Infecții Ale Tractului Urinar La Sugari Și Copii Mai Mari de o Lună - Caracteristici Clinice Și Diagnostic - UpToDate PDF

15.03.
2020 Infecții ale tractului urinar la sugari și copii mai mari de o lună: Caracteristici clinice și diagnostic - UpToDate
Authors: Nader Shaikh, MD, Alejandro Hoberman, MD

Section Editors: Morven S Edwards, MD, Tej K Mattoo, MD, DCH, FRCP
Deputy Editor: Mary M Torchia, MD
Contributor Disclosures
All topics are updated as new evidence becomes available and our peer review process is complete.
Literature review current through: Feb 2020. | This topic last updated: Jan 14, 2020.
INTRODUCTION
Urinary tract infections (UTI) are a common and important problem in children. Acute pyelonephritis
may lead to renal scarring, hypertension, and end-stage kidney disease.
The clinical features and diagnosis of UTI in children will be discussed here. The epidemiology, risk
factors, and management of UTI in children, acute cystitis in children older than two years, and UTI
in neonates (<1 month of age) are discussed separately:
● (See "Urinary tract infections in children: Epidemiology and risk factors".)
● (See "Urinary tract infections in infants older than one month and young children: Acute
management, imaging, and prognosis".)
● (See "Urinary tract infections in children: Long-term management and prevention".)
● (Vezi "Cistita infecțioasă acută: caracteristici clinice și diagnostic la copii mai mari de doi ani și
adolescenți" și "Cistită infecțioasă acută: Management și prognostic la copii mai mari de doi ani
și adolescenți" .)
● (Vezi "Infecții ale tractului urinar la nou-născuți" .)
TERMINOLOGIE
UTI este cel mai bine definit ca bacteriurie semnificativă a unui uropatogen relevant clinic la un
pacient simptomatic. Majoritatea pacienților cu UTI au, de asemenea, piurie, deși există excepții.
(Consultați „Circumstanțe speciale” mai jos.)
În acest subiect, definim UTI în linii mari, fără a încerca să distingem cistita de pielonefrită. Deși
copiii cu pielonefrită tind să se prezinte cu febră, este adesea dificil să distingem clinic cistita de
https://www.uptodate.com/contents/urinary-tract-infections-in-infants-and-children-older-than-one-month-clinical-features-and-diagnosis?search=pyel… 1/23
15.03.2020 Infecții ale tractului urinar la sugari și copii mai mari de o lună: Caracteristici clinice și diagnostic - UpToDate
pielonefrită clinic, în special la copiii mai mici de doi ani [ 1 ].
PREZENTARE CLINICĂ
Copii mai tineri
● Simptome și semne - La sugari și copii mici, UTI poate prezenta simptome și semne
nespecifice (de exemplu, febră, iritabilitate, hrănire slabă, creștere slabă în greutate) [ 2 ].
Raportul parental al urinei cu miros neplăcut sau al simptomelor gastro-intestinale (de exemplu,
vărsături, diaree, hrănire deficitară) nu este în general util în diagnosticarea UTI [ 3-5 ].
Febra poate fi singura manifestare a ITU la sugari și copii cu vârsta mai mică de 2 ani [ 6-8 ]. În
studiile observaționale, UTI este mai frecventă la sugari și copii mici cu temperaturi maxime
≥39 ° C (102,2 ° F) decât la cei cu febră mai mică (16 față de 7% pentru sugari ≤ 60 zile și 4
față de 2% pentru copii <2 ani) [ 7-9 ]. (Vezi "Infecții ale tractului urinar la copii: Epidemiologie și
factori de risc", secțiunea „Prevalență” ).
Deși febra> 24 de ore este asociată cu un risc crescut de UTI, evaluarea pentru UTI nu trebuie
întârziată la copiii care prezintă o UTI posibilă și febră pentru o durată de 24 de ore [ 10 ].
Riscul de cicatrici renale crește odată cu durata crescută a febrei înainte de inițierea
antibioticelor. Într-un studiu de cohortă retrospectivă la 482 de copii cu ITU febrilă, riscul de
cicatrizare renală a fost de aproximativ 5% la copiii cu febră cu durata de una până la două zile,
8% la copiii cu febră de două până la trei zile și 14% la copii cu febră cu> 3 zile înainte de
inițierea antibioticelor [ 11 ].
După identificarea unei alte surse de febră (de exemplu, infecția tractului respirator superior
[URTI], otită medie acută [AOM], gastroenterită acută) scade riscul de UTI, dar nu o elimină [ 9
]. În studiile observaționale ale copiilor mici care s-au prezentat la secția de urgență cu febră,
prevalența UTI a variat de la 2 la 3 la sută la copiii cu și de la 6 la 8 la sută la cei fără altă sursă
de febră [ 7,12 ]. Acest lucru evidențiază importanța obținerii culturilor de urină la sugarii și
copiii mici febrili fără o sursă certă de febră. (A se vedea „Decizia de a obține” mai jos.)
● Predictoarele UTI confirmate de cultură - Factorii clinici și demografici asociați cu un risc

crescut de UTI confirmat de cultură au fost identificați într-un studiu de control cu caz
nestabilizat la febrile (> 38 ° C [100,4 ° F]) copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 23 de luni care au
fost evaluați pentru UTI în secția de urgență a unui spital pentru copii de îngrijire terțiară [ 9 ]. Ei
includ:
• Vârsta <12 luni
• Temperatura maximă raportată ≥39 ° C (102,2 ° F)
• cursa nonblack (așa cum se auto-raportează de îngrijitorul copilului)
• Femeie
• Mascul necircumcis
• Nicio altă sursă de febră identificată (de exemplu, AOM; URTI, gastroenterită, bronhiolită
sau alt sindrom viral; pneumonie, meningită)
Acești factori au fost utilizați pentru a dezvolta un calculator pentru a estima probabilitatea UTI
la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 23 de luni ( UTICalc , disponibil de la Universitatea din
Pittsburgh).
Copii mai mari - Simptomele și semnele UTI la copiii mai mari includ febră, simptome urinare
(disurie, urgență, frecvență, incontinență, hematurie macroscopică), dureri abdominale, sensibilitate
suprapubică și sensibilitate la unghiul costovertebral [ 13-15 ]. Constelația de febră, frisoane și
dureri de flanc este sugestivă pentru pielonefrită la copiii mai mari [ 2 ].
Într-o meta-analiză a exactității diagnostice a rezultatelor clinice ale UTI la copiii verbali,
următoarele constatări au fost cele mai utile în identificarea copiilor cu UTI [ 3 ]:
● Dureri abdominale
● Dureri de spate
● Disurie, frecvență sau ambele
● Incontinență urinară cu debut nou
EVALUARE CLINICĂ
Copiii cu simptome UTI trebuie evaluați prompt. Recunoașterea și tratarea rapidă a ITU pot fi
importante în prevenirea cicatricii renale. (Vezi "Infecții ale tractului urinar la copii: Epidemiologie și
factori de risc", secțiunea „Factorii de risc pentru cicatrizarea renală” .)
Istoric - Istoricul bolii acute ar trebui să includă documentația privind înălțimea și durata febrei,
simptome urinare (disurie, frecvență, urgență, incontinență), dureri abdominale, disconfort
suprapubic, dureri de spate, boli recente, antibiotice administrate și, dacă este cazul , activitate
sexuală.
Istoricul medical trecut ar trebui să includă factori de risc pentru ITU, inclusiv:
● Simptome urinare cronice - incontinență, lipsa fluxului adecvat, frecvență, urgență, manevre de
reținere (care sugerează disfuncția vezicii urinare)
● constipație cronică
● UTI anterioare sau boli febrile anterioare nediagnosticate în care nu a fost obținută cultura de
urină
● reflux vesicoureteral (VUR)
● Istoric familial de UTI frecvente, VUR și alte anomalii genitourinare
● Anomalii renale diagnosticate anteneal
● Activitate sexuală, în special dacă se utilizează contracepția de barieră cu agenți spermicide

(astfel de metode predispun la UTI prin modificarea florei vaginale normale [ 16-18 ])
(Vezi "Infecții ale tractului urinar la copii: Epidemiologie și factori de risc", secțiunea „Factorii gazdă”
.)
Examen fizic - Aspecte importante ale examinării fizice la copilul cu UTI suspectă includ [ 3,19,20
]:
● Documentarea tensiunii arteriale și a temperaturii
• Temperatura ≥39 ° C (102,2 ° F) este asociată cu pielonefrită acută care poate provoca
cicatrizare renală (rata proporțională 2,3, IC 95% 1,6-3,3) [ 21 ]
• Presiunea arterială crescută poate fi un indiciu de cicatrizare renală
● Parametri de creștere
• Creșterea slabă a greutății poate fi un indiciu al insuficienței renale cronice din cauza
cicatrizare renală
● Examen abdominal și flanc [ 19 ]
• Sensibilitatea unghiului suprapubic și costovertebral este asociată cu UTI
• Vezica crescută sau rinichi poate indica obstrucție urinară și scaunul palpabil în colon
poate indica constipație, ambele predispuse la UTI
● Examinarea organelor genitale externe pentru anomalii anatomice (de exemplu, fimoză,
hipospadie sau adeziuni labiale) și semne de vulvovaginită, corp străin vaginal sau infecții cu
transmitere sexuală, care pot predispune la UTI (a se vedea "Prezentare generală a plângerilor
vulvovaginale la copilul prepubertal. " )
● Evaluarea inferioară a spatelui pentru semne de mielomeningocel ocult (de exemplu,

pigmentare la nivelul liniei medii, lipom, leziune vasculară, sinus, tuft de păr), care poate fi
asociată cu o vezică neurogenă și UTI recurent (vezi "Disrafism spinal închis: manifestări
clinice, diagnostic și management ", secțiunea„ Manifestări clinice " )
● Evaluarea altor surse de febră; o altă sursă de febră scade riscul de UTI, dar nu o elimină cu
totul [ 7,12 ]
EVALUARE LABORATOR
Proba de urina
Decizie de obținut - Decizia de a obține un eșantion de urină pentru analiză urinară și cultură
este luată cel mai bine de la caz la caz, luând în considerare istoricul medical, vârsta, sexul, starea
de circumcizie, rasa și semnele și simptomele prezentatoare ( tabelul 1 și tabelul 2 ). UTICalc poate
fi utilizat pentru a estima probabilitatea de UTI la copiii febrili (temperatura ≥38 ° C [100,4 ° F]) la
vârsta cuprinsă între 2 și 23 de luni în funcție de caracteristicile clinice [ 9 ].
Alte considerente includ fezabilitatea urmăririi, părerile părinților cu privire la cateterizare (dacă este
necesară cateterizarea), vătămarea potențială de a nu diagnostica un episod de UTI, vătămarea
diagnosticării incorecte a UTI, costul și disponibilitatea testării și beneficiile tratamentului precoce.
(Consultați „Infecții ale tractului urinar la sugari mai mari de o lună și copii mici: Managementul acut,
imagistica și prognosticul”, secțiunea „Prezentare generală” .)
● Copii fără anomalii ale tractului urinar - Indicațiile noastre pentru obținerea de probe de
urină la copii fără anomalii subiacente ale tractului urinar sunt următoarele ( tabelul 3 ) [ 9 ]:
• Fete febrile (≥38 ° C [100,4 ° F]) și băieți febrili necircumcizați cu vârsta mai mică de 2 ani,
care prezintă un risc ridicat, inclusiv:
- sugari cu vârsta cuprinsă între 2 și 11 luni, cu excepția sugarilor negri, cu temperatura

maximă ≥38 ° C (100,4 ° F) și <39 ° C (102,2 ° F) și o sursă identificată de febră (de
exemplu, otită medie acută; pneumonie; meningită; infecție a tractului respirator
superior, gastroenterită, bronșiolită sau alt sindrom viral)
Într-un studiu de control al cazurilor cu febril (> 38 ° C [100,4 ° F]) copii care au fost
evaluați pentru UTI în secția de urgență, probabilitatea de UTI în rândul copiilor cu
vârsta cuprinsă între 2 și 11 luni a variat între 3 și 25 la sută, cu excepția pentru

sugarii negri cu temperatura maximă ≥38 ° C (100,4 ° F) și <39 ° C (102,2 ° F) și o
sursă de febră identificată, la care probabilitatea de UTI a fost de 1,3 la sută [ 9 ].
- Copii cu vârste cuprinse între 12 și 24 de luni cu febră maximă ≥39 ° C (102,2 ° F), cu
excepția copiilor negri cu o sursă de febră identificată
În studiul de control al cazului cuibărit, probabilitatea de UTI în rândul copiilor cu

vârste cuprinse între 12 și 24 de luni cu febră maximă ≥39 ° C (102,2 ° F) a variat între
2,6 și 9,5%, cu excepția copiilor de culoare neagră cu o sursă de febră identificată. , la
care probabilitatea de UTI a fost <1 la sută [ 9 ].
- Copii fără vârstă între 12 și 24 de luni cu febră maximă ≥38 ° C (100,4 ° F) și <39 ° C
(102,2 ° F) și nicio altă sursă de febră identificată (probabilitate de 4,2% UTI) [ 9 ])
• Băieți circumcizați fără vârstă între 2 și 11 luni, cu febră maximă ≥39 ° C (102,2 ° F) și nicio
altă sursă de febră identificată (probabilitate de 2,9 la sută UTI [ 9 ])
• Fete și băieți necircumciși ≥24 luni cu disurie, frecvență, incontinență cu debut nou, dureri
abdominale, dureri de spate sau febră ridicată (adică ≥39 ° C (102,2 ° F), dacă nu există o
altă cauză
• Băieți circumcizați cu vârsta ≥24 de luni cu multiple simptome (dureri abdominale, dureri
de spate, disurie, frecvență, febră mare sau incontinență cu debut nou)
Indicațiile noastre pentru obținerea eșantioanelor de urină corespund unei probabilități

probabile de UTI> 2 la sută (adică aproximativ 10 copii trebuie testate pentru fiecare UTI
detectată, care sunt pragurile utilizate în UTICalc , disponibile de la Universitatea din
Pittsburgh) [ 9,22 -24 ]. Pragurile pot varia în funcție de durata simptomelor, de fezabilitatea
urmăririi și de părerile părinților spre cateterism.
● Copii cu anomalii ale tractului urinar - Indicațiile pentru a obține probe de urină la copiii cu
anomalii ale tractului urinar variază în funcție de tipul de anomalie și sunt discutate separat. De
exemplu, (vezi "Complicațiile tractului urinar al mielomeningocelului (spina bifida)", secțiunea
"Infecții ale tractului urinar" și "Gestionarea refluxului vezicoureteral", secțiunea "Urmărire" ).
Cum se obține
● Copii care nu sunt pregătiți de toaletă - Cateterismul sau aspirația suprapubică este metoda
preferată de colectare a urinei pentru analiza dipstick, examen microscopic și cultura urinei la
sugari și copii mici care nu sunt instruiți la toaletă.
Vă recomandăm ca urina obținută într-un sac de colectare steril să nu fie utilizată pentru
cultură. Vă sugerăm, de asemenea, că eșantioanele de urină din pungă nu pot fi utilizate
pentru analiză cu pică sau microscopice. Cu toate acestea, alții sugerează că probele de urină
din pungă pot fi utilizate ca prim pas pentru a determina dacă un eșantion de urină cateterizat
trebuie obținut pentru cultură la copii mici. Această abordare este discutată separat. (Consultați
„Tehnici de colectare a urinei la sugari și copii cu suspiciune de infecție a tractului urinar”,
secțiunea „Specimen pentru tubul de urină sau analiza urinară .)
● Copii care sunt pregătiți de toaletă - Un eșantion cu goluri curate este metoda preferată de
colectare a urinei pentru analiza dipstick, examen microscopic și cultura urinei la copiii instruiți
în toaletă. (Consultați „Tehnici de colectare a urinei la sugari și copii cu suspiciune de infecție a
tractului urinar”, secțiunea „Selectarea tehnicii” .)
Toate eșantioanele de urină trebuie examinate cât mai curând posibil după recoltare. O întârziere
de chiar câteva ore la temperatura camerei crește atât ratele fals-pozitive, cât și falsul-negative [ 24
].
Testele disponibile rapid
Utilizare pentru determinarea probabilității de UTI - Rezultatele analizei de urină și analize

microscopice sunt disponibile rapid. Aceste rezultate pot fi combinate cu caracteristici clinice pentru
a estima probabilitatea de ITU la un copil individual pentru a ghida deciziile cu privire la terapia
antimicrobiană. Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 23 și 23 de luni, pentru această estimare
poate fi utilizat UTICalc , disponibil prin Universitatea din Pittsburgh. (Vezi "Infecții ale tractului
urinar la sugari mai mari de o lună și copii mici: Management acut, imagistică și prognostic",
secțiunea „Terapie empirică” .)
Sensibilitatea și specificitatea componentelor urinei în predicția bacteriuriei semnificative asupra

culturii a fost evaluată în analize sistematice și metaanalize ( tabelul 4 ) [ 25-27 ].
Analiza Dipstick - Testele Dipstick sunt convenabile, ieftine și necesită puțină pregătire pentru
utilizarea corectă; acestea pot fi singurul test disponibil în unele setări. Ei sunt cel mai bine 88% la
sută ( tabelul 4 ) și probabil vor lipsi unii copii cu UTI [ 26 ].
● Leucocita esterază - Esteraza leucocitară pozitivă pe analiza dipstick este sugestivă pentru
UTI, dar este nespecifică. Celulele albe din sânge (WBCs) pot fi prezente în urină în alte
afecțiuni (de exemplu, boala Kawasaki). (Consultați „Pyuria” mai jos.)
● Nitrit - Nitriții pozitivi la analiza dipstick indică faptul că UTI este probabil. Testul de nitrit este
foarte specific, cu o rată falsă pozitivă ( tabelul 4 ). Rezultatele fals-negative sunt comune,
deoarece urina trebuie să rămână în vezică pentru cel puțin patru ore pentru a acumula o
cantitate detectabilă de nitriți [ 28 ]. Astfel, un test negativ cu nitriți nu exclude o UTI [ 29 ].
Deși s-a asociat un eșantion de urină diluat cu o precizie scăzută a nitriților de dipstick, analiza
retrospectivă a analizei urinare și a culturii de urină rezultă de la copii <24 de luni care au
suferit cateterism vezical a indicat că includerea gravitației specifice a urinei (SG) în procesul
decizional nu ar face au afectat considerabil îngrijirea copiilor cu UTI [ 30 ].
Examenul microscopic - Examenul microscopic necesită mai mult echipament și

antrenament decât testele cu jetoane. Dacă este disponibil, preferăm microscopie îmbunătățită
decât microscopie standard sau automatizată, în special pentru detectarea bacteriuriei.
● Microscopie standard - În microscopie standard, un eșantion centrifugat de urină nerostată

este examinat pentru WBCs și bacterii.
Cu microscopie standard, piuria este definită ca ≥5 WBC / câmp de mare putere (hpf) și
bacteriurie ca orice bacterie per hpf. Raporturile de sensibilitate, specificitate și probabilitate
sunt rezumate în tabel ( tabelul 4 ).
● Microscopie îmbunătățită - Microscopie îmbunătățită (sau o analiză urinală îmbunătățită),

disponibilă în unele centre academice, se referă la examinarea unui eșantion de urină
necentrifiat folosind un hemocitometru (rezultate raportate ca WBC / mm 3 ) și un frotiu colorat
cu Gram [ 25,26,31 ].
Cu o analiză urinală sporită, piuria este definită ca ≥10 WBC / mm 3 și bacteriurie ca orice
bacterii la 10 câmpuri de imersie în ulei ale unei frotii colorate cu Gram. La copiii mici la care
diagnosticul prompt și tratamentul UTI sunt primordiale, analiza urinală îmbunătățită oferă cea
mai bună combinație de sensibilitate și specificitate ( tabelul 4 ) [ 25,32,33 ]. Cu toate acestea,
analiza urinală îmbunătățită nu este disponibilă în multe setări ambulatorii.
● Microscopie automată - Multe laboratoare spitalicești au înlocuit microscopia manuală cu

microscopie automată, care folosește citometrie în flux și analizoare microscopice pentru a
detecta WBC și bacterii [ 34 ]. Definițiile piuriei și bacteriuriei diferă în funcție de sistemul
automat de microscopie.
Deși microscopia automatizată pare a fi comparabilă cu microscopia manuală pentru piurie,

frotiul colorat cu Gram de urină necentrifugată este mai bun pentru detectarea bacteriuriei [
33,34 ]. Într-un studiu prospectiv, microscopia manuală automatizată și îmbunătățită pentru
piurie au fost la fel de sensibile (80 și 84 la sută, respectiv) și specifice (90 și 94 la sută,
respectiv) în predicția culturii pozitive a urinei. Cu toate acestea, pentru bacteriurie, microscopia
automată a fost mai puțin sensibilă (73 față de 84 la sută) și specifică (85 față de 96 la sută)
decât microscopia manuală îmbunătățită [ 33 ].
Deși SG poate influența acuratețea numărului de WBC cu microscopie îmbunătățită sau

automatizată [ 30,35 ], analiza retrospectivă a analizei de urină și a culturii de urină rezultă de
la copii <24 luni care au suferit cateterizare vezicală au indicat că includerea SG de urină în
procesul de luare a deciziilor nu ar fi afectat în mod considerabil îngrijirea copiilor cu UTI [ 30 ].
Cultura urinei - Pentru diagnosticarea UTI este necesară cultura cantitativă a urinei. Realizăm în
mod obișnuit cultura de urină la copiii cu vârsta mai mică de 2 ani la care UTI este o considerație de
diagnostic și la care este colectat un eșantion pentru analize de urină sau picătură, chiar dacă
picătura și examenul microscopic standard și / sau automat sunt negative pentru WBC-uri și
bacterii, deoarece sensibilitatea din aceste teste este <90% ( tabelul 4 ) [ 36,37 ]. Pentru copiii
verbali cu vârsta ≥ 2 ani, care sunt pregătiți la toaletă și lipsiți de dificultate, rezultatele obturatorului
sau analizei microscopice pot fi utilizate pentru a decide dacă se obține o cultură de urină [ 38 ]. (A
se vedea „Decizia de a obține” mai sus și „Cum se obține” mai sus și„Bacteriurie semnificativă fără
piurie” de mai jos și „Legături directoare ale societății” de mai jos.)
Urina obținută pentru cultură trebuie prelucrată cât mai curând posibil după recoltare. O întârziere
de chiar câteva ore la temperatura camerei crește atât ratele fals-pozitive, cât și falsul-negative [ 24
].
Alte teste de laborator - Alte teste de laborator nu sunt deosebit de utile în diagnosticul UTI și nu
sunt de rutină necesare la copiii cu UTI suspectă. (A se vedea „Copil febril (mai mic de 90 de zile):
Evaluarea în ambulatoriu” și „Febra fără sursă la copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 36 de luni:
evaluare și management” ).
● Markeri ai inflamației - Nu obținem în mod obișnuit markeri ai inflamației (de exemplu, rata de
sedimentare a eritrocitelor [ESR], proteina C-reactivă [CRP] sau procalcitonina [PCT]) în
evaluarea copiilor cu UTI suspectă.
Deși markerii inflamației sunt asociați cu pielonefrita, ei nu diferențiază în mod fiabil între cistită
și pielonefrită din cauza sensibilității și / sau specificității lor scăzute. Într-o meta-analiză a
studiilor care evaluează acuratețea PCT, CRP și ESR în predicția pielonefritei confirmate de
acid dimercaptosuccinic la copiii cu UTI confirmată de cultură, sensibilitatea a variat de la 86 la
95% și specificitatea de la 38 la 71 la sută [ 39 ]. Deși CRP <20 mg / L (2 mg / dL) părea a fi
utilă în excluderea pielonefritei și a PCT> 0,5 ng / ml (0,5 mcg / L) părea a fi de ajutor în
confirmarea pielonefritei, a limitărilor metodologice (de exemplu, un număr mic de studii ,
eterogenitate inexplicabilă) a împiedicat concluziile definitive.
Deși CRP crescută a fost asociată cu un risc crescut de cicatrizare renală, acesta adaugă puțin
la un model de predicție care include caracteristici clinice care nu necesită venipunctură (de
exemplu, temperatura, patogenul, rezultatele ultrasonografiei vezicii renale) [ 21 ]. (A se vedea
„Infecții ale tractului urinar la copii: Epidemiologie și factori de risc”, secțiunea „Predicția
cicatricii renale după prima ITU” ).
● Creatinina serică - Măsurarea creatininei serice nu este necesară de rutină la copiii cu UTI
suspectă. Cu toate acestea, sugerăm că măsurarea creatininei serice la copiii cu antecedente
de UTI multiple și implicare renală suspectată.
● Cultură de sânge - Nu obținem în mod obișnuit o cultură a sângelui la copiii mai mari de două
luni care au UTI și nu necesită cultura sângelui din alte motive. (A se vedea „Copil febril (mai
mic de 90 de zile): Evaluarea în ambulatoriu” și „Febra fără sursă la copii cu vârsta cuprinsă
între 3 și 36 de luni: evaluare și management” ).
Bacteremia apare la 4-9 la sută dintre sugarii cu UTI [ 40-46 ]. Febra la sugarii bacteremici cu
UTI persistă, în medie, cu o zi mai mult decât la sugarii nonbacteremici cu UTI [ 47 ]. Cu toate
acestea, o cultură pozitivă a sângelui modifică rar managementul, deoarece același organism
este de obicei izolat de sânge și urină.
● Puncție lombară - Având în vedere prevalența scăzută a meningitei bacteriene la sugarii cu

vârsta între 20 și 90 de zile cu UTI (0,25 la sută, IC 95%, 0,09-0,70 la sută în analiza comună a
20 de studii), puncția lombară nu este în general garantată la sugari și copii > Vârsta de 1 lună
cu UTI, dar ar trebui evaluată de la caz la caz [ 48,49 ]. (Vezi "Meningita bacteriană la copii mai
mari de o lună: Caracteristici clinice și diagnostic" ).
Puncția lombară la sugarii mai mici de o lună cu UTI este discutată separat. (Vezi "Infecții ale
tractului urinar la nou-născuți" .)
DIAGNOSTICUL UTI
Criterii de diagnostic - UTI este cel mai bine definit ca bacteriurie semnificativă a unui
uropatogen relevant clinic la un pacient simptomatic. Pyuria este prezentă în majoritatea cazurilor.
Cu toate acestea, la aproximativ 10 până la 20 la sută dintre copiii cu UTI, piuria poate lipsi.
(Consultați „Circumstanțe speciale” mai jos.)
Bacteriurie semnificativă
● Pragul cantitativ - Ceea ce constituie bacteriurie semnificativă depinde de metoda de

colectare și de identificarea organismului izolat [ 24 ].
https://www.uptodate.com/contents/urinary-tract-infections-in-infants-and-children-older-than-one-month-clinical-features-and-diagnosis?search=py… 10/23
Pragurile noastre pentru bacteriurie semnificativă în conformitate cu metoda de colectare sunt

următoarele:
• Eșantion fără gol - Creștere ≥100.000 unități de formare a coloniei (CFU) / ml a unui
singur uropatogen sau ≥100.000 CFU / ml de un uropatogen și <50.000 CFU / ml al doilea
uropatogen; creșterea unui al doilea uropatogen cu ≥50.000 CFU / ml sau creșterea a> 2
organisme este considerată contaminare.
Aceasta este aceeași cu definiția standard pentru bacteriurie semnificativă pe epruvete de

captură curată la adulți, care se bazează pe studii din anii 1950 [ 50 ].
• Eșantion de cateter - Creștere de ≥50.000 CFU / ml al unui singur uropatogen sau

≥50.000 CFU / ml de un uropatogen și <10.000 CFU / ml al doilea uropatogen [ 24,51 ];
creșterea unui al doilea uropatogen cu ≥10.000 CFU / ml sau creșterea a> 2 organisme
este considerată contaminare. Deși, în general, folosim ≥50.000 CFU / ml ca prag pentru
eșantioanele de cateter, creșterea ≥10.000 CFU / ml a unui singur uropatogen poate fi
considerată suficientă pentru a diagnostica o UTI în cazurile în care probabilitatea cea mai
probabilă de UTI este ridicată.
Într-un studiu prospectiv la copii febrili <24 luni, probele de urină cateterizate cu 10.000
până la 50.000 CFU / ml au fost mai mari decât probele cu ≥50.000 CFU / ml să producă
organisme gram pozitive (cu excepția enterococilor) sau organisme mixte (65 vs. 17 la
sută) [ 52 ].
Vă sugerăm că copiii care au o creștere de 10.000 până la 50.000 CFU / ml a unui singur
uropatogen dintr-un specimen cateterizat inițial au o cultură repetată de urină. Considerăm
ca acești copii să aibă UTI dacă a doua cultură crește ≥10.000 CFU / mL și piuria este
prezentă pe dipstick sau urină microscopică.
• Proba suprapubică - Creșterea a ≥1 000 CFU / ml a unui uropatogen.
● Uropatogeni relevanți din punct de vedere clinic - Uropatogenii relevanți din punct de
vedere clinic la copii includ Escherichia coli , Klebsiella spp, Proteus spp , Enterobacter spp,
Citrobacter spp, Serratia marcescens , Staphylococcus saprophyticus , Enterococcus spp,
Streptococcus agalactiae , Pusudos , Spusocus
● Uropatogeni clinic irelevanți - Lactobacillus spp, stafilococi coagulaza negativi, un

Corynebacterium spp nu sunt considerați uropatogeni relevanti clinic [ 24 ].
Pyuria - Pentru diagnosticul UTI la copii, piuria este definită de una dintre următoarele
(indiferent de gravitatea specifică urinei):
https://www.uptodate.com/contents/urinary-tract-infections-in-infants-and-children-older-than-one-month-clinical-features-and-diagnosis?search=pye… 11/23
● Esteraza leucocitelor pozitive (≥1 +) la analiza dipstick

● ≥5 WBC / câmp de mare putere (hpf) cu microscopie standardizată sau automatizată
● ≥10 WBC / mm 3 pe un hemocitometru cu o analiză urinală îmbunătățită
Prezența WBC în urină nu este specifică pentru UTI. Alte cauze ale piuriei la copiii cu simptome
care imită UTI includ apendicita, infecția streptococică din grupul A și boala Kawasaki. (Vezi
„Diagnosticul diferențial” mai jos.)
Circumstanțe speciale
Bacteriurie semnificativă fără piurie - Pyuria este absentă la aproximativ 10 până la 20 la

sută dintre copiii cu UTI [ 20,36,53,54 ]. Abordarea diagnosticării UTI la copiii cu bacteriurie
semnificativă fără piurie variază cu uropatogenul izolat.
● Creșterea semnificativă a Enterococcus spp, Klebsiella spp sau P. aeruginosa - UTI

poate fi diagnosticat în absența de piurie la copiii cu simptome de UTI și creștere semnificativă
a Enterococcus spp, Klebsiella spp sau P. aeruginosa [ 36,55-57 ].
Într-o revizuire retrospectivă a 1181 de copii (cu vârsta mai mică de 18 ani) cu UTI care au avut
o analiză microscopică a urinei pentru piurie (≥5 WBC / hpf sau ≥10 WBC / mm 3 ), 13% nu au
avut piurie [ 36 ]. UTI a fost definită prin creșterea unui singur uropatogen la o concentrație de
≥50.000 CFU / ml dintr-un specimen cateterizat sau ≥100.000 CFU / ml dintr-un eșantion curat
la un copil cu simptome de UTI. Doar 54 la sută dintre copiii cu Enterococcus UTI, 74 la sută
dintre copiii cu UTI Klebsiella și 62 la sută dintre copiii cu UTI P. aeruginosa au avut piurie,
comparativ cu 89 la sută dintre copiii cu UTI E. coli . Cu toate acestea, având în vedere că E.
colia fost cel mai frecvent uropatogen izolat (85 la sută), majoritatea copiilor cu UTI fără piurie
au avut un UTI de E. coli (107 din 150 de copii fără piurie).
● Creșterea semnificativă a altor uropatogeni - poate apărea bacteriurie semnificativă cu un

uropatogen decât Enterococcus spp, Klebsiella spp sau P. aeruginosa fără piurie [ 24,55 ]:
• La începutul cursului unei ITU (adică înainte de a se dezvolta răspunsul inflamator local).
• În cazul în care testul leucocitelor esterază cu varf sau analiza microscopică este fals
negativ (aceste teste sunt cel mai bine sensibile la 90 la sută ( tabelul 4 )).
• La copiii cu colonizarea tractului urinar (adică bacteriurie asimptomatică).
Repetarea analizei urinare și a culturii de urină poate ajuta la distincția dintre infecția precoce și
colonizarea, în special dacă urina este obținută prin cateterizare sau aspirație suprapubică
pentru a minimiza contaminarea [ 12 ].
• Pyuria și bacteriuria de la al doilea eșantion sugerează ITU.
• Lipsa de piurie și bacteriurie pe a doua probă este sugestivă pentru contaminarea

bacteriană a eșantionului inițial.
• Bacteriuria fără piurie de la al doilea eșantion se poate datora adevăratei infecții sau
bacteriurie asimptomatice.
Judecarea clinică este necesară pentru a decide dacă trebuie sau nu tratat cu antibiotice
(sau să continue antibioticele dacă au fost inițiate empiric). Factorii care favorizează
terapia cu antibiotice sau continuarea antibioterapiei includ vârsta <2 ani, prezența febrei,
istoricul UTI sau anomalii ale tractului urinar și agravarea clinică sau lipsa de îmbunătățire.
Pyuria fără bacteriurie semnificativă - La copiii cu simptome de UTI și piurie pe dipstick sau
analiza microscopică a urinelor, absența bacteriuriei semnificative nu exclude absolut un diagnostic
de UTI. Nerespectarea pragului pentru bacteriurie semnificativă (adică, cultura de urină fals-
negativă) poate apărea în următoarele circumstanțe [ 12,52 ]:
● Un agent antimicrobian bacteriostatic este prezent în urină

● Rata rapidă a fluxului de urină cu un timp de incubație redus
● Obstrucția ureterului care interferează cu descărcarea bacteriilor în vezică
Când este suspectată cultura de urină fals-negativă, scintigrafia renală poate fi de ajutor în
stabilirea diagnosticului de pielonefrită acută. (Vezi "Infecții ale tractului urinar la sugari mai mari de
o lună și copii mici: Management acut, imagistică și prognostic", secțiunea „Scintigrafie renală” .)
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Alte considerente în diagnosticul diferențial la un copil cu UTI suspectă depind de simptomele

prezentate și de semnele și rezultatele analizei urinare. Rezultatele cantitative ale culturii de urină,
rezultatele culturilor sau alte teste microbiologice din alte situri și caracteristicile clinice asociate
disting UTI de aceste afecțiuni.
● Febra fără sursă - Deși UTI oculte este principala considerație în diagnosticul diferențial al
febrei fără sursă la copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 36 de luni, alte considerente includ
pneumonia ocultă și bacteremia oculară (rar în epoca vaccinului conjugat). (Consultați „Febra
fără sursă la copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 36 de luni: evaluare și management” ).
● Febra, durerile abdominale și piuria - Considerațiile includ:
• Infecție streptococică din grupul A (vezi "Amigdalofaringita streptococică din grupul A la

copii și adolescenți: caracteristici clinice și diagnostic" )
• Apendicita (vezi "Apendicita acută la copii: manifestări clinice și diagnostic" )
• Boala Kawasaki (vezi "Boala Kawasaki: caracteristici clinice și diagnostic" )
● Simptome urinare (de exemplu, urgență, frecvență, disurie) cu bacteriurie (cu sau fără
piurie) - Considerații includ (a se vedea "Etiologia și evaluarea disurie la copii și adolescenți" ):
• Vulvovaginită nespecifică, uretrită iritantă sau chimică (de exemplu, din cauza băii cu bule)
și corp străin vaginal (vezi "Prezentare generală a plângerilor vulvovaginale la copilul
prepubertal" )
• Uretrita secundară unei infecții cu transmitere sexuală, în special a clamidiei (vezi

"Manifestări clinice și diagnosticarea infecțiilor cu Chlamydia trachomatis" )
• Calculi urinari (vezi „Caracteristici clinice și diagnosticarea nefrolitiazei la copii” )
● Simptome urinare fără bacteriurie
• Disfuncția intestinului și vezicii urinare este adesea trecută cu vederea la copiii cu

simptome urinare și o cultură negativă a urinei, deși contribuie, de asemenea, la
patogeneza UTI. (A se vedea "Infecții ale tractului urinar la copii: Epidemiologie și factori
de risc", secțiunea „Disfuncția vezicii urinare și a intestinului” ).
● Bacteriuria asimptomatică - Bacteriuria asimptomatică la un copil cu simptome nespecifice

(de exemplu, febră, dureri abdominale) cauzată de o afecțiune diferită de UTI (de exemplu,
gastroenterită virală) este o considerație în diagnosticul diferențial al UTI la copii.
Bacteriuria asimptomatică (adică, colonizarea tractului urinar cu bacterii în absența inflamației)

este rară. Prevalența bacteriuriei asimptomatice este substanțial mai mică decât prevalența
UTI. Într-o meta-analiză a 14 studii (49.806 copii <19 ani), prevalența bacteriuriei
asimptomatice a fost de 0,47 la sută la fete și 0,37 la sută la băieți [ 58 ]. Bacteriile tind să fie cu
virulență scăzută, iar rezoluția spontană este comună; tratamentul cu antibiotice nu este
recomandat [ 59-62 ]. O meta-analiză a trei studii randomizate a găsit dovezi insuficiente pentru
a determina riscurile și beneficiile, dar a ajuns la concluzia că terapia cu antibiotice este puțin
probabil să beneficieze copiii pe termen lung [ 63 ].
SOCIETATEA GHIDULUI LEGĂTURI
Link - uri pentru societate și orientări sponsorizate de guvern din țările selectate și regiuni din
întreaga lume sunt furnizate separat. (A se vedea "Link-uri directoare ale societății: infecții ale
tractului urinar la copii" .)
INFORMAȚII PENTRU PACIENȚI
UpToDate oferă două tipuri de materiale de educație a pacienților, „Bazele” și „Dincolo de

elementele de bază”. Piesele de bază ale educației pacienților sunt scrise în limbaj simplu, la nivelul
de citire din clasa a 5- a și a 6- a și răspund la cele patru sau cinci întrebări cheie pe care le poate
avea un pacient despre o anumită afecțiune. Aceste articole sunt cele mai bune pentru pacienții
care doresc o imagine de ansamblu generală și care preferă materiale scurte, ușor de citit. Dincolo
de elementele de bază, piesele de educație a pacienților sunt mai lungi, mai sofisticate și mai
detaliate. Aceste articole sunt scrise la nivelul de citire a clasei a 10- a și a 12- a și sunt cele mai bune
pentru pacienții care doresc informații aprofundate și sunt confortabili cu un anumit jargon medical.
Iată articole despre educația pacienților care sunt relevante pentru acest subiect. Vă recomandăm
să imprimați sau să trimiteți prin e-mail aceste subiecte pacienților dvs. (De asemenea, puteți
localiza articole despre educația pacientului pe o varietate de subiecte, căutând „educația
pacientului” și cuvântul cheie [de interes].)
● Subiect de bază (vezi "Educația pacientului: infecții ale tractului urinar la copii (Noțiuni de
bază)" )
● Dincolo de subiectul de bază (consultați „Educația pacientului: infecții ale tractului urinar la copii
(dincolo de elementele de bază)” )
REZUMAT ȘI RECOMANDĂRI
● Infecția tractului urinar (UTI) este definită cel mai bine ca bacteriurie semnificativă a unui
uropatogen relevant clinic la un pacient cu piurie. (Consultați „Terminologia” de mai sus.)
● Febra poate fi singurul semn al ITU la sugari și copii mici. Copiii mai în vârstă pot avea
simptome urinare (de exemplu, dureri abdominale, dureri de flanc, disurie, frecvență,
incontinență urinară cu debut nou). (Vezi „Prezentare clinică” de mai sus.)
● Aspecte importante ale istoricului la un copil cu UTI suspectă includ caracteristici ale bolii acute
(de exemplu, febră, simptome urinare) și factori de risc pentru UTI (de exemplu, lipsa de
circumcizie la sugari de sex masculin, sex feminin). (Vezi „Istoricul” de mai sus și „Infecții ale
tractului urinar la copii: Epidemiologie și factori de risc”, secțiunea „Factorii gazdă” .)
● Examinarea copilului cu UTI suspectat ar trebui să includă: măsurarea temperaturii, a tensiunii

arteriale și a parametrilor de creștere; examen abdominal pentru sensibilitate sau masă;
evaluarea sensibilității suprapubice și costovertebrale; examinarea organelor genitale externe;
evaluarea spatelui inferior pentru semne de mielomeningocel ocult; și o căutare a altor surse
de febră. (Consultați „Examenul fizic” de mai sus.)
● Evaluarea de laborator pentru copilul cu UTI suspectat include picătura de urină și analiza
microscopică ( tabelul 4 ) și cultura de urină. (A se vedea „Evaluarea laboratorului” de mai sus.)
● Decizia de a obține o probă de urină este luată cel mai bine de la caz la caz, luând în
considerare vârsta, sexul, starea de circumcizie, rasa și semnele și simptomele prezentatoare (
tabelul 1 și tabelul 2 ). UTICalc poate fi utilizat pentru a estima probabilitatea de UTI la copiii
febrili (temperatura ≥38 ° C [100,4 ° F]) copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 23 de luni în funcție
de caracteristicile clinice.
Vă sugerăm să se obțină probe de urină pentru analiză și cultură la urină la următorii pacienți (
tabelul 3 ) [ 9 ] (a se vedea „Decizia de a obține mai sus ” ):
• Fete febrile (≥38 ° C [100,4 ° F]) și băieți febrili necircumcizați mai mici de doi ani, care
prezintă un risc ridicat, inclusiv:
- sugari cu vârsta cuprinsă între 2 și 11 luni, cu excepția sugarilor negri, cu temperatura

maximă ≥38 ° C (100,4 ° F) și <39 ° C (102,2 ° F) și o sursă identificată de febră (de
exemplu, otită medie acută; pneumonie; meningită; infecție a tractului respirator
superior, gastroenterită, bronșiolită sau alt sindrom viral)
- Copii cu vârste cuprinse între 12 și 24 de luni cu febră maximă ≥39 ° C (102,2 ° F), cu
excepția copiilor negri cu o sursă de febră identificată
- Copii fără vârstă între 12 și 24 de luni cu febră maximă (≥38 ° C [100,4 ° F] și <39 ° C
[102,2 ° F]) și nici o altă sursă de febră identificată
• Băieții circumcizați fără vârstă între 2 și 11 luni, cu febră maximă ≥39 ° C (102,2 ° F) și
nicio altă sursă de febră identificată
• Fete și băieți necircumciși ≥24 luni cu disurie, frecvență, incontinență cu debut nou, dureri
abdominale, dureri de spate sau febră ridicată (adică ≥39 ° C [102,2 ° F]), dacă nu există o
altă cauză
• Băieți circumcizați cu vârsta ≥24 de luni cu multiple simptome (dureri abdominale, dureri
de spate, disurie, frecvență, febră mare sau incontinență cu debut nou)
● Cateterizarea sau aspirația suprapubică este metoda preferată de colectare a urinei pentru
sugarii și copiii care nu sunt instruiți în toaletă. Un eșantion cu goluri curate este metoda
preferată pentru copiii instruiți în toaletă. Vă recomandăm ca urina obținută într-un sac steril să
nu fie utilizată pentru cultură. (Consultați „Cum se obține” mai sus.)
● Realizăm în mod obișnuit cultura urinei la copiii cu vârsta mai mică de 2 ani la care UTI este o
considerație de diagnostic și la care este colectat un eșantion pentru analiza urinară sau testul
cu picătură, chiar dacă picătura și examenul microscopic standard sau automat sunt negative
pentru globulele albe din sânge (WBC) și bacteriurie. Pentru copiii verbali cu vârsta ≥ 2 ani,
care sunt pregătiți la toaletă și lipsiți de dificultate, rezultatele obturatorului sau analizei
microscopice pot fi utilizate pentru a decide dacă se obține o cultură de urină. (Consultați
„Cultura urinei” de mai sus.)
● Diagnosticul de UTI necesită confirmarea de laborator a bacteriuriei și piuriei semnificative. (A

se vedea „bacteriurie semnificativă” de mai sus și „Pyuria” de mai sus.)
• Definim bacteriuria semnificativă ca recuperare ≥100.000 de unități formatoare de colonii

(CFU) / mL de un singur uropatogen dintr-un specimen de captură curată, ≥50.000 CFU /
mL de un singur uropatogen dintr-un specimen cateterizat și ≥ 1000 CFU / mL de bacterii
uropatogene dintr-un aspirat suprapubic.
• Pyuria este definită prin esteraza leucocitară pozitivă (≥1 +) la analiza dipstick, ≥5 WBC /
câmp de mare putere la microscopie standardizată, ≥10 WBC / mm 3 pe hemocitometru
sau pyuria în conformitate cu microscopie automatizată. (Consultați „Pyuria” mai sus.)
• Dacă cultura de urină demonstrează o creștere semnificativă a Enterococcus spp ,

Klebsiella spp sau Pseudomonas aeruginosa la un copil cu simptome de UTI, UTI poate fi
diagnosticat în absența piuriei. (A se vedea „Bacteriurie semnificativă fără piurie” de mai
sus.)
● Bacteriuria asimptomatică este principala considerație în diagnosticul diferențial al UTI la copii.

Alte considerente includ bacteremia oculta (rara), pneumonia oculta, infectia streptococica din
grupa A, apendicita, boala Kawasaki, vulvovaginita nespecifica, uretrita, nefrolitiaza si
disfunctia intestinului si vezicii urinare. Rezultatele cantitative ale culturii de urină, rezultatele
culturilor sau alte teste microbiologice din alte situri și caracteristicile clinice asociate disting
UTI de aceste afecțiuni. (A se vedea „Diagnosticul diferențial” de mai sus.)
Utilizarea UpToDate este supusă Contractului de Abonare și Licență .
REFERINȚE
1. Hoberman A, Charron M, Hickey RW și colab. Studii de imagistică după o primă infecție a

tractului urinar febril la copii mici. N Engl J Med 2003; 348: 195.
2. Zorc JJ, Kiddoo DA, Shaw KN. Diagnosticul și managementul infecțiilor tractului urinar
pediatric. Clin Microbiol Rev 2005; 18: 417.
3. Shaikh N, Morone NE, Lopez J și colab. Acest copil are o infecție a tractului urinar? JAMA
2007; 298: 2895.
4. Struthers S, Scanlon J, Parker K și colab. Raportarea parentală a urinei mirositoare și a

infecției tractului urinar. Arch Dis Child 2003; 88: 250.
5. Gauthier M, Gouin S, Phan V, Gravel J. Asociația de urină mirositoare cu infecție a tractului

urinar la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 36 de luni. Pediatrie 2012; 129: 885.
6. Hoberman A, Chao HP, Keller DM și colab. Prevalența infecției tractului urinar la sugari febrili.
J Pediatr 1993; 123: 17.
7. Shaw KN, Gorelick M, McGowan KL și colab. Prevalența infecției tractului urinar la copiii mici
febrili din secția de urgență. Pediatrie 1998; 102: e16.
8. Zorc JJ, Levine DA, Platt SL și colab. Factorii clinici și demografici asociați cu infecția tractului
urinar la sugarii febrili tineri. Pediatrie 2005; 116: 644.
9. Shaikh N, Hoberman A, Hum SW și colab. Dezvoltarea și validarea unui calculator pentru

estimarea probabilității de infecție a tractului urinar la copiii febrili tineri. JAMA Pediatr 2018;
172: 550.
10. Marquez L, Palazzi DL. Tratament antibiotic pentru infecția tractului urinar febril: ceasul este
bifat. JAMA Pediatr 2016; 170: 834.
11. Shaikh N, Mattoo TK, Keren R și colab. Tratamentul antibiotic timpuriu pentru infecția tractului
urinar febril pediatric și cicatrizarea renală. JAMA Pediatr 2016; 170: 848.
12. Hoberman A, Wald ER. Infecții ale tractului urinar la copiii febrili tineri. Pediatr Infect Dis J
1997; 16:11.
13. Winberg J, Andersen HJ, Bergström T și colab. Epidemiologia infecției tractului urinar
simptomatic în copilărie. Acta Paediatr Scand Suppl 1974; : 1.
14. Majd M, Rushton HG, Jantausch B, Wiedermann BL. Relația dintre refluxul vezicoureteral,
Escherichia coli P-fimbriată și pielonefrita acută la copiii cu infecție a tractului urinar febril. J
Pediatr 1991; 119: 578.
15. SMELLIE JM, HODSON CJ, EDWARDS D, NORMAND IC. CARACTERISTICI CLINICE ȘI
RADIOLOGICE ALE INFECȚIEI URINARE ÎN COPII. Br Med J 1964; 2: 1222.
16. Hooton TM, Scholes D, Stapleton AE și colab. Un studiu prospectiv al bacteriuriei

asimptomatice la femeile tinere active sexual. N Engl J Med 2000; 343: 992.
17. Scholes D, Hooton TM, Roberts PL și colab. Factorii de risc pentru infecția tractului urinar
recurent la femeile tinere. J Infect Dis 2000; 182: 1177.
18. Hooton TM, Scholes D, Hughes JP și colab. Un studiu prospectiv al factorilor de risc pentru
infecția tractului urinar simptomatic la femeile tinere. N Engl J Med 1996; 335: 468.
19. Chang SL, Shortliffe LD. Infecții ale tractului urinar pediatric. Pediatr Clin North Am 2006; 53:
379.
20. Wald ER. Cistită și pielonefrită. În: Feigin and Cherry's Textbook of Pediatric Infectious Diseas
es, 8th ed, Cherry JD, Harrison G, Kaplan SL, et al (Eds), Elsevier, Philadelphia 2018. p.395.
21. Shaikh N, Craig JC, Rovers MM și colab. Identificarea copiilor și adolescenților cu risc de
cicatrizare renală după o primă infecție a tractului urinar: o metaanaliză cu datele individuale
ale pacientului. JAMA Pediatr 2014; 168: 893.
22. Wald ER. Să bag sau să nu bag. J Pediatr 2005; 147: 418.
23. Shaw KN, Gorelick MH. Infecția tractului urinar la pacientul pediatru. Pediatr Clin North Am
1999; 46: 1111.
24. Subcomisie pentru infecția tractului urinar, Comitetul director pentru îmbunătățirea și
gestionarea calității, Roberts KB. Infecția tractului urinar: ghid de practică clinică pentru
diagnosticul și tratamentul UTI inițiale la sugari și copii febrili de 2 până la 24 de luni. Pediatrie
2011; 128: 595.
25. Huicho L, Campos-Sanchez M, Alamo C. Metaanaliza testelor de depistare a urinei pentru

determinarea riscului de infecție a tractului urinar la copii. Pediatr Infect Dis J 2002; 21: 1.
26. Gorelick MH, Shaw KN. Testele de screening pentru infecția tractului urinar la copii: O meta-
analiză. Pediatrie 1999; 104: E54.
27. Finnell SM, Carroll AE, Downs SM, Subcomisie pentru infecția tractului urinar. Raport tehnic -
Diagnosticul și managementul unei UTI inițiale la sugari și copii mici febrili. Pediatrie 2011;
128: e749.
28. Powell HR, McCredie DA, Ritchie MA. Nitrit urinar în infecția urinară simptomatică și
asimptomatică. Arch Dis Child 1987; 62: 138.
29. Coulthard MG. Folosirea bețișorilor de nitrit de urină pentru a testa infecția tractului urinar la
copiii cu vârsta mai mică de 2 ani: o metaanaliză. Pediatr Nephrol 2019; 34: 1283.
30. Shaikh N, Shope MF, Kurs-Lasky M. Gravitatea specifică a urinei și precizia urinei. Pediatrie
2019; 144.
31. Hoberman A, Wald ER, Penchansky L și colab. Analiză sporită a urinei ca test de screening
pentru infecția tractului urinar. Pediatrie 1993; 91: 1196.
32. Herr SM, Wald ER, Pitetti RD, Choi SS. Analiza urinală îmbunătățită îmbunătățește
identificarea sugarilor febrili cu vârsta de 60 de zile și mai tineri, cu risc scăzut de boli
bacteriene grave. Pediatrie 2001; 108: 866.
33. Shah AP, Cobb BT, Lower DR, și colab. Analiză urinală îmbunătățită versus automat pentru
depistarea infecțiilor tractului urinar la copii în secția de urgență. Pediatr Infect Dis J 2014; 33:
272.
34. Chaudhari PP, Monuteaux MC, Bachur RG. Bacteriurie microscopică detectată prin analize
automate de urină pentru diagnosticul infecției tractului urinar. J Pediatr 2018; 202: 238.
35. Chaudhari PP, Monuteaux MC, Bachur RG. Concentrația de urină și Pyuria pentru
identificarea UTI la sugari. Pediatrie 2016; 138.
36. Shaikh N, Shope TR, Hoberman A și colab. Asociere între Uropatogen și Pyuria. Pediatrie
2016; 138.
37. Friedman A. Managementul UTI la copii: Murky Waters. Pediatrie 2016; 138.
38. Institutul Național de Excelență în Sănătate și Îngrijire. Infecția tractului urinar la sub 16 ani: Di
agnostic și management (revizii 2017). Disponibil la: https://www.nice.org.uk/guidance/cg54 (a
ccesat pe 13 august 2019).
39. Shaikh N, Borrell JL, Evron J, Leeflang MM. Procalcitonină, proteină C-reactivă și rata de
sedimentare a eritrocitelor pentru diagnosticul de pielonefrită acută la copii. Baza de date
Cochrane Syst Rev 2015; 1: CD009185.
40. Smellie JM, Poulton A, Prescod NP. Studiu retrospectiv la copii cu cicatrici renale asociate cu
reflux și infecție urinară. BMJ 1994; 308: 1193.
41. Hoberman A, Wald ER, Hickey RW și colab. Terapie intravenoasă pe cale orală sau inițială
pentru infecții ale tractului urinar la copii febrili. Pediatrie 1999; 104: 79.
42. Bachur R, Caputo GL. Bacteremia și meningita în rândul sugarilor cu infecții ale tractului
urinar. Pediatr Emerg Care 1995; 11: 280.
43. Schnadower D, Kuppermann N, Macias CG și colab. Sugarii febrili cu infecții ale tractului
urinar, cu risc foarte scăzut pentru evenimente adverse și bactereremie. Pediatrie 2010; 126:
1074.
44. Dayan PS, Hanson E, Bennett JE și colab. Curs clinic de infecții ale tractului urinar la sugari
mai mici de 60 de zile. Pediatr Emerg Care 2004; 20:85.
45. Velasco-Zúñiga R, Trujillo-Wurttele JE, Fernández-Arribas JL, et al. Factorii predictivi cu risc
scăzut pentru bacteriemie la sugarii cu infecții ale tractului urinar. Pediatr Infect Dis J 2012; 31:
642.
46. Hernández-Bou S, Trenchs V, Alarcón M, Luaces C. Bebeluși foarte mici cu infecție a tractului
urinar și risc de bacteriemie. Pediatr Infect Dis J 2014; 33: 244.
47. Honkinen O, Jahnukainen T, Mertsola J și colab. Infecția tractului urinar bacterian la copii.
Pediatr Infect Dis J 2000; 19: 630.
48. Poletto E, Zanetto L, Velasco R și colab. Meningita bacteriană la sugari mici febrili, evaluată în
mod acut pentru infecția presupusă a tractului urinar: o revizuire sistematică. Eur J Pediatr
2019; 178: 1577.
49. Nugent J, Childers M, Singh-Miller N, și colab. Riscul meningitei la sugari cu vârsta cuprinsă
între 29 și 90 de zile cu infecție a tractului urinar: o revizuire sistematică și meta-analiză. J
Pediatr 2019; 212: 102.
50. KASS EH. Infecții asimptomatice ale tractului urinar. Trans Assoc Am Physicians 1956; 69:56.
51. SUBCOMUNITATE DE INFECȚIE A TRACTULUI URINAR. Reafirmarea ghidului de practică

clinică AAP: Diagnosticul și managementul infecției tractului urinar inițial la sugari și copii mici
cu vârsta cuprinsă între 2-24 luni. Pediatrie 2016; 138.
52. Hoberman A, Wald ER, Reynolds EA și colab. Pyuria și bacteriuria din epruvete de urină
obținute prin cateter la copii mici cu febră. J Pediatr 1994; 124: 513.
53. Schroeder AR, Chang PW, Shen MW și colab. Precizia diagnostică a analizei urinare pentru
infecția tractului urinar la sugari cu vârsta mai mică de 3 luni. Pediatrie 2015; 135: 965.
54. Williams GJ, Macaskill P, Chan SF și colab. Precizia absolută și relativă a testelor rapide de
urină pentru infecția tractului urinar la copii: o metaanaliză. Lancet Infect Dis 2010; 10: 240.
55. Hoberman A, Wald ER. Tratamentul infecțiilor tractului urinar. Pediatr Ann 1999; 28: 688.
56. Lubell TR, Schnadower D, Freedman SB și colab. Comparația sugarilor febrili cu infecțiile
tractului urinar enterococic și gram-negativ. Pediatr Infect Dis J 2016; 35: 943.
57. Forster CS, Shaikh N, Hoberman A, Jackson E. Uropatogeni și Pyuria la copii cu vezică
neurogenă. Pediatrie 2018; 141.
58. Shaikh N, Osio VA, Wessel CB, Jeong JH. Prevalența bacteriuriei asimptomatice la copii: o
metaanaliză. J Pediatr 2020; 217: 110.
59. Secvențe de bacteriurie ascunse la școlari. Un studiu de urmărire de patru ani. Lancet 1978;
1: 889.
60. Lindberg U, Claesson I, Hanson LA, Jodal U. Bacteriurie asimptomatică la școlari. VIII. Curs
clinic pe parcursul unei urmăriri de 3 ani. J Pediatr 1978; 92: 194.
61. Hansson S, Martinell J, Stokland E, Jodal U. Istoria naturală a bacteriuriei în copilărie. Infect
Dis Clin North Am 1997; 11: 499.
62. Nicolle LE, Gupta K, Bradley SF și colab. Ghid de practică clinică pentru gestionarea
bacteriuriei asimptomatice: actualizare 2019 de către Societatea de Boli Infecțioase din
America. Clin Infect Dis 2019; 68: E83.
63. Fitzgerald A, Mori R, Lakhanpaul M. Intervenții pentru bacteriurie ascunsă la copii. Baza de
date Cochrane Syst Rev 2012; : CD006943.
Subiectul 5990 Versiunea 50.0

Infecții Ale Tractului Urinar La Sugari Și Copii Mai Mari de o Lună - Caracteristici Clinice Și Diagnostic - UpToDate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infecții Ale Tractului Urinar La Sugari Și Copii Mai Mari de o Lună - Caracteristici Clinice Și Diagnostic - UpToDate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

15.03.

Authors: Nader Shaikh, MD, Alejandro Hoberman, MD

● (See "Urinary tract infections in children: Epidemiology and risk factors".)

● (See "Urinary tract infections in children: Long-term management and prevention".)

● (Vezi "Infecții ale tractului urinar la nou-născuți" .)

pielonefrită clinic, în special la copiii mai mici de doi ani [ 1 ].

Copii mai tineri

● Predictoarele UTI confirmate de cultură - Factorii clinici și demografici asociați cu un risc

• Vârsta <12 luni

• Temperatura maximă raportată ≥39 ° C (102,2 ° F)

• cursa nonblack (așa cum se auto-raportează de îngrijitorul copilului)

● reflux vesicoureteral (VUR)

● Istoric familial de UTI frecvente, VUR și alte anomalii genitourinare

● Anomalii renale diagnosticate anteneal

● Activitate sexuală, în special dacă se utilizează contracepția de barieră cu agenți spermicide

● Documentarea tensiunii arteriale și a temperaturii

• Presiunea arterială crescută poate fi un indiciu de cicatrizare renală

● Examen abdominal și flanc [ 19 ]

• Sensibilitatea unghiului suprapubic și costovertebral este asociată cu UTI

● Evaluarea inferioară a spatelui pentru semne de mielomeningocel ocult (de exemplu,

- sugari cu vârsta cuprinsă între 2 și 11 luni, cu excepția sugarilor negri, cu temperatura

vârsta cuprinsă între 2 și 11 luni a variat între 3 și 25 la sută, cu excepția pentru

În studiul de control al cazului cuibărit, probabilitatea de UTI în rândul copiilor cu

Indicațiile noastre pentru obținerea eșantioanelor de urină corespund unei probabilități

Testele disponibile rapid

Utilizare pentru determinarea probabilității de UTI - Rezultatele analizei de urină și analize

Sensibilitatea și specificitatea componentelor urinei în predicția bacteriuriei semnificative asupra

Examenul microscopic - Examenul microscopic necesită mai mult echipament și

● Microscopie standard - În microscopie standard, un eșantion centrifugat de urină nerostată

● Microscopie îmbunătățită - Microscopie îmbunătățită (sau o analiză urinală îmbunătățită),

● Microscopie automată - Multe laboratoare spitalicești au înlocuit microscopia manuală cu

Deși microscopia automatizată pare a fi comparabilă cu microscopia manuală pentru piurie,

Deși SG poate influența acuratețea numărului de WBC cu microscopie îmbunătățită sau

● Puncție lombară - Având în vedere prevalența scăzută a meningitei bacteriene la sugarii cu

● Pragul cantitativ - Ceea ce constituie bacteriurie semnificativă depinde de metoda de

Pragurile noastre pentru bacteriurie semnificativă în conformitate cu metoda de colectare sunt

Aceasta este aceeași cu definiția standard pentru bacteriurie semnificativă pe epruvete de

• Eșantion de cateter - Creștere de ≥50.000 CFU / ml al unui singur uropatogen sau

• Proba suprapubică - Creșterea a ≥1 000 CFU / ml a unui uropatogen.

● Uropatogeni clinic irelevanți - Lactobacillus spp, stafilococi coagulaza negativi, un

● Esteraza leucocitelor pozitive (≥1 +) la analiza dipstick

Bacteriurie semnificativă fără piurie - Pyuria este absentă la aproximativ 10 până la 20 la

● Creșterea semnificativă a Enterococcus spp, Klebsiella spp sau P. aeruginosa - UTI

● Creșterea semnificativă a altor uropatogeni - poate apărea bacteriurie semnificativă cu un

• La copiii cu colonizarea tractului urinar (adică bacteriurie asimptomatică).

• Pyuria și bacteriuria de la al doilea eșantion sugerează ITU.

• Lipsa de piurie și bacteriurie pe a doua probă este sugestivă pentru contaminarea

● Un agent antimicrobian bacteriostatic este prezent în urină

Alte considerente în diagnosticul diferențial la un copil cu UTI suspectă depind de simptomele

● Febra, durerile abdominale și piuria - Considerațiile includ:

• Infecție streptococică din grupul A (vezi "Amigdalofaringita streptococică din grupul A la

• Apendicita (vezi "Apendicita acută la copii: manifestări clinice și diagnostic" )

• Boala Kawasaki (vezi "Boala Kawasaki: caracteristici clinice și diagnostic" )

• Uretrita secundară unei infecții cu transmitere sexuală, în special a clamidiei (vezi

• Calculi urinari (vezi „Caracteristici clinice și diagnosticarea nefrolitiazei la copii” )

● Simptome urinare fără bacteriurie

• Disfuncția intestinului și vezicii urinare este adesea trecută cu vederea la copiii cu

● Bacteriuria asimptomatică - Bacteriuria asimptomatică la un copil cu simptome nespecifice

Bacteriuria asimptomatică (adică, colonizarea tractului urinar cu bacterii în absența inflamației)

SOCIETATEA GHIDULUI LEGĂTURI

INFORMAȚII PENTRU PACIENȚI

UpToDate oferă două tipuri de materiale de educație a pacienților, „Bazele” și „Dincolo de

● Examinarea copilului cu UTI suspectat ar trebui să includă: măsurarea temperaturii, a tensiunii