VALOARE SI NON-

VALOARE IN SĂNĂTATE

1
CUPRINS:
 PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII (Stoica Stephanie-Nicole,grupa 5)..............................3
 Prevenția în sănătatea orală a adolescenților(Buzoianu Bianca,grupa 5)....................6
 Cavitatea bucală: oglinda sănătății și a bolii.(Calin Laura,grupa 5)............................9
 Impactul stomatologiei asupra vieții de zi cu zi(Butuza Violeta,grupa 5)..................11
 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE ALE SĂNĂTĂȚII ORALE.CADRUL
CONCEPTUAL SI DEFINIȚIA OPERAȚIONALĂ(Laichoubi Rym,grupa 5).......13
 PROVOCĂRI, RECOMANDĂRI ȘI CONSIDERAȚII VIITOARE(Capatina
Angel,grupa 5)..................................................................................................................16
 Valorile sănătătii publice în medicină dentară(Burdusea Madalina,grupa 5)..........19
 Monitorizarea -instrument pentru supravegherea sanatatii orale(Zamfir
Anita,grupa 5)..................................................................................................................21
 Valoarea nutriției și dietei în prevenția orală(Burca Iulia,grupa 5)...........................24

2
 PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

Scopul sănătății publice este de a contribui la aprofundarea cunoștințelor,rolului și

importanței pe care o are acest proces în succesul intervențiilor în promovarea sănătății și astfel
ajută la valorificarea sănătății.Sănătatea este definită că fiind "o stare completă a vieții
fizice,mentală și socială și nu doar absența bolii "(WHO,1948). Acest concept de stare de
sănătate cuprinde modelul biopsihosocial de sănătate în care simptomele, funcționarea fizică și
emoțională și bunăstarea socială au fost incorporate(Kleinman, 1988). Calitatea vieții sau
percepțiile indivizilor despre poziția lor în viată în contextul de cultură și sistemele de valori în
care trăiesc și în raport cu obiectivele,asteptările, standardele și preocupările ", este acum
recunoscută că parametru valid în evaluarea pacienților. De asemenea putem afirma că între
sănătate și calitatea vieții există o legătură,ele fiind considerate sinonime. Astfel sistemele de
valorificare ale sănătății cuprind toți acești factori care trebuie luați în calcul în momentul
îmbunătățirii sistemului de sănătate.1
Obiectivele sănătății orale publice reprezintă prevenirea și controlul bolilor dentare și
promovarea sănătății dentare prin intermediul unor organizații comunitare. Scopul sistemului de
sănătate reprezintă tratarea comunității iar în cele din urmă rezultând însănătoșirea comunității
sau a populației.Programul implică extinderea problemei care urmează a fi tratată,utilizarea unor
mijloace strategice care duc la determinarea problemei și în cele din urmă realizarea unui plan
care trebuie adresat comunității ,în cele din urmă rezultând valorificarea programului de sănătate.
Pentru a putea atinge o stare complete de bunăstare fizică,mentală,persoană trebuie să își
identifice obiecivele,să își realizeze aspirațiile,să își satisfacă nevoile și să își modifice
mediul.Serviciile sănătății publice implică o serie de factori responsabili în desfășurarea normală
a programului precum :
• monitorizarea sănătății pentru a identifică problemele de sănătate;
• diagnosticarea și investigarea problemelor de sănătate în comunitate;
• promovarea educației comunității;
• promovarea coalitiilor și retelor;
• îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților individuale;
• evaluarea eficacității, accesibilității și calitatea serviciilor de sănătate personale și a
populației;
• cercetare pentru noi perspective și soluții inovatoare pentru problemele de sănătate;2
Conduită optimă ar constă în îmbinarea acestor stragii pentru a îmbunătății sistemul de
sănătate. Spre exemplu sistemul de sănătate Indian are că obiectiv tratarea pacientului iar în
același timp crearea unor programe care vor duce la imbunatirea sistemul de sănătate publică ale

3
întregii comunități. Astfel putem sublinia care ar fi prioritatiile programelor de sănătate și ce
reprezintă cu adevărat important în valorificarea sănătății.Valorificarea sănătății începe cu
procesele de promovare.Promovarea sănătătii este procesul care oferă individului și
colectivitătilor posibilitatea de a-și crește controlul asupra determinanților sănătătii și, prin
această, de a-și imbunătăti starea de sănătate. Reprezintă un concept unificator pentru cei care
recunosc nevoia fundamentală de schimbare atât a stilului de viată, cât și a condițiilor de trăi.
Promovarea sănătătii reprezintă o strategie de mediere între individ și mediu, combinând
alegerea personală cu responsabilitatea socială și având drept scop asigurarea în viitor a unei mai
bune stări de sănătate.Promovarea sănătătii implică activ populația pentru stabilirea unui
program de fiecare zi care favorizează sănătatea, în loc de a se orienta preponderent și exclusiv
asupra indivizilor la risc, care au legături cu serviciile medicale. Acesta inseamnă, de fapt,
folosirea strategiilor preventive populaționale , care incearcă să scadă incidență bolilor prin
modificarea distribuției factorilor de risc în populație.3
Promovarea sănătătii este orientată asupra cauzelor care produc imbolnăviri,folosește
diferite abordări care contribuie la imbunătătirea stării de sănătate. Acestea includ informarea și
educarea, dezvoltarea comunitătii, organizarea, pledoaria pentru sănătate și legislația; prin toate
acestea, promovarea sănătătii este multisectorială și implică mai multe discipline, nu numai
sectorul de sănătate, în demersurile sale.Promovarea sănătătii depinde în mod special de
participarea populației.Participarea este strâns corelată cu sistemul de valori în care
trăiesc,obiectivele,așteptările și preocupările fiind recunoscute că parametru valid în evaluarea
pacienților în sănătate orală.Scopurile promovării reprezintă educarea populației în domeniul
medical,dobândirea unor atitudini și deprinderi favorabile sănătății și implicarea activă a
populației.În cadrul îmbunătățirii programului de sănătate este important să afli mai multe despre
modul în care indivizii apreciază specific componenetele sănătății orale globale,procesul de
evaluare,relația dintre valorile sănătății orale și celelalte aspecte ale sănătății și ale vieții,precum
și influența sănătății orale asupra normelor de sănătate orală și comportamentele în diverse
împrejurări culturale și sociale.
Un studiu dezvoltat de către certatatorii americani subliniază strânsa legătură dintre
sănătate și calitatea vieții(OHRQoL) cu implicații majore în practică medicală,astfel și în
programele de promovare a sistemului public de sănătate. Cu accent sporit al politicii de sănătate
pentru promovarea sănătății cât și prevenirea bolilor,HRQoL și OHRQoL încorporează atât
percepțiile pozitive cât și cele negative asupra sănătății orale.Astfel,evaluările sănătății orale pot
reflectă atât percepțiile negative,idei legate de îmbunătățire.De exemplu în cadrul programului
oamenii pot solicita asistentă medicală orală pentru prevenire (de exemplu detartraj ) sau
opționale (de exemplu,ortodonție).Psihologii de sănătate au recunoscut că optimismul și
rezilientă sunt extrem de importante că pacienții să fie capabil să facă față bolii sau stării de
sănătate precare.Acest model încorporează o psihologie pozitivă care are implicații de mare
anvergură în sănătate.4

Alt exemplu,în cadrul programelor de promovare a sănătății este modelul social care
implică elaborarea unei percepții diferite împreună cu strategii care ajută la acest fapt. În cadrul
modelului social de promovare,sănătate este definită că fiind o stare optimă din punct de vedere
social și psihologic.Astfel de la o problemă legată de boală ne referim la o problemă legată de

4
sănătate;de la boală plecăm la ideea de prevenție și de promovarea sănătății.Teoria se bazează pe
faptul că trebuie acordată mai multă atenție promovării stării de sănătate din punct de vedere
social și psihologic pentru că acestea reprezintă determinanții majori ai statusului de sănătate. 5
Obiectivul țintă al acestor programe de promovare sunt de îmbunătățire a structurii
sistemului de sănătate,a calității actului medical și a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de
sănătate;ameliorarea stării de sănătate a populației și creșterea performanței sistemului de
sănătate.

5
 Prevenția în sănătatea orală a adolescenților

Factori biologici ce afectează sănătatea orală a adoleșcenților

Începutul adoleșcenței este asociat cu perioada pubertății, perioadă în care au loc foarte multe
schmbări fizice. Multe dintre schimbările fizice sunt regăsite și la nivelul cavității bucale. Dintre
acestea, cele mai importante sunt :

- trecerea de la dentiția temporară la dentiția permanentă

- dezvoltarea la nivel scheletal
- schimbările hormonale
Primii ani ai adoleșcenței sunt foarte importanți pentru dentiția permanentă. La vărsta de

10 – 12 ani toți dinții primari temporari sunt înlocuiți cu dinții succesori, molarii de 12 ani erup,
doar molarul 3 rămânând să erupă ulterior .

Dezvoltarea la nivel scheletal din timpul adoleșcenței are o mare importanță în tratamentele
ortodontice. Dezvoltarea facial completează aproape în întregime dimensiunea verticală a feței,
ce intereseaza poziția dințilot pe arcadă, conturul facial și mărimea spațiului dintre dinți.

În momentul în care doctorul hotărăște că este necesar un tratament ortodontic la un adolescent,

trebuie să țina cont de aceste schimbări pentru a realiza un tratament corect. Schimbările
hormonale par să facă adoleșcenții vulnerabili la probleme gingivale, din cauza hormonilor ce
interacționează cu factori cu potențial de iritare local, precum placa și tartru. Din păcăte acest
aspect este foarte puțin ințeles.

Tendințe in incidența si prevalența problemelor privind sănătatea orală a adoleșcențtilor

Problemele dentare majore ce afectează adoleșcenții sunt cariile dentare, boala parodontală și
malocluzia. În ultimele 3 decenii, adoleșcenții au experimentat multe schimbări majore în
diversitatea patologiei orale – dintre care prevalența celei mai inâlnite patologii din ultimii 20 de
ani reprezintă caria dentară. Malocluzia a suferit de asemenea o perioada de tranziție în ultimele
decenii, de la o afecțiune cauzată la un nivel mult mai important de la pierderea dinților
prematuri ce duc la carii dentare si înghesuirea dinților.

6
  Cariile dentare

Pentru multi adoleșcenți americani, situația cariilor dentare s-a schimbat semnificativ in bine in
ultimii ani. Studiile făcute de Insitutul Național de Cercetare Dentară din U.S.A arată că
prevalența cariilor dentare a scăzut in răndul persoanelor de 10 -17 ani. De asemenea, sugerează
că procentajul adoleșcenților fără carii este in creștere.

 Boala parondontală

Studiile făcute în U.S.A conturează o imagine pozitivă privind procentajul adoleșcenților de

14-17 ani ce sufera de boală parodontală. Cu toate că mulți școlari au trait experiența unei
inflamații gingivale (săngerarea gingiilor la palpare) , foarte puțini au cu adevarat probleme
parodontale (retracție gingivala mai mare de 2 mm). Studiile mai vechi arătau că majoritatea
școlarilor necesitau tratamente moderate gingivale si imbunatațirea igienei orale. Boala
parodontală juvenilă afectează aproximativ 0.1 – 2.3 procentaje din adolescent.

 Malocluzia

O analiză a datelor disponibile privind malocluzia a constatat că situația tinde să se înrăutățească

la adoleșcenți. Creșterea procentajului îrăutațește problemele ortodontice deja existente și crește
riscul de apariție al acestora mai tărziu. Studiile arată că 13-16 procente ( aproximativ 3.6
milioane de adoleșcenți in 1970) sufereau de malocluzie severă pănă la foarte severă.

Intervențiile preventive pentru problemele majore de sănătate orală ale adoleșcenților

 Preveniția cariilor dentare

Cariile dentare, cele mai importante problemele ale adoleșcenților, pot fi prevenite în
urmatoarele moduri :

 mărind rezistența dinților prin utilizarea substanțelor florurate sau materiale etanșe.
 reducănd sau luptănd contra microorganismelor ce produc cariile dentare prin utilizarea
florurilor si procedurilor de igienă orală
 prin modificarea mediului oral al unei persoane cu ajutorul intervențiilor alimentare

Flourura a fost cheia în reducerea numarului de carii dentare la adoleșcenți. Conform Academiei
Americane de Pediatrie, adoleșcenții pot beneficia de florură de la vărsta adoleșcenței pana la
începutul maturității. Beneficiul introducerii florurii în smalțul in dezvoltare al dinților
permanenți se sfarșește cam pe la 14 ani ( sau in momentul eruperii celui de-al doilea molar
permanent), dar beneficiul remineralizării și al activitații antimicrobiene continuă .

7
  Prevenția bolii parodontale

Prevenirea bolii parodontale recurge la o igiena orala personală foarte bună și la adoptarea unor
obiceiuri de igienă orală, incluzănd igienizarea dinților, folosirea aței dentare, îndepărtarea plăcii
dentarede pe toate suprafețele dentare.

Igiena orală este foarte importantă și pentru că pot fi evitate gingivitele prin controlul plăcii
bacteriene. Parodontita este o afecțiune mult mai severă și necesită tratament professional
pentru a preveni agravarea situației, dar nu trebuie neglijată nici igiena orală personală.

Pentru o igienă orală îmbunatățită este recomandat un periaj dentar professional cel puțin o
dată pe an. Acest lucru poate contribui la prevenirea bolii parodontale. Asociația Naționala
Americană a sugerat introducerea periajului professional intr-un program de profilaxie.

 Prevenția malocluziei

Baza genetică a celor mai multe malocluzii ale adoleșcenților face ca acestea sa nu poată fi
prevenite. Malocluzia este cauzată de pierderea prematură a dinților temporari datorată cariilor
dentare.Utilizarea în timp util a menținătoarelor de spațiu previn schimbarea dinților ce ar rezulta
din cauza pierderii dinților temporari. Asociația Dentara Americană a recomandat ca inocluzia cu
ajutorul menținătoarelor de spațiu să fie introdusă ca parte a unui model de asigurări desănătate
orală cu beneficii.6

8
 Cavitatea bucală: oglinda sănătății și a bolii.
Cât de mult contează dinții și cavitatea bucală în viața oamenilor? Care este relația între cultură,
etnie și percepția impactului asupra structurilor orale? Ce influență are dantura sau proteza
dentară, negativă sau pozitivă, din punct de vedere social, psihologic și asupra funcțiilor
biologice sau a calității vieții?7

Impactul dentar asupra viața de zi cu zi a fost ipotetizat ca fiind dependent de vârsta, de statusul
social, putând să afecteze aspectul estetic, funcția masticatorie, bucuria de a mânca, de a mesteca
și de asemenea funcția fonatorie dar și confortul. Credințele și valorile de sănătate ajută la
dezvoltarea marketingului asupra serviciilor dentare, dar și cum pacienții pot fi motivați în
vederea unei imbunătățiri asupra sănătății orale. Mulți dintre pacienți consideră că dinții sau
protezele dentare nu au efecte asupra: stării de spirit, greutății, poftei de mâncare, relațiilor
romantice, succesului la locul de muncă sau asupra participării la activități.8

Impactul dentar oferă informații despre factorii care afectează modul în care persoanele percep
dentiția, astfel se fac măsurători asupra efectelor pozitive și negative bazate pe credințele si
valorile de sănătate exprimate într-un mod subiectiv. 9

Avantajele măsurătorilor:

1. Este scurt și simplu;

2. Se analizează atât efectele pozitive, cât și cele negative;
3. Poate fi considerată o masură de sănătate auto-percepută în raport cu starea orală;
4. Este utilă pentru influențele culturale sau etnice;
5. Sunt vizate grupurile de pacienți adulți în vârstă;
6. Oferă ajutor în comercializarea serviciilor de sănătate orală și în promovarea sănătății.

Dezavantajele măsurătorilor:

1. Nu oferă informații asupra deficienței sau a disfuncției legate de condițiile dentare;

2. Se pot sugera impacte ce nu au fost considerate anterior. 10

Legatura cu sănătatea generală:

Cavitatea bucală reprezintă o barieră foarte accesibilă corpului, fiind în măsură să reflecte
schimbările ce au loc pe plan intern, dar cu o capacitate crescută în apărarea împotriva toxinelor
sau a agenților patogeni invadatori. O examinare a cavității bucale poate releva semne de boală,
adicție de droguri, abuz fizic, obiceiuri vicioase, adicții cum ar fi fumatul, dar și statusul sănătății
generale. Celulele și fluiedele orale, în special saliva, poate fi testată pentru descoperirea a unei
multitudini de substanțe, fiind un mijloc de evaluare a sănătății și a bolii, fără limitările și
dificultățile de a obține sânge și urină. 11

9
Agenții patogeni ce invadează cavitatea bucală pot prolifera local cu semne și simptome orale,
iar, în schimb, alți agenți patogeni pot invada sistemul sangvin direct sau prin intermediul
sistemului limfatic cauzând boli generale. Semnele orale suspectate ca fiind indicatori ale bolilor
sistemice, pot fi confirmate de prezența erupțiilor cutanate, febrei, cefaleei, stării generale de rău,
nodulilor limfatici măriți, etc. 12

Glandele salivare sunt, în mod frecvent, implicate în infecții de tuberculoză și histoplasmoză,

semne orale de mononucleoză infecțioasă, cauzată de virusul Epstein-Barr, incluzând dureri de
gât, sângerări gingivale și multiple pete hemoragice de dimensiuni punctiforme pe mucoasa
orală. Aproape toate persoanele infectate cu HIV dezvoltă leziuni orale la un moment dat în
timpul bolii lor. Melanomul malign poate apărea în cavitatea bucală sub forma unor pete maro
sau negre. 13

Țesuturile orale pot reflecta statusul nutritional și expunerea unor factori de risc precum tutunul,
probabil, oferind singura dovadă vizibilă a efectelor sale adverse. Limba este netedă în anemia
pernicioasă. Deficitul de vitamina B este asociat cu mucozită orală, ulcerații și senzații de arsură
ale limbii. Scorbutul este cauzat de deficiența vitaminei C, fiind asociat cu edem gingival,
hemoragii, ulcerații și desfacerea dinților. Hipoplazia smalțului poate rezulta din niveluri ridicare
de fluor sau de tulburări ale metabolismului calciului și fosfatului, care pot apărea în
hipoparatiroidism, gastroenterită și boala celiacă. 14

Infecția cu HIV: Cavitatea bucală poate servi drept sistem de alarmă, diagnostic al bolilor
infecțioase sistemice și de predicție a progresiei acesteia, cum ar fi infecția cu HIV. Distrucția
progresivă a sistemului imunitar de către HIV conduce la numeroase leziuni orale, cum ar fi
candidoza bucală, leucoplazia paroasă a limbii, ce oferă informații nu doar în diagnosticare, ci și
în determinarea stadiului al infecției cu HIV. Candidoza orală poate fi un prim semn al infecției,
fiind prezentă în stadiul incipient – HIV sindromul retroviral acut. 15

Infecțiile orale au fost asociate cu:

-Sindromul acut respirator sever
-Dezvoltarea abceselor cerebrale
-Endocardita infecțioasă
- Boala pulmonară obstructivă cronică
-Boli cardiovasculare
-Accident vascular cerebral 16

Pentru clinician, cavitatea bucală oferă acces ușor la semnele și simptomele bolilor locale și
generalizate și expunerea la factorii de risc, rolul lor fiind în gestionarea corespunzătpare a
îngrijirii complete a pacientului. Sănătatea cavității bucale și sanătatea generală nu pot fi
interpretate ca fiind entități diferite.17

10
 Impactul stomatologiei asupra vieții de zi cu zi

Impactul stomatologiei in viața de zi cu zi este o masură socio-dentară care evaluează

cinci dimensiuni ale calitații vieții. Acestea sunt: comfort (legate de plângeri asupra sângerării
gingivale), estetică (constând în imaginea de sine), durere, performanță (abilitatea de a executa
activitățile zilnice și de a interacționa cu oamenii) și restricțiile alimentare legate de dificultățile
în mușcare și masticație. Măsurătoarea constă într-un chestionar de 36 de elemente care
evaluează impactul oral în viața de zi cu zi si o scară care este reprezentarea grafică a unei
metode dezvoltate de Leao pentru a evalua importanța pe care respondenții o atribuie diferitelor
dimensiuni implicate.
Scopul este de a obține dimensiunile scorurilor și de a genera, de asemenea, un scor
total unic pentru toate dimensiunile implicate.
În plus, impactul stomatologiei asupra vieții de zi cu zi este suficient de flexibil pentru a fi
orientat spre analiza elementelor individuale, a dimensiunilor sau a punctajului total.
Scorul elementelor. Acestea au fost însumate într-un scor pentru fiecare dimensiune.
Pentru a calcula scorul, răspunsurile codificate în cadrul fiecărei dimensiuni au fost însumate și
împărțite la numărul de elemente, rezultând un scor de dimensiune (exemplu: Estetica are patru
întrebări. Scorul pentru această dimensiune ar fi suma răspunsurilor codificate pentru toate cele
patru întrebări împărțite la patru). Impacturile au fost codificate ca fiind "+1" pentru impactul
pozitiv, "0" pentru impactul nu în totalitate negativ și "-1" pentru impactul negativ.
Aceste teste au arătat că nu ar fi absolut nici o diferență dacă îngreunează sau nu
elementele. A fost efectuată o corelație între aceste trei versiuni diferite de măsurare. În prima
versiune, elementele au fost cântarite de sarcinile obținute pe un studiu gratuit. A doua versiune a
folosit factorul de încărcare obținut din analiza factorilor. În a treia versiune, elementele nu au
primit nicio greutate. După Lei și Skinner, corelația a fost peste 0.95 (P;0.001), indicând că
greutatea elementelor doar ar complica intrumentul.18

11
 Sănătatea orală - calitatea inventarului de viață (OH-QoL)

Este o măsură specifică dentară de 15 elemente, care evaluează satisfacția persoanelor

cu starea lor de sănătate orală și funcțională, precum și importanța pe care o atribuie sănătății
orale și statutului funcțional.
Obiectivele specifice ale subproiectului privind calitatea vieții orale a vieții orale sunt:
1) de a evalua impactul stării sănătății orale și a stării funcționale asupra calității vieții
2) de a modela relația dintre măsurile "obiective" și "subiective" ale evaluării sănătății orale și a
stării funcționale a calității generale a vieții
Includerea dimensiunii subiective de "bunăstare" a evaluării calității vieții completează
măsurile tradiționale privind "statutul funcțional obiectiv", cum ar fi profilul de impact al bolii,
care evaluează frecvența simptomelor și impactul funcțional; Astfel, restabilirea rolului
elementului personal sau "umanist" într-o ecuație a calității vieții.
Conform OH-QoL, Interviul privind Calitatea Vieții la Sănătatea Orală (OHQOLI)
include evaluări ale raportului sănătății orale și a stării funcționale (SROH), un indice de calitate
a vieții nutriționale (NutQoL) și o versiune a interviului privind inventarul calității vieții (QOLI).
Articolele SROH sunt măsuri de "stare obiectivă funcțională" pentru sănătatea orală și starea
funcțională. Aceste măsuri de auto-raport se referă la frecvența problemelor de sănătate orală și
la impactul acestora asupra capacității unei persoane de a funcționa într-o viață cotidiană.
OH-QoL este conceput pentru a evalua aspectele "bunăstării subiective" ale evaluării
de către o persoană a stării sale de sănătate orală și a stării funcționale. Acesta subliniază
evaluarea persoanei privind importanța sănătății orale și a stării funcționale în viața sa, precum și
satisfacția sa față de starea actuală de sănătate orală și funcțională.
Scopul OH-QoL este de a extinde definiția calității orale a vieții, pentru a include
"bunăstarea subiectivă" sau dimensiunea personală. Ca atare, se intenționează completarea
măsurilor privind starea funcțională obiectivă a sănătății orale și a stării funcționale, cum ar fi
profilul de impact asupra sănătății orale și Indexul de Evaluare a Sănătății Orale Geriatice, care
se concentrează pe sechelele psihosociale și funcționale ale problemelor legate de sănătatea orală
sau funcția orală. Luate împreună, "bunăstare subiectivă" și "starea funcțională obiectivă” pot
oferi o putere sporită pentru a modela relația dintre sănătatea orală și calitatea generală a vieții
unei persoane.19

12
 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE ALE SĂNĂTĂȚII ORALE
CADRUL CONCEPTUAL ȘI DEFINIȚIA OPERAȚIONALĂ
Implicațiile sănătății publice ale stării de sănătate orală proastă sunt mari. Scăderea
sănătății orale influențează capacitatea unei persoane de a mânca, de a vorbi, de a lucra, de a
comunica și de a învăța. Deși majoritatea bolilor și condițiilor orale sunt prevenite, practic toți
adulții - și mulți copii - au suferit de o boală orală. Diferențele grave de sănătate orală există
după rasă, vârstă, geografie și venituri. Costurile tratamentului pe cale orală sunt semnificative.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor recomandă ca evenimentele legate de

sănătate (în acest caz boli și afecțiuni orale) să fie luate în considerare pentru supraveghere dacă
acestea afectează mulți oameni, necesită cheltuieli mari de resurse, sunt în mare măsură
prevenite și daca sunt de importanţă pentru sănătate publică.

Pe baza acestor criterii, rezultatele sistemului de sănătate orală, comportamentele asociate

ale sănătății și alți factori legați de sănătatea orală ar trebui incluse în sistemele de supraveghere
a sănătății publice de stat.

Cadrul de supraveghere a stării de sănătate publică a fost transformat printr-o varietate de

factori externi : noi tehnologii informaționale, noi surse de date și o viziune extinsă asupra ce
reprezintă sănătatea orală și supravegherea adecvată a stării de sănătate orală. Liderii din
domeniul sănătății publice recunosc că supravegherea stării de sănătate orală ar trebui să
abordeze o varietate de condiții, factori de risc și influențe externe ; utilizează o varietate de
metode și surse de date ; si să depășească raportarea de bază a bolilor.

În plus, trebuie să abordeze scopul principal al supravegherii : furnizarea de informații

care să poată fi aplicate pentru a ghida politica și programele de sănătate publică. Din acest
motiv, definiția revizuită este largă, acoperind o varietate de afecțiuni și afecțiuni orale, împreună
cu accesul la îngrijirea dentară și fluorizarea apei în comunitate.

Mai mult decât atât, acesta include un plan de supraveghere a sănătății orale, un set de
bază sau set de elemente de supraveghere pentru un sistem de supraveghere a stării de sănătate
orală și o disponibilitate publică în timp util a unor date care pot fi aplicate.

Definiția va încuraja statele să își extindă sistemele de supraveghere a sănătății orale

pentru a include o varietate mai largă de indicatori, pe baza nevoilor și resurselor statului.

Noua definiție operațională propusă :

13
 Această definiție operațională este un set de elemente fundamentale sau fundamentale.
Încurajăm statele să își extindă sistemul de supraveghere a sănătății orale pentru a include o
varietate mai largă de indicatori bazați pe nevoile și resursele fiecărui stat. Numărul de state și
Districtul Columbia care au toate cele zece elemente următoare.

 Un plan scris de supraveghere a sănătății orale care a fost elaborat sau actualizat în
ultimii cinci ani.

 Date privind starea de sănătate orală pentru un eșantion reprezentativ de criterii de

clasificare a copiilor din clasa a treia pentru includerea în NOHSS. Datele trebuie să fi
fost colectate în ultimii cinci ani.

 Datele permanente privind pierderea dinților pentru adulți obținute în ultimii doi ani.

 Date anuale privind incidența și mortalitatea la cancerul oral și faringian.

 Date anuale privind procentajul copiilor înscriși în Medicaid și CHIP care au avut o
consultatie dentara în anul precedent.

 Datele privind procentul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 17 ani care au efectuat o
vizită stomatologică în anul precedent, Obținută la fiecare patru ani.

 Date privind procentul de adulți (≥18 ani) și adulții cu diabet zaharat care au avut o vizita
stomatologica în anul precedent, obținută în ultimii doi ani.

 Date privind starea de fluorizare a sistemelor publice de apă din stat, actualizate fiecare
doi ani.

 Date anuale privind programele de sănătate orală de stat și mediul în care acestea
funcționează, Inclusiv a forței de muncă și a indicatorilor de infrastructură, prezentată la
Sinopsele Anuale din 2008 Programe de sănătate publică și stomatologie teritorială.

 Datele accesibile publicului, care pot fi aplicate pentru a ghida politica și programele de
sănătate publică diseminate în timp util. Aceasta poate lua forma unui document privind

14
 sarcina orală, rapoarte disponibile publicului sau o interfață bazată pe web care
furnizează informații privind sănătatea orală a populației statului elaborate sau actualizate
în ultimii cinci ani.

Raportul Institutului de Medicină (OIM) din 1988 privind viitorul sănătății publice prezintă
trei funcții fundamentale pentru sănătatea publică: evaluarea, dezvoltarea politicilor și asigurarea.
În acest raport (actualizat în 2003), OIM a recomandat ca fiecare agenție de sănătate publică să
colecteze sistematic, sa asambleze, sa analizeze și sa difuzeze informațiilor privind starea de
sănătate a comunității pentru a îndeplini funcția de evaluare. Agențiile de sănătate publică
îndeplinesc această sarcină prin supravegherea stării de sănătate publică - colectarea, analiza și
interpretarea sistematică în curs de desfășurare a datelor privind sănătatea.

Supravegherea este esențială pentru planificarea, implementarea și evaluarea practicii de

sănătate publică și, în mod ideal, este strâns integrată cu diseminarea datelor către public factorii
de decizie în domeniul sănătății și alte părți interesate. Într-adevăr, scopul principal al
supravegherii sănătății publice este de a furniza informații de sănătate care să poată fi acționate
pentru a ghida politica și programele de sănătate publică.

Se definește un sistem de supraveghere a sănătății publice mai degrabă prin scopul datelor
colectate decât datele în sine. Astfel, o buna colectare de date nu constituie, în sine, un sistem de
supraveghere bun. Planificare, standardizarea, analiza și interpretarea datelor, diseminarea și
comunicarea rapidă a datelor, evaluarea permanentă a sistemului și utilizarea datelor pentru
programele de sănătate publică sunt componente de sistem la fel de importante. În acest context,
scopul unui sistem de supraveghere a sănătății orale este utilizarea datelor pentru protejarea și
promovarea sănătății orale la nivelul întregii populații.20

15
PROVOCĂRI, RECOMANDĂRI ȘI CONSIDERAȚII VIITOARE

Potrivit Grupului pentru Strategia de Supraveghere CSTE, supravegherea sănătății

publice este un proces în continuă schimbare, transformat rapid de trei influențe: apariția
informațiilor și pregătirii în domeniul sănătății publice ca aspecte de securitate națională,
disponibilitatea noilor tehnologii informaționale și apariția reformei sistemului de sănătate .
Preocupările privind securitatea națională au avut un impact substanțial asupra supravegherii,
agențiile non-publice de sănătate și publicul solicitând accesul în timp util la date de înaltă
calitate. Cu toate acestea, cerințele de securitate au redirecționat atenția publicului la evenimente
letale, dar rare (de exemplu, atacurile cu antrax și ricin) și departe de preocupările mai
răspândite, dar mai puțin amenințătoare, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea și supravegherea
sănătății orale.

Noile tehnologii informatice, cum ar fi înregistrările electronice de sănătate (EHR), au

potențialul de a îmbunătăți sistemele de supraveghere a sănătății publice, dar impactul lor asupra
supravegherii sănătății orale este probabil limitat. Majoritatea dentiștilor din S.U.A. (80%) sunt
mici proprietari.În timp ce aceste mici practici se îndreaptă spre înregistrările dentare electronice,
ele nu integrează datele dentare cu datele medicale, deoarece cele două sunt captate și stocate în
sisteme și baze de date separate. Abilitatea de a capta date privind sănătatea orală din EHR va fi
probabil limitată, deși datele EHR pot fi disponibile de la clinicile stomatologice finanțate din
fonduri publice, cum ar fi FQHCs sau prin consorții de școli dentare. O schimbare potențială la
orizont care ar putea îmbunătăți supravegherea stării de sănătate orală este utilizarea codurilor de
diagnosticare în stomatologie. Presiunea din partea furnizorilor de asigurări va face, probabil,
codificarea diagnosticului practică standard, permițând utilizarea datelor privind creanțele
dentare pentru a monitoriza tendințele bolilor, accesul la îngrijire și rentabilitatea diferitelor
servicii și intervenții.

Deși securitatea națională, noile tehnologii ale informației și reforma sistemului de

sănătate sunt aspecte importante, principalele provocări pentru supravegherea stării de sănătate
orală de stat sunt infrastructura limitată, resursele insuficiente, lipsa forței de muncă din
domeniul sănătății publice și fluctuația frecventă a personalului.

Ca și în cazul altor sisteme de supraveghere a sănătății publice, supravegherea stării de

sănătate orală depinde în mare măsură de finanțarea federală. Statele finanțate de CDC pentru a-
și consolida programele de sănătate orală primesc sprijin pentru epidemiologi și evaluatori pentru
a ajuta la dezvoltarea și menținerea unui SOHSS. Stările și teritoriile neacceptate trebuie să se
bazeze pe alte surse de finanțare. Având în vedere climatul fiscal actual, supravegherea stării de
sănătate orală poate fi o prioritate scăzută pentru agențiile de sănătate de stat.

Există o lipsă serioasă a forței de muncă în domeniul sănătății publice în disciplinele care
efectuează funcții de supraveghere.În plus, agențiile de sănătate de stat pot avea sisteme de

16
clasificare rigide care împiedică crearea de noi poziții sau o poziție care necesită cunoștințele și
abilitățile necesare supravegherii eficiente a stării de sănătate orală. Pentru a asigura
supravegherea permanentă și de înaltă calitate a sănătății orale la nivel de stat, propunem o serie
de acțiuni:

 CDC continuă să sprijine asistența tehnică de supraveghere a sănătății orale pentru

agențiile de sănătate de stat, prin intermediul ASTDD sau al unei alte entități cu
experiență în toate aspectele sistemelor de supraveghere a sănătății orale.

 ASTDD și / sau CSTE dezvoltă orientări pentru agențiile de sănătate de stat privind
interpretarea, difuzarea și prezentarea datelor privind indicatorii NOHSS.

 Finanțatorii federali adecvați își extind sprijinul la sistemele de supraveghere a sănătății

publice de stat, inclusiv la sistemele de supraveghere a sănătății orale.

 ASTDD, CSTE și / sau CDC oferă educație continuă pentru personal agenții de sănătate
privind dezvoltarea, implementarea, întreținerea și evaluarea sistemelor de supraveghere
a sănătății publice.

 ASTDD, CSTE și CDC monitorizează sursele de date emergente și dezvoltă sau

revizuiesc indicatorii NOHSS ca surse suplimentare de date disponibile.

 ASTDD să promoveze și să furnizeze instruire privind competențele de supraveghere a

sănătății orale în cadrul competențelor ASTDD pentru programele de sănătate orală de
stat.

 Asociația americană a stomatologiei din domeniul sănătății publice ar trebui să dezvolte

competențe pentru supravegherea stării de sănătate orală și să asigure că toate programele
de formare în domeniul sănătății publice dentare includ competențele din programele lor.
În ultimii 15 ani, s-au înregistrat progrese substanțiale în supravegherea stării de sănătate
orală de către stat.

În anii 1990, niciun stat nu a avut capacitatea de a monitoriza o gamă largă de indicatori de
sănătate orală și de a difuza informații într-un timp util. Astăzi un număr tot mai mare de state,
dar încă departe de cel universal, colectează informații despre o serie de indicatori de sănătate

17
orală. Extinderea definiției unui sistem de supraveghere a sănătății orale, care să includă un plan
de supraveghere a sănătății orale, un plan de evaluare și o diseminare a datelor, va face ca
sistemele de supraveghere bazate pe stat să fie mai puternice și să le permită să utilizeze cu
adevărat datele pentru protejarea și promovarea sănătății orale a populației.21

18
 Valorile sănătătii publice în medicină dentară

Sănătatea publică în medicină dentară este definită că știință și practică de a preveni

problemele orale și de a imbunătătii calitatea vieții. Prevenția reprezintă scopul principal al
medicilor stomatologi. În cadrul prevenției un rol important este reprezentat și de dietă, igienă
personală, consumul de tutun și de metodele folosite pentru a preveni atât problemele de natură
orală cât și cancerul.

Care sunt problemele legate de sănătatea publică?

Întotdeauna nevoile sunt mai mari în comparație cu ce poate să ofere sistemul de sănătate
public. Chiar și tări bogate precum: UȘĂ, Germania, UK, se confruntă cu aceste probleme din
cauza faptului că a crescut cererea pentru sistemul de sănătate.

Un răspuns la multiplele cereri și având resurse limitate este că acestea să fie direcționate
către problemele cu prioritate. Primul criteriu de a alege prioritătile se face în funcție de: Cine
are boală? Ce prevalentă există? Este în creștere sau în descreștere?

Al doilea crietriu este dat de impactul bolii asupra individului, cum îl afectează și cum îi
influentează activitătile cotidiene(job,viață socială etc.)

Al treilea criteriu este reprezentat de costurile tratamentului, ce implică și durată acestuia.

Istoria sănătătii publice

Istoria sănătătii publice are un trecut lung și interesant fiind în strânsă legătură cu
schimbările politice, sociale și economice. Conceptul de sănătate publică a apărut o data cu
industrializarea orașelor și dezvoltarea urbană care au mers mână în mână cu oamenii din clasă
muncitoare care au dezvoltat diferite boli din cauza condițiilor de muncă. Un exemplu de
protecție a sănătății publice s-a întâmplat în UK, Soho, London 1875 când un doctor John Snow
a realizat că holeră avea că punct de plecare o conductă de apa de pe Broad Street și în felul
acesta au înlăturat conductă de apa și nimeni nu a fost infectat. Această acțiune a fost un exemplu
de exercitare a sănătății publice și apărare a sănătății celor din jur prin acțiune promptă în a
înlătura factorul cauzal.

În același timp s-au propus reforme pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu și de muncă
deoarece cererea pentru armată era mare și mulți dintre bărbați nu puțeau să se înroleze din cauza
problemelor de sănătate asta reprezentând o pierdere și un deficit pentru țara. Cei mai mulți
bărbați au fost refuzați din cauza problemelor dentare cum ar fi: absența dinților sau prezența
cariilor. În cele 3 luni de triere a soldaților 3 din 1000 erau respinși din cauza acestor probleme.

După secolul 20 sănătatea publică s-a distanțat de condițiile de mediu și oamenii de

știință au descoperit că stilul de viață și transmisia ereditară deasemenea influențează sănătatea.

19
Această nouă abordare medicală bazată pe screening are un rol mult mai decisiv în prevenția
bolilor. În UK, în anul 1948 după implementarea acestui nou sistem de sănătate publică care s-a
extins foarte mult, a revenit din nou la condițiile sociale și de mediu fiind criticat de diferiți
filozofi și academicieni. Acest nou concept a fost limitat din cauza proastei administrații,
distribuirea accesului la sănătate publică inegal și fără a avea niște scopuri bine stabilite.

În 1978 WORLD HEALTH ORGANIZATION au ținut o conferința în Republică

Sovietică Khazakhstan unde s-a decis:

• Focusarea pe programul de preventive

• Abordarea pe mai multe planuri:educație, agricultura etc

• Tehnologie adecvată

• Distribuție egală pentru toată lumea

• Participare comună la adoptarea deciziilor privind sănătatea publică.

Organizația mondială a sănătății în 2008 pentru a combate inegalitățile care se produceau în

sănătatea publică au luat următoarele decizii:

• Îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață

• Evaluarea și înțelegerea problemelor

• Îndepărtarea factorilor de distribuție inegală a banilor și a puterii

Cercetările legate de sănătatea publică au arătat faptul că mediul, societatea și condițiile de

viață sunt un factor decisiv în schimbarea comportamentului oamenilor și în educarea lor în
scopul prevenției apariției problemelor de natură orală. Diferențele în sănătatea orală sunt date de
factori politici,sociali și economici care pot afecta unii indivizi mai mult decât pe alții. Afectarea
orală este influențată mai mult de factorii economic-sociali.

Prevenția afecțiunilor orale se realizează prin: dietă echilibrată, evitarea dulciurilor și

produselor lipicioase care adera la suprafața dinților și sporesc producția de microorganism,
controale periodice o data la 6 luni pentru realizarea profilaxiei, aplicarea de paște cu flour,
sigilări, educarea pacientului pentru a avea o tehnică de periaj corectă, folosirea atei dentare și a
apei de gură. Având în vedere faptul că în zonele defavorizate datorită economiei unii oameni nu
au acces la aceste facilitate, medicii stomatologi ar trebui să facă programe gratuite de prevenție
pentru copii, în felul acesta s-ar realize o distribuție egală a acțiunilor sănătății publice atât în
orașe cât și în zonă rurală. 22

20
 Monitorizarea -instrument pentru supravegherea sanatatii orale
Supravegherea stării de sănătate publică este colectarea, analizarea, interpretarea și diseminarea
sistematică a datelor referitoare la un eveniment legat de sănătate pentru utilizarea în acțiunile de
sănătate publică pentru a reduce morbiditatea și mortalitatea și pentru a îmbunătăți sănătatea.
Datele diseminate de un sistem de supraveghere a sănătății publice poate fi utilizat pentru
acțiuni imediate in sănătatea publică, planificarea și evaluarea programelor și formularea
ipotezelor pentru cercetare.(1)

Monitorizarea starii e sanatate publica poate fi folositoare in :

-solutionarea unui caz

-stabilirea unui protocol in anumite situatii clinice

-stabilirea grupelor populationale cu risc crescut de imbolnavire si prevenirea acelor situatii

patologice

-cunoasterea anumitor boli , stadii de imbolnavire si modul in care acestea pot fi controlote sau
prevenite

-situatia de sanatate la nivel de grup si masurile care ar putea ajuta la imbunatatirea acsteia cat si
necesitatea alocarii unui anumit buget in tratarea acestora

Supravegherea este realizata de functionari ai domeniului de sanatate publica si au una sau mai
multe surse .

Principiul fundamental al supravegherii sănătății publice este ca supravegherea să fie

proiectată și pusă în aplicare pentru a oferi informații corecte si precise factorilor de
decizie în timp util si la cel mai mic cost posibil. Deoarece este puțin probabil ca managerii de
programe de sănătate publică să fie nevoiți să adapteze intervențiile pentru a aborda diferențele
mici dintre domenii, sacrificarea preciziei la nivel de stat are sens in a îmbunătăți termenele și in
a salva resursele care pot fi utilizate pentru intervențiile de sănătate publică.(2)

21
 Scopul principal al instrumentului de analiză de bază (BSS) este de a oferi jurisdictii de stat
și locale ale sănătății cu un model consecvent(potrivit) de monitorizare a bolilor orale în timp
util, la cel mai mic cost posibil, cu o povară minimă pentru participanții la sondaj și care va
sprijini comparații în cadrul statului și între state. BSS oferă îndrumări statelor asupra
monitorizarii grupurilor de populație , indicatorilor de colectare și definire a cazurilor care, într-
o oarecare măsură, sacrifică precizia pentru a îmbunătăți termenele și a economisi resurse.(3)

Se urmareste deci o eficientizare a procesului prin precizie , consecventa si cat mai putin efort si
stres pentru participanti..

Supravegherea sănătății orale vs. cercetarea sănătății orale

Deși datele din sistemele de supraveghere pot fi folosite pentru a genera ipoteze de cercetare,
sistemele de supraveghere a sănătății publice nu sunt, în general, concepute pentru a testa
ipotezele de cercetare. În majoritatea cazurilor, testarea ipotezelor este clasificată ca cercetare a
subiecților umani, definită în regula comuna federală ca o investigație sistematică, inclusiv
dezvoltarea, testarea și evaluarea cercetării, concepute pentru a dezvolta sau a contribui la
cunoașterea generalizabilă care implică subiecți umani vii . Spre deosebire de supraveghere ,
Cercetarea subiecților umani este supusă protecțiilor și procedurilor în conformitate cu Politica
Federală pentru Protecția Subiecților Umane, cunoscută sub numele de Regula Comună.

În cele mai multe cazuri, cercetarea privind sănătatea orală este concepută pentru a măsura
diferențele mici în sănătatea orală într-o perioadă relativ scurtă de timp; Prin urmare, măsurile de
sănătate orală utilizate în activitățile de cercetare trebuie să fie mai precise decât cele utilizate de
sistemele de supraveghere. De exemplu, un studiu clinic privind cariile dentare poate colecta
date specifice privind suprafața dentară la nivelul cariei D1 (inițial cariile), în timp ce majoritatea
sistemelor de supraveghere a stării de sănătate orală de la nivel de stat monitorizează prezența
leziunilor carioase la nivelul persoanei (procentul persoanelor cu una sau mai multe Cavitati).

Sunt necesare metode consistente și ușor de aplicat pentru colectarea și împărtășirea

rezultatelor în atingerea obiectivelor oamenilor sănătoși. Metodele de supraveghere orală, cum ar
fi BSS, depun eforturi pentru a monitoriza povara bolii pe cale orală, fără a supraîncărca
resursele umane limitate în colectarea acestor date.(4)

Prin urmare putem spune ca supravegherea poate avea efecte benefice pentru populatie pe un
timp mai indelungat , metodele si masurile de imbunatatire fiind actualizate in permanenta
datorita unui sistem de supraveghere consecvent si de asemenea monitorizarea sanatatii publice
imbunatateste sistemul sanitar prin atingerea mai multor arii ale acestuia in acelasi timp
dovedind astfel eficienta si precizie atat in timp si calitate cat si in cantitate . 23

22
23
 Valoarea nutriției și dietei în prevenția orală

Dieta joacă un rol important în prevenirea leziunilor orale precum:

-carii

-afecțiuni parodontale

-eroziuni

-anomalii de dezvoltare

-leziuni ale mucoasei orale.

Există o asociație între dietă,nutriție și leziunile orale. Subnutriția crește severitatea leziunilor
mucoase și parodontale. Evidențele sugerează că băuturile răcoritoare și majoritatea surselor de
acid din dietă în țările dezvoltate sunt un factor cauzal în apariția leziunilor.

Sănătatea orală este legată de dietă în multe feluri precum:

-nutriția influențează:

 dezvoltarea cranio-faciala
 leziunile mucoasei și dentare

Leziunile parodontale.

Pierderea dinților reduce abilitatea de a mânca sănătos dar și bucuria de a mânca sau de a
socializa.

Leziunile parodontale

Leziunile parodontale progresează mult mai rapid în populațiile mici,rolul nutriției fiind de a
menține un răspuns imun adecvat. Antioxidanții,ca vitamina C și vitamina E conțin cantități
importante de oxigen reactiv care este găsit în alimente ca legume,fructe,cereale și semințe.

Leziunile mucoasei orale

Primele semne ale unor deficite de micronutrienti de exemplu, deficitul de vitamină B sunt
văzute în cavitatea orală și include Glosită și Cheilită.

24
 Cancerul oral este a 8a cea mai comună boală din lume,iar prevalență ei a crescut în țările
dezvoltate că Danemarca,Germania, Scoția.

Dietă este un factor preventiv al cancerului,tocmai de aceea s-a constatat faptul că oamenii a
căror dietă este bogată în alimente și băuturi fierbinți prezintă un risc crescut de apariție a
cancerului.

Cu toate aceste,consumul cerealelor pare a fi unul benefic,la fel că cel al fructelor și legumelor.

Eroziunea

Pierderea ireversibilă de țesut dur dentar care este îndepărtată din cauza acizilor și bacteriilor
din gură,este datorată acizilor în dietă.

Acești acizi sunt:

 Ascorbic
 Citric
 Fosforic
 Oxalic
 Carbonic.

Ei sunt găsiți în fructe, în sucurile naturale,băuturi răcoritoare și oțet.

Studiile arată că dietele bogate în sucuri acide, sucuri citrice naturale și fructe de pădure,cresc
apariția eroziunii.

Cariile

Cariile în ultimii 30 de ani în țările dezvoltate au o prevalență crescută mai ales din cauza
dietelor bogate în dulciuri. Acestea apar și din cauza demineralizarii smalțului și dentinei de
către acizii organici formați de bacteriile din placă dentară prin metabolismul anaerobic al
glucidelor.

S-a descoperit că lactoza are un efect cariogenic mult redus față de restul glucidelor.

Consumul de zaharuri este unul corect dacă nu depășește 10kg/persoană/an.

Deasemenea s-a descoperit și acțiunea cario-preventivă a branzei care a fost experimentată în

studii,intervenții și observații asupra unor grupuri de oameni. De exemplu laptele de vacă
conține Calciu,Fosfor și Caseina care inhiba procesul de apariție al cariilor și depunerea de placă
astfel încât ph-ul rămâne unul neutru.Alimentele care stimulează fluxul salivar include
cerealele,alunele, brânză și gumă de mestecat.

Concluzii

25
 Așadar, este foarte important pentru prevenirea leziunilor orale că valoarea dietei și nutriției să
fie bineinteleasa și să survină concomintent cu o igiena corespunzătoare.24

26
BIBLIOGRAFIE

27
1
Critical Reviews in Oral Biology and Medicine, Oral Health-related Quality
of Life: What, Why, How,and Future Implications;pag 1

2
Principles in Dental Public Health

3
Sanatate publica si management sanitar; http://www.umft.ro/data_files/discipline-documente-utile/2/sanatatepublica.pdf
4
Critical Reviews in Oral Biology and Medicine, Oral Health-related Quality of Life: What, Why, How,and Future
Implications;pag 1

5
Measuring Oral Health and quality of life

6
Dental Public Health-problems
7
Measuring Oral Health and Quality of Life. Edited by. Gary D. Slade. Proceedings of a conference held June 13-14, 1996
8
Measuring Oral Health and Quality of Life. Edited by. Gary D. Slade. Proceedings of a conference held June 13-14, 1996
9
Measuring Oral Health and Quality of Life. Edited by. Gary D. Slade. Proceedings of a conference held June 13-14, 1996

10
Measuring Oral Health and Quality of Life. Edited by. Gary D. Slade. Proceedings of a conference held June 13-14, 1996
11
Chapter 5 (97-133) of the Surgeon General’s Report on Oral Health
12
Chapter 5 (97-133) of the Surgeon General’s Report on Oral Health
13
Chapter 5 (97-133) of the Surgeon General’s Report on Oral Health
14
Chapter 5 (97-133) of the Surgeon General’s Report on Oral Health
15
Chapter 5 (97-133) of the Surgeon General’s Report on Oral Health
16
Principles of Dental Health
17
Chapter 5 (97-133) of the Surgeon General’s Report on Oral Health
18
MeasuringOralHealthAndQualityOfLife.pdf :Chapter 12, THE DENTAL IMPACT ON DAILY LIVING, Anna T. Leao,
Ph.D.; Abery Sheiham Ph.D.

19
Chapter 13, ORAL HEALTH QUALITY OF LIFE INVENTORY (OH-QoL), John E. Cornell, Ph.D.; Michele
J.Saunders, D.M.D., M.S., M.P.H.; Eleonore D. Paunovich, D.D.S.; Michael B. Frisch, Ph.D.

20
2013 Oral-health-surveillance-systems-cste-whitepaper p1-3
21
Oral-health-surveillance-systems-cste-whitepaper
22
Introduction în dental public health, chapter 1
23
THE BASIC SCREENING SURVEY: A TOOL FOR ORAL HEALTH SURVEILLANCE NOT RESEARCH
FEBRUARY 2011

24
OMS 2005-nutritia si patologia orala