Naționalizarea Gunoiului Cum A Reușit Statul Să Paralizeze Circuitul Reciclării Deșeurilor

Naționalizarea gunoiului: cum a reușit statul să paralizeze circuitul reciclă... https://recorder.ro/nationalizarea-gunoiului-cum-a-reusit-statul-sa-parali...
6k
SHARES

8 februarie 2019

 Naționalizarea gunoiului: cum a

reușit statul să paralizeze circuitul
reciclării deșeurilor
$ de Laurenţiu Ungureanu
Continuând să navigați pe site-ul nostru sunteți de acord cu utilizarea de cookie-uri. Mai multe
informații puteți citi în politicile noastre de con�dențialitate .
Accept
1 of 10 17-Apr-20, 17:26
După noua lege, în centrele de reciclare ajunge din ce în ce mai puțin gunoi
FOTO: Marian Buga / Mediafax
O lege care ar trebui să rezolve problema gestionării deșeurilor din

România aruncă în haos întreaga industrie de reciclare și lovește
exact în sectorul care funcționează cel mai bine: reciclarea
6k ambalajelor. Actul normativ creează un blocaj în sistem, iar

SHARES
perspectivele sunt dramatice: în timp ce riscăm alte sancțiuni
 europene, �rmele afectate se pregătesc deja pentru disponibilizări,
iar România se îngroapă din ce în ce mai mult în propriul gunoi. După

intrarea în vigoare a noii legi, centrele de reciclare raportează cifre
cu 70-80% mai mici ale cantităților de deșeuri care le intră pe

poartă!

Înainte de a � un subiect de bonton, felul în care o țară își

$
administrează deșeurile dă măsura respectului pe care
conducătorii îl au față de mediu, dar mai ales față de propriii
cetățeni. Și asta pentru că, înainte de a ne simți bine că suntem
ecologiști și că salvăm natura aruncând PET-urile la locul
special, e nevoie ca un întreg sistem să �e bine pus la punct și să
ducă până la capăt procesul de reciclare. Altfel, efortul individual
al �ecăruia dintre noi, e complet inutil.
Până în acest an, colectarea deșeurilor se împărțea, mai degrabă

informal, între serviciul de salubritate contractat de �ecare
primărie în parte și mai mulți operatori privați: salubritatea
colecta în special deșeurile umede (gunoi menajer), iar privații
valori�cau materialele reciclabile. Rezultatele erau însă diferite:
în timp ce la capitolul reciclarea ambalajelor am reușit să
Accept
2 of 10 17-Apr-20, 17:26
În ultimii ani, CE a avertizat România, în repetate rânduri, că

riscă sancțiuni dacă, până în 2020, nu-și va atinge țintele
asumate. Nici aceste somații, nici riscul unor sancțiuni de
200.000 de euro pe zi nu au schimbat nimic. În aprilie anul
trecut, Comisia Europeană a anunțat autoritățile române că, în
6k lipsa unor măsuri concrete, va suspenda plățile pentru
SHARES
programele de mediu.

 Așa au apărut Ordinul de Ministru 1362/2019 și Legea 31/2019,

intrate în vigoare la mijlocul lunii trecute. Însă, în loc să-i
 susțină pe cei mai e�cienți actori din sistem, cele două acte
normative elimină din circuitul reciclării tocmai �rmele private,

singurele care s-au ridicat la standardele europene.
$
Drept urmare, responsabilitatea colectării selective și a
valori�cării deșeurilor va reveni acum în sarcina unui singur
agent: serviciul de salubritate. Iar proba competenței și a
preocupării salubriștilor cu privire la valori�carea deșeurilor se
vede în această statistică europeană care plasează România pe
locul doi în clasamentul celor mai murdare țări: 69% din deșeuri
sunt depuse la groapă. Cu o sarcină în plus pe cap, salubriștii se
a�ă în situația de a depozita și mai multe deșeuri la groapa de
gunoi. Iar acest lucru nu va conveni deloc Comisiei Europene.
Accept
3 of 10 17-Apr-20, 17:26
Efectul schimbărilor legislative se vede însă cel mai clar în cifrele

reciclatorilor, care în luna ianuarie nu au mai avut de ce să-și
deschidă porțile. De pildă, cantitatea de PET-uri și de sticlă
procesată de Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare
din Europa de Sud-Est, a scăzut cu 70-80% față de luna ianuarie
6k a anului trecut. „Autoritățile locale, care azi au exclusivitate prin
SHARES
�rmele de salubritate, nu reușeau oricum să strângă decât o
 cantitate marginală, de aproximativ 10%, așa că procentul n-ar
trebui să �e deloc surprinzător“, spune Constantin Damov,

cofondator Green Group.
În plus, deși cele două acte normative impun schimbări serioase


în circuitul reciclării în România, nimeni nu a prevăzut și cum se
va face, în mod practic, acest lucru. Drept urmare, industria a
$
paralizat. Iar în timp ce �rmele colectoare, fabricile de reciclare,
salubriștii și producătorii de bunuri ambalate se plâng că blocajul
instituțional le afectează grav afacerile, autoritățile abia
descoperă că au o problemă.
Primăriile, instituțiile care ar trebui să gestioneze noile

modi�cări legislative, sunt depășite de birocrație și ridică din
umeri. În absența normelor de aplicare, nimeni nu mai știe ce fel
de contracte trebuie să încheie și cu cine va face acest lucru. „Un
primar m-a întrebat pe mine cum să procedeze cu documentația
impusă de noua lege“, spune reprezentantul unui operator de
salubritate.
Cum funcționa reciclarea înainte de noua lege

Accept
4 of 10 17-Apr-20, 17:26
6k
SHARES
$ Viața unei sticle de plastic nu se oprește și nici nu ar trebui să se

oprească atunci când este aruncată la coșul de gunoi. Și asta pentru că
legea îl obligă pe producătorul de suc, lapte sau apă minerală să
recupereze cât mai multe din ambalajele pe care le pune pe piață.
Pentru a-și îndeplini obligațiile legale, deci pentru a nu umple gropile

de gunoi cu sticle de plastic sau cu cine știe ce alte ambalaje, compania
producătoare plătește o �rmă privată de colectare. În baza autorizației
de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, aceasta poate aduna
câte sticle vrea din gospodării, restaurante, baruri și cafenele (adică din
locurile în care ajung multe din sticlele goale după ce conținutul din ele
este consumat). E o afacere din care câștigă toată lumea: producătorul
își îndeplinește ținta de reciclare impusă de lege, colectorul are o
activitate pro�tabilă, iar tot procesul contribuie decisiv la îndeplinirea
țintei de țară cu privire la reciclare.
Accept
5 of 10 17-Apr-20, 17:26
revalori�cării ambalajelor este singurul în care România a reușit să

atingă țintele de reciclare asumate în fața Comisiei Europene.
Așa funcționa industria reciclării până la începutul acestui an. Numai

că, în România, atunci când lucrurile merg cât de cât bine, ceva trebuie
6k corectat, iar politicienii se pricep cel mai bine la asta.

SHARES
Gunoiul trece prin curtea primăriilor


 Așa că, din acest an, statul rupe acest lanț funcțional și pune în centrul
circuitului o instituție care până acum avea un simplu rol birocratic:

primăria. Pentru a-și desfășura activitatea în continuare, colectorii
privați trebuie de-acum să obțină autorizație și de la autoritățile locale.

Numai că primăriile deja gestionează deșeurile municipale prin
$ serviciile de salubritate și n-au niciun interes să semneze alte

înțelegeri.
Și nici măcar nu știu cum să facă acest lucru, întrucât nimeni nu s-a
consultat și cu Ministerul Finanțelor pentru a stabili cum se pot aplica
noile prevederi legislative. Consecința: „Când deschizi discuția despre
Legea 31 sau despre Ordinul de Ministru, primarii se uită la tine ca la
extraterestru. Există o teamă la nivelul primăriilor de a semna
contracte, pentru că nu știu cum să le interpreteze, cum să le
semneze“, spune Geanin Șerban, director Eco Rom Ambalaje, companie
ce reprezintă producătorii.
„Primarii sunt depășiți în acest moment, pentru că, din punct de vedere
birocratic, ei nu știu ce rol vor juca în acest lanț. Să facă act adițional, să
facă un protocol, să facă ei facturi și să factureze mai departe sau doar
să supervizeze tot procesul, dar să iasă din circuitul �nanciar. Un
Accept
6 of 10 17-Apr-20, 17:26
Capitală.
Ba chiar dacă s-ar găsi un primar mai îndrăzneț, colectorii privați tot
n-ar avea de ce să mai ajungă pe la restaurante în căutare de PET-uri,
sticlă sau aluminiu. Și asta pentru că Ordinul de Ministru 1362/2019 le
6k impune producătorilor să-și recupereze ambalajele exclusiv din curtea

SHARES
salubrității. Iar banii pe care aceștia sunt obligați să-i plătească trebuie
 neapărat să treacă prin registrele primăriei. Practic, începând din acest

an, �rmelor private li se interzice prin lege să intre pe piața ambalajelor
 primare. „Un �ux privat devine buget local“, spune Constantin Damov,
cofondator Green Group. Iar sumele care ar trebui rulate se ridică la 200

de milioane de euro pe an, susțin producătorii. Care, până la urmă, sunt
 dispuși să plătească oricui acești bani câtă vreme își realizează
obiectivele de reciclare.
$
Totuși, dacă serviciul de salubritate nu reușește să colecteze îndeajuns
de multe deșeuri reciclabile, buni de plată sunt tot producătorii. La
recipientele din sticlă, cota de reciclare este de 65%. Practic, dacă o
fabrică de bere pune în vânzare 100 sticle de bere, iar pe banda de
reciclare nu ajung măcar 65 de sticle goale, fabrica de bere este bună de
plată. Amenda este de 2 lei pentru �ecare kilogram lipsă. Însă această
situație aduce cu ea și alte necazuri: câtă vreme producătorii nu reușesc
să recupereze ambalajele, gropile de gunoi din România se vor umple
din ce în ce mai mult. Or, până în 2020, Comisia Europeană ne-a impus
să reducem cantitatea de deșeuri depozitate cu 50% – în caz contrar,
procedura de infringement presupune penalități de 200.000 de euro pe
zi. De data aceasta, plătiți din bugetul național.
Ce face salubritatea
Accept
7 of 10 17-Apr-20, 17:26
prefera unitate, coerență. De aici vine problema unui singur operator și

mai mulți colectori, �ecare cu zona lui“, susține Dan Ceaușescu,
director general SC URBAN SA.
Primarii pot să aleagă orice operator, însă, pentru a semna cu un
6k colector privat, trebuie organizată o licitație și nimeni nu are timp de

SHARES
formalități, explică acesta. „Colectorii privați sunt buni, dar ei sunt
 selectivi. Singurul operator căruia i se poate cere să colecteze de la toți

este salubistul. El e deja prezent în tot cartierul, așa că e ușor să i se
 spună: de mâine, bagi și colectare separată“.

Dar această extraopțiune, care presupune o reorganizare serioasă și
 investiții importante, ar putea veni la pachet cu o majorare a tarifului

pe care cetățenii îl plătesc pentru ca mașina de gunoi să le ridice separat
$ deșeurile, crede Raul Pop, consultant și activist de mediu.
De partea cealaltă, producătorii și colectorii privați se întreabă dacă

serviciile de salubritate sunt pregătite pentru o astfel de sarcină, câtă
vreme până acum nu au putut demonstra acest lucru. „Neexistând o
infrastructură și o capacitate a �rmelor de salubritate, materialul va �
colectat în continuare în amestec și va sfârși la groapa de gunoi. În felul
acesta, producătorii nu vor putea direcționa fonduri pentru colectarea
selectivă a ambalajelor, iar țara se va umple de gunoaie!“, spune
Constantin Damov.
Accept
8 of 10 17-Apr-20, 17:26
6k
SHARES
Efectul vizibil al recentelor modificări legislative: munții de gunoaie sunt din

$ nou în creștere. FOTO: Mediafax
În timp ce autoritățile locale ridică din umeri și așteaptă să li se

întâmple ceva, iar salubriștii pariază în orb pe propriile scenarii, cei
care pierd cu adevărat în acest haos legislativ rămân producătorii și
�rmele colectoare. Fără stimulentele de la producători și fără
posibilitatea de a mai face turul asociațiilor de proprietari și al
restaurantelor, �rmele de colectare se văd în situația de a-și recicla
propriile afaceri. „Într-o jumătate de lună s-au retras, la nivelul unui
județ, 60 de colectori. Acest gol ar trebui umplut peste noapte de o
singură entitate: salubritatea din zona respectivă“, spune Geanin
Șerban.
Celor care au rămas, însă, le e întotdeauna mai greu. „Sunt sute de

�rme de colectare care au contractat credite, au făcut leasing pentru
ini, au construit hale, i-au dimensionat activitățile în funcție de
Accept
9 of 10 17-Apr-20, 17:26
Cu toate că autoritățile locale și centrale nu au făcut nimic pentru a

dezvolta un sistem de colectare selectivă în România, câteva modi�cări
legislative reușesc să-i păgubească tocmai pe cei care au făcut cele mai
mari eforturi în acest sens: au strâns cantități considerabile pentru a
susține industria de reciclare și au dat, astfel, un exemplu de e�ciență
6k într-un domeniu pe care statul l-a privit mereu nu ca pe o

SHARES
responsabilitate, ci mai mult ca pe o povară.

COMENTARII ( 5)

 Developed by Play Solutions
Accept
10 of 10 17-Apr-20, 17:26

Naționalizarea Gunoiului Cum A Reușit Statul Să Paralizeze Circuitul Reciclării Deșeurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Naționalizarea Gunoiului Cum A Reușit Statul Să Paralizeze Circuitul Reciclării Deșeurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Naționalizarea gunoiului: cum a reușit statul să paralizeze circuitul reciclă... https://recorder.ro/nationalizarea-gunoiului-cum-a-reusit-statul-sa-parali...

O lege care ar trebui să rezolve problema gestionării deșeurilor din

6k ambalajelor. Actul normativ creează un blocaj în sistem, iar

Înainte de a � un subiect de bonton, felul în care o țară își

Până în acest an, colectarea deșeurilor se împărțea, mai degrabă

În ultimii ani, CE a avertizat România, în repetate rânduri, că

 Așa au apărut Ordinul de Ministru 1362/2019 și Legea 31/2019,

Efectul schimbărilor legislative se vede însă cel mai clar în cifrele

În plus, deși cele două acte normative impun schimbări serioase

Primăriile, instituțiile care ar trebui să gestioneze noile

Cum funcționa reciclarea înainte de noua lege

$ Viața unei sticle de plastic nu se oprește și nici nu ar trebui să se

Pentru a-și îndeplini obligațiile legale, deci pentru a nu umple gropile

revalori�cării ambalajelor este singurul în care România a reușit să

Așa funcționa industria reciclării până la începutul acestui an. Numai

6k corectat, iar politicienii se pricep cel mai bine la asta.

Gunoiul trece prin curtea primăriilor

$ serviciile de salubritate și n-au niciun interes să semneze alte

6k impune producătorilor să-și recupereze ambalajele exclusiv din curtea

 neapărat să treacă prin registrele primăriei. Practic, începând din acest

prefera unitate, coerență. De aici vine problema unui singur operator și

Primarii pot să aleagă orice operator, însă, pentru a semna cu un

6k colector privat, trebuie organizată o licitație și nimeni nu are timp de

 selectivi. Singurul operator căruia i se poate cere să colecteze de la toți

 investiții importante, ar putea veni la pachet cu o majorare a tarifului

De partea cealaltă, producătorii și colectorii privați se întreabă dacă

Efectul vizibil al recentelor modificări legislative: munții de gunoaie sunt din

În timp ce autoritățile locale ridică din umeri și așteaptă să li se

Celor care au rămas, însă, le e întotdeauna mai greu. „Sunt sute de

Cu toate că autoritățile locale și centrale nu au făcut nimic pentru a

6k într-un domeniu pe care statul l-a privit mereu nu ca pe o

 Developed by Play Solutions

S-ar putea să vă placă și