PROGRAM MASTER: ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM

FACULTATEA DE COMERT – ASE BUCURESTI

STUDIU DE FEZABILITATE
- PASTRAVARIE –

Bucuresti
2012
CUPRINS

1. DATE GENERALE
o Denumirea / numele solicitantului
o Scurt istoric
2. DESCRIERE PROIECT
o Denumirea investitiei
o Elaboratorul proiectului
o Descriere proiect
o Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei
o Piata de aprovizionare / desfacere
3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
o Zona si amplasamentul investitiei
o Caracteristici tehnice si functionale
4. DURATA DE REALIZARE SI PRINCIPALELE ETAPE
5. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI
6. FINANTAREA INVESTITIEI
7. DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA
o Personal
o Estimari privind forta de munca

CONCLUZII

ANEXA B

BIBLIOGRAFIE

1. Date generale
o Denumirea investitiei: Pastravarie
o Solicitant: Pensiunea Irina
o Elaborator: SC VILA HOUSE SRL BUCURESTI
o Proiect nr. 240/2012
o Faza: STUDIU DE FEZABILITATE
 o Amplasamentul: Sat Mara, Comuna Desesti, judetul Baia Mare
o Tema: construirea unei pastravarii

o DESCRIERE PROIECT:
Tema de proiectare: beneficiarul doreste amenajarea unei pastravarii in incinta
pensiunii, pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti precum si cresterea veniturilor
afaceri si dezvoltarea acesteia.
Stare actual - Amplasamentul ales pentru dezvoltarea unei pastravarii este un loc
deosebit, o zona renumita in intreaga lume pentru frumusetea sa, cu un potential piscicol
important, care poate devein productive si capata chiar personalitate prin investitii minore.
Terenul, pe care se propune amplasarea pastravariei, este situat in satul Mara, primul
sat din Valea Marei, si va fi servit de DN 18 Baia Mare – Sighetul Marmatiei, aflandu-se pe
partea dreapta a drumului in directia de mers spre Sighetul Marmatiei. Terenul se afla in
proprietatea Primariei Municipiului Baia Mare.
o Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investiei:
Infiintarea unei pastravarii este necesara si oportuna din urmatoarele considerente:
-in Romania, productia interna de pastraveste departe de a asigura necesarul de consum pe
piata locala, cele mai mari cantitati fiind importate de pe pietele externe. Consumul de pastrav
din tara noastra s-a dublat in ultimii ani, ajungand la 4500 tone/an, recolta anuala fiind de cca
2000 tone/an;
-practicata initial la scara mica, si cu un minim de investitii, ferma poate produce cantitati mari
de peste cu o valoare economica ridicata intr-un interval de timp relative scurt, in functie de
dimensiunea fermei;
-un astfel de proiect poate beneficia de o cofinantare de 60% de la bugetul de stat si din
fonduri europene;
-distanţa mică a terenului unde se doreste amplasarea pastravariei faţă de localităţi urbane,
care va da posibilitatea gasirii unei piaţe de desfacere în oraşe, fără cheltuieli mari de
transport, precum şi de a aveaclienţi chiar la poarta păstrăvăriei.
o Oportunitatea investitiei: - obiectiv principal al businessului este atragerea turistilor
intr-un numar cat mai mare, printr-o modalitate inedita: infiintare pastravarie de dimensiuni
reduse in apropierea pensiunii, actiuni ce pot fi demarcate si intretinute contra unor costuri
minime.
Am ales aceasta zona deoarece are un potential turistic ridicat si totodata este un mediu
favorabil cresterii pestilor datorita conditiilor geografice si climatice ale regiunii. Fiind zona
de munte, avand apa langa noi si beneficiind de toate conditiile naturale pentru cresterea
pestilor, am ales sa investim intr-o afacere de familie. Pastravaria este functional din aprile si
pana in noiembrie. Atunci cand cade prima zapada si temperaturile coboara sub zero grade,
suntem nevoiti sa o inchidem. Punctul de atractie al businessului: “In pastravarie, turistul isi
poate prinde singur viitoarea cina!”

o Piata de aprovizionare / desfacere:

Acest subcapitol urmareste stabilirea strategiei de piata, cum patrundem si cui ne
adresam mai exact. Pastravaria va avea ca activitate principala producerea pastravarului de
consum, avand o capacitate proiectata de 15 tone de pastrav de consum din specia curcubeu.
Avand in vedere faptul ca amplasamentul pastravariei este situat intr-o zona in curs de
dezvoltare, valorificarea pastravului de consum, se va face in proportie de 80% “en gros” si
20% pe plan local. Greutatea medie la care se va valorifica pastravul de consum este 250 g pe
bucata.
Astfel pentru strategia de distributie care vizeaza aprovizionarea si desfacerea am ales
sa lucram in parteneriar cu liderii din domeniul acvaculturii si pisciculturii. Pentru aceasta
vom incheia contracte de colaborare pe termen de 1 an cu posibillitate de prelungire sau
renegociere, cu firme precum:
- NOVARA INVEST S.R.L.– care va fi furnizorul principal de echipamente si utilaje destinate
in exclusivitate uzului in pastravarie
-PASTRAVARIA LOSTRITA, Blidari, Maramures – cu care vom colabora pentru
aprovizionarea cu puieti de pastrav
- HENDRIX SPA – Mozeccane Italia cel mai renumit producator de furaje de pastrav, parte a
concernului multinational NUTRECO care va fi furnizorul principal de furaje. De asemenea se
va incheia si un contract de colaborare cu aceeasi unitate pentru prestare servicii de know-how
in domeniile managementului furajarii
 - CLINICA VETERINARĂ CLINVET-SERV S.R.L. din Baia Mare cu care se va incheia
contract de colaborare pentru prestare servicii si asistenta sanitar-veterinara.
- S.C. ELECTRICA TRANSILVANIA NORD – contract de colaborare servicii energetic
-S.C. DRUSAL S.A. – firma de salubritate din Baia Mare
In continuare am realizat o scurta analiza a potentialilor furnizori, prezentata in tabelul
1.1, precum si o scurta trecere in revista a potentialilor client, prezentata in tabelul1.2.

Tabelul 1.1. – Furnizori potentiali ai pastravariei

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Produse
Denumirea furnizorului de Valoarea
furnizare si % din total
materii prime/material Adresa aproximativa –
cantitatea achizitii
auxiliare/produse/servicii lei-
aproximata
Sat Rosia nr.98/A,
1. NOVARA INVEST S.R.L Comuna Remetea,
judetul Bihor
2. PASTRAVARIA Str.Blidari, nr. 13 B,
LOSTRITA Blidari, Maramures
SS Verona-Mantova,
Frazione San Zeno,
3. HENDRIX SPA
Mozzecane, I-37060
Italia
4. CLINICA VETERINARĂ Baia Mare, Strada Dr.
CLINVET-SERV S.R.L. Vasile Lucaciu, 66
Electrica Distributie
5. S.C. ELECTRICA
Transilvania Nord -
TRANSILVANIA NORD
Sucursala Baia Mare
Baia Mare,
6. S.C. DRUSAL S.A. 430294,Str.Hortensiei
2, jud.Maramures
Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII
PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)

Una dintre cele mai mari atractii ar putea-o constitui libertatea oferita turistilor de a-si
alege singuri ceea ce doresc sa serveasca la cina. In acest sens, oricine poate sa pescuiasca in
pastravarie cantitatea de peste dorita, care ulterior ii va fi preparata de catre bucatarii nostri. In
acest fel, turistii au parte nu doar de o masa regala, ci si posibilitatea de o alege. Pescuitul
pastravilor se face gratuit, cu unelte pe care le punem noi la dispozitie. Ceea ce au de platit
este costul cinei si atat.
 Tabelul 1.2. – Clienti potentiali ai pastravariei
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Produse furnizare
% din total
NR.CRT Client ( Denumire si Adresa) si cantitatea
achizitii
aproximata

Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII

PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)

2. Date tehnice ale investitiei

Date generale
Zona si amplasamentul -Amplasamentul ales pentru dezvoltarea unei pastravarii este
un loc deosebit, o zona renumita in intreaga lume pentru frumusetea sa, cu un potential
piscicol important, care poatedeveniproductivsicapatachiarpersonalitateprininvestitiiminore.
La constructia pastravariei se pot folosi materiale aflate la indemana, precum piatra din
rau sau lemnul. Daca solul nu are o permeabilitate prea mare, pot fi folosite si bazine din
pamant. Chiar si aductiunea apei poate fi facuta pe un canal din pamant. In aceasta situatie
viteza apei pe canal nu are voie sa fie prea mare ca sa nu erodeze malurile. Peretii laterali ai
canalului pot fi intariti cu bile sau cu dulapi din lemn.
Statutul juridic al terenului - Terenul, pe care se propune amplasarea pastravariei,
este situat in satul Mara, primul sat din Valea Marei, si va fi servit de DN 18 Baia Mare –
Sighetul Marmatiei, aflandu-se pe partea dreapta a drumului in directia de mers spre Sighetul
Marmatiei. Terenuleste se afla in proprietatea Primariei Municipiului Baia Mare.
Cadrul climatic - Satul Mara esteamplasatintr-o zona cu climat continental moderat,
cu efectemicroclimaticesecundare date de directiavantului la sol, influentataatat de factoriide
relief, cat si de zonaconstruita.
Zona rea seismic - Din punct de vedere tectonic, amplasamentul studiat este încadrat
în zona de macroseismicitate I=72pescara MSK (unde indicele 2 corespunde unei perioade
medii de revenire de 100 ani), conform SR 11100/1-93 2.După normativul P 100-1/2006,
amplasamentul se află situate în zona caracterizată prin valori de vârf ale acceleratiei terenului,
pentru proiectare ag = 0,12g, iar din punct de vedere al perioadelor de control (colH),
amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 sec.
 Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata se caracterizeaza printr-un relief cu
pante reduse, ce nu poate favoriza desfasurarea unor procese geomorfologice rapide (alunecari
de teren, eroziuneaccelerata). Amplasamentul se aflas situate pe un teren relative stabil si fara
eroziune actual amarcanta.
Caracteristicile principale ale constructiei - propunerea consta in impartirea
terenului, cu suprafata totala de 900 mp, in urmatoarele areale principale:
- 4 bazine,cu lungimea de 30 m, lăţimea de 2 m şi cu adâncimea medie de 1,65 m, având un
volum total de 99 m3, in fieca reputandu-se creşte 2500 kg de păstrăv, cu greutatea de 260-300
grame/bucată.
 debitul minim pe bazin, necesar pentru împrospătarea apei o dată la o oră, este de 99
m3/h, adică 27,5 l/s.
 debitul maxim necesar, încazul în care exista 2500 kg de păstrăv cu greutatea de 260-
300 grame si o temperatură a apei de 18 grade C, va fi de 208 m3/h, adică 58 litri/s.
Astfel, debitul maxim necesarpentru 12 tone de păstrăvva fi de 232 l/s. 
- spaţii de producţie- in planul păstrăvăriei va fi prevazuta o suprafaţăde 165 mp pentru a
construi o clădire cu demisol, parter şi cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul de hranăşi,
peviitor, spaţii pentru prelucrarea peştelui (eviscerare şi ambalare). La parter va fi locuinţa de
serviciu, iar la etaj, eventual şi la mansardă, se pot amenajaspaţii de cazare.
- punct de desfacere a mărfii- vaavea o suprafata de 100 mp; de maximă necessitate este
delimitarea unei zone pentru vânzarea păstrăvului, încondiţiile în care accesul vizitatorilor în
păstrăvărie este interzis din motive sanitar-veterinare. Acest spaţiu este prevăzut cu două
intrări: una din incinta păstrăvăriei, a doua pentru aprovizionarea bazinului cu păstrăvul ajuns
la greutatea de valorificare, şi o a treia intrare dinspre exterior, pentru accesul cumpărătorilor.
-spaţiile de dezinfectare vor avea 30 mp; fiecare intrare trebuiesă fie asigurată cu ştergătoare
îmbibate cu dezinfectant. Ustensilele folosite la manipularea păstrăvului în bazinul de vânzare
nu se utilizează şi în păstrăvărie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea autovehiculelor
pentru aprovizionare sau pentru livrare se face printr-o zona care va fi prevăzuta cu un canal
de dezinfecţie ce va avea o lăţime minimă, egală cu circumferinţa unei roţi de camion.
-Alte echipamente si dotari necesare:
 hranitori automate pentru cele 4 bazine
 4 aeratoare
  Plase de piscicultura
 echipamente pentru acvacultura, piscicultura (aeratoare apa, hidrobioane - bazine
piscicole, incubatoare icre, haine piscicole, pompe, hranitoare mecanice, filtre apa,
filtre nisip etc)
 cuve pentru pastravarii (ex: cuva cu fund conic)
 troci de peste
 unelte de pescuit
 furaje pentru peste
 asistenta sanitar-veterinara si know-how in domeniile managementului furajarii,
imbunatatirii oxigenarii apei si asimilarii hranei, folosirea unui furaj adecvat conditiilor
particulare a fiecarei ferme piscicole
 Corpuri de iluminat deasupra bazinelor, Acestea au dublu rol – vor atrage pe timp de
noapte insectele, pe care pastravii le vor prinde in salturi si vor oferi astfel un spectacol
nocturn foarte atractiv pentru vizitatori.
 Turbine electrica - Sursa de energie. Daca la evacuare apa din pastravarie va avea un
debit si o viteza suficient de mari, se poate instala o turbina pentru producerea energiei
electrice, ceea ce ar contribui masiv la reducerea cheltuielilor.
Astfel s-a realizat un calcul informative asupra costurilor aferente procurarii utilajelor
si echipamentelor necesare pentru demararea afacerii, dupa cum urmeaza in tabelul 2.1.

Table 2.1 – Costuri echipamente si utilaje1

Nr. Denumire/tip echipament Nr. Valoare fara TVA Total cu TVA
crt Buc TVA -euro- -euro-
–euro-
1 Bazin piscicol 4 euro/buc 570 2280 euro
(hidrobion) euro/buc
2 Hranitor automat 2/bazin 58 euro/buc 72,5 580 euro
=8 euro/buc
4 Corpuri de iluminat 6 145 181,25 1087,5 euro
euro/buc euro/buc
6 aerator apa, 4 382 477,5 1910 euro
bazine Euro/buc euro/buc
=5 (mediu)
1
Sursa preturi : http://www.novarainvest.ro/preturi-novara.php, accesat la data de 23.04.2012
 + tub aerator: 5 32 euro/buc
tuburi
8 filtru apa, 4 48 euro/buc 60 euro/buc 240 euro
9 filtru nisip 4 135 168,75 675 euro
euro/buc euro/buc
10 Filtre mecanice 4 2480 3400 13600 euro
euro/buc euro/buc

11 Cuve pentru peste 6 450euro/buc 562,5 3775 euro

euro/buc
13 Troaca de incubare peste 3 390 487,5 1462,5 euro
euro/buc. euro/buc
14 Unelte de pescuit: 600 euro 750 euro 750 euro
Clesti, foarfece, cutii,
degorjoare, pensete,
cascatoare, burghii,
crosete, plioare (suporturi
monturi), cantare, suporti
bête, lasete, mulinete, fire
de musca, vergi (undite)
si altele
15 Plasa piscicultura 1/bazin 12,50 15,635 78,125 euro
=5 euro/buc euro/buc
16 Masuratoare oxigen, sare, 5 36 euro/buc 45 euro/buc 225 euro
temperatura apei etc.

TOTAL: 26 663,125 euro

Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII
PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)

Situatia utilitatilor existente - In zona exista o retea de alimentare cu apa, precum si

alimentare cu energie electrica. Pe terenul studiat nu exista retele de gaze natural si canalizare,
acestea urmand sa fie construite odata cu ridicarea pensiunii si a pastravariei.

3. Durata de realizare si etapele principale

Pentru constructia si amenajarea proiectului s-au identificat urmatoarele trei etape
principale:
1. Etapa de construcţie – in aceasta etapa vor aparea următoarele modificări:
-va fi instalată captarea pe pârâu
-va fi săpat şanţul pentru aducţiune
-va fi îngropată conducta de aducţiune
-va fi instalat şantierul de construcţie pe terenul destinat
-va exista un trafic auto reprezentat de utilajele implicate în procesul de construcţie
2. Etapa de funcţionare – presupune urmatoarele activitati
-pe zona de pajişte destinată construcţiei vor fi amplasate clădiri auxiliare şi bazinele
păstrăvăriei
-debitul paraului va fi redus, păstrându-se însă debitul de servitute, între captare şi debuşare
3. Etapa de dezafectare - in cadrul proiectului tratat în acest studiu, nu este prevăzută
o perioadă de funcţionare limitată
In concluzie, la acest pas al studiului se estimeaza a. perioada de construcţie de 12 luni
de la data accesării finanţării. Functionarea unitatii va fi conform reglementatelor si avizelor
instituţiilor abilitate: Apele Române, Agenţia pentru Protecţia Mediului precum si alte instituţii
abilitate.

4. Cost estimative al investitiei

Costurile totale estimate ale investitiei ajung la aproximativ 70.000 euro. Proiectul va
beneficia de 60% de la bugetul de stat si din fonduri europene. Restul de 40% se vorobtine din
imprumuturi. Pentru un calcul detaliat a se vedea ANEXA B.

+ ANEXA B

5. Finantarea investitiei
Finantarea investitiei
Sprijinul si asistenta financiara acordat de statul roman pentru dezvoltarea proiectelor
in domeniul piscicol este asigurata prin urmatoarele:
-Programul Operational pentru Pescuit (POP) – prin care se aloca 307 milioane de euro
reprezentand fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeneana (230 milioane de
 euro), la care se adauga contributia Guvernului Romaniei de 77 de milioane de euro pentru
proiecte de investitii in piscicultura si pescuit.
-Investitiile in piscicultura: Masura 2.1 Investitii productive in piscicultura vor putea beneficia
de 8,8 milioane de euro pentru proiecte destinate sa diversifice productia, sa implementeze
metode cu efecte pozitive asupra mediului, sa sustina activitatile de piscicultura traditionala si
sa imbunatateasca conditiile de munca.
-Fonduri nerambursabile de 140 de milioane de euro pentru investitii in ferme piscicole
(pastravarie) si procesare de peste.
Conform calculelor efectuate in capitolul anterior (Anexa B), finantarea publica va fi
de __%, dupa cum sunt prezentate datele in tabelul 5.1.
Tabel 5.1. – Calcul finantare publica
Curs Euro/leu 4,4265 Din data de 12.05.2012
Procent finantare publica = 60 %
Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile TOTAL
EURO EURO EURO
Ajutor public nerambursabil
Cofinantare private din care:
-autofinantare
-imputernicire
TOTAL PROIECT 42.000
Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII
PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)

6. Date privind forta de munca

In faza de executie numarul de locuri de munca create va fi de 25, iar in faza de
operare de 7.

CONCLUZII
Investitia propusă urmareste valorificarea potenţialului zonei si va aduce modificări
permanente în aria de implementare prin următoarele aspecte:
- suprafaţa de habitat acoperită de păstrăvărie va fi transformată, în consecinţă va exista o
pierdere minimă de habitat.
- există posibilitatea de apariţie a speciilor vegetale invazive. Acest aspect trebuie monitorizat
şi în cazul în care există posibilitatea apariţiei, intervenit.
- debitul pârâului va fi redus semnificativ pe distanţa de maxim 400 de metri. Totuşi, prezenţa
măsurilor menţionate în prezentul studiu vareduce impactul acestui aspect.
- implementarea măsurilor de reducere a impactului (bypass, habitate de reproducere pentru
amfibieni, filtru biologic/mlaştină, gard împotriva carnivorelor mari, interdicţie de construcţie
în viitor) este necesară pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă.
Cu toate acestea, această învestiţie nu va ameninţa integritatea sitului deoarece
investiţia este punctiformă, localizată şi nu are influenţe asupra habitatelor din jur (nu există
poluare sonoră, emisii etc.)
Astfel, se urmareste crearea unui spatiu de recreere intr-un cadru intim si familiar unde
sunt asteptati atat turistii romani cat si straini.