă-nsor! Ia-
mă, răcuşor, pe mine, Căci cu mine-ai s-o duci bine Îmi da tata o moşie Şi-o baltă
cu stufărie...! Eu, broscuţă, te-aş lua, Dar mi-i ca m-oi încurca: N-ai nici cap de
legătoare, N-ai nici trup de cingătoare, Nici picior pentru papuc... La ce oare să
mă-ncurc.

Melcul Supărat Vine melcul supărat O furnica l-a pişcat Şi cum vine, pâş-pâş-pâş
Se-ntâlni cu-n cărăbuş Strigă melcu-n gura mare: - Nu te mai prăji la soare, Dăte-
ncolo, Nu-mi sta-n drum Că te iau in coarne-acum.

Concertul din pădure În pădure-i mare bal Ţapul cântă la ţambal Ursul cântă la
trombon Un arici la xilofon Vulpea cântă la vioară, Veverţa la chitară Ţânţarul cel
mititel Bâzâie pe nas şi el Şi e foarte feric Ţopăie într-un picior Că a fost
primit in cor.

44
DRAMATIZARE RIDICHEA URIAŞĂ POVESTITORUL: Dragi copii vă spun îndată O poveste
minunată: Într-o zi cu soare plină S-a dus moşul în grădină Să plivească şi să
scoată Din pământ ridichi şi ceapă. Cum mergea el printre straturi Să culeagă
zarzavaturi,. Dintr-o dată a văzut Din pământ cum a crescut O ridiche uriaşă Mândră
,roşie, făloasă. Moşul s-a oprit in cale A privit-o cu mirare Si tiptil,tiptil s-a
dus Mai departe şi a spus: “Dac-o scot facem din ea, Salatele cate-om vrea!”
Apucând-o de cotor Trase singur binişor Fără nici un ajutor. “Hei-rup,hei-rup! Hai
ridiche uriaşă Să te duc la mine-acasă!” Dar ridichii nici ca-i pasă
45
MOŞUL:

Din pământ nu vrea să iasă. “Nu pot singur, ce-s de vină ? Babo ,babo,vino,vină !
De m-ajută ca să scot Uriaşa din grădină “-Iaca vin ,dar de ce oare A crescut aşa
de mare?”

BABA:

MOŞUL:

Lasă , lasă nu-ntreba Eu apuc de frunze-aşa Ia-mă de mijloc , nu sta! “-Hei-

rup,heirup, Hai ridiche uriaşă Te ducem la noi acasă !” “-Vaice greu se lasă scoasă
, Stai moşnege binişor Să mai chem un ajutor: -Măriuca , Petrişor!” “-Bunicuţa, vin
de zor! “-Eu apuc de frunze-aş, Babo,de camaşa mea, Măriucă nu mai sta, Prinde
cingatoarea mea!” “Hei-rup,hei-rup, Hai ridiche uriaşă Te ducem la noi acasă !”

TOŢI:

BABA:

MĂRIUCA: MOŞUL:

TOŢI:

46
BABA: MĂRIUCA: MOŞUL:

“-Ce-o fi vrând să-i facem oare? Ne mai trebuie-ajutoare!” “-Ia să-l chem. şi pe -
Azorică, Nici acuma nu ţi-e frică ?” “-Eu apuc de frunze-aşa Babo , de camaşa mea,
Mariuca , nu mai sta Prinde cingatoarea mea! Haide , haide Azorică Trage,trage fara
frica!” “-Hei-rup,hei-rup, Hai ridiche uriaşă , Te ducem la noi acasă !” “-Ce ne
facem fraţilor, Să mai chem. un ajutor!”

TOŢI:

MOŞUL:

MĂRIUCA: “-Pisicuţa , Miorlăilă , Veniţi repede-n grădină !” MOŞUL: “Eu apuc de

frunze-aşa Babo de camaşa mea Măriuca nu mai sta Prinde cingătoarea mea! Hai mai
repede-Azorica Trage,trage fara frica Pisicuta,ia-l indata
47
TOŢI:

Pe-Azorică chiar de coadă !” “-Hei-rup,hei-rup, Hai ridiche uriaşă Te ducem la noi

acasă!” -Nu suntem de-ajuns , vezi bine Iată-un şoricel că vine Să-l primim cum se
cuvine: -Vino ,te rugăm frumos Poate ne eşti de folos!... “-Eu apuc de frunze-aşa
Babo de camaşa mea Măriuca nu mai sta Prinde cingătoarea mea Hai mai repede -
Azorică Trage,trage fără frică. Tu pisică ia-l îndată Pe-Azorică chiar de coada.
Hai şi tu mai lasă frica, Trage Chiţ,cât poţi pisica! “-Hei-rup,hei-rup, (ridichea
iese din pământ) “-Aţi văzut cum a ieşit, Dacă noi toţi ne-am unit? Toţi cântă după
o melodie la alegere: Hai ridiche uriaşă Haide ,hai la noi acasă Să mâncăm şi să
jucăm
48

BABA:

MOŞUL:

MOŞUL:
Cu toţi să ne bucură. DRAMATIZARE SCUFIŢA ROŞIE CRAINIC: Fost, a fost odinioară O
fetita rumeioară, Rumeioară ca o fragă, Tuturor le era dragă, Dar, din toţi, mai
cu-nfocare A iubit-o mama mare, Care i-a făcut pe plac O scufiţa ca un mac. Ţine,
draga mea fetită Cu codiţe si scufiţă, Fripturica, murături, Pâine, nuci si
prăjituri La bunica să le duci Dar să nu cumva s-apuci Prin pădure, draga mea, Că
lupul, de te-o vedea, Cât îl ştii că e de rău, Va fi vai de capul tău! Bine, mama,
te ascult, Ştii cât te iubesc de mult!

MAMA:

SCUFIŢA:

49
MAMA:

Du-te-atunci şi nu uita Ce ţi-a spus mămica ta Coşuletul te aşteaptă, Dar, Scufiţo,

ţine minte: Să urmezi cărarea dreaptă Şi să mergi pe drum, cuminte! Ah! Dar iat-un
iepuraş Mititel si dragalaş! Eu sunt Iepuraşul Pic! Nu mi-e frică de nimic Şi nici
chiar de vânător, Că sunt iute de picior. -Vino, Mic, -Vino, Mic, Vino, să-ţi
vorbesc un pic! Am venit, ce s-a-ntâmplat? Spune de ce m-ai chemat? Vezi fetiţa cu
scufiţa ? Spre pădure s-a-ndreptat! Vai de mine, ce tot spui? Eu ştiam că proastă
nu-i... Cum s-a dus, de ce s-a dus Chiar în gura lupului? Haide, iute s-alergăm, Pe
fetiţă s-o salvăm!
50

SCUFIŢA: IEPURAŞUL PIC;

IEPURAŞUL MIC: IEPURAŞUL PIC MIC

PIC ŞI MIC:
PIC:

Eu sunt Iepuraşul Pic, Nu mi-e frică de nimic Şi venit-am ca să-ţi spun Că nu faci
un lucru bun Prin pădure, dac-o iei... Aşaaa? Am s-o iau aunci prin crâng, Şi flori
multe am să strâng, Bunicuţei să le duc. Dar de vorbă nu mai stau, Că-i târziu şi
vreau s-ajung La bunica, bătrânica ! Ciupercuţa Lia, Ciupercuţa Lia, Să ne-ascundem
pălăria! Lupul rău, de ne-o găsi, Cu piciorul ne-o strivi! Nu mai sta, vino
fuguţa ! Lupul rău, nevoie mare Vine-ncoace pe cărare! Vino după pom, aici ! El e
mare şi noi, mici ! Tiii! Ce foame mi se face! A !dar cine vine-ncoace ? O Scufiţă
Roşie??? Uite-o! Stă acum pe loc! “Lupule, azi ai noroc!”

SCUFIŢA:

MIA:

LIA :

LUPUL:

51
SCUFIŢA: LUPUL:

Vai de mine, lupul, vai!! Am păţit-o! Fuga, hai! Ia stai, ia stai, unde fugi? Pe
unde vrei să apuci? Orice-ai face, tot te-nghit, Că de foame sunt lihnit! L-ai
văzut, drăguţa mea? Cum îmi bate inima!!! Ai văzut ce vrea urâtul, Negriciosul,
mincinosul, Răutatea, mâncăciosul! Pe Scufiţa vrea s-o ia! Să nu-l lăsăm, draga
mea! Hai, mai bine să-l pândim Şi pe lup, când îl zărim, Pe Scufiţă s-anunţăm !
Hai, aici, sub pom să stăm ! Lupule, să nu fii rău, Că fetiţa cu scufiţa A venit s-
adune flori În tot felul de culori, Să le ducă la bunica ! Nu-i nimica, nu-i nimica
! HM! E şi mai bine-aşa, Pe-amândoua le-oi mânca. Şi unde stă bunicuţa?
52

MIA:

LIA:

GÂNDĂCELUL:

LUPUL :
SCUFIŢA: LUPUL: CIUPERCILE: SCUFIŢA:

Unde are ea căsuţa? Ştii, la vale, pe cărare! Şi-i bolnavă rău de şale! Am plecat,
dar las’ pe mine... Bine-mi pare c-a plecat Şi pe nimeni n-a mâncat! Am scăpat! Ce
bine-mi pare! Dar pe-aici nu-i nicio floare Ba sunt flori nenumărate Colorate,
parfumate... Vino-aici, fetiţă mică, Să iei flori pentru bunică! Ce frumoase, ce
frumoase Floricele graţioase! Hai, spuneţi-mi, dacă ştiţi Să aud, cum vă numiţi ?
Cum să nu, drăguţa mea? Eu sunt mândra Micşunea, Cu parfum îmbătător Şi plăcută
tuturor Eu sunt Trandafir sălbatic Şi-n pădure, singuratic. Stau ca un pitic
voinic,
53

GÂNDĂCELUL:

SCUFIŢA:

MICŞUNEAUA:

TRANDAFIRUL:
Nu mi-e frică de nimic! MARGARETA: Toţi copiii de pe lume Margareta-mi zic pe nume.
Sunt albă şi sunt frumoasă, Să mă pui în vas, pe masă! Mă numesc “Nu-ma-uita”.
Albastră este floarea mea! Hai, culege-o, dacă vrei, Pentru bunica s-o iei!

NU-MĂ-UITA:

FLOAREA-SOARELUI: Eu sunt Floarea-soarelui Şi venit-am ca să-ţi spun Că nu-mi plac

fetiţele Care-mi sparg semintele Şi ce Înca nu-i frumos : Că fac un gunoi pe jos...
MUŞEŢELUL : Sunt floare de Muşeţel, Poate-aţi auzit de el : Ceaiul nostru-i minunat
Şi e tare parfumat ! Noi suntem Macii frumoşii Cu florile toate roşii ; Dăm la
oameni somn uşor Şi-alungăm durerea lor .

MACII :

54
NALBELE :

Suntem Nalbele rotate Cu tulpinele înalte Noi nu ştim s-alinăm durerea, S-aducem la
loc plăcerea! Bine-mi pare, bine-mi pare, Vă cunosc pe fiecare! Acum mă duc la
bunica, Că m-aşteaptă, bătrânica, Iar vouă vă mulţumesc Pentru darul ce-l primesc!
La revedere, să mai vii ! Hai, draguţa bunicuţa, Deschide portiţa, C-a venit
fetiţa! Nu pot, nu pot, stau in pat, Pe jos demult n-am umblat, Dar deschide
singurică Şi vino iute la bunică! Sărut mâna, bunicuţă! Bine ai venit, fetiţă!

SCUFIŢA:

FLORILE : SCUFIŢA :

LUPUL:

SCUFIŢA: LUPUL:

55
SCUFIŢA: LUPUL:

Şi-e aşa de rău, bunică ? Tare, tare nepoţică! Haide, vino lângă mine, Poate mă-
ncălzesc cu tine! Vai, bunică, ce schimbată te-ai făcut, Ce urechi mari ţi-au
crescut! Am, ca să aud mai bine Glasul tău aşa plăcut ! Şi ce braţe urâţele, Şi ce
gheare lungi la ele ! Toate astea-s pentru tine, Să te strâng la piept mai bine
Vai, bunică , şi ce gura mare ai ! Este mare gura mea Ca să te înghit cu ea!. .....
(Scufţa ţipa.) Acum, fiindcă sunt sătul Şi că am mâncat destul, Uite, am să aţipesc
Ca să mă mai odihnesc!
56

SCUFIŢA: LUPUL: SCUFIŢA : LUPUL : SCUFIŢA : LUPUL:

LUPUL;
VÂNĂTORUL :

Oare bunicuţei i-o fi rău De sforăie aşa de rău ? A! E lupul! Dar bunica? A-
nghiţit-o pe bunică, Şi pe draga nepoţică! Lupul rău m-a necajit, Însă eu l-am
păcălit! Hai, lupule mâncăcios, Blana bine să ţi-o scutur, De hoţii ca să te satur!
Spune repede, pe scurt: Cu bunica ce-ai făcut? Vai, săracul, am să mor! Iartă-mă,
dom’ Vânător! Când aicea am sosit, Pe bunica n-am găsit. M-am vârât repede-n pat,
Pe Scufiţ-am aşteptat! Ia să-ţi pun în burta pietre, Ca să te înveţi, cumetre Să
mai mănânci vreo bunică Ori vreo mică nepoţică ! (Către ceilalţi) Lângă uşă e o
piatră; Hai, aduceţi-mi-o-ndată!
57

GÂNDĂCELUL CIUPERCUŢELE VÂNĂTORUL:

LUPUL

VÂNĂTORUL:
SCUFIŢA: BUNICA: SCUFIŢA:

Ce întuneric era în burta lupului! Dar cu tine ce-i, Scufiţă? Ce să fie, bunicuţă?
M-a înghiţit şi pe mine, Dar acuma mă simt bine ! Vai, aveam eu o presimţire Că s-a
întâmplat ceva Bunicuţă , draga mea, Bunicuţă , nu-s de vină! Am dorit să-ţi fac un
bine, Culegând aceste flori, Să te vindeci mai uşor ! Spune povestea, spun şi eu Că
binele învinge orice rău ! ........................................... Iată, s-a-
ncheiat povestea Şi noi incălecăm pe şa Uite-aşa şi tot aşa! Că ,,binele învinge
orice rău.

BUNICA: SCUFIŢA:

CRAINICUL:

58
GREIERELE ŞI FURNICA POVESTITORUL: A fost odat’ un greieraş Care cânta: - Frumoasă-
i vara, Că pot dansa cu amicii mei De dimineaţa până seara. - Aşa-i, ce bine ne
distrăm! Îi răspundeau în cor băieţii. Şi-apoi în ritm cu greieraşul Săltau vioi
petrecăreţii. pe melodia ,,Noi suntem muzicanţi” Noi suntem greieraşi voioşi Ce
ştim cânta frumos.-bis Noi la chitară ştim cânta Chitara sună aşa: ţin, ţin… Toată
vara noi cântăm Ce bine ne distrăm!-bis Doar furnicuţa, numai ea Munceşte, vai de
ea! Ţin, ţin….. POVESTITORUL: În timpul acesta furnicuţa Muncea din greu, fără-
ncetare, Cărând grăunţe mari în spate , Să aibă din belşug mâncare. Le aşeza apoi,
cu grijă, Pe rafturile din cămară, Unde strânsese cu răbdare Şi vrednicie…o
comoară.
UN COPIL: FURNICA: UN COPIL: FURNICA: UN COPIL: FURNICA: UN COPIL:

Draga mea furnică, Ce cari, mititică? Boabe car şi car Să am în hambar. Pentru cine
oare Cari tu grăuncioare? - Pentru pui,pui, pui, Să îi ştiu sătui. Ai cărat, cărat,
Hai şi la jucat! Cum să mă joc? Cum? Iarna vine acum! Mişcare la grupul furnicilor
Greieraşi, veniţi aici! Ia priviţi câte furnici! Cum aleargă, vin, se duc . Toate
cară, toate aduc Fire, boabe, viermişori, Ce mai grabă, ce mai zor!

POVESTITORUL: Pe când trudea furnica noastră Cărând poverile-n spinare, Se întâlni

cu domnul greier, Care cânta cu nepăsare: GREIERELE: Eu sunt un greieraş voios Ce
ştiu cânta frumos…etc.
POVESTITORUL: Privindu-l cum se mai distrează Furnica-i zise fără-ocol: FURNICA:
GREIERELE: Văd că ţi-e bine, dar la iarnă Îţi va cânta…stomacul gol. Ei ce să zic,
vecină dragă! De grija mea să nu oftezi. Eu cânt, că asta mi-e menirea Pe când tu
ştii… doar să lucrezi.

POVESTITORUL: Şi uite aşa zbură şi vara, lunga vară… Şi- ntr-o zi, pe neaşteptate
Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea
întunecată. Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de
ciumăfaiCând se scutură de ciudă Împrejurul ei departe Risipeşte-n evantai Ploi
mărunte, frunze moarte, Stropi de tină, guturai… Greieraşii: hapciu! Şi cum vine de
le munte, Blestemând Şi lăcrimând, Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni,
Iar măcieşii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni….
Iar toamna ploi cernu mărunt Dădură, deci bir cu fugiţii Petrecăreţii rând pe rând.
Iar greieraşul cântăreţ Rămase acum singur şi trist. GREIERELE: - Cri-cri, ce foame
mi-e acum. Degeaba cânt că tot nu-mi trece. Sunt singur, fără de prieteni Şi-afară
bate vântul rece. Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de
Crăciun, Că puteam şi eu s-adun O grăuntă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La
vecina mea furnică Fiindcă nu-mi dă niciodată, Şi-apoi umple lumea toată Că m-am
dus şi i-am cerut… Cri-cri–cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit! Dar ce-o mai fi
făcut furnica? N-o duce greu, de azi pe mâine? Stă-n casa ei, la căldurică Mâncând
fărâmituri de pâine.

POVESTITORUL: Învins de foame, bietul greier Se hotărî într-o clipită Să împrumute

nişte boabe De la vecina ei furnică. Greieraşul bate la casa furnicilor.
Furnicuţele îşi dau coate cântă pe melodia ,,A venit, a venit Moş Gerilă mult
dorit!”
- A venit, a venit greieraşul prăpădit! E flămând şi îngheţat că nimic nu a mâncat.
GREIERELE: - Am venit, am venit greierasul prăpădit, Sunt flămând şi-am îngheţat
Chiar nimic nu am mâncat. Şi te rog, vecina mea, O fărâmă, dă-mi ceva Ca de foame
să nu mor. JUR să-ţi fiu de ajutor!

În genunchi pe melodia - Holograf ,, N-am iubit pe nimeni” Şi n-am rugat pe nimeni

toată viaţa mea vreodată, Şi n-am rugat pe nimeni aşa cum te-am rugat pe tine! În
toată viaţa mea, în toată viaţa mea…. POVESTITORUL: Dar dânsa-i râse-n nas cu
ciudă. FURNICA: - Ha , ha, ha, auzi la el ce spune! Că vrea grăunţe să-mprumute Sau
niscai boabe bune. Mai puneţi pofta-n cui Astă vară doar atât făceai. - Furnicuţă,
surioară, Ne cunoaştem de astă vară. Tu munceai, iar eu cântam Timpul bine-l
petreceam. Acum vara a trecut.. Tare frig s-a mai făcut! N-am casă, n-am ce mânca
Şi-am venit la dumneata

GREIERELE cu glas mieros

O grăunte ca să-mi dai Sau o pungă de mălai. Sunt flămând şi îngheţat… prinzând-o
pe furnică de haină Dacă nu-mi dai, ce mă fac? FURNICA: Toată vara ai cântat Şi la
mine te-ai uitat. Cum munceam cu sacu-n spate Şi cu câtă greutate. Ai cântat şi te-
ai distrat Acum vezi, stai nemâncat. Dacă vrei să o duci bine, Munceşte şi tu ca
mine.

TOATE FURNICILE:Munceşti, ai tot ce-îţi doreşti! De nu, rămâi cu burta goală Şi vai
de tine cum trăieşti!
ŞCOALA DIN PĂDURE Fundalul trebuie amenajat astfel încât să semene cu pădurea:
câteva crengi de copac înfipte în suporturi de brad, flori pe jos, ciupercute,
frunze, buturugi, păsări şi fluturi pe crengi, etc. Undeva în acest decor, o uşă
deasupra căreia să scrie “ŞCOALA DIN PĂDURE”. Câteva scăunele pe care stau blocuri
de desen, sunt aranjate pentru momentul în care copiii vor desena RIŢA: Eu sunt
Riţa Veveriţa, ROŞCOPIŢA: AMÂNDOUĂ: Iar eu, Roşcopiţa, Am dori ca împreună, Gazde
să vă fim, În pădurea cea străbună, Vrem să vă poftim Vrem s-aflaţi cum îşi duc
viaţa Toate vietăţile Şi pe unde-şi plimbă vulpea, Şireată, mustăţile. M-aţi
strigat? Am apărut! Căci vreau să vă spun îndat’ Cum subit au dispărut,
Zburătoarele din sat. Să fi fost vreo boală rară, Ori vreo gripă aviară? Eu, mă
simt nevinovată... Nici n-am fost la vreo poiată. Poate că s-au supărat Şi-au fugit
toate din sat. Ori poate s-au rătăcit... Jur, la mine, n-au venit!

VULPEA:
BURSUCUL: (ironic)

Vai, cât eşti de inocentă Şi se-aude prin poiană, Că dacă nu eşti atentă, Devii
vegetariană! V-aş ruga, Cinstimea Vostră, Nu vă supăraţi Şi-acum, din pădurea
noastră, Penele, luaţi!

LUPUL: (ironic)

Las-o pe cumătra mea, Las-o pe cumătra mea, Frate bursucel, Că nu vrea, draga de
ea, Carne, nici un fel! Nu e hoaţă de găini, Nu fură din sat, Iar pe puii din
vecini, La prânz...n-a mâncat! (spre public, vinovat) E drept că sărman de mine Pe
un urechiat, Chiar de mi-ar fi fost ruşine, Tot l-aş fi mâncat. BUFNIŢA: RIŢA: Bu-
hu-hu, bu-hu-hu! Când ai apărut şi tu? Doamne, ce m-ai speriat! Ai bătut când ai
intrat? M-aţi trezit din somn cu larma De-am crezut că e furtună. Să mă duc să dau
alarma? Sau e vreme bună?

BUFNIŢA:
ROŞCOPIŢA:

Mai visezi încă, surată, Ia şi te trezeşte, Pe vulpea needucată Ia şi o şcoleşte.

Că mereu ne păcăleşte Cum că foarte s-a schimbat Şi pe gâşte le iubeşte Şi doarme
cu ele-n pat. Te invit dragă roşcată De mâine la şcoală, Unde vei fi educată Cu
cărţi de morală. Piticii sunt vedete La şcoala de pitici, Pitici băieţi şi fete,
Vin zi de zi aici. Vin veveriţe mici, Fluturi şi iepuraşi, Lucind vin licurici Şi
ursuleţi poznaşi. Arici cu ţepi în spate, Se-ntrec prin lăstăriş, Vulpiţele
roşcate, Se-arată din tufiş. Bursuci îngânduraţi Vin leneşi pe cărare, Mistreţii
cei vărgaţi, Se-ntrec în fuga mare.

BUFNIŢA:

PITIC 1:

PITIC 2:
PITIC 3:

Zumzăind, disciplinate, Vin la şcoala dintre flori, Albinuţele vărgate Şi bondarii

rotunjori. (Se prezintă Albinuţa şi Bondărelul) Ce mai zarvă dimineaţa Printre
micii şcolărei, Bufniţa şi-arată faţa Şi le-oferă ceai de tei. Iar la tablă le
explică Foarte calm şi cu răbdare Puilor de turturică Cum se face-o adunare. Şi
apoi analizează Între noi de-i armonie, Iar cu tact interpretează, La pian, o
simfonie. Ce mai bufniţă deşteaptă, Vreau să merg şi eu cu voi! Ştiu că mama mea
aşteaptă Să-i spun zilnic lucruri noi. Să audă o-ntâmplare, Sau măcar un cântecel,
Să-i descriu apoi o floare, Ori colegul gândăcel.

PITIC 4:

CIUPERCUŢA 1:
CIUPERCUŢA 2:

Dacă nu vă deranjez, Aş merge şi eu la şcoală, Pe tata să-l menajez, De atâta

cicăleală. Că-i pun ziulica toată Întrebări sute şi mii Şi-mi răspunde, bietul
tată, Dar îl văd eu, c-ar dori, Să mai tac măcar un pic Şi să îl mai las în pace,
Că oi fi eu foarte mic, Însă... gura nu-mi mai tace! Cine vrea să stea cu mine
Într-o bancă, vreau să ştie, C-o să-i fie foarte bine Şi prieten o să-mi fie. La
frizerul de arici, Mă duc să mă aranjez, Să-mi tund ţepii pe aici... Şi în faţă să-
i scurtez. Ascultaţi bine la mine, Când mă auziţi sunând, Este semn că şcoala vine
Şi v-aştept să staţi la rând. Glasul meu cel cristalin La o oră matinală, Adună
isteţi ce vin, Bucuroşi, zilnic la şcoală.

ARICIUL:

CLOPOŢELUL:
SOARELEe: (jucauş)

Ploaie, te-aş ruga să treci Peste crângu-nfierbântat, Iar atunci când ai să pleci,
Las-un curcubeu vărgat. Răcoreşte-i pe şcolari Şi stropeşte-i pe părinţi, Uite-i
cât sunt de sprinţari... C-o rafală de-i alinţi. Iar tu, soare, încălzeşte Vremea,
însă nu prea tare, Fiindcă somnul toropeşte Şi-ar fugi toţi, la culcare! Fii atent,
alintă-i doar Şi-i mai gâdilă c-o rază, Pe bursuc şi pe ţânţar Şi pe leneşa de
barză!

PLOAIA:

Sună clopoţelul. Şcolarii stau pe scăunele în semicerc, pe braţe au blocuri de

desen şi desenează odată cu profesoara. BUFNIŢA: Hai să desenăm, acum, Un pitic,
precum vă spun: Capul, un rotund mai mare, Ce doi ochi şi-o gură are. Pe cap fesul,
mititel, La capăt cu motocel. Sub cap, gâtul, un dreptunghi Şi-apoi altul, pentru
trunchi. Desenaţi mâini şi picioare Şi apoi o barbă mare. Ce frumos aţi desenat! La
pitic, nume aţi dat?
ALBINUŢA (intră veselă, cu coşuleţele în mână, pregătită să culeagă polenul
florilor) Ce mai flori şi ce mai soare, Parcă-i zi de sărbătoare, Ce mă-ndeamnă să
alerg Şi din cupe să culeg, Aurul călduţ şi moale, Ici, în coşurile goale. Iar la
urmă-l voi căra, Până la stupina mea. Tra, la, la,…..ce frumoasă-i munca mea….tra
la, la …. (După ce trece de prima floare, îl descoperă pe bondărel dormind pe o
altă floare. Se sperie.) Doamne, ce m-ai speriat, Ce faci tu aici culcat?
BONDĂRELUL: Of, ce vrei măi, surioară, Cred c-am adormit de-aseară, Aici în culcuş
de floare Şi-n parfum de lăcrămioare. Nu cumva tu fugi de treabă? Ia şi scoală-te
degrabă! Aş vrea să mai dorm un pic. Tu nu vezi cât sunt de mic?

ALINUŢA: BONDĂRELUL:

(se întoarce cu spatele. Albinuţa îl trage de aripioară)

ALBINUŢA:

Scoală-te că râd de tine, Surioarele albine…

BONDĂRELUL: (către public) (către albinuţă) Ce albină pisăloagă. Bine, bine, mă

scol, dragă. Mai bine m-ai ajuta

Ca să mă pot ridica. (Albinuţa îl ajută, bondărelul se întinde, face exerciţii,

zice: Hop-aşa… ALBINUŢA (se uită la picioarele lui) Bondărel, ce-ai pe picioare?
BONDĂRELUL: ALBINUŢA Polen galben de pe floare. Ţi l-a dat, sau l-ai furat?

BONDĂRELUL: (sfătos) Albinuţo, n-ai aflat, Cât sunt eu de important? Dacă eu nu aş

zbura Printre flori, drăguţa mea, Nici un pom n-ar mai rodi Fructe dulci pentru
copii. Acum ştii?
ALBINUŢA:

Bondărelule-auriu, Hai, atunci, că e târziu! Să ne facem treaba bine, Pentru vara

care vine. (iese din sală) Ce cred oare aceste-albine, Că doar ele-s gospodine? Pe
a cerului maramă, Licurici tresar Şi din noapte se destramă, Stele de cleştar.
Satinate, lucitoare, Se leagănă-n vânt, Luminând vase pe mare Şi flori pe pământ.

BONDĂRELUL STELUŢA 1:

STELUŢA 2:

Văd prin geam o fetişcană, Cu ochiuţi de catifea Şi cu faţa dolofană, Ce să

doarmă... Chiar nu vrea! Am să îi trimit pe-o rază Un puiuţ de somn în zbor, Iară
luna ce-o veghează, Îi şopteşte: „Somn uşor!”

STELUŢA 3:

Şşş...priveşte, este noapte Şi pătuţu-i pregătit,

Prin pădure se-aud şoapte, Numai vântu-a amuţit. C-a zburdat fără odihnă Furând
pufi de păpădie... Merită un pic de tihnă, Ştrengărelul. Doarme-n vie. LUNA: Noapte
bună, sufleţele, Odihniţi-vă în pace, Buburuze, floricele, Brotăcei şi voi brotace.
Eu, veghez asupra voastră, Dormiţi, ocrotiţi de lună, Dorm şi florile în glastră,
Somn uşor şi noapte bună!
REFERATE
Educarea potenţialului creativ prin activităţile extracurriculare

Procesul educaţional preşcolar presupune şi activităţi desfăşurate în grădiniţă în

afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei,
activităţile extracurriculare. Un loc aparte în cadrul activităţilor
extracurriculare îl ocupă serbările. Serbarea este un prilej de bucurie, emoţie,
bună dispoziţie pentru copii şi părinţi, dar şi momentul în care copilul „se pune
în valoare”, folosindu-şi imaginaţia, dicţia, mimica, siguranţa de sine, plăcerea
de a apărea în faţa publicului. De multe ori am înlocuit serbarea tradiţională cu
una neconvenţională, adaptată capacităţilor de manifestare ale fiecărui copil. În
conceperea şi stabilirea detaliilor am cerut părerea copiilor. De aceea am iniţiat
un „sondaj de opinie” adresând copiilor întrebarea: „Cum credeţi voi că ar trebui
să fie cea mai frumoasă serbare?” Răspunsurile lor pline de fantezie şi prospeţime
m-au încurajat să merg mai departe, realizând împreună ceea ce am numit „serbarea
ideală”, o sărbătoare plină de surprize şi de bună dispoziţie. Astfel am aflat că
majoritatea copiilor îşi doresc ca mamele lor să fie frumoase şi să danseze cu ei.
Pasul următor a fost realizarea unui afiş, apoi în secret, copiii s-au pregătit
pentru serbare. Au confecţionat felicitări pentru mame, au învăţat cântece, poezii.
Pe un fond muzical au făcut un trenuleţ şi au pornit către mame, le-au invitat la
dans, au cântat, s-au jucat împreună. Potenţialul larg al serbărilor este un
generator de căutări, de soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă îi
laşi pe ei să te conducă spre acţiuni surprinzător de frumoase şi valoroase.
Activităţile extracurriculare cu o deosebită influenţă sunt toate acţiunile
turistice: plimbările, excursiile, taberele, coloniile. Vizionările şi spectacolele
constituie o formă de activitate extracurriculară în grădiniţă, prin care copilul
face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune
pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită
rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
precum şi în faptul că apelează permanent la afectivitatea copilului. Activităţile
extracurriculare au ca scop destinderea copiilor, crearea unei bune dispoziţii,
fapt ce le dă copiilor posibilitatea de a trece cu uşurinţă de la o activitate la
alta; stabilind la nivelul grupei noi tipuri de relaţii între copii pe de o parte,
iar pe de altă parte, între copii şi adulţii participanţi : relaţii de colaborare,
de prietenie, un climat de încredere şi căldură sufletească, care favorizează
comunicarea, un climat propice creativităţii. Emoţiile şi bucuriile comune trăite
cu prilejul acestor activităţi i-au relaxat pe copii, au contribuit la întărirea
relaţiilor de prietenie între ei. Aceste experienţe sunt benefice şi pentru
părinţi, care văd cum se comportă copiii lor în colectivitate, cum participă la
acţiuni comune şi, mai ales, au petrecut momente plăcute cu copiii lor. Deci,
activităţile din grădiniţă oferă copiilor posibilitatea de a-şi valorifica
talentele şi interesele pentru un anumit domeniu. Copiii îşi pot investi o parte
din timpul petrecut în grădiniţă pentru a-şi dezvolta abilităţile pe care le
posedă, sub îndrumarea atentă a educatoarei, sub diferite forme. Rolul educatoarei
este de a favoriza în fiecare copil capacităţi şi aptitudini creative drept
componente structurale ale personalităţii acestuia, în procesul
lor de formare şi dezvoltare. Contactul nemijlocit al copiilor cu activităţile
desfăşurate sporesc eficienţa demersului educaţional, dat fiind marea
disponibilitate a celor mici de a descoperi şi asimila tot ceea ce stârneşte
curiozitatea lor vie, finalitatea constând în dobândirea unor comportamente: de a
fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, mai plini de solicitudine, de a acţiona
mai disciplinat, mai responsabil, mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în
respectarea unor norme şi reguli ale actului creativ. Educatoarea poate influenţa
potenţialul creativ al copiilor nu numai prin conţinutul activităţilor, strategiile
folosite sau cadrul stimulativ, ci mai ales prin propria atitudine creativă
(interese cognitive şi devotament pentru profesie, atitudine antirutinieră,
receptivitate pentru nou, cultivarea consecventă a originalităţii etc. ) . În
activitatea noastră nu trebuie să uităm că: „Niciodată nu este prea devreme pentru
începerea creativităţii; activitatea creatoare nu ar trebui îngrădită de nici un
fel de restricţii, limitări, critici.” (V. Sowenfeld).

Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite

în cadrul activităţilor extracurriculare În cadrul grădiniţei sunt cuprinse şi
forme specifice de activitate cu scopul de a destinde copiii şi de a le crea o bună
dispoziţie. Aceste activităţi se desfaşoară în cadrul activităţilor
extracuriculare. Acestea stabilesc realţii de colaborare, de prietenie, un climat
de încredere şi căldură sufletască între copii la nivelul grupei, între copii şi
adulţi. Un loc aparte în cadrul activităţii extracuriculare îl ocupă serbările.
Serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurii, creează bună dispoziţie,
desfăşurându-se într-o atmosferă specifică . Pentru ca aceste serbări să fie şi mai
interesante, cântecele au fost interceptate prin acompaniament. Acompaniamentul
ritmic însţeşte melodia sau completează în timpul pauzelor. El va fi realizat prin
mijloacele cele mai la îndemâna copiilor: bătăi din palme şi din picioare, cu
mâinile pe măsuţă sau pe genunchi. Acompaniamentul ritmic poate fi îmbogăţit prin
adăugarea unor instrumente confecţionate chiar de copii sau de jucăriile muşicale,
acestea oferă interpretării un plus de culoare sonoră şi de forţă de sugestie. În
continuare, vă prezint câteva “instrumente muzicale” uşor şi ieftin de
confecţionat: Morişca : o bucata de scândura,carton,bandă de lipit pe ambele
părţi,o lingură de lemn Cartonu se fixează cu ajutorul benzii de lipit pe bucata de
scândura , iar lingura de lemn va da un sunet deosebit. Talgere : capace de
borcan,bandă. Pe marginea capacelor se vor ştanţa două găuri în care se va fixa
banda de prindere. Pentru mâini mai mici sunt suficiente şi nişte nasturi mari în
mijlocul cărora se va fixa mânerul de prindere. Sunătoarea: cutii de film, pahare
de iaurt, flacoane
(1/2 l;1/4 l), pioneze, bile din sticlă, mazăre uscata, boabe de fasole, linte,
zahar, sare, perle, pietricele, macaroane, nişip, nasturi, diferiţi sâmburi. Două
doze de film se umplu cu una din materialele de mai sus amintite şi se lipesc.Un
flacon de suc se umple cu materialul ales şi se introduce o bucată de lemn în gâtul
sticlei. Sunătoare din coji de nucă de 6 x 2 coji de nucă, se lipesc cu aracet câte
două şi se prind de o sfoară de 10 cm. După aceea se leagă toate de un băţ.
Sunătoare din strecurătoare de ceai : 2 strecurătoare de ceai, clopoţei. Într-o
strecurătoare se pun clopoţeii, iar cealaltă strecurătoare se fixează cu lipici
peste prima. Sunătoare ping-pong într-o minge de ping-pong se fac găuri cu ajutorul
unui cui fierbinte. Mingea găurită se umple cu bucăţi de sârmă tăiată. Bagheta cu
clopoţei pe o rolă de carton se fac găuri şi se fixează clopoţei. Bagheta cu
zurgălăi pe o bucată dintr-o creangă sau o bucată dintr-o coadă de matură se vor
fixa cu ajutorul cuielor dopuri din metal. Coroana cu zurgălăi : dopuri metalice,
perle din lemn şi rola de la aţă. Acestea se vor aşeza alternativ pe o sârmă.
Trompeta se ia o pâlnie de plastic la care se pune un furtun de 15 cm. Dacă nu avem
pâlnie,aceasta se poate înlocui cu o sticlă de plastic tăiată. Nu se va sufla aer
ci cu gura închisă se va presa aerul în furtun. Trianglu se poate confecţiona
dintr-o potcoavă prinsă pe un băţ care este lovit cu un cui mai mare. Toba diferite
cutii (lapte praf,cafea,biscuiţi)sau găleţică de plastic, hârtie ( pergament ,
celofan ). Pe o cutie se fixează cu ajutorul unui inel de gumă un cerc din hârtie (
pergament , celofan ) cu raza mai mare cu 2 cm decât deschiderea cutiei. Sunetele
se obţin prin batere cu degetele.
Recco-recco Pe o coadă de matură se fac adâncituri. La un capăt se fixează cu
ajutorul a două cuie un pahar de iaurt (corp de rezonanţă). Cu un băţ se
„răzuieşte” pentru a da sunete. Zurgălăi din nuci pe o bucată de sârmă se fixează o
rolă de carton de la aţa şi alternativ bile din lemn şi coji de nucă(bucata de
carton este mânerul instrumentului). Păsărica pe cutia de film se taie un
dreptunghi cu ajutorul unui cui fierbinte; se găureşte cutia, se bagă un şnur (cca.
1 m), capacul se lipeşte. Şnurul se fixează de un deget şi se fac mişcări de
rotaţie. Sunetul seamănă cu sunetul aripilor pasărilor. Clopoţelul : - un pahar de
carton se găureşte, se leagă o bilă din lemn pe un şnur care se introduce în
paharul de carton. - între două coji de nucă agăţate pe şnur fiecare se agaţă o
bilă din lemn. Xilofon : resturi de fire de lâna, o foarfecă, un creion, un băţ
rotund de 172 cm lungime şi diametru de 2 cm, un liniar, un fierăstrău, o foaie de
şmirghel fină, o bilă de lemn cu diametrul de 2 cm, un băţ rotund de 25 cm lungime
şi cu diametrul de 0,5 cm, lac pentru lemn. Din acest xilofon putem obţine tonuri
de la DO major la DO minor. Prin dimensiunea diferită a beţelor se obţin sunete mai
înalte sau mai joase. - Din firele de lâna (5 bucăţi de 100 cm lungime) se face un
şnur răsucit. La celelalte capete facem doua noduri mari. - Măsuram şi tăiem cele 8
fragmente dintr-un băţ rotund. Fragmentele vor avea următoarele lungimi: primul-25
cm; al doilea-24 cm; al treilea-23 cm; al patrulea-22 cm; al cincilea21 cm; al
saselea-20 cm; al şaptelea-19 cm; al optulea-18 cm. - Cu şmirghelul rotunjim cele
două capete ale fiecărui băţ.
- Împreună cu şnurul sub forma de „U” formăm xilofonul. Cel mai lung băţ va sta la
capetele şnurului lângă noduri. El va fi strecurat printre firele răsucite ale
şnurului. - Urmează montarea betelor în ordine descrescătoare. Distanţa dintre ele
trebuie să fie egală! - În final, confecţionăm ciocănelul astfel: luăm un băţ
subţire, ii punem lipici la un capăt şi îl introducem în orificiul bilei de lemn. -
În final îl lăcuim. Folosirea acestor instrumente muzicale nonconvenţionale în
cadrul activităţilor extracuriculare oferă tuturor, atât copiilor cât şi adulţilor
satisfacţii uriaşe. S-a realizat, astfel, o atmosferă constructivă între grădiniţă
şi familie.
Şezătorile , frumuseţi ale poporului român „ Nu-i nimic mai frumos ,mai nobil ,
decât meseria de educator , de călăuză a celor mai pline de energie mlădiţe „ D.
Almaş Noi educatoarele avem responsabilitatea de a modela copii ,aceşti oameni în
formare , de a-i învăţa să iubească meleagurile natale , să iubească şi să respecte
tradiţiile şi obiceiurule româneşti ,să le sădim în suflet aceste elemente
definitorii ale identităţii namului românesc fără de care nu am mai pute şti de
unde venim şi cine suntem defapt noi ,românii ,pe acest pământ . Valorificând
frumuseţile tradiţiilor şi a obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu
preşcolarii , reuşim să înfrumuseţămviaţa copiilor îi ajutăm să cunoască tradiţiile
româneşti rolul important pe care îl au în viaţa oamenilor din cele mai vechi
timpuri . Una din tradiţiile populare care poate să fie valorificată în cadrul
serbărilor este : şezătoarea . Şezătorile , în tradiţia populară , se organizează
în serile de iarnă , când ,pe rând la câte o fată din sat se adunu toţi feciorii şi
fetele se adunau pentru a petrece împreună . Fetele torceau firul de cânepă ,
împleteau cu andrele diferite obiecte de îmbrăcăminte , iar băieţii sfărâmau porumb
şi făceau încrustări cu cuţitul pe lemn. Lucurul eara împletit era împletit cu
petrecerea , aici se spuneau ghicitori , proverbe , zicători , poezii , cântau şi
dansau.
Asemeni acestor şezători , desfăşurăm şi noi cu copii la serbările Crăciunului ,
într-un grai ardelenesc şi într-un cadru autentic ( paturi acoperite cu pături
confecţionate de femei , împodobite cu diverse motive florale , perini cu
broderii , prosoape ţesute şi farfurii decorate expuse pe pereţi .Gazdele sunt doi
copii : un băiat şi ofată care primesc pe rând musafirii ( fetele şi băieţii din
grupă ). Totul este învăluit în cântec şi voie bună . În timp ce feciorii , care au
venit mai târziu la şezătoare ,intră în casă fetele interpretează cântecul „Când
bade –n şezătoare”. Toţi se apucă de lucrul pe care l-au adus : băieţii sfarmă
porumbul, iar fetele torc sau tricotează . În timp ce lucrează ,ei spun poezii
despre portul popular , proverbe zicători şi ghicitori care să – i binedispună
dansează jocul popular în perechi nimit „Baraboiul” , în care versurile provoacă
veselia „ Frunză verde şi – o sipică , Fugi de aicea că eşti prea mică Frunză verde
de spanac , Fugi de aici că m –ai călcat. Frunză verde două nuci, Fugi de aici că n
–ai papuci „
Şi pentru că sărbătoarea Crăciunului este aproape , spun poezii despre naşterea
Domnului Iisus Hristos şi interpretează colinde care ajung la sufletul
ascultătorilor .Specificul şezătorii este că fiecare copil este atât spectator cât
şi actor la un moment dat , contribuind în egală măsură la creerea atmosferei de
sărbătoare . O variantă a şezătorii , ca activitate desfăşurată în viaţa satului ,
este claca . Ea este organizată în toate anotimpurile . Iarna , femeile se adună cu
ocazia pregătirii penelor pentru zestrea fetei de mărit , din care se fac perini şi
plapume . toamna oamenii culeg din câmp porumbul şi- l aduc acasă în căruţe , iar
seara adună fete , băieţi şi oameni din sat pentru depăşunarea porumbului. La
sfârşitul lucrului toţi cei care au muncit erau serviţi cu porumb fiert. O altă
clacă are loc cu ocazia secerişului. În asemenea situaţii ,cel ce avea grâu de
secerat chema oameni din sat pentru a- l ajuta să secere grâul .Fetele luau
secerile şi băieţii cu coasele adunau grâul îl făceau snop i , după care era dus la
batoză pentru a fi treierat . Urmând această tradiţie , în grădiniţă am desfăşurat
o clacă numită „La seceriş”. Pe scenă sunt spice de grâu , iar gazdele sunt un
băiat şi o fată care îi cheamă pe ceilalţi copii la clacă.Împreună mimează plecarea
la câmp şi acţiunile specifice secerişului.La amiază gazda vine cu mâncare , toţi
se aşează şi mănâncă , moment în care povestesc întâmplări hazlii ,spun
ghicitori ,proverbe despre muncă şi strigături pentru cei leneşi: „Am o fată tare
dulce , Dar la lucru n- o pot duce, Fântâna e sub perete Ea-n casă moare de sete .
” La sfârşitul zilei toţi vin acasă cântând :
„ Vin feciorii – n sat De la secerat Vin cântând , cântând de zor , Că le – a fost
munca cu spor . ” Valoarea şezătorilor este în raport direct cu conţinutul lor
educativ . O şezătoare reuşiză trebuie să fie plină de viaţă , de cântec şi joc
( specific copiilor preşcolari) , cu o bună organizare şi cu gust artistic , să
ofere copiilor prilejul de a – şi manifesta sentimentele de dragoste de ţară de
apreciere pentru cei ce muncesc. Şezătorile reprezintă un nesecat izvor de
satisfacţii şi de bucurii ,creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea
copiilor din punct de vedere fizic şi intelectual , desfăşurându-se într-o
atmosferă specifică . Dansul popular – mijloc cunoaştere a folcrului românesc

Dansurile populare , parte a creaţiei folclorice îi familiarizează pe copii cu

elemente ale folclorului românesc contribuind la dezvoltarea dragostei pentru arta
poporului nostru , la dezvoltarea simţului ritmic , a capacităţilor de coordonare a
mişcărilor , educă gustul pentru frumos şi armonie .Dansurile populare ne dau
posibilitatea de-a educa copiii în spiritul dragostei pentru costumele populare din
diferite zone ale ţării precum şi a cunoşterii dansurilor specifice diferitelor
zone geografice ale ţării ( Banat ,Maramureş ,Muntenia şi Moldova )
Cunoşterea costumelor populare specifice zonelor folclorice le-am realizat prin
vizionare de dvd-uri cu dansuri populare din diferite zone folclorice ale ţării .
Împreună am observat modelele , culorile şi piesele din care se compun . Copii au
fost impresionaţi de frumuseţea culorilor ,îmbinarea şi măiestria modelelor
ţesute ,cusute sau brodate .Copiii au învăţat componentele costumului popular
roânesc : ie , fată ,brâu ,maramă ,iţari . Chiar de la grupa mică am învăţat şi
dansat cu copiii dansuri populare mai accesibile vârstei : „Alunelu” ; „Drag mi –e
jocul românesc” ; „Soră dragă” ;”Hora mare „ . La grupele mai mari am învăţat
daqnsurile : „Haţegana” ; „ Baraboiul „ ; „De doi din Banat” ; „Căluşarul”;
urmărind executarea unor mşcări ritmice mai complicate după melodie , redate prin
paşi succesivi înainte şi înapoi ; cu batăi în diverse combinaţii; învârtiri
individuale sau în perechi ; paşi săltaţi , laterali sau paşi şchiopătaţi . În
pregătirea dansurilor populare au fost explicaţi paşii care se armonizează cu
melodia .La început au au fost executaţi pe bătăi şi după învăţarea lor s-a folosit
melodia . Totodată am învăţat strigături,care prin tâlcul lor popular , sugerează
mişcarea uşurând executarea corectă a dansului popular . Prin modul de organizare a
dansului popular , am antrenat întreaga grupăde copii, reuşind dezvolt curajul şi
încrederea copiilor timizi , alegându – le ca pereche copii mai vioi . Dansurile
populare din diferite zone ale ţării prin ritmul melodiilor au dezvoltat copiilor
şimţul ritmic , rapiditatea şi precizia în executarea mişcărilor .Îmbrăcaţi în
costumele populare , copii au dansat plini de entuziatm şi aprecierile celor din
jur l-au produs clipe de bucurie şi mulţumire sufletească.
Dansurile populare prin melodiile lor şi paşii specifici fiecărei zone au
contribuit la cunoşterea folclorului din diferite regiuni ale ţării ,făcând
cunoscută această comoară a culturii poporului nostru.

BIBLIOGRAFIE

Ana Maria Grigoraş, ,,Jocuri şi poezii la gura sobei” , Editura Erc Press Educativ,
Bucureşti 2. Claudia Stupineanu, ,,Peripeţii de iarnă”, Editura Erc Press
Educaţional , Bucureşti 3. Florica Mitu, ,,Literatură pentru cei mici” , Antologie
de texte comentate, Grădinţă – Clasele I-IV, Editura Humanitas Educaţional, 2007,
Bucureşti 4. Geta Stanciu, ,,La grădiniţă e serbare!” Antologie de poezii şi
scenete , Editura Compania, 2006 5. Învăţământul preşcolar , Supliment trimestrial
al revistei de pedagogie, nr. 4, 1972, Bucureşti 6. Lidia Constantinescu, ,,Jocul
iernii”, Editura Erc Press , 2006, Bucureşti 7. Maria Dinulescu, Roxana Geantă
,,Brăduţul cu poezii”, Editura Erc Press, Bucureşti
1.
Maria Neacşu, ,,Omul de zăpadă”, Editura Erc Press Educaţional, Bucureşti 9. Vasile
Poenaru, ,,Cartea serbărilor şcolare” Editura Coresi , 2006 10. Marinela
Alecu , ,,Caietul educatoarei” 11. Iuliana Gall-Tamaş, ,,Caietul educatoarei” 12.
V. Lomura „190 de cantece si jocuri” , Editura Plimb, Bacau, 1994 13. **** “
Antologie de poezii pentru copii”, Editura Coresi , Bucuresti, 1995 14. Viorel
Bârleanu ” Vesel, soarele rasare! – Culegere de cântece pentru copii”, Editura
Spiru Haret, 1994 15. Stela Ene , Dialog muzical - Cântece pentru preşcolari ,
Editura Aramis, 1996
8.

CUPRINS

Argument...........................................................................
...3 Pentru tine
primăvară.........................................................4 1. Cântec de
primăvară................................................................4 2.
Pentru tine primăvară de O. Cazimir......................................4 3.
Cântec de primăvară de Ştefan O…………………………... 5 4. Primăvara de Daniela Crâsnaru
……………………………. 5 5. Primăvara …………………………………………………... 5 6. Primăvara
…………………………………………………... 5 7. Primăvara de Vasile Alecsandri ……………….………...….6 8.
Reţetă de primăvară ...............................................................
6 9. Carnavalul
florilor .................................................................7 10.
Pentru cine înfloresc florile?.............................................. 14
Vino ,vino dragă vară …………………………………. 20
11. Vara ……………………………………………………... 20 12. Vara ……………………………………………………... 20 13. Vino,
vino, dragă vară…………………………………… 20 14. Convingem
vara? ............................................................... 21 15. Vino,
vara! ......................................................................... 21
16. Vacanţă la
ţară ................................................................... 22 17.
Vara ..............................................................................
..... 22 18. Vacanţa la
mare ................................................................. 23 19. Vara
la mare....................................................................... 23
20. O zi de
vară ....................................................................... 23 21.
În pădure când e vară ........................................................ 23

Toamna la grădiniţă .................................................... 24 22.

Vânt de toamnă ………………………………………… 24 23. Toamna de O. Cazimir …………………………………. 24 24.
Toamna de Demostene Botez ………………………….. 24 25. Toamna …………………………………………………. 24 26.
Toamna la grădiniţă …………………………………….. 25 27. Toamna …………………………………………………. 25 28.
Toamna………………………………………………….. 25 29. Unde te duci toamnă dragă? …………………………... 25 30.
Fructele …………………………………………………. 26 31. Toamna …………………………………………………. 26 32. Toamna de
O. Goga …………………………………….. 26 Vis de
Iarnă ................................................................. 27 33.
Iarna ……………………………………………………...27 34. Iarna …………………………………………………….. 27 35. Baba
iarna ......................................................................... 27
36. Iarna în noapte ………………………………………….. 27 37.
Ninge! ............................................................................
... 28 38. Iarna …………………………………………………….. 28
39. Iarna ……………………………………………………. 28 40.Ninge,
ninge........................................................................ 28
41. Gerul ……………………………………………………. 29 42. Fulgul de zăpadă ………………………………………... 29 43.
Vine
iarna .......................................................................... 29
44.
Iarna .............................................................................
..... 29 45. Iarna …………………………………………………….. 29 46.
Săniuţa ...........................................................................
... 30 47.
Ţurţurul ..........................................................................
.. 30 48. Fulgul de
zăpadă ............................................................. 30 49. Vis de
iarnă …………………………………………….. 30 50. În jurul pomului de iarnă……………………………….. 31

Lumea micilor vieţuitoare …………….…………..... 36 51. Ursuleţul

cafeniu .............................................................. 36
52.Cireşul ........................................................................
....... 36 53. La
piaţă .............................................................................
36 54. Căpşuna nemulţumită ………………………………….. 36 55.
Pătrunjelul .......................................................................
. 37 56.
Hoaţa .............................................................................
.. 37 57.
Iepuraşii..........................................................................
. 37 58.Ciupercuţa cu
papuci.......................................................... 37 59.
Morcovul...........................................................................
38 60.
Roşia .............................................................................
.... 38 61. Albinuţa Zum-Zum-Zum...................................................
38 62. Veveriţa
…......................................................................... 38 63.
Cat - Pisoi la vânătoare...................................................... 39
64. Arici
Pogonici .................................................................. 40 65.
Buburuza şi Ghiocelul ………………………………… 40
66. Concertul din pădure ....................................................... 41
67. Broasca şi Răcuşorul .........................................................
41 68. Melcul Supărat ………………………………………..… 41 69.
Căprioara..........................................................................
.. 41 70. Ridichea uriaşă …………………………………………. 42 71. Scufiţa roşie
…………………………………………….. 46 72. Greierele şi furnica ……………………………………... 56 73. Şcoala din
pădure ………………………………………. 62 Din folclorul copiilor ………………………………. 71 74. Concertul
………………………………………………...71 75. Sosirea
rândunicii ............................................................ 72 76. Dacă
furnica ...................................................................... 73
77. Acum e toamnă da ............................................................
74 78. Şi-am plecat să colindăm ..................................................
75 79. Dansul fulgilor de
nea ....................................................... 76 80. Noi umblăm şi
colindăm ................................................... 77
Referate ...................................................................... 78
81. Educarea potenţialului creativ prin activităţile
extracurriculare...................................................................
78 82. Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite în cadrul activităţilor
extracurriculare............................... 81 83. Şezătorile , frumuseţi ale
poporului român ....................... 85 84. Dansul popular – mijloc cunoaştere a
folcrului românesc .......................................................... 88
Bibliografie ............................................................... 90
Cuprins ..................................................................... 91
COLABORATORI : Bulat Raluca Csaky Margareta Fullop - Ştefan Viorica Gall - Tamaş
Iuliana Vlad Mihaela
TEHNOREDACTARE: Knapik Camelia Arina