1.

Studiul de fezabilitate

1.1 Ciclul investițional și studiul de fezabilitate

Două aspecte fundamentale asociate cu decizia de investiţii sunt

fezabilitatea şi dezirabilitatea obiectivului de investiţii analizat. Fezabilitatea se
referă la abilitatea de a accesa la momentul actual capitalul necesar şi de a
finaliza proiectul de investiţie. Practic, un proiect de investiţii poate promite
niveluri ridicate ale rentabilităţii dorite, dar poate fi pur şi simplu nefezabil în
termeni de necesar de fonduri iniţiale (ceea ce reprezintă ilustrarea simplă a unor
constrângeri bugetare). În mod similar, o investiţie poate fi complet fezabilă, dar
veniturile pot fi atât de mici astfel încât să facă investiţia neatractivă
(indezirabilă).
Orice proiect de investiţii este caracterizat de o anumită succesiune de
faze specifice, aspect evidenţiat în cadrul ciclului unui proiect de investiţii (ciclu
investiţional). Acesta cuprinde:

a. Faza preinvestiţională care include:

- identificarea oportunităţii investiţiei (ideile proiectului)
- selecţia preliminară a variantelor de proiect (studiul de
prefezabilitate)
- formularea proiectului (studiul de fezabilitate)
- luarea deciziei de investiţie (raportul de evaluare)

b. Faza investiţională
- negocierea şi contractarea (referitoare la proiectare şi construcţie)
- proiectarea obiectivului de investiţii
- construirea (realizarea propriu-zisă) a investiţiei
- testarea şi verificarea, precum şi punerea în funcţiune a investiţiei

c. Faza operaţională care semnifică exploatarea propriu-zisă a

investiţiei.
 1.2 Studiile preinvestiționale

În cadrul fazei preinvestiţionale este resimţită necesitatea elaborării de

studii de investiţie preliminară ca instrumente utile pentru luarea deciziilor de
investiţie, pentru realizarea proiectelor de investiţii, pentru identificarea şi
selectarea activităţilor profitabile care să fie transpuse în proiecte în diferite
sectoare ale economiei.
În acest sens sunt elaborate o serie de documentaţii de analiză, precum:

1.2.1 Studiile de oportunitate

Identificarea oportunităţilor de investiţii reprezintă punctul de plecare
într-o serie de activităţi asociate investiţiei. Acesta poate fi chiar punctul de
pornire în mobilizarea fondurilor de investiţii, constituind principalul instrument
utilizat în cuantificarea parametrilor, informaţiilor şi datelor necesare dezvoltării
ideii de proiect într-o propunere.
Studiul de oportunitate analizează :
- resursele naturale cu potenţialul de prelucrare şi fabricaţie;
- cererea viitoare pentru anumite bunuri de consum, care au potenţial de
creştere ca urmare a creşterii populaţiei sau puterii de cumpărarea
acesteia, sau pentru produse nou apărute;
- importurile, în scopul identificării zonelor de substituire a
importurilor;
- impactul asupra mediului înconjurător;
- sectoarele de producţie de succes din alte ţări care au o bază
economică, nivel de dezvoltare, capital, forţă de muncă şi resurse
naturale similare;
- legăturile posibile cu alte industrii, locale sau transnaţionale;
- posibilităţile de diversificare a producţiei;
- posibila expansiune a capacităţilor industriale existente în scopul
atingerii economiei de scară;
- climatul economic general;
- politicile industriale;
- disponibilitatea şi costul factorilor de producţie;
- posibilităţile de export.
Scopul studiului de oportunitate constă în evidenţierea, relativ repede şi
cu puţine costuri, a factorilor proeminenţi ai unei investiţii posibile.
Studiile generale de oportunitate sunt efectuate după identificarea
prealabilă a posibilităţilor generale de investiţie şi se clasifică în trei categorii:
a) Studii regionale care vizează identificarea posibilităţilor de realizare a
unor proiecte de investiţii într-o zonă dată, ca de exemplu o provincie,
o zonă de dezvoltare, o zonă aferentă unui oraş etc.;

2
 b) Studii subsectoriale care vizează identificarea posibilităţilor într-un
subsector definit, ca, de exemplu, industria materialelor de construcţie
sau industria alimentară ;
c) Studii asupra resurselor care încearcă să determine posibilităţile de
utilizare a unui produs natural, agricol sau industrial, cum ar fi de
exemplu cazul industriei lemnului, industriei petrochimice sau a celei
metalurgice.
Studiile speciale de oportunitate diferă de studiile cu caracter general
prin faptul că trebuie să prezinte potenţialului investitor anumite informaţii de
bază care să se fundamenteze pe o selecţie mai riguroasă a datelor referitoare la
piaţă, la condiţiile de producţie locale, la subsectoarele sau resursele avute în
vedere, astfel încât să fie justificată atractivitatea proiectului.

1.2.2 Studiul de prefezabilitate

Ideea proiectului trebuie analizată într-un studiu mult mai detaliat, care
se constituie în studiul de prefezabilitate, ca o evaluare suplimentară a ideii de
proiect.
Principalele obiective ale unui asemenea studiu se evidenţiază a fi :
- examinarea tuturor variantelor posibile de proiect;
- justificarea elaborării studiului de fezabilitate ca urmare a ideii
proiectului;
- determinarea aspectelor hotărâtoare pentru fezabilitatea proiectului,
precum şi a necesităţii investigării aprofundate pe baza studiilor de
suport cum ar fi cercetarea de piaţă, testele de laborator, testele în
instalaţiile pilot;
- impactul viabilităţii sau atractivităţii ideii de proiect asupra
investitorului sau unui grup de investitori, pe baza informaţiilor
disponibile;
- situaţia mediului înconjurător de pe amplasamentul ales al proiectului,
ca şi impactul potenţial asupra mediului conform standardelor
naţionale şi internaţionale.
Un studiu de prefezabilitate trebuie văzut ca o fază intermediară între
studiul de oportunitate şi studiul de fezabilitate, diferenţa constituind-o nivelul
de detaliere a informaţiilor obţinute şi gradul de intensitate cu care sunt abordate
variantele de proiect. De evidenţiat este faptul că elaborarea studiului de
prefezabilitate este adesea facultativă.
Structura unui studiu de prefezabilitate trebuie să fie aceeaşi cu cea a
unui studiu de fezabilitate. O analiză detaliată a variantelor disponibile de
proiect trebuie efectuată în această fază, din moment ce poate fi extrem de
costisitor din punct de vedere financiar şi al timpului elaborarea acesteia într-un
studiu de fezabilitate. În mod special vor fi abordate variantele referitoare la :
- strategia de proiect sau de întreprindere şi scopul proiectului;
- piaţa şi concepţia de marketing;

3
 - materiile prime şi serviciile publice;
- localizarea, amplasarea şi mediul înconjurător;
- proiectarea şi tehnologiile;
- organizarea şi costurile generale;
- resursele umane, costul cu forţa de muncă;
- graficul implementării proiectului şi de alocare a capitalului.
Impactul economic şi financiar al aspectelor de mai sus trebuie atent
evaluat.

Structura studiului de prefezabilitate este cea menţionată in Anexa 1 a

H.G. nr. 28/2008, dar poate varia in anumite privinţe, in funcţie de
reglementările specifice aplicabile, care trebuie verificate inainte de elaborarea
studiului.
Conţinutul studiului de prefezabilitate cuprinde următoarele elemente:
* date generale;
* necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
* scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de
investiţii pot fi atinse;
* date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se
amplaseze obiectivul de investiţie;
* costul estimativ al investiţiei;
* avize şi acorduri de principiu;
* piese desenate.

Date generale:
• denumirea obiectivului de investiţii,
• amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul),
• titularul investiţiei,
• beneficiarul investiţiei,
• elaboratorul studiului.
Datele solicitate sunt simplu de identificat; titularul investiţiei este
proprietarul final al investitiei sau entitatea care controlează, în ultima instanţă,
proiectul (ex. Consiliul Judeţean); beneficiarul investiţiei este entitatea care
administrează proiectul (ex. Regie autonomă sub controlul Consiliului
Judeţean).

4
 Necesitatea investiţiei:
* scurtă prezentare privind situaţia existentă, din care să rezulte
necesitatea investiţiei;
* tabele, hărţi, grafice, planşe desenate, fotografii etc., care să
expliciteze situaţia existentă şi necesitatea investiţiei;
* deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de
dezvoltare a zonei;
* prognoze pe termen mediu şi lung.
Prezentarea situaţiei existente se traduce, conform Documentului de
lucru nr. 4 al CE, prin:
- contextul socio-economic, proiecţii macroeconomice (care
furnizează date importante pentru proiecţiile financiare şi ajustările de calcul
economic pentru ACB - evoluţia cursului de schimb, a salariilor, gradul de
ocupare, creşterea PIB etc.);
- cererea potenţială (este definitorie pentru calculele ACB in
integralitatea lor - a se vedea secţiunile relevante din cadrul acestui site); analiza
cererii trebuie să determine cererea marginală pentru capacitatea suplimentară
generată de proiectul propus;
Pentru a putea analiza de o manieră pertinentă şi relevantă situaţia
existentă, este necesar a se defini aria geografică de impact a proiectului (aria de
acoperire). Analiza situaţiei existente va furniza datele de bază pentru prognoza
cererii potenţiale, cu alte cuvinte, inainte de orice, trebuie să se demonstreze că
există o nevoie clară pentru proiect, Astfel, trebuie acordată atenţie deosebită ca
argumentele să fie cuantificabile şi cuantificate.
Analiza cererii este cel mai important element de analiză inaintea
analizei cost-beneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort
semnificativ pentru acest punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect,
inclusiv pentru servicii publice).

Oportunitatea investiţiei:
* încadrarea obiectivului in politicile de investiţii generale, sectoriale
sau regionale;
* actele legislative care reglementează domeniul investiţiei, după caz;
* acorduri internaţionale ale statului care obligă partea romană la
realizarea investiţiei, după caz.

5
 Acest capitol evidențiază sinergia proiectului vizat cu restul programului
de investiţii. În acest sens, trebuie avută in vedere şi corelarea temporală cu alte
proiecte (suprapunere, interdependenţă, concurenţă).
Reglementările in vigoare pot ajuta proiectul sau pot, dimpotrivă, să
reprezinte obstacole uneori insurmontabile in calea sa.
Ancorarea necesităţii proiectului de obiective concrete ale diverselor
programe, strategii, acorduri guvernamentale creşte semnificativ şansele
studiului de a primi o evaluare favorabilă la acest capitol.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de

investiţii pot fi atinse:
* scenarii propuse (minimum două);
* scenariul recomandat de către elaborator;
* avantajele scenariului recomandat.
În acest context, scenariul de bază (de referinţă) trebuie să fie unul din
scenariile propuse.
Este bine ca selectarea scenariului optim să fie făcută prin utilizarea unui
sistem de scoring, bazat pe indicatori cuantificabili derivaţi din obiectivele
proiectului menţionate in cadrul capitolului oportunitatea investiţiei.

Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se

amplaseze obiectivul de investiţie:
* situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a
fi ocupat - definitiv şi/sau temporar - de obiectivul de investiţii;
* suprafaţa estimată a terenului;
* caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate
in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiţii privind:
(a) zona seismică de calcul şi perioada de colţ; (b) datele preliminare asupra
naturii terenului de fundare şi presiunea convenţională; (c) nivelul maxim al
apelor freatice;
* studiile topografice preliminare;
* datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul.

6
 Costul estimativ al investiţiei:
* cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnicoeconomice:
- cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, proiect tehnic şi detalii
de executie), după caz;
- cheltuieli pentru activitatea de consultanţă şi asistenţă tehnică;
- cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu
necesare elaborării studiului de prefezabilitate;
- cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de
proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale
(instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.);
* valoarea totală estimată a investiţiei.
Avize şi acorduri de principiu, după caz.

1.2.3 Studiile auxiliare (de suport)

Acestea acoperă aspectele specifice ale unui proiect de investiţii şi se
impun drept o condiţie obligatorie în scopul realizării studiilor de prefezabilitate
sau fezabilitate, în mod special în ceea ce priveşte propunerile de investiţii la
scară foarte mare. Exemple de asemenea studii sunt:
- studii de piaţă asupra produsului ce urmează a fi fabricat, incluzând
proiecţii ale cererii pe piaţă, ca şi penetrarea anticipată pe piaţă;
- studii asupra materiilor prime şi serviciilor publice;
- teste în laborator sau în instalaţii pilot;
- studii de amplasare;
- studii de impact asupra mediului înconjurător;
- studii privind economia de scară;
- studii de selecţie a echipamentelor.
Conţinutul studiilor de suport variază în funcţie de tipul şi natura
proiectului. Concluziile trebuie să fie clare pentru a arăta direcţia de acţiune în
următoarele faze ale pregătirii proiectului. Uneori acest tip de studii fac corp
comun cu studiile de fezabilitate în scopul micşorării costurilor.

1.3 Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică

complexă, de fundamentare şi elaborare a unui proiect de investiţii.
El reprezintă ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice,
memorii de fundamentare, măsuri concrete de acţiune) şi piese desenate (desene
7
şi planuri tehnice) privind necesitatea viitorului obiectiv, sursele de
aprovizionare cu materii prime şi pieţele de desfacere, asigurarea capitalului
(lichidităţi şi credite), previzionarea fluxurilor financiare ale costurilor,
veniturilor, profitului etc.
Un studiu de fezbilitate nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a
ajunge la decizia de a investi. El trebuie să ofere o bază tehnică, economică şi
financiară pentru o astfel de decizie.
Studiul de fezabilitate trebuie să se concretizeze într-un proiect privind o
capacitate de exploatare dată, pe un amplasament deja ales, folosind o anumită
tehnologie sau tehnologii corelate cu anumite materiale indigene sau din import,
cu costuri de investiţie şi exploatare prestabilite şi cu beneficii monetare sau
economico-sociale evidențiate pe bază previzională.
Pentru a atinge acest obiectiv trebuie să se facă apel la un proces iterativ,
cuprinzând un ciclu de retroacţiuni şi de interrelaţii pentru diversele variante
posibile ale situațiilor de exploatare, de localizare şi de amplasare, de
tehnologie, de lucrări de construcţii civile şi instalaţii, de organizare, astfel încât
să se reducă la minimum costurile de investiţie şi deexploatare.
Prin elaborarea studiului de fezabilitate se verifică dacă nevoile sunt
conforme cu posibilităţile tehnice, tehnologice şi financiare ale momentului,
dacă investitorul are capacitatea de a se angaja tehnic şi financiar cu eficienţa
convenabilă în realizarea proiectului de investiţii.
După prezentarea soluţiilor şi precizarea parametrilor sau indicatorilor
proiectului, luând în considerare modalităţile posibile de finanţare, în partea
finală a studiului de fezabilitate se realizează o analiză amplă a eficienţei şi se
formulează concluziile definitive privind viabilitatea proiectului.
Soluţiile oferite şi concluziile studiului se bazează pe analize
comparative ale mai multor variante, argumentându-se întotdeauna alegerea
uneia sau alteia dintre soluţii.
Studiul de fezabilitate cuprinde următoarele capitole:
* date generale;
* informaţii generale privind proiectul;
* costurile estimative ale investiţiei;
* analiza cost-beneficiu;
* sursele de finanţare a investiţiei;
* estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei;
* principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei;
* avize şi acorduri de principiu;
* piese desenate.

8
 Date generale:
• denumirea obiectivului de investiţii,
• amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul),
• titularul investiţiei,
• beneficiarul investiţiei,
• elaboratorul studiului.

Informaţii generale privind proiectul:

* situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu
implementarea proiectului;
* descrierea investiţiei:
- concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de
investiţii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind
situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi
scenariul tehnico-economic selectat;
- scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de
investiţii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost
elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen
lung): (a) scenarii propuse (minimum două); (b) scenariul recomandat de către
elaborator; (c) avantajele scenariului recomandat;
- descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;
* date tehnice ale investiţiei:
- zona şi amplasamentul;
- statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
- situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentand
terenuri din intravilan/extravilan;
- studii de teren: (a) studii topografice cuprinzand planuri topografice
cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinţă naţional; (b)
studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor
complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane,
raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări; (c) alte studii
de specialitate necesare, după caz;
- caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de
investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de
realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

9
 - situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: (a) necesarul de
utilităţi pentru varianta propusă promovării; (b) soluţii tehnice de asigurare cu
utilităţi;
- concluziile evaluării impactului asupra mediului;
* durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a
investiţiei.

Costurile estimative ale investiţiei:

* valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
* eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

Analiza cost-beneficiu:
* identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea
perioadei de referinţă;
* analiza opţiunilor;
* analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă
financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi
raportul cost-beneficiu;
* analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă
economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-
beneficiu;
* analiza de senzitivitate;
* analiza de risc.

Sursele de finanţare a investiţiei:

* fonduri proprii;
* credite bancare;
* fonduri de la bugetul de stat/bugetul local;
* credite externe garantate sau contractate de stat;
* fonduri externe nerambursabile;
* alte surse legal constituite.

10
 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei:
* număr de locuri de muncă create in faza de execuţie;
* număr de locuri de muncă create in faza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei:

* valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)(in preţuri - luna, anul, 1
euro = ..... lei),din care: construcţii-montaj (C+M);
* eşalonarea investiţiei (INV/C+M): (a) anul I; (b) anul II;
* durata de realizare (luni);
* capacităţi (in unităţi fizice şi valorice);
* alţi indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizată
investiţia, după caz.

Avize şi acorduri de principiu:

* avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea
investiţiei;
* certificatul de urbanism;
* avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi
electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.);
* acordul de mediu;
* alte avize şi acorduri de principiu specifice.

11