Ce este Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică şi politică a

28 de state care au decis să-şi unească treptat economiile, resursele şi destinele. În cei peste 50
ani de extindere, statele membre ale UE au creat o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare
durabilă, reuşind să păstreze diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale ale
oamenilor. UE are la bază o serie de principii obligatorii pentru statele membre: respectarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; asigurarea democraţiei şi supremaţiei legii;
respectarea suveranităţii; dezvoltarea economiei de piaţă; protecţia mediului; asigurarea păcii şi
stabilităţii la nivel regional şi internaţional. UE este principalul donator de asistenţă umanitară la
nivel mondial, asigurând 11% din fondurile mondiale de asistenţă. Obiectivul de bază al
programului de dezvoltare a UE adoptat în 2000 este eradicarea sărăciei. Cu o populaţie de peste
500 de mil. locuitori care reprezintă circa 7% din populaţia lumii, UE generează un Produs Intern
Brut (PIB) care constituie a cincea parte din PIB-ul mondial. UE alocă pentru programe sociale,
în medie, cca 30% din PIB, pentru sănătate – circa 6% din PIB. Speranţa de viaţă în UE este cea
mai mare din lume, media fiind de 78 de ani. UE a dezvoltat o piaţă unică care funcţionează în
baza unui sistem standardizat de legi aplicate în statele membre. Una din principalele realizări
ale UE este libertatea pentru toţi cetăţenii de a circula, de a locui şi de a munci în toate cele 28 de
state membre.
Care sunt instituţiile UE?
Statele membre ale UE, fiind suverane, deleagă o parte din competenţele sale instituţiilor
europene create pentru luarea deciziilor. Instituţiile de bază ale UE sunt:
Parlamentul European – organul legislativ al UE, ales prin vot direct de că- tre cetăţeni pentru
o perioadă de cinci ani. Acesta este cel mai mare parlament internaţional din lume (751 de
deputaţi aleşi în 28 de state membre ale UE1 ). Parlamentul adoptă legi, controlează puterea
executivă, monitorizează respectarea drepturilor cetăţenilor UE şi decide asupra bugetului UE.
Comisia Europeană – organul executiv al UE, condus de 28 de comisari. Comisia vine cu
iniţiative de adoptare a anumitor acte legislative, are rolul de garant în acordurile încheiate,
gestionează şi aplică politica comună şi exercită controlul asupra comerţului internaţional.
Comisia este responsabilă pentru administrarea asistenţei externe acordate de UE.
Consiliul European este organul decizional la cel mai înalt nivel al UE, fiind alcătuit din şefii
de stat sau de guvern ai statelor membre şi din preşedintele Comisiei Europene. Consiliul
stabileşte politica UE şi analizează progresele acesteia.
Consiliul Uniunii Europene este organul decizional format din miniştrii guvernelor statelor
membre ale UE. Acesta negociază şi adoptă acte legislative (de regulă, de comun cu Parlamentul
European); coordonează politicile statelor membre (în domenii precum economia şi bugetul;
educaţia, cultura, tineretul şi sportul; ocuparea forţei de muncă), dezvoltă politica externă şi de
securitate a UE, decide încheierea acordurilor dintre UE şi ţările ne membre ale UE; adoptă
bugetul UE.
Alte instituţii importante ale UE:
Curtea de Conturi exercită controlul asupra efectuării cheltuielilor bugetare şi gestionării
bugetului UE. Curtea Europeană de Justiţie interpretează legislaţia UE pentru a se asigura că
aceasta se aplică în acelaşi mod în toate ţările membre şi soluţionează litigiile juridice dintre
guvernele naţionale şi instituţiile europene2 .
Banca Centrală Europeană administrează politica monetară a UE.
 Banca Europeană de Investiţii oferă credite pentru proiecte de importanţă paneuropeană (de
ex., protecţia mediului şi construcţiile capitale), susţine antreprenorii mici şi economia ţărilor
candidate la obţinerea calităţii de membru al UE.
Ombudsmanul European examinează plângeri privind administrarea defectuoasă în instituţiile
şi organismele UE în baza plângerilor adresate de cetăţenii UE sau din proprie iniţiativă.
Comitetul Regiunilor este un organ consultativ care asigură reprezentarea regiunilor europene
şi organelor administraţiei locale în instituţiile UE.
Ce reprezintă Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană?
Acordul de Asociere (AA) este un document complex care reglementează cooperarea
dintre Republica Moldova şi UE şi se concentrează pe susţinerea reformelor cheie, precum sunt:
dezvoltarea şi creşterea economică, cooperarea în diverse sectoare (de ex., protecţia mediului,
energia, industria şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, transportul, protecţia socială,
educaţia, cercetarea şi inovaţiile, protecţia consumatorului, etc.).
AA nu conferă RM calitatea de stat candidat la aderare, dar nu exclude această calitate în
perspectivă. AA cuprinde o parte introductivă care precizează scopul şi esenţa lui, şapte titluri
(inclusiv principii generale; cooperarea politică, politica externă şi de securitate; justiţia,
libertatea şi securitatea; cooperarea sectorială şi economică; comerţul (DCFTA); cooperarea
financiară), anexe care conţin referinţe la legislaţia UE ce trebuie preluată de Republica
Moldova, cu termene de implementare. Cooperarea dintre UE şi Republica Moldova se va
baza pe respectarea principiilor democraţiei, drepturilor omului, libertăţilor fundamentale şi
statului de drept; suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor, inviolabilităţii frontierelor şi
independenţei; economiei de piaţă; bunei guvernări, luptei cu corupţia şi crima organizată;
dezvoltării durabile. AA prevede o armonizare treptată a legislaţiei Republicii Moldova la
normele şi standardele UE - de până la 10 ani (inclusiv în domeniul concurenţei, achiziţiilor
publice, mediului de afaceri, standardizării produselor, vămuirii, proprietăţii intelectuale).
Pentru a asigura realizarea AA, a fost prevăzută asistenţa financiară din partea UE. De
asemenea, au fost prevăzute mecanisme de prevenire a fraudelor şi corupţiei în gestionarea
fondurilor europene, mecanisme de investigare şi urmărire penală, auditare şi control, sancţiuni
în cazul neregulilor în gestionarea fondurilor europene, precum şi mecanisme de recuperare a
fondurilor respective.
Cum Uniunea Europeană susţine reformele în Republica Moldova? 
Asistenţa oferită de către donatorii externi Republicii Moldova în anii 2009- 2014 se
cifrează la peste 2,89 mlrd. €, peste 50% mijloace fiind oferite sub formă de grant-uri3 . UE este
principalul finanţator al Republicii Moldova, aprobând în ultimii cinci ani finanţări de peste 880
mil. €. Aceşti bani au fost prevă- zuţi pentru reabilitarea drumurilor, dezvoltarea afacerilor,
educaţie, sănătate, agricultură, etc. Cea mai mare parte a mijloacelor alocate de UE (circa 45%)
este destinată pentru reconstrucţia drumurilor. Astfel de lucrări se desfăşoară pe direcțiile
Chișinău-Bălți, Chișinău-Giurgiulești, Chișinău-Ungheni şi Chișinău-Cahul. Câteva trasee, cum
ar fi cele pe direcţia Chișinău-Hînceşti sau Chișinău-Orhei, au fost deja reparate şi date în
exploatare.
În 2014, a început reabilitarea a două trasee - Hînceşti-Cimişlia și ChișinăuUngheni-
Sculeni, de rând cu artera naţională de bază, fiind reparate poduri din satele adiacente, amenajate
trotuare şi căi de acces în curţile oamenilor. În ultimii 10 ani UE a direcţionat circa 60 de mil. €
în domeniul sănătăţii, atât ca suport bugetar, cât şi prin oferirea de echipament medical,
modernizarea oficiilor medicale, organizarea schimbului de experienţă între specialiştii din
Republica Moldova şi cei din state europene4 . UE promovează dezvoltarea economică
durabilă a zonelor rurale, susţine întreprinderile mici şi mijlocii şi dezvoltarea regională.
Astfel, în cadrul Programului de Suport Bugetar „Susţinerea şi stimularea Economică în
Zonele Rurale” în 2010-2014 au fost oferite 72 de mil. €. Prin Programul Naţional privind
acreditarea economică a tinerilor au fost create peste 280 de afaceri, prin intermediul
Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii au fost acordate 75
de credite pentru alte tipuri de business, iar prin Programului PARE au fost create peste 120 de
afaceri. De asemenea, au fost create ferme şi întreprinderi de prelucrare a produselor agricole,
precum şi un incubator de afaceri în autonomia Găgăuză5 . În anii 2012-2014, cu sprijinul UE, în
sectorul de producere a biocombustibilului solid au fost create 30 de afaceri şi circa 100 de noi
locuri de muncă. Antreprenorii au achiziţionat din fonduri europene echipamente de producere a
brichetelor, de tocare, balotare şi de transportare a biomasei. De asemenea, UE susţine instalarea
cazanelor pe biomasă în gospodăriile casnice: cca 500 de familii din sate şi oraşe au beneficiat de
subvenţii de 1300 € fiecare şi au instalat cazane.
La fel, în 144 de şcoli şi grădiniţe au fost instalate sisteme de încălzire pe biomasă.
Bugetul total al Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova este de 14,56 mil. €6 . Un pas
important în asigurarea securităţii energetice a fost inaugurarea gazoductul Iaşi-Ungheni. Cu o
lungime de aproximativ 44 de kilometri şi cu o capacitate de 1,5 mlrd. m3 de gaze pe an,
gazoductul Iaşi-Ungheni realizează conexiunea la sistemul energetic european. Costul
proiectului este de 26 de mil. €, din care 7 mil. € - grant din partea Uniunii Europene. În cadrul
proiectului de construcţie a locuinţelor pentru persoanele socialmente vulnerabile au fost
ridicate blocuri cu locuinţe sociale în Chișinău, Glodeni, Criuleni și Călărași – în total 289 de
apartamente. Până la finele anului 2018, urmează să fie construite o mie de astfel de apartamente
în raioanele Sângerei, Briceni, Călărași, Soroca, Hîncești, Ialoveni și Leova. Valoarea proiectului
e de circa 26 mil. de lei, 60% din care este împrumut acordat de Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei pe un termen de 20 de ani7 .
Pentru a moderniza agricultura, Republica Moldova a semnat în 2015 Acordul de
Finanţare în domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, obţinând acces la Programul ENPARD
(valoarea programului - 64 mil. €, dintre care 53 mil. € reprezintă suportul bugetar direct, care
vor fi oferite, până în 2018) 8. Accesul la aceste mijloace este o oportunitate pentru creşterea
investiţiilor în modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea sistemelor educaţionale în sate,
vânzări mai mari pentru fermieri pe pieţele interne şi externe. În anul 2014, Agenţia de
Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a valorificat deja cca 110,7 mil. lei alocaţi prin acest
program: au fost susţinute 525 de ferme şi întreprinderi agricole, ceea ce a dus la crearea a peste
1200 de noi locuri de muncă. Moldova va putea beneficia de asistenţă pentru realizarea
reformelor structurale şi economice, spre ex., pentru crearea Zonei de Liber Schimb cu UE,
reforma poliţiei şi managementul frontierei. În mai 2015, la Forumul de Afaceri în cadrul
Parteneriatului estic în Riga, Comisia Europeană a lansat Facilitatea ZLSAC pentru
întreprinderile mici şi mijlocii, prin intermediul căreia vor fi oferite subvenţii în valoare de 200
mil. € în următorii 10 ani. Această contribuţie se planifică pentru deblocarea investiţiilor de cel
puţin 2 mlrd. € pentru IMM-urile din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina9 . În cadrul
proiectului Cybercrime@EAP, Republica Moldova va putea beneficia după 2015 de asistenţă la
elaborarea strategiei de combatere a criminalităţii informatice şi la armonizarea legislaţiei
naţionale de standardele UE în securizarea spaţiului cibernetic10.
Afaceri iniţiate în agricultură şi sectorul agroalimentar din Republica Moldova:
istorii de succes:
-Migdalii cresc şi în Republica Moldova;
 -Comoara de perle negre din Moldova. În or. Tiraspol, un om de afaceri a creat o
adevărată comoară - una dintre cele mai mari crescătorii de sturioni din Europa.
-Livadă de mere europene în inima Moldovei
-Cultivarea legumelor în seră - o afacere prosperă din generaţie în generaţie;
-Afacere „cu pălărie”. Un fermier care creşte ciuperci de 8 ani este Oleg Negară din s.
Chirileni, or. Ungheni.
Ştiaţi că?
- Ziua Europei se celebrează pe 9 mai. În această zi în 1950, Robert Schuman, ministrul
afacerilor externe al Franţei, a prezentat propunerea de creare a unei Europe organizate,
indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Propunerea, cunoscută ca “Declaraţia
Schuman”, este considerată începutul creării Uniunii Europene. 
- Drapelul european este simbolul nu doar al UE, ci şi al unităţii şi identităţii europene. Cercul
din stele aurii reprezintă solidaritatea şi armonia între popoarele Europei. Numărul de stele nu
are tangenţe cu numărul de state membre. Există 12 stele pentru că acest număr în mod
tradiţional înseamnă perfecţiune, plenitudine şi unitate. 
- „Oda Bucuriei” este imnul nu doar al Uniunii Europene, dar şi a Europei. Oda face parte din
Simfonia a IX, compusă în 1823 de Ludwig Van Beethoven. 
- Motto-ul Uniunii Europene - „Unitate în diversitate” înseamnă că, prin intermediul UE,
europenii sunt uniţi în eforturile lor pentru pace şi prosperitate, şi că numeroasele culturi, tradiţii
şi limbi diferite din Europa sunt un atu pentru continent. 
- În 2012, Uniunii Europene i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, pentru că peste şase
decenii a contribuit la progresul păcii şi reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în
Europa24.
- Cetăţenii Republicii Moldova, titulari ai paşapoartelor biometrice sau non-biometrice, pot
călători fără viză în următoarele state25: Albania, Andora, Antigua şi Barbuda, Armenia, Austria
(biometric), Azerbaidjan, Bahamas, Barbados, Belarus, Belgia (biometric), Bulgaria (biometric),
Cehia (biometric), Chile, Cipru (biometric), Croaţia (biometric), Danemarca (biometric),
Dominica, Ecuador (scop turistic), Elveţia (biometric), Estonia (biometric), Fiji, Finlanda
(biometric), Franţa inclusiv Polinezia Franceză (biometric), Georgia, Germania (biometric),
Grecia (biometric), Grenada (scop turistic), Haiti, Insulele Cook, Islanda (biometric), Italia
(biometric), Israel (biometric), Kazahstan, Kîrgîstan, Letonia (biometric), Liechtenstein
(biometric), Lituania (biometric), Luxembourg (biometric), Malaezia, Malta (biometric),
Micronezia, Monaco (biometric), Muntenegru, Namibia, Niue, Norvegia (biometric), Olanda
(biometric), Panama, Peru, Polonia (biometric), Portugalia (biometric), RAS Macao, România
(biometric), Rusi, Samoa, San Marino (biometric), Seychelles, Sfântul Vicenţiu şi Grenadine,
Serbia (biometric), Slovacia (biometric), Slovenia (biometric), Spania (biometric), Suedia
(biometric), Tadjikistan, Turcia, Republica Tunisiană, Ucraina, Ungaria (biometric), Uzbekistan,
Vatican (biometric).