III.

Analiza critică a cazului

În această parte a proiectului vom aduce în discuție câteva concepte, idei și argumente care
noi credem că s-ar fi potrivit studiului de caz și care au fost omise de către autori.

Pentru început, în dimensiunea cazuistică nu a fost prezentat studiul de caz succint, ci doar
printr-o frază, care nu oferea destule informații. Întrebările care au ghidat proiectul puteau fi mai
specifice: din prima (,,:Este industria o valoare a brandului personal?’’) . Întrebarea pe care
autorii au adresat-o la începutul lucrării este una vagă, iar în studiu de caz propriu-zis nu au
raspuns acestei întrebări, prezentând doar ,, trei faze importante’’care sunt incluse în formarea unui
branding personal. În partea teoretică se vorbeste despre autenticitate. Autorii doar amintesc de aceasta
noțiune, ragăsindu-se într-un capitol al lui Banet-Weiser, dar nu aplică teoria în studiul lor de caz. Ideile
încep să se contrazică între ele. Câteva paragrafe mai sus înaintea concluziilor, se susține ideea următoare :
(,,Cu toate ca a căpătat notorietate în mediul online, Codin Sebastian Pop a ales să își păstreze
viața personală “dupa culise”. Codin nu afișează momente din viața sa privată pe rețelele
sociale, fiind prezent pe YouTube, Twitch, Facebook, etc., doar ca personajul pe care l-a creat,
afișând astfel doar brandul personal prin intermediul căruia acesta își câștigă existența.’’). Ei
vorbesc despre faptul că personajul lor analizat în studiul de caz este doar un simplu personaj, ca
mai apoi în partea de concluzii să susțină (,,Succesul lui Codin Sebastian Pop se datorează în
mare parte autenticității. Datorită faptului ca el a lucrat asupra sinelui, acesta a reușit să se
dezvolte și să se afișeze, păstrându-și autenticitatea. El pare să își fi dezvoltat încrederea de sine
atât de bine, încât îi reușește cu success să fie el însuși în fața urmăritorilor săi’’). Se susține
idea că personajul analizat în studiul de caz reprezintă un brand, totodată că este doar un personaj
creat în fața urmaritorilor, iar mai apoi că el își pastrează autenticitatea datorită ,, faptului ca el a
lucrat asupra sinelui’’. Legat de a doua întrebare (,,Codin Sebastian Pop se evidentiaza prin
rolurile pe care acesta la are in emisiunile sale dar poate el sa aducă ceva nou publicului? ”) ea
este prea generală și superficială, răspunsurile pe care noi le credem pot fi :,,da, poate!’’ sau ,,nu,
nu poate’’.

Legat de împărțirea informațiilor din proiect, am putea spune că prezentarea studiului de caz a
fost puțin cam haotică, fără o împărțire între prezentarea studiului de caz și analiza lui prin
intermediul conceptelor teoretice. Sinteza critică și personală lipsește, concluziile studiului de
caz nu au fost în totală concordanță cu studiul de caz, tinzând spre a fi generale, iar concluziile
generale nu răspund concret la întrebările pe care s-a bazat proiectul, pentru a doua răspunzându-
se vag, iar pentru prima deloc.

În contiuare, ne vom lega de relevanța alegerii subiectului pentru studiul de caz. Codin Sebastian
Pop este unul din influencerii care au fost relevanți în anii 2012-2015. În acea perioadă fiind
cunoscut pentru serialul RObotzi, reușind să adune cifre impresionante pentru acei ani în
comunitatea YouTube din România. În prezent însă, Codin și-a pierdut relevanța pe care o avea
în trecut pe internet. Deși pe canalul CreativeMonkeyz se încarcă constant videoclipuri, acestea
în ultimul an reușesc să adune o medie de 100.000 de vizualizări pe videoclip. Acest număr este
unul relativ modest în 2019, ținând cont că influencerii relevanți la momentul actual precum
BRomania, Noaptea Târziu, Radu Constantin etc. ajung la cifre de sute de mii, chiar milioane de
vizualizări pe videoclip. Acest lucru se datorează faptului că au reușit să își păstreze
autenticitatea, dar mai important, au reușit să se plieze pe cerințele și așteptările actuale ale
publicului. Codin a păstrat același format al emisiunilor sale de acum 6 ani, format ce nu mai
prinde și nu mai poate fi cosidearat relevant în 2019.

O altă observație pe care am remarcat-o în lucrarea preponenților este că nu au aplicat anumite

concepte relevante pentru studiul lor de caz. Unul dintre acestea este conceptul de “cool”. Putem
evidenţia conceptul de a fii „cool”. Lucrurile cool iau naştere de la un grup de indivizi
nonconformişti, care sunt mereu în căutarea lucrurilor noi, pe care nimeni nu le are sau nu le
face. Aceste termen capătă înţelesuri diferite în funcţie de perspectiva din care este analizat. Cei
care susţin ideea de ,,cool’’ au interpretat acţiunile bazându-se pe componenta politică. Astfel,
pentru ei, a fii cool înseamnă „să te angajezi într-o serie de practici şi să adopţi o serie de
atitudini menite să elibereze individul din încătuşarea societăţii de masă.” (Heath & Potter, 2011,
P. 152)

Acest concept era unul relevant din puncul nostru de vedere pentru personajul Codin și pentru
cum a decis să se afișeze pe internet, postările sale din mediul online sustinând teoria.

Un alt lucru de menționat la adresa preponenților este legat de viața privată a lui Codin. Ei susțin
că viața personală a influencerului este „după culise”. Dar după o analiză a contului său de
Instagram (codinpop) putem observa foarte ușor că el se expune în mare parte alături de iubita sa
fie în vacanțe, la ieșiri în oraș sau la diferite evenimente. Pe Instagram regăsim un Codin mult
mai natural și “true” decât cel de pe YouTube. De aici reiese că fața umană și personală a lui
Codin iasă ușor în evidență pe platforma de încarcat fotografii,

IV. Evaluare critică a redactării academice

Din punctul de vedere al redactării academice, avem câteva mențiuni importante de făcut. În
primul rând, legat de modul în care s-a făcut citarea surselor teoretice, numele autorilor fiind
scrise greșit în anumite locuri, chiar și atunci când sunt citate. Lipsa sursei bibliografice în
momentul în care au dat un citat.

În al doilea rând, nu putem ignora felul în care au fost folosite semnele de punctuație:
ghilimelele au fost folosite și jos-sus, și sus-sus.

Diacriticele și spațiile între cuvinte reprezintă și ele o mică problemă, fiind în minus în
unele situații începând chiar din introducere, cu a doua întrebare de cercetare.

Foarte important este și felul în care autorii s-au exprimat. Am găsit, din păcate, în proiect și
un limbaj colocvial (,,Utilizatorii Youtub-ului caută pentru prima dată lucruri ce vor să le mute
orizontul dintr-o parte în alta prin conținutul acestuia’’)