Grigore lonescu Perret Istoria arhitecturii romanesti er | itectura in Muntenia ins pind la Constantin Branco Arhitectura munteneasc CSE Meare Py its ie Arhitectura in Romania in secolul al XIK-eCopyright © Editura Capitel Redactor: Ecaterina Ionescu Corectura: Ecaterina Tonescu Calin Stanculescu Coperta: Paul Popescu Tehnoredactor: Marcela Olaru DTP, Grafica & Productie: InQuarto Design Aceasti edifie a fost ingrijita de arh. Georgeta Gabrea si prof. de arh. Mihail Caffé Acest volum a fost editat cu spijinul Agentiei Nationale pentru Cercetare $tiinifct ‘Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei IONESCU, GRIGORE Istoria arhitecturii romanesti / Grigore Tonescu; Georgeta Gabrea, prof. dr. arh. Mihail Caffe; postt: Nicolae lorga, acad. Ravan Theodorescu.- Ed. a 2-a, rev. Bucuresti: Capitel, 2007 Bibliogr. Index ISBN 978-973-88231-4-3 I. Gabrea, Georgeta (ed.) TL. Caffé, Mihail (ed.) II orga, Nicolae (pref) IV. Theodorescu, Razvan (pref) 72(498)(091) Editura Capitel Splaiul Unirii nr. 4, bl. B3, tr. 3, et. 2, birouri 2.2 sector 4, Bucuresti tel./fax: 0040(21) 318 6174CAPITOLUL XT Achitectura civila Casa taraneasca. Cula si casa boiereasca. Casa si palatul domnesc 1. Casa faraneasca. Dintre toate constructiunile ridicate de romani pe pimantul farii, cea dintai si cea mai numeros reprezentati a fost, fuird indoiali, casa de locuit. Incepand cu coliba temporari a primilor locuitori pastori, raticitori cu turma prin munti giv , $i trecAnd apoi Ia locuinta stabila de munte sau de ges, casa tirineasci a cunoscut, in decursul vremurilor, o evolutie din cele mai interesante. Forma cea mai clementara a casei romanesti este cea a unui patrat sau drept- unghi, cuprinzand una, doud, sau trei camere, dispuse pe o singura fill. Aceasti casi isi are totdeauna fatada spre miazazi si de partea cea mai lungi a cladirii. Spre deose- bire de modul de constructie si agezare obignuit in Macedonia si in toat’ regiunea mediteraneani, unde casele fardnesti, construite din piatri si cuprinzand un parter siun etaj, sunt inghesuite unele in altele' casa romaneasca tip, cuprinzand numai un parter, se inal libera si curati in mijlocul unei curfi mari, care inchide, pe lang casa, un grajd, un cosar, o magazie sau un sopron pentru pistrat unelte si lemne, cotefe, patuluri ete. Materialele intrebuintate in constructie sunt: lemnul, pimantul galben ames- tecat cu balega si, in foarte mica masura, piatra. Casa n-are fundatii; un singur rind pe pietre groase, asezate direct pe pamant, constituie baza intregii clidiri. Deasupra acestui zid rudimentar, se aseaz o rami de grinzi de lemn, care sustine un schelet de pari. Locul ramas liber intre acestia se umple cu o impletitura de nuiele, peste care se intinde apoi cu mana un strat gros de tencuiala, format din pamnt galben, praf IN. Torga, Liart roumain, p. 3.wore Tonescu ig. 353. Casa povestitorului lon Creanga din Humulesti, jud. Neamt. strains din drum si balega. Constructiunea astfel terminati, spoiti cu lapte de var gi inconjurata de verdeati si pomi, capita un aspect apreciabil de curitenie si veselie. Casa propriu-zisi are in fat, de partea fatadei, o prispi ridicat pe stilpi, care, la locuintele oamenilor mai cu stare, sunt bogat impodobiti cu crestaturi si orna~ mente. Intrarea in casi se face prin mijlocul prispei. Scara, cand subazamentul este foarte mic, cum e cazul in Moldova’, se reduce la 0 simpla piatra, nivelul casei fiind aproape acclasi cu nivelul curtii (fig. 353). In Muntenia insa, casa e mai ridicata, iar prispa prezinti de obicei o iegituri, formand un foigor ridicat pe stalpi de lemn deasupra garliciului care da acces la pivniti (fig. 354). Scara se giseste in acest caz pe laturi. Casa tardneasca de un tip mai evoluat se compune dintr-o incapere centrala Incaperea central, in care se intra direct de pe prispa, confine vatra sau cAminul, a cArui constructie masiva, agezat exact in fata intrarii, cup’ aproape si dout oda intreaga incapere. In dreapta si in stanga vetrei se gasesc celelalte doua camere; cea din dreapta, céteodati mai mare, numiti pentru aceasta casa sau odaia mare, este "N. lorga, Larte popolare in Romania, Roma, 1930, p. 39. * Inainte de a se fi introdus in graiul romanese termenul turcesc ,odae, cele dou camere se chemau case; una, cea mai mare, casd mare, iar a doua, casa mica. Cf. N. longa, op. cit. p. 40, fapt care pentru Janecke explica ~si cu dreptate, cum observa d-1 Torga ~expresiunea populara: o pereche de case. Cf. Janecke, Das Bauer und Bojarenhaus, apud lorga, ibid.Istoria Arhitecturii Romanesti - din cele mai hi timpiri pana la s900 Fig, 354. Casa pardneasca veche din Calimanesti. rezervata oaspetilor. In ea se pistreazi obiectele pretioase de arti casnic ; stergare cu micstrite cusituri, cimisi si ii brodate, scoarte, blidare ete. Camera din stinga serveste uzului comun al familiei. Patul este format, atat in camera mare, eft sin cea mic, dintr-un divan de scdnduri - lavit’, - dispus in lungul peretilor, pe care membrii familiei dorm laolalta Casa este acoperiti cu gindrili', Acoperigul, in patra ape, cu pante repezi, adiipo: teste un pod spatios, in care taranul isi pastreaza pentru vreme de iarna fructele si carnea, supuse la 0 afumare continua, deoarece ~ gi cu acest scop ~ cogul vetrei se opreste in pod, iar furnul iese afari, ciutandu-si cu anevoint Descori, acoperisul este prelungit spre partea de nord ca si acopere o bucatarie mai mici si un depozit, aceste inciperi ferind, in acelasi timp, camerele de locuit de direct a crivatului. loc printre sindrile. ia In legaturi cu casa gi gospodaria pirineasc’ trebueste pusi gi poarta de intrare in curtea casei, acel arc de triumf rustic deschis citre ulitd, in care piranul isi pune ‘intreaga silintd ca s arate trecAtorilor toata maestria lui in prelucrarea si impodobirea lemnului, Cateodata, aceasta poarta se reduce la trei pari simpli, ingropati in pmant, care susfin in balamale cele dou porfi: poarta mare a carelor si animalelor, si portifa. * Casa féranului strac de la ges, care este construita din pimant batut, fir osatura de lemn, este acoperit’, de asemenea, cu paie, stuf sau coceni.Grigore Loneseu 355. Poarté la 0 casi faraneasca din Odorbei. Dar foarte des aceste doud porti sunt reunite in partea superioara de un acoperis de sindrila infundar', iar stalpii portii, ca si portile insesi sunt umplute cu sapaturi in Jemn de o indemanare, minutiozitate si miestrie rari (fig. 355). In unele cazuri, prin- tr-o intelegere si iubire a simetriei, poarta mare este flancata de dou portife, care pot avea chiar acoperiguri separate. Constructiuni aseminatoare ca forma si impodobire adipostese deseori fintani, sau consacreaza locuri in care s-a intimplat cindva vreun fapt de importanfi deosebit’. 2. Alaturi de tipul acesta de casi pirineasca, pe care il gisim, nu numai in Muntenia, Moldova si sud-estul Transilvaniei, ci si in fArile vecine, in care popoare diverse au luat locul si traditia de agezare a vechilor traci, si-a facu aparitia cu vremea, un tip nou de casi, care este o adaprare local a tipului mediteranean. Aceasta este casa boicreasca modest sau semiboiereasc’, construiti din ciramida si lemn. Se compune din dowd caturi: un parter gi un etaj. Catul de jos, de obicei la nivelul solului, este destinat a fi pivnita si depozit (fig. 356), desi céteodata, in parte, este chiar locuibil; catul de deasupra pivnitei cuprinde locuinta propriu-zisa si se compune dintr-o sali mijlocie gi trei, patru sau chiar mai multe camere, dispuse de o parte si de alta a acestei li (fig. 356, 4). A sul Ia etaj este dat de o scar exterioari de lemn, care ajunge in * Deseori acest acoperig adaposteste o casuga de porumbei. ? Polonia, Serbia, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Cf. N. lorga. of. cit, p. 41.Titocin A shiteoturttRoomiinegtt din cei uli vedi tiapurt pa laagec Fig. 356. Casa Dobreseu din Ploiesti: 4, planul pivnigelor: b. planul etajului. Fig. 357. Casa Dobrescu din Ploiesti. Stalp de ta ceardac.Fig. 358. Casa boiereasca din Ploicsti, Str Stefan cel Mare. Fig. 359. Casa Stavitescu din Slavitesti-Valcea (acuarela de d-na arb. Delavrancea Gibory).fata pe un balcon, sprijinit, ca sila casele taranesti, pe stilpi sau colonete de lemn impodobite cu crestituri (fig. 357), Astfel de case exist in Muntenia in judetele Arges, Muscel, Valcea, Prahova, Dambovita, Buzau, Deo forma mai original’, dar in acelagi timp mai apropiata de aspectul casei fortificate mediteraneene, casa boiereasc4 din Oltenia, venita din Dalmatia prin intermediul Serbiei anterioare’, este cunoscuta in Romania sub numele de cu/d, pe care i l-au dat turcii?, Se compune dintr-un parter si doa etaje. Forma obisnuita este cea a unui pitrat. La parter, se giseste, ca si la casa semiboiereasca, pivnita (fig. 360); etajul I-u cuprinde trei sau patru camere de locuit, luminate de ferestre mari (fig. 360,4), iar ultimul cat se compune, de obicei, din doua camere, avind totdeauna 4 un balcon ridicat pe stilpi de zidarie grosi si scunzi, ti intre ei cu arcuri eliptice simple (fig. 360, 0, polilobate, sau festonate, ~ adici o serie de arcusoare mici, sprijinite pe un tirant de lemn (fig. 361). Scara se giseste totdeauna in interior. Cateodata forma planului nu este perfect dreprunghiulara (fg. 362, a, b, c), in care caz balconul de la ultimul cat e dispus pe colt. Etajul superior se reduce adesea, la culele mai vechi, lao singura inc&pere mica, cu ferestre inguste — camera de pazii si atac — gi la balcon (fig. 362, 0), sau ~ ca la Pojogeni — la un simplu loc de observatic practicat sub acoperis si construit din lemn. Inciperile sunt deseori acoperite de foarte interesante bolti cu unit penctratii, decorate cu stucarii. Vatra tiraneasci este inlocuiti de soba de zid, construiti monumental, cu Fig 360. Cula din Curtissara, lane agezate in chip de colonete, cu profile bogate jud. Gorj. Planuri: a. pivnita; b, parterul;c. etajul. si forme deosebite, avand aspectul unei adevirate mobile de lux. IN, lorga, Lirt roumain, p. 4. 2 Pentru desemnarea unei astfel de case, termenul turcesc de cul a fost pistrat numai de romani. Albanezii au adoptat acest termen pentru constructiunile de aparare in care ziduri cu metereze unesc intre ele camere dispuse in continuarea unui turn adevats Celelalte popoare balcanice au adoptat pentru aceasta casi termenul grec ,pyrgos*. Cf. N. lorga. Larte popolare in Romania, p. 45.Fig. 361. Cula din Curtisoara. Fatada laterala, Casa boiereasci tip cul, impimantenindu-se, pierde din ce in ce mai mult acel aspect de constructiune fortificatd, si capita, in unele cazuri, o forma gi o inflifisare care fi dau un caracter de-a dreptul national. Planul robust, de forma pitrati, cu ziduri puternice, intrebuintat la cule, primind ferestre mari gi usi largi, se inconjoara cu un balcon deschis, cu acea prispa din fata caselor tirinesti sau semiboieresti, sprijinita pe stalpi de lemn, impodobiti cu cioplituri, si da nastere unui tip de casa noua, care este esentialmente romaneasca. Una dintre acestea, tot atat de interesanti pe cat de curioasa, se giseste in com. Cartiu din jud. Gorj — casa Cartianu. Parterul, care este foarte putin scobit in pamant, cuprinde pivnita cu dependingele ei; cele trei camere de la etajul I-iu, inchise intr-o forma patrara, au in fata un balcon limitat de un zid strapuns de trei goluri in plin centru. Acest zid se prelungeste pe cele doud fatade laterale cu un gir de stalpi de lemn, care inchid o prispa continua. La etajul superior, care are aceeasi impirfire cu cel de dedesubt, prispa, atat spre fatadele laterale, cat i spre cea principali, este limitati numai de stilpi de lemn (fig. 365, 366). Scara se giseste in coltul nord-est, in afara prispei, dar aparata totusi de ploaie prin acoperigul casei prelungit. Ajunge la etajul superior pe prispa inconjuratoare care se continua, curbandu-se, si pe o portiune din fatada de nord spre a conduce la umblitori. Dar, pe cand tipul acesta de casa cu planul regulat, cuprinzand, pe lang pivniti, unul sau doud etaje, este rispandit si intrebuintat atat de boierii mici, cat si de ceta-AZ em Fig. 362. Cula din Maldaresti. Planuri: 4a. pivnita; b. parterul; c.etajul.Fig. 363. Cula din Maldaresti. tenii instariti, boierii mari, care incep a calatori gi studia la Constantinopol, cand igi clidese o locuingi, nu se mai mulrumese cu impirteala simpli romaneasc’, ci adopta pentru casa lor forme mai complicate si dispozitiuni de plan comune caselor turcesti. Aga, de pilda, casa Cantacuzinilor din Migureni — azi in ruin’ — inceputi de Draghici Margineanu, catre 1667 si sfarsita pe la 1671 de fiul sau Parvu Magu- reanu, care studiase la Constantinopol', e de un plan nou pentru Tara Romineascd si foarte complicat. Pivnita e impirtita in dou’: pivnita mare, de forma dreptun- ghiulari, acoperita cu bolti cilindrice pitrunse sprijinite pe doi stalpi centrali de sectiune cruciformi, destinati pistririi vinurilor, si pivnita mici, boltiti cilindric, in care se pastrau zarzavaturile, branzeturile gi celelalte provizii (fig. 366). Intrarea la parter se ficea pe latura de sud printr-un foigor ridicat pe gase stilpi, care comu- nica cu o sali mare dreptunghiulara, acoperiti cu o bolt’ cilindrica cu penetratii. In dreapta si stanga acestei sali se giseau doua mari saloane, iar in fund, diverse camere si salonase. Scara la etaj era dispus’ intr-o caje speciala (fig. 367, b). La etajul I, se gisca, pe latura de nord, un balcon deschis, ~ un fel de loggia ~ al carui zid exterior YY, Drighiceanu, Casa Cantacuzinilor din Magureni, in ,Bul. Com. Mon. Ist.‘, 1924, p- 12-45,Letoria Ashitecturit Romanesti- din cele mai vchi cinpor ptt la ago Fig, 364. Culd din Gory. era construit din patru arcuri, sprijinite pe cinci coloane dintre care doua angajate (fig. 367, 0). Pe un plan asem la care pivnita, de aceeasi forma gi dispozitie ca si cea de la Magureni, este acoperiti cu bolt cilindrice! (ig. 368). Cu zidirea casei Cantacuzinilor din Magureni, a palatului metropolitan din tor s-a construit, catre 1670, Palatul Mitropolici din Bucuresti, Bucuresti si a marei case boieresti a postelnicului Const. Cantacuzino de la Filipestii de Targ - ale cdrei ruine sunt inci neexplorate - athitectura civild munteneasca se gaseste deja indrumata pe calea cea noua, care avea sa duci foarte curand la formele perfecte si luxoase ale palatelor domnesti ridicate de Constantin Brincoveanu. 3. Casele domnesti, la inceput foarte simple, construite dupi acelasi tip ca si casele boieresti, fiiceau parte — fiind clidirea principal — dintr-un ansamblu de constructiuni, compus, pe langi casa propriu-zisa, din cazirmi, sili si depozite de arme, pivniti, puturi Din aceasti epoca dateaza probabil si frumoasa pivnig’, acoperitd cu 4 cupole, a c resti din Leordeni, lang’ Bucuresti (fig. 369). Casa actual, ridicati deasupra acestei pivnife elor boie- si refticuta de mai multe ori, este proprietatea d-nei Dedy Romalo.Fig. 365. Casa Cartianu din Cartiu, jud. Gorj. Planurile etajelor. ae Fig. 366. Gasa Cartianu din Cartiu, jud. Gorj. Fatada principala.storia Achitecturii Romine - din cele mai vechi timpuri pina la sg00 de api si o biserici. Aceste constructiuni erau inconjurate de ziduri, constituind un fel de cetate, care se numea Curtea domneasca. Astfel de curti au fost la Targovigte, la Curtea de Arges, la Suceava, prima Curte a lui Stefan cel Mare, la Harltu, la Branco- veni etc., dar din arhitectura si asezarea lor, foarte putine lucruri s-au mai pastrat. In general, pana tarziu in vremea lui Brancoveanu, casa domneasci ocupa un loc in lungul unuia din zidurile imprejmuitoare ale Curfii si se compunea dintr-un parter-piv- nifA si un etaj. Despre felul cum era asezati o astfel de locuinta ne putem face o idee cercetand planul de situarie al Curtii, azi disparute, din Brincoveni, a lui Matei Basarab (fig, 370), plan ridicat cu exactitate de inginerul austriac Weiss in 1731', adica atunci cind intreg ansamblul de constructie se prezenta sub aspectul pe care i-] diduserii lucr’i- rile de modernizare facute de Constantin Brancoveanu.? Dar pe urma lui Matei Basarab, Constantin Brancoveanu cu o cheltuiala de bani prodigioasi, insi ingelegitoare, si cu un lux demn de ambitia unui Vasile Lupu, isi construieste din temelii palate si curti domnesti de moda noua. Alaturi de influenta vietii turcesti, stralucitoare si goal, introdusa in principatele rominesti de un Ilie Rares, un Ghica, un Rosetti, sau un Dumitru Cantacuzino, domni- tori de scurta durata crescuti la Constantinopol, precum si de boierii de bastina trimisi Ja studiu in capitala turceasca, igi face loc o influenta occidental, venind din Franta lui Ludovic al XVI-lea, influent care, contopindu-se cu cea dintai, inspira domnitorului si boierilor de moda noua, gustul si ambitia de a avea o curte impunatoare si bogata. Casele domnesti si boieresti de pana atunci devin neincapitoare si saracacioase. Ele nu mai corespund gustului nou; mirimea si impirteala lor simpla, care satisfiiceau pe un domnitor ca Matei Basarab — a cArui viata in afara de domnie se reducea la plimbari si dese vanatori pe care le facea cu boierii sai —nu pot fi adaptate cerintelor unei vieti de fast si rafinament. Boierii de modi noud, ca un Parvu Magureanu sau postelnicul Constantin Cantacuzino, igi cladesc case corespunzatoare vietii si gusturilor noi, iar mai tarziu, Constantin Brancoveanu, zidindu-si, cam in acelasi spirit, dar cu posibili- titi mai mari, curti gi case domnesti cu inciiperi multe gi bogate, nu le mai cheami, ca domnitorii dinaintea lui, ,case“, ci le da numele occidental de palate?. Cea mai veche curte brancoveneasci este cea din Brancoveni, judeful Romanati, care, dupa cum s-a vazut, nu-i decat o refacere a Curfii lui Matei, Arhitectura civila din timpul lui Constantin Brancoveanu atinge ins& perfectiunea cu zidirea palatelor din Potlogi si Mogosoaia. Spre deosebire de vechile curfi domnesti, in epoca lui Brancoveanu, palatul domnesc se gaseste totdeauna situat in centrul incintei. La Potlogi, curtea avea o forma * Planul original se giseste la Academia Romana in manuscrisul care poarta titlul: Tiirkey und zwar die Wallachey, Laender Kantniss. ? Virgil Drighiceanu, Curfile brancovenesti, in »Bul. Com. Mon. Ist.*, 1911, p. 64 si urm. 9 Ibidem, in ,Bul. Com. Mon. Ist.*, 1909, p. 103.Grigore Loneseu dreptunghiulara si era inconjurata pe trei parti de ziduri, iar pe partea care avea in fata un helesteu, era lasata libera. Palatul, construit in anul 1698, din care azi nu ne Himan decit ruine, se gisea in centru, avand fatada indreptata catre helesteu. Catul de jos cuprindea pivnita — boltita cu patru calote sferice — si camerele de serviciu; etajul era ocupat de cele doua apartamente sepa- rate ale doamnei si domnitorului. Camerele erau boltite si aveau peretii impodobiti cu ornamente orale de stuc, de stil gi tehnica aseminitoare cu cele care, att de frumos si elegant, impodobesc fatadele Bisericii Fundenii-Doamnei'. Palatul din Mogosoaia, cea mai bine pastrat dintre toate locuintele domnesti care ne-au mai rimas, a fost de curind restaurat si readus in starea de a fi locuit”. Situat in mijlocul unei gradini, pe © margine de lac, are un plan de forma dreptunghiulara si se compune dintr-un subsol, un parter - rez-de-chaussée ~ gi un taj. Etajul, la care se ajunge numai pe o ee SN scar exterioara, alipita fatadei de nord, ASAT , cuprinde apartamentul doamnei si pe cel al domnitorului (fig. 373). Fig. 367, Casa Cantacuzinilor Scara exterioara conduce intr-un foigor din Magureni, jud. Prabous. de forma patrati, (a) ridicat pe opt coloane; Planuri: a, pivnitele; 6. parterul; din foigor se intra intr-o sala dreptunghiu- & etajul, lara (4), care se continu’ cu un coridor (1). ' Ornamente de stuc aseminitoare impodobeau peretii si la casele Cantacuzinilor din Migureni. Motivele de origine persan&, ca si cele cu aspect turcesc, puteau fi luate de mesterii stucatori si de pe vasele persane si grecesti pe care boierii le aduceau din Orient ca si-si impodo- beasci cu ele locuinta. Vezi admirabilele reproduceri in culori dupa astfel de vase, gisite in sapaturile de la Magureni, in ,Bul. Com. Mon. Ist.', 1924. ? Restaurarca s-a facut din ravna actualilor proprietari, d-na gi d-l George Valentin Bibescu, sub conducerea unui arhitect venetian.din « Istoria Arhitecturii Romanesti in stanga era aparamentul domnitorului, iar in dreapta al doamnei, avand fiecare cate oanticamera (¢, f). Catre fatada de sud, si comunicind cu anticamerele si coridorul, se giseste o frumoasi incApere dreptunghiulara, la care perctele exterior este format din cinci arcade trilobate, sprijinite pe sase coloane neocorintice cu capiteluri bogate, fusuri cu caneluri rasucite si baze unite cu balustrade ajurate (fig. 375). Aceast inci- pere sau ,loggia‘, croiti dupa tipul constructiilor asemanatoare venetiene, este ancata de doua balconase iesite in afara si sprijinite pe cate dou’ coloane unite cu un arc de c&ramida in plin centru. Ceea ce face splendoarea camerelor de la etaj este varictatea de bolti cu care sunt acoperite. Parterul cuprinde o seama de camere pentru curteni, iar subsolul, care ocupa partea central a cladirii, este o frumoasi pivniti de forma dreptunghiulari, desparrit de un stilp central in patru compartimente acoperite fiecare cu cate o cupola (fig. 373). Arhitectura exterioara este in intregime din cirimida aparenta, cu exceptia coloanelor, a arcurilor si balustradelor, care sunt din piatra de talie. In afara de curtile domnesti de la Brancoveni, Potlogi si Mogosoaia, Brinco- veanu mai avea doua in Transilvania, la Sambata de Sus sila Fagaras', precum si a cincea la Doicestii din Dambovita, care ¢ cea din uri claditi. Alaturi de aceste curti construite cu lux si confort, Brancoveanu mai ridicase un numir insemnat de clidiri mai modeste, pe la diversele sale mogii din ara: la Obilesti, care avea in vecinatate, la Codreni, un schit; la Schei in Buzau, la Pitesti, la Scieni-Prahova, la Mitisaru in Dambovia ete. Aceste clidiri se compuneau dintr-o casi de tari cu pivnie si parter locuibil - casi care deservea mosia cireia aparfinea si gizduia, in acclasi timp, si pe domnitor, cand venea si-si vada pimanturile — din crame, grajduri gi diverse alte constructiuni necesare, al ciror ansamblu constituia ceea ce se cheama un conac. Pentru a incheia capitolul arhitecturii civile, trebuesc spuse cdteva cuvinte despre han, acea constructiune atat de importanti si necesar’ in a doua jumitate a secolului al XVIII-lea gi in tot cuprinsul secolului al XTX-lea, al c&rui loc a fost luat in zilele noastre de hotelul cu confort modern si de garajul de automobile. Hanul, al cirui nume imprumutat de la turci insemneaza hotel, era o construc- tiune imensa, care servea, in acelasi timp, depozitirii marfurilor venite din striinatate si gizduirii calatorilor. Cele dintai hanuri s-au construit in Bucuresti la inceputul secolului al XVIII-lea, o dat& cu inflorirea comertului, Se compuneau dintr-o vast curte de forma pitratit, inconjurata de ziduri puternice de caramida. Fatada era spre curte. Comunicatia cu strada se ficea printr-un singur gol de poartd, taiat pe una din laturi si astupat in timpul noptii de usi masive de stejar, intarite cu fier. Cladirea propriu-; zis se desfi- sura in interiorul curtii, de jur imprejurul zidurilor ¢i alipita acestora. Se compunca dintr-o serie de pivnite adanci, deasupra c&rora se giseau privaliile ingiruite unele 1V. Drighiceanu, dec. cit, p. 105.Grigore Tonescu langa altele si acoperite cu bolti. Pravaliile aveau la inceput acces numai din curte, mai tarziu au fost puse insi in legituri si cu strada. La etajul I, deasupra pravaliilor, se insiruiau camerele ale cdror ui si ferestre dideau pe o galerie deschisa, sprijinita pe stalpi, la care se ajungea prin doua scari, dispuse una in fata celeilalte pe doua din laturi. Aceste sciri, decorative si pitoresti, dideau in cate un foigor asemanator cu cele de la casele farinesti (fig. 377). Majoritatea hanurilor avea de obicei in curte cate o bisericuta (Stavropoleos, Zlatari etc.). Hanurile mai mici, am putea spune de rangul al II-lea, n-aveau biserici, iar pravaliile lor dideau in strada. Printre hanurile mari care au existat in Bucuresti, pot fi citate: Hanul Serban-Voda, construit citre 1683, care se giisea intre Lipscanii de azi si Strada Doamnei, Hanul Filipescu, Hanul Coltea, clidit de Mihai Cantacuzino la 1839, langa biserica cu acelasi nume, Hanul Stavropoleos, cladit de Kir Ioanichie pe locul unde mai tarziu s-a intins manastirea cu acelagi nume; apoi Hanul Zlitari, Hanul Manuk-Bey, pe locul caruia se giiseste azi Hotelul Dacia, si atiitea altele!. Alaturi de hanurile mari existau altele mult mai mici ,cu preturi modeste“ situate prin mahalale. Un astfel de local mai exista citre 1900 in Bucuresti, si era cunoscut sub numele de ,hanul la Fagidau™; se gisea in Strada Romani, colt cu Strada Teilor — siera numit astfel dupa numele pe care transilvanenii il dadeau hanurilor asezate la drumul mare. * Vezi Ionescu-Gion, Is¢oria Bucurestilor, p. 475 si urm. 2 Frédéric Damé, Bucarest en 1906, Bucuresti, 1906, p. 56.Fig. 368, Palatul Metropolitan din Bucuresti: a. planul pivnitelor; b. planul Tstoria Achitecturii Romine din cele mai yechi impart pina la sg00 parterului. Fig. 369. Vecbea pivnifa a caselor Boieresti din Leordeni, lange Bucuresti. Sectie si plan.Fig. 371. Casele Bratianu din PascaniTstorin Arhitecturti Resid sep dia gla ast vechivinipurt paan lagen Fig. 372. Planul de situatie al Curtii tui Matei Basarab din Brincoveni. Fig. 373. Palatul lui Brancoveanu de la Mogosoaia. Planurile parterului si ctajuluiGrigore Tonescu Fig. 374, Palatul Lui Constantin Brancoveanu de la Mogosoaia, vazut dinspre nord. Fig, 375. Palatul lui Constantin Brancoveanu de la Mogo;oaia. ,Loggia*Fig. 376, Palatul Jui Constantin Brincoveanu de la Mogosoaia. Interior. Fig. 377. Hanul lui Manuk din Bucuresti (era situat in Piata de Flori).