Opinia publică (Europa)

 Invenție, imitație, opoziție/contraimitație

 Legile imitației (legi logice & extralogice)
 Mulțime vs. Public
 Legile imitației (1890)
Gabriel Tarde  Stările mulțimii/publicurilor
 Opinia și mulțimea (1901)
 Presa și publicul
XI  Opinia publică (presă + conversație)
X  Versiunea franceză a fluxului comunicării în două trepte
-  Comunitate vs. Societate/Gemeinschaft vs. Gesellschaft (voință naturală vs. voință
XX rațională; sine vs. persoană)
 Opinia publică (1887) ->
 Comunicarea în comunitate și în societate
Comunitate și societate
Ferdinant Tonnies  Opinia Publică vs. opinia publică (coerentă, asumată, opinii comune împărtășite de
 Critica opiniei publice
mai mulți cetățeni vs. neunitară, nearticulată, întâmplătoare, conglomerat de opinii,
(1922)
opinia exprimată în public)
 Stările de agregare ale opiniei publice (solidă, lichidă, gazoasă)
Opinia publică (S.U.A.)
 Imaginile din mintea noastră
 Propaganda
 Opinia publică
 Stereotipurile
 Public opinion (1922)  Tipuri de stereotipuri (hard & soft) și de ce le folosim
Walter Lippmann
 The Phantom Public (1925)  Rolul presei
 „Publicul va rămâne întotdeauna exterior problemelor publice” -> public vs.
specialiști/experți
 „Menținerea cadrului și schimbarea actorilor”
XX  „Mai întâi definim și apoi vedem”
 Comunitate vs. Societate (trecerea de la Marea Societate la Marea Comunitate) ->
comunicarea ca ritual
 Experiența emoțională a votului
 Rolul presei (publicul în eclipsă)
 The public and its problems
John Dewey  Nevoia de experți (optimizarea comunicării între experți și public prin intermediul
(1927)
presei)
 Public în eclipsă (public amorf, pasiv, lipsit de substanță; simbolurile și înțelesurile
unifică publicul)
 „Prin comunitate construim ceea ce avem în comun”
 Școala de la Chicago
 Public & Mulțime (faze preliminare în procesul de formare a grupurilor; indivizii se
eliberează de vechile legături pentru a forma altele noi)
 Mulțimea (atenția comună generată de un eveniment important)
 Publicul & Opinia publică
 The Crowd and the Public
 Public vs. Mulțime (abilitatea de a gândi și de a raționa împreună cu alți membri vs.
(1903)
XX Robert Ezra Park capacitate de simțire și de empatie & voință colectivă)
 The immigrant press and its
control (1922)  Funcțiile presei (de socializare & de monitorizare + de interpretare și de
divertisment?)
 Știrile (rolul editorului, presiune din partea publicului; scop de a orienta, nu doar de a
informa)
 Opinia publică (tendința generală a publicului în ansamblu)
 Termenul de interacționism simbolic (1937)
Herbert Blumer
 Premisele interacționismului simbolic
 Grup primar
Charles Horton Cooley
 Sinele-oglindă
 Societatea
 Sinele
 Mind, self and society  Faze ale formării sinelui
George Herbert Mead
(1934)  Componentele sinelui (I + Me)
 Judecata (conversație cu sine însuși & anticipare a cursului acțiunii)
XX  Limbajul (roluri: fixarea înțelesului simbolurilor + facilitarea comunicării)
 Adaptarea culturală
 Grupul primar
 Structura familiei și sistemul de clase din mediul rural
 The Polish Peasant in  Mediul social și economic
William I. Thomas & F.
Europe and America  Comportamentul religios
Znaniecki
(1918-1920)  Fenomenele de dezorganizare & reorganizare ale societății
 Disoluția solidarității familiale
 Serie de scrisori schimbate între imigranții polonezi din SUA și cei rămași acasă
 Metodă de cercetare calitativă – metoda biografică
Școala de la Columbia
XX Paul Lazarsfeld*  Rolul grupului și al liderilor de opinie în medierea mesajului transmis de mass-media
 Teoria fluxului comunicării în două trepte
  Mecanismul votului (indexul predispozițiilor politice, lideri de opinie)
 Elementele fundamentale ale procesului de comunicare (formula lui Lasswell = cei 5
C: cine, ce, prin ce canal, cui, cu ce efect?)
 Funcțiile mass-media (de supraveghere a lumii, de interpretare a evenimentelor, de
Harold Lasswell*
socializare)
 Studiul propagandei
 Analiza de conținut
XX Carl Hovland*  Persuasiunea („Why we fight”)
 Plasează grupul în inima proceselor de comunicare (rol primordial în schimbarea
socială)
Kurt Lewin*
 Schimbarea comportamentului (dezghețare, schimbare, înghețare – exemplu cu
gospodinele/gate-keeper)
 Infrastructura academică și de cercetare
Wilbur Schramm
 Primul program doctoral în comunicarea de masă
 Cognitive, comportamentale, afective
 Directe sau condiționate
 Imediate, de lungă durată, cu întârziere
 Izolate sau cumulate
 Manifeste sau latente
Tipologii ale efectelor  Centrale sau periferice
 La nivel micro sau la nivel macro
 Datorate conținutului/mesajului sau datorate utilizării media
 De schimbare sau de consolidare/stabilizare
 Centrifuge sau centripete
 Dorite/intenționate sau nedorite
 „unele tipuri de comunicare, cu privire la unele teme, aduse in atentia unor anumite
Berelson
categorii de oameni, in anumite conditii, au diverse categorii de efecte”
Joseph Klapper
 The effects of mass  Comunicarea de masă = agent de consolidare mai degrabă decât de schimbare
communication (1960)
Lazarsfeld  Mass Communication,
& Popular Taste and  Funcțiile mass-media (conferă status, consolidează normele sociale, narcotizare)
Merton Organized Social Action  Condiții ca efectele mass-media să fie marcante (monopol – nu contrapropaganda,
(1948) consolidare – preexistența unor tendințe, consonanță – în consonanță cu discuțiile f2f)
 Albert Bandura  Cogniția socială (mecanismul prin care oamenii dobândesc noi forme de
comportament)

George Gerbner  Teoria cultivării (efectul subtil și gradual al mass-media pe termen lung, rezonanța,
mainstreaming)

Everett Rogers  Difuzarea inovației (pattern: cunoaștere, persuasiune, decizie, adopție)

Școala de la Frankfurt
XX
Polemica  Cercetare administrativă vs. Cercetare critică (utilizează metode cantitative & caută să
Lazarsfeld - Adorno ofere răspunsuri precise vs. utilizează metode calitative & face apel la interpretări
anterioare)

 The Work of Art in the Age  Arta și-a pierdut aura specifică (unicitate & distanță) -> multiplicarea le suspendă
Walter Benjamin
of Mechanical  În momentul în care se reproduce, opera de artă ia forma unui fenomen de masă
(vs. Adorno)
Reproduction (1936)  Trecut vs. Prezent (receptarea operei = funcție ritualică vs. receptarea ca divertisment)

Antonio Gramsci  Dominație (forță)

 Hegemonie (formă specială de dominație; se caută consensul clasei dominate)

 “Autodistrugerea rațiunii”, recăderea rațiunii în mitologie, proces asociat cu “teama de

adevăr”, cu regresul libertății
 Cultura îmbibă totul cu standardizarea (arie de adresabilitate foarte largă)
Max Horkheimer  Dialectic of Enlightenment  Unanimitatea caracterizează fiecare ramură a culturii și cultura în ansamblu
(+Adorno) (1944)  „Comunicarea de masă/Cultura de masă” -> INDUSTRIE CULTURALĂ
 Colonizarea timpului liber (centrat pe enterteinment)
 Masificarea operei de artă (high art vs. low art)
 Opera devine o banală marfă, un simplu bun de consum
Jurgen Habermas  Sfera publică și
transformarea ei structurală  Sfera publică (contrapondere la puterea statului; sfera publică burgheză)
  Degradarea opiniei publice (publicul se dezintegrează, nu mai e critic, nu mai e
responsabil, e orientat spre consum; produs al procesului de comunicare cu masele)
(1962)  Acțiunea comunicativă (3 funcții ale limbii – reproducere culturală, integrare socială,
 Teoria acțiunii socializare; actiunea cooperantă a indivizilor bazată pe deliberare și
comunicative (1981) argumentare)
 Acțiune socială (bazată pe succes vs. bazată pe înțelegere)
 Teoria actelor de vorbire (locuționar, ilocuționar, perlocuționar)
 Pretenții de validitate (de adevăr, de legitimitate, de sinceritate)

Studiile Culturale Britanice (audiență activă)

 Cultura = proces viu în care tradiția culturală se îmbină cu activitatea de creare a unor
noi înțelesuri, la care participă elitele culturale + oamenii obișnuiți
 Cultura devine un adevărat mod de viață (o cultură nu constituie numai o colecție de
produse intelectuale sau ale imaginației)
 Cultura cuprinde atât înțelesurile și direcțiile cunoscute, cât și noile observații și
 Culture and Society (1958) înțelesuri
Raymond Williams  Television, Tehnology or  Natura semiotică în înțelegerea culturii – cuvinte-cheie = cuvinte care depozitează
Cultural Form (1974) înțelesuri pe care epoci și generații diferite le-au construit și le-au fixat în limbă
 Broadcasting (tehnică comunicațională; mesajul e central, dar consumul
individualizat; continuitate – elemente disparate sunt unificate într-un flux
neîntrerupt; amputează posibilitatea de selecție)
 Audiența – parte a unui proces de modificare/construire a sensului; mai mult decât o
masă amorfă
XX
 Simetrie/asimetrie în codificare/decodificare (asimetria e similară cu Eco/aberanta
Stuart Hall decodare)
 Decodificare (cod dominant, cod negociat, cod opus)

 The Uses of Literacy

Richard Hoggart
(1957)
***Umberto Eco (nu e
de aici, dar e relevant)  Decodarea aberantă = nepotrivire între ceea ce transmite sursa și ceea ce înțelege
 receptorul
 Cazuri în care ar trebui să apară aberanta decodare (oamenii nu cunosc limba, oamenii
aparțin unor generații depărtate foarte mult în timp, oamenii provin din sisteme
diferite de gândire/credințe, persoanele aparțin unor culturi complet diferite)
 Decodarea aberantă ar fi trebui să fie excepția, nu regula/norma

Școala de la Toronto

 Mijloacele de comunicare în istoria civilizațiilor și a imperiilor

 Empire and  Relație mijloace de comunicare-expansiunea puterii imperiilor
Communications (1950)  Mijloacele de comunicare se corelează cu timpul și spațiul
Harold Innis
 The Bias of  Time-biased: argilă, pergament, piatră (descentralizare; societăți tradiționale)
Communication (1951)  Space-biased: papirusul & hârtia (centralizare; orientare către prezent & viitor)
 Biasul civilizației moderne datorită ziarului și radioului

XX  Trei mari epoci istorice (epoca oralității, cultura scrisă, apariția electricității și a
 Understanding Media: The tehnologiilor)
Extensions of Man  Două revoluții tehnologice majore (inventarea tiparului & apariția electricității)
Marshall McLuhan  Tehnologia = extensie a omului
 The Gutenberg Galaxy:  Tribalizarea & Detribalizarea
The Making of Typografic  „The medium is the message” (îi atribuie un rol secundar conținutului)
Man (1962)  Medii calde vs. Medii reci
 „Satul global” (anticiparea globalizării)

Școala semiotică
XX Ferdinand de Saussure  Cursul de lingvistică
generală (1916)  Limbă/vorbire
 Sincronie/diacronie (studiul limbii într-un anumit moment al dezvoltării sale/evoluția
unei limbi de-a lungul istoriei sale, modificările și influențele suportate în timp)
 Seminficat/semnificant (concept/imagine acustică; concept mental/forma fizică a
cuvântului)
 Formă/substanță
 Louis Hjelmslev
 Preliminariile la o teorie a  Glosematica (teorie a semnului lingvistic privit exclusiv ca formă)
*Cercul lingvistic de la
limbii (1943)  Schemă, normă, uzaj
Copenhaga*
Mihail Mihailovici
Bahtin  Dialogic Imagination  Prozaism (evenimentele cele mai importante în viață nu sunt cele „mari“, catastrofice,
*Cercul lingvistic (1975) dramatice, ci evenimentele aparent nesemnificative, prozaice ale vieții cotidiene)
Bahtin*  Dialogismul (orice enunț se raportează la enunțurile anterioare; ierarhii intertextuale)
XX Iuri Lotman  Universe of the mind: a
*Școala de la Tartu- semiotic theory of culture  Tipuri culturale (semantic, sintactic, asemantic și asintactic, semantico-sintactic)
Moscova* (1990)  Semiosferă = spațiu semiotic necesar existenței și funcționării limbilor)

Roman Jakobson  Elementele comunicării (expeditor, context, mesaj, contact, cod, destinatar)
 Eseuri de lingvistică
*Cercul lingvistic de la  Funcțiile comunicării (emoțională/expresivă, referențială, poetică, empatică/fatică,
generală (1963)
Praga* metalingvistivă, persuasivă/conativă)

Roland Barthes  Denotație/conotație (sens literal/semnificație de ordin secund)

 Mythologies (1957)
*Școala franceză*  Semnificația mitului e una conotativă

 Limbă/vorbire (Saussure) -> Societate/individ

Algirdas Julien Greimas  Semnificație – transpunere dintr-un nivel de limbaj în altul
*Școala de la Paris*  Semnificație vs. Comunicare (poate exista în absența unei intenții a emițătorului vs. nu
poate exista…)

 Trihotomie (concepție triadică asupra semnului: obiect-semn-interpretant)

Charles Sanders Peirce  Clasificarea semnelor (qualisemne – exprimă o calitate, sinsemne – semne individuale,
 A system of logic.
*Școala semiotică legisemne – semn-lege)
Considered as semiotic
americană*  Clasificarea semnelor după relația cu obiectul (iconice – asemănarea cu obiectul,
indiciale, simbolice – stabilite prin convenții)
Thomas Sebeok  Semnele. O introducere în
*Școala semiotică semiotică (1994)  Zoosemiotică (limbaj – trăsătură distinctivă a speciei umane, comunicare – fenomen
americană* universal în natură)
 Și animalele operează cu semne
  Tipuri de semne (simptom, semnal, icon, index, simbol, nume)

 Semnele sunt de două tipuri: tip & ocurență/ legisemn & sinisemn
 Tratat de semiotică  Dubletele = o ocurență care posedă toate proprietățile fizice ale unei alte ocurențe
Umberto Eco (exemplu: două mașini care au aceeași culoare, același model)
generală (1976)
 Replici
 Critica iconismului (negarea ideii de icon)

Școala de la Palo Alto

 Naven (1936)  Gestaltismul (principiul operațional al creierului e unul holist; întregul e mai mult
Gregory Bateson  Steps to an ecology of decât suma părților)
mind (1972)  Teoria sistemelor (sisteme homeostatice)

 Imaginea despre realitate -> constructivism (inventăm realitatea pe care credem că o

descoperim)
XX  How Real Is Real?
Communication,  Redundanță (cunoștințele noastre anterioare despre lume)
Desinformation,  Metacomunicare (discurs despre comunicare)
Paul Watzlawick  Axiomele comunicării (5)
Confusion(1976)
 Pragmatics of Human  Paradoxul = contradicție la care se ajunge în urma unei deducții corecte pornind de la
Communication (1967) premise consistente (paradoxuri logice – antinomiile, definițiile paradoxale –
antinomiile semantice, paradoxuri pragmatice – injoncțiuni și previziuni paradoxale)
 Teoria dublei constrângeri