Fast-food, produse de panificație, mese semi-preparate, chips-uri,

margarină... toate acestea pot conține acizi grași trans, un tip de acizi grași
nesaturați care, dacă sunt consumați des, sunt asociați cu obezitatea,
diabetul zaharat, infertilitatea, boli cardiovasculare sau Alzheimer.
Parlamentul European votează în această săptămână o rezoluție prin care
cere limitarea acestor grăsimi produse în mod artificial.
Ce sunt, însă, acești acizi grași trans și unde îi putem regăsi?

„Acizii grași trans” (AGT) sunt un tip de acizi grași nesaturați utilizați pe scară largă în
industria alimentară, încă din anul 1950. Alimentele în care se pot găsi asemenea acizi
grași trans includ mesele semi-preparate, grăsime pentru prăjit de uz industrial,
margarină utilizată în patiserie, produse de panificație preambalate, prăjituri, biscuiți,
napolitane, popcorn pentru microunde, alimente prăjite ori sosuri.

Ce impact au asupra sănătății noastre?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că efectele adverse ale acizilor grași
trans asupra sănătății noastre sunt de-a dreptul copleșitoare și recomandă reducerea
acestor acizi nesaturați la mai puțin de 1% din aportul zilnic de energie.

„Consumul excesiv de acizi grași trans (AGT) crește riscul de boli de inimă. Se
estimează că boala cardiacă coronariană ucide aproximativ 660.000 de persoane anual
în UE și reprezintă cauza a aproximativ 14% din mortalitatea generală”, spune Renate
Sommer (PPE, Germania), unul dintre raportorii rezoluției pe care Parlamentul o va vota
joi.

Exemplul Statelor Unite

 

Etichetarea nutrițională a AGT a devenit obligatorie în SUA, în 2006. Ca urmare,

industria alimentară a început să reducă masiv conținutul de AGT.
Care e situația în Uniunea Europeană

În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de o legislație care reglementează conținutul

de acizi grași trans în produsele alimentare sau care să prevadă etichetarea nutrițională
a AGT.

Danemarca, Austria, Ungaria și Letonia au o legislație în vigoare care limitează

conținutul de AGT din produsele alimentare, în timp ce alte state membre - precum
Belgia, Germania, Țările de Jos, Polonia, Regatul Unit și Grecia - au ales măsuri
voluntare, cum ar fi autoreglementarea, recomandări privind aportul alimentar sau
criterii de compoziție pentru anumite produse tradiționale.

Într-un raport privind acizii grași trans, publicat în decembrie 2015, Comisia Europeană
a concluzionat că o limită legală pentru conținutul de AGT industriali ar fi cea mai
eficientă măsură pentru rezolvarea problemei.
 
Vot în plenul Parlamentului în această săptămână
 
Întrebările orale adresate Comisiei Europene și Consiliului, precum și dezbaterea, sunt
programate pentru miercuri seara, în timp ce joi dimineața se votează rezoluția privind
limitarea de AGT.

Sommer consideră că „introducerea unor limite obligatorii a AGT este cea mai eficientă
soluție”.

„Prin introducerea unor asemenea limite legale, Danemarca, de exemplu, care a limitat
AGT la 2%, a redus considerabil decesele provocate de boli de inimă”, a subliniat
Sommer.
La rândul său, Daciana Sârbu (S&D, România), a apreciat că „acizii grași trans sunt un
factor important care provoacă boli de inimă, una dintre cele mai frecvente cauze de
deces din România. Acizii grași trans cresc riscul de boli de inimă mai mult decât orice
macro-nutrienți pe bază de calorii”.

„UE ar trebui să introducă limite legale cu privire la cantitatea de grăsimi trans

industriale folosite în produsele alimentare prelucrate. Astfel va reduce expunerea la
cele mai mari surse de acizi grași trans și va salva vieți. Acest lucru a fost deja făcut în
Danemarca, unde decesele provocate de boli de inimă au scăzut după ce aceste limite
au fost introduse”, a adăugat doamna Sârbu.