DUODENUL

▣ primul segment al
intestinului
subţire,
continuând
stomacul;
▣ situat profund,
fiind fixat de
peretele
abdominal
posterior;
 Formă:
• de potcoavă cu
concavitatea în
sus şi spre
stânga;
• în concavitatea
duodenului
pătrunde capul
pancreasului.
 Limite:
• Superior : separat
de stomac prin
şanţul duodeno-
piloric, în care se
află vena
prepilorică;
• Inferior: flexura
duodeno-jejunală.
 Duodenul
▣ Este intersectat de radacina mezocolonului
transvers → situat in etajul supra- si
submezocolic;
▣ Este intersectat de radacine mezenterului →
spatiul mezentericocolic drept si stang;
▣ Loja duodenala:
◼ Sup – orizontala prin cartilajul coastei 8;
◼ Inf – orizontala prin ombilic;
◼ Dreapta – verticala la 7 cm de linia mediana;
◼ Stanga – verticala la 5 cm de linia mediana;
▣ Scheletotopic corespunde L1-L4;
Împărţire: prezintă patru
porţiuni şi trei flexuri
(unghiuri).
▣ porneşte de la nivelul
pilorului (corespunzător
vertebrei L1), se îndreaptă
în sus, la dreapta şi
posterior pănă la nivelul
veziculei biliare, nivel la
care se flectează (flexura
duodenală superioară);
▣ merge de-a lungul
capului pancreasului,
corespunzător vertebrelor
L2 şi L3 până la
extremitatea inferioară a
rinichiului drept;
Împărţire:
▣ se flectează din nou
(flexura duodenală
inferioară) ;
▣ se îndreaptă
transversal spre
stânga, urcând apoi
pe flancul stâng a
lui L2;
▣ formează un unghi
ascuţit (flexura
duodeno-jejunală).
Porţiuni:
▣ prima porţiune
(superioară) se întinde de la
nivelul şanţului duodeno-
piloric la colul veziculei biliare;
prezintă 2 seg.: stg.(bulbul
duodenal) – mobil,
intraperitoneal; dr. – fix,
retroperit.; sep.se realiz.prin a.
gastroduodenală.
▣ a doua porţiune
(descendentă) de la colul
veziculei biliare la
extremitatea inferioară a
rinichiului drept; este
încrucişată anterior de
mezocolonul transvers → un
segment supramezocolic şi un
segment submezocolic.
Porţiuni:
▣ a treia porţiune
(inferioară sau orizontală)
de la extremitatea
inferioară a rinichiului
drept la flancul stâng al
coloanei vertebrale; este
intersectată anterior de
inserţia mezenterului →
prezintă un segment
situat la dreapta
mezenterului şi un
segment situat la stânga
mezenterului.
▣ a patra porţiune
(ascendentă) urcă pe
flancul stâng a lui L2; este
submezocolică, în sp.
mezentericocolic stg.
Proiecţie: corespunde
epigastrului şi zonei
ombilicale.
Superior: plan orizontal
dus prin extremitatea
anterioară a coastelor 8.
Inferior: plan orizontal
prin ombilic.
Dreapta: plan sagital ce
trece la aproximativ 7 cm
de linia mediană.
Stânga: plan sagital ce
trece la aproximativ 5 cm
de linia mediană.
 Mijloace de fixare:
Continuarea cu stomacul;
Presa abdominală;
Peritoneul parietal post.-cel mai imp.fact.
de fixare;
Mezocolonul transvers;
Ductele coledoc şi pancreatic;
Vase şi nervi;
Muşchiul suspensor al duodenului
(Treitz): suspendă flexura duodeno-
jejunală la pilierul stâng al diafragmului
şi la ţesutul conjunctiv din jurul
trunchiului celiac şi artera mezenterică
superioară; prin acest muşchi, flexura
duodeno-jejunală, este considerată unul
din punctele cele mai fixe;
Fasciile de acolare:
retroduodenopancreatice(Treitz) dr.şi stg.;
preduodenopancreatice(Fredet) supra- şi
submezocolică.
Raporturi: duodenul, pancreasul şi ductul coledoc formează un
complex şi vin în raport cu fascia de coalescenţă retroduodeno-
pancreatică a lui Treitz (lamă de ţesut conjunctiv între duoden,
 
pancreas şi peretele abdominal posterior).
 
Porţiunea I:
Anterior: lobul pătrat al ficatului şi colul veziculei biliare;
Posterior: în porţiunea juxtapilorică se insinuiază
vestibulul bursei omentale; este încrucişată de ductul
coledoc, vena portă şi artera gastro-duodenală (∆
interportocoledocian: ascendent si la dr.-v.porta,
descendent şi la dr.-coledoc, post.-a.hepatică);
Superior: se inseră omentul mic; această faţă va delimita
inferior orificiul epiploic (hiatusul lui Winslow);
pediculul hepatic;
Inferior: marginea sup.a capului pancreasului care prez
2 tb.: preduodenal(intraperitoneal) şi retroduodenal (tb.
omental) şi omentul mare.
Porţiunea II:
Anterior: este încrucişată de mezocolonul transvers
rezultând două segmente:
supramezocolic: raporturi cu faţa viscerală a ficatului,
vezicula biliară, extremitatea dreaptă a colonului
transvers;
submezocolic: raport cu ansele intestinale.
Posterior: faţa anterioară a rinichiului drept, pediculul
renal, vena cavă inferioară; între duoden şi aceste
organe se interpune fascia retroduodeno-pancreatică a
lui Treiz;
Medial (marg.stângă): capul pancreasului; la acest nivel
pătrund ductele excretoare ale pancreasului şi ficatului;
Lateral (marg.dreaptă): ca şi faţa anterioară prezintă două
segmente:
supramezocolic: are raport cu ficatul pe care lasă o
amprentă;
submezocolic: are raport cu colonul ascendent.
 Porţiunea III:
• anterior: este încrucişată de inserţia mezenterului şi are
raport cu ansele intesinale şi vasele mezenterice
superioare → pensa arterială aorticomezenterică
(împreună cu proc.uncinat pancreas şi v.renală stg.);
• posterior: prin intermediul fasciei retroduodeno-
pancreatică a lui Treiz are raport cu aorta, vena cavă
inferioară, m.psoas dr., vasele genitale drepte şi stângi, şi
coloana vertebrală;
• superior: capul pancreasului;
• inferior: ansele intestinale.
Porţiunea IV:
• anterior: mezocolonul transvers; prin intermediul
acestuia şi separat de bursa omentală are raport cu faţa
posterioară a corpului stomacului şi antrul piloric; rap.
direct cu colonul transvers şi ansele intestinale;
• posterior: vasele renale şi vasele ovariene/testiculare
stg., m.psoas stg.;
• medial (dreapta) aorta, procesul uncinat al pancreasului
şi rădăcina mezenterului;
• lateral (stânga): marginea medială a rinichiului stâng;
între cele două organe se se formează arcul vascular a lui
Treiz (format din artera colică stângă sup. şi vena
mezenterică inferioară).
 Flexura duodeno-
jejunală:
• superior: rădăcina
mezocolonului
transvers şi faţa
inferioară a corpului
pancreasului;
• dreapta: L2
• stânga: rinichiul stâng
de care este separat
prin arcul vascular a
lui Treiz;
• posterior: stâlpul stâng
al diafragmului.
 Structură:
• tunica seroasă (peritoneul):
prima jumătate a porţiunii I este învelită
în întregime de peritoneu; în rest
duodenul este extraperitoneal, fiin
acoperit de seroasă numai pe faţa sa
anterioară;
porţiunea II este întretăiată de
mezocolonul transvers;
porţiunea III este întretăiată de inserţia
mezenterului; peritoneul din
vecinătatea duodenului formează o
serie de recesuri: recesul duodenal
superior, recesul duodenal inferior,
recesul paraduodenal şi recesul
retroduodenal;
• tunica subseroasă: lamă de ţesut conjunctiv lax;
• tunica musculară prezintă două straturi: extern
format din fibre musculare netede şi intern
format din fibre musculare circulare;
• tunica submucoasă: ţesut elastic lax; formează
axul conjunctiv al plicilor circulare; conţine vase
sangvine şi linfatice, nervi, plex Meissner,
foliculi limfoizi; la acest nivel pătrund glandele
Brunner;
tunica mucoasă: plici circulare Kerkning
şi vilozităţi intestinale.
Plicile circulare lipsesc în porţiunea
superioară a duodenului. În partea
medială a peretelui posterior al porţiunii
descendente se găseşte o cută
longitudinală a mucoasei numită plica
longitudinală a duodenului şi dispusă
perpendicular pe plicile circulare.
Această cută este determinată de
trecerea prin peretele duodenului a
ductelor coledoc şi pancreatic.
La extremitatea inferioară a plicii
longitudinale se află o proeminenţă
numită papila duodenală mare : se
deschid împreună ductele coledoc şi
pancreatic.; se sit.la 8-12 cm de pilor
La aproximativ 3 cm mai sus de plica
longitudinală se află papila duodenală
mică, prin care se deschide ductul
pancreatic accesor.
Hepaticopancreatic ampulla
(Ampulla of Vater)
Vascularizaţia:

Arterele:
din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-
duodenale superioare;
din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-
duodenale inferioare;
aceste ramuri se anastomozează şi formează două arcade în jurul
capului pancreasului din care se desprind ramuri pentru duoden şi
pancreas.
porţiunea I este mai puţin vascularizată; va primi ramuri din arterele
supra şi retro-duodenale (ramuri din artera gastro-duodenală).

Venele:
vor însoţi arterele, formându-se vene pancreatico-duodenale ce se
varsă în vena mezenterică superioară sau direct în vena portă;
există o venă mică, vena prepilorică, situată în şanţul duodeno-
piloric.
▣ Limfaticele: ajung la noduri limfatice hepatice şi celiace.

Inervaţia:
▣ porţiunea superioară primeşte filete din nervii destinaţi ficatului;
celelalte porţiuni din plexul celiac;
▣ filete nervoase pătrund în peretele duodenal şi formează două
plexuri (mezenteric şi submucos).