BRANDING PERSONAL ȘI

COMODIFICAREA SINELUI
PREZENTARE OPONENȚI
GRUPA 2- COMUNICARE
BROASCĂ GABRIEL
CANIA ȘTEFANIA
CIOCÎLTEANU ȘTEFANIA
CIUBOTARU ANCA
CORBEA IULIA
Scopul nostru nu este acela de a critica prin argumente nefondate, însă vom avea în vedere
dacă teoria aleasă ca și suport este relevantă în vederea analizării studiului de caz, ne vom
concentra atenția în mod special, asupra analizei studiului de caz, și dacă acesta este în
concordanță cu teoria aleasă.
TEORIE
• În viziunea lui Banet-Weiser narcisismul reprezintă trăsătura esențială a acestei
generații și reprezintă o consecință negativă a interenetului, iar rețelele sociale nu
reprezintă decât mijlocul prin care adolescenții cerșesc atenția. (Banet-Wiser,
2012, p.87)
• Interpretare greșită a textului
• În cartea scrisă de Banet-Waiser se discută despre narcisismul tinerilor
contemporani, iar una din cele mai substanțiale manifestări fiind așteptarea și
asumarea unui public, prin acest lucru implicând dreptul de a vorbi, dar și cel de a
fi audiat. (Banet-Wiser, 2012, p.87)
 CONCEPTE
•RELEVANTE
Analiza cazului nu este foarte bine argumentată, deoarece unele concepte
explicate în secţiunea teoretică nu au fost aplicate în studiul de caz.

• Putem evidenţia conceptul de a fii „ cool”. Lucrurile cool iau naştere de la un grup
de indivizi nonconformişti, care sunt mereu în căutarea lucrurilor noi, pe care
nimeni nu le are sau nu le face. Aceste termen capătă înţelesuri diferite în funcţie
de perspectiva din care este analizat.

• Cei care susţin ideea de ,,cool’’ au interpretat acţiunile bazându-se pe

componenta politică. Astfel, pentru ei, a fii cool înseamnă „să te angajezi într-o
serie de practici şi să adopţi o serie de atitudini menite să elibereze individul din
încătuşarea societăţii de masă.” (Heath & Potter, 2011, P. 152)
CONCEPTE
RELEVANTE
O altă teorie relevantă pentru studiul de caz legat de brandul personal al lui Codin ->
J. Walter Thompson reiterează același lucru: ,,diferența dintre produse și mărci este
fundamentală. Un produs este ceva care se face în fabrică; o marca e ceea ce
cumpără clienții” toate agențiile de publicitate înțelepte au renunțat la ideea ca
exploatează un produs făcut de altcineva și au ajuns să se considere ele însele fabrici
de mărci, dezbătând ceea ce e cu adevărat valoros: ideea, stilul de viață, atitudinea.
Constructorii de mărci sunt noii producători primari în așa-numita economie a
cunoașterii (Klein, 2000-2006, pp181). Oamenii cumpără tricouri pentru marca
Creative Monlkeys, nu pentru produs, aceștia nu sunt interesați de articolul
vestimentar.
Consumatorii sunt conștienți că nu există o diferență majoră între produse, prin
urmare mărcile trebuie să stabilească legături emoționale.
OBSERVAȚII

• Teoria lui Schroeder aduce la cunoștiință acea ramă prin care brandul devine
cunoscut. Notorietatea este una dintre principalele caracteristici ale
brandului, astfel ea este reprezentată de părerea publicului pe care o are.

• Nu se regăsește această carte în bibliografia pentru seminar.

 OBSERVAȚII

• Studiul Starcom Mediavest Group nu este o sursă academică și nu

au inclus-o în bibliografie.

• Au făcut o clasificare a influencerilor, fără a menționa scopul

acesteia în cercetarea lor, iar Codin nu a fost inclus în nici o
categorie din cele trei.
STUDIU DE CAZ

• În realizarea studiului de caz trebuiau să se axeze mai mult pe brandul pe care l-a
construit Codin și nu pe persoana lui. Studiul lor de caz este doar o prezentare
generală a unei persoane din spațiul online precum modelul unei biografii, precum
și o prezentare vagă a site-ului acestei persoane. Teoria nu este aplicată în studiul
de caz.
• Au avut două slide-uri de ,,Teorie,, în care nu au fost prezentate teorii, concepte
sau definiții.
• Informații generale, de suprafață, fără o bază teoretică și fără a aprofunda
subiectul studiului de caz ales.
 REDACTARE
• Lipsa diacriticelor;
• Sistemul APA nu a fost folosit;
• Lipsa trimiterilor în text;
• Lispa virgulelor;
• Slideuri încarcate;
• Nume autor scris greșit (Barnet);
• Citat neidentificat în text, fără trimitere în text a citatului;
• Limbaj colocvial, nu academic;
• Dezacord (,,tuturor ceilalți oameni’’);
• Formularea primei întrebări de cercetare este ambiguă, ridicând publicului un grad de
dificultate în înțelegerea ei.
 CONCLUZIILE STUDIULUI DE CAZ

• Datorită brandului personal, Codin a devenit celebru, însă numai pentru că acesta a
depus efort pentru a se face mai popular.

• Cu toate că peste un million de oameni îl urmăresc pe Codin, acesta preferă să nu

își expună viața privată, fiind mereu în pielea personajului.

=> Informatii nefondate pe baza teoriei

BIBLIOGRAFIE

• Banet-Weiser, S. (2012). AuthenticTM: The politics of ambivalence in a brand

culture. NYU press.
• Heath, Joseph, Potter, Andrew (2001[2009]): Mitul contraculturii: rebelii,
consumul şi capitalismul, Bucureşti: Comunicare.ro, Cap. 1, Cap 4, Cap. 7
• Klein, Naomi (2006). No logo. Tirania mărcilor. București: Comunicare.ro
• Thompson, john B., (F.A): Media şi Modernitatea: o teorie socială a mass-
media, Bucureşti: Antet, cap. 7