Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Capitolul 3. Descrierea arhitecturală a navei

3.1. Alegerea navei prototip

Destinaţia navei
Nava de 2780 TEU este o navă portcontainer confecţionată din oţel,având IMO
number 7505138, cu puntea principală continuă cu puntea dunetă şi cu puntea teuga înălţată,
având puntea de comandă şi sala maşini localizate semi-pupa. Corpul navei la extremităţi este
prevăzut la prova cu etravă cu bulb, iar la pupa cu cadrul transversal de etambou.
Simbolul de clasă al navei este:
+1A1 „Container Carrier”, E0, TMON, Nauticus (Newbuilding), BIS, DG-P, COAT-1
and CR cu simbolurile 100+E, CMS (CAU)+
Dimensiunile principale:
- Lungimea peste tot: 260,2 [m];
- Lungimea între perpendiculare: 253,8 [m];
- Lăţimea de calcul: 32,0 [m];
- Înălţimea de calcul: 16,5 [m];
- Pescajul de proiect: 11,5 [m];
- Pescajul de bord liber: 5 [m];
- Deplasamentul deadweight: 50.217 [t];

Figura 3.1. Nava prototip (vedere din treimea pupa)

Criterii de stabilitate şi de bord liber
Primul criteriu de stabilitate a fost introdus la studiul stabilităţii iniţiale unde se
urmăreşte ca în orice situaţie de încărcare înălţimea metacentrică calculată şi corectată pentru
efectul suprafeţelor libere lichide să fie mai mare decât înălţimea metacentrică critică dată în
documentaţia navei funcţie de deplasament.
Convenţia Load Line a stabilit unele criterii generale de stabilitate elaborate având la bază 4
direcţii de cercetare: diagrama stabilităţii statice, înălţimea metacentrică iniţială, momentul de
înclinare produs de acţiunea vântului şi acoperirea de gheaţă.
Criteriile generale de stabilitate sunt:
1. Înaltimea metacentrică corectată să fie mai mare decât înălţimea metacentrică critică:
GMcor > GMcr;

37
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

2. Aria delimitată de curba stabilităţii statice, de abscisă şi de verticala unghiului θ =

30° să fie mai mare de 0,055 m.rad;
3. Aria delimitată de curba stabilităţii statice, de abscisă şi de verticala unghiului θ =
40° să fie mai mare de 0,090 m.rad;
4. Aria delimitată de curba stabilităţii statice, de abscisă şi de verticalele unghiurilor θ =
30° şi θ = 40° să fie mai mare de 0,030 m.rad;
5. Braţul maxim al diagramei de stabilitate statică (lsmax) să corespundă unui unghi θmax≥
30°;
6. Limita stabilităţii statice pozitive (apunerea curbei) trebuie să corespundă unui unghi
de rasturnare θr ≥ 60°;
7. Braţul stabilităţii statice (ls), corespunzător unghiului θ = 30°, să fie mai mare de 0,20
m;
8. Înălţimea metacentrică iniţială GMcor să nu fie mai mică de 0,15 m;
9. Pentru cazul acoperirii cu gheaţă unghiul de anulare a diagramei statice să fie
θr ≥ 55°;
10. În varianta de încărcare cea mai defavorabilă, momentul de înclinare produs de
acţiunea vântului Mv aplicat dinamic, să fie mai mic sau cel mult egal cu momentul
minim de răsturnare: Mv ≤ Mr.

Figura 3.2. Nava prototip (vedere din treimea prova)

Materialele corpului navei

Corpul navei este construit în marea majoritate din table din oţel cu rezistenţă mare la
tracţiune (grad AH32, grad AH36, grad EH36), dar şi oţel moale (grad A) după cum urmează:
- Puntea principală: 50 mm (grad EH36);
- Longitudinale de punte: 50 mm (grad AH36);
- Puntea secundară: 15 mm (grad AH32);

38
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

- Stringheri din tancurile laterale de balast: 11 mm (grad A); 15,5 mm,

13 mm (grad AH32);
- Rama gurii de magazie: 55 mm (grad EH36);
- Longitudinale de bordaj: 50 mm (grad AH36); 9-25 mm
(grad AH32);
- Longitudinale de perete longitudinal L21: 50 mm (grad AH36); 9-25 mm
(grad AH32);
- Perete longitudinal L18 (în magazie): 14,5 mm (grad AH32);
- Perete longitudinal L18 (în tancul de dublu fund):12 mm (grad AH32);
- Suporţii laterali din tancul de dublu fund: 13,5 mm;14 mm (grad AH32);
- Longitudinale de dublu fund: 13/17 mm (grad AH32);
- Longitudinale de fund: 12/17 mm (grad AH32);
- Longitudinale de gurnă: 12/17 mm (grad AH32);
- Chila de ruliu: 13/18 mm (grad AH32).
Sisteme de osatură
a. Sistemul longitudinal de osatură este folosit pentru:
- puntea principală în afara liniei capacelor de magazie;
- tancurile de dublu fund;
- bordajul din compartimentul maşinilor;
- tancurile laterale de balast şi tunelurile de circulaţie;
- punţile expuse şi elementele structurale adiacente.
b. Sistemul transversal de osatură este folosit pentru:
- tancurile de dublu fund în compartimentul maşinilor;
c. Sistemul combinat longitudinal/transversal de osatură este folosit pentru:
- suprastructuri;
- rufuri.
Descrierea succintă a corpului navei
Sistemul longitudinal de osatură al punţii principale în afara liniei capacelor de
magazie constă din longitudinale de punte ca elemente structurale de rigidizare. Dimensiunile
longitudinalelor depind de distanţa dintre ele, de lungimea navei şi de solicitările punţii
respective.
Tancurile de dublu fund ale navelor a căror lungime depăşeşte 120 m este de preferat a
fi prevăzute cu un sistem longitudinal de osatură, datorită tendinţelor tablelor de dublu fund şi
tablelor fundului de a se deforma. Deformarea apare ca rezultat al încovoierii longitudinale a
corpului navei, ce poate fi evitată prin alegerea sistemului longitudinal de osatură. Sistemul
longitudinal de osatură al tancurilor de dublu fund constă din longitudinale de dublu fund şi
din longitudinale de fund dispuse la anumite distanţe între ele (în cazul de faţă 848 mm), care
sunt susţinute transversal prin varăngi dipuse la o anumită distanţă între ele, iar la o distanţă
intercostală intermediară prin bracheţi de legătură.
Nava este prevăzută cu o chilă tunel, dispusă în spaţiul de dublu fund cuprins între
carlingile laterale L3 babord şi tribord, destinată trecerii sistemelor de tubulaturi ale navei.
Tancurile laterale de balast şi tunelurile de circulaţie sunt prevăzute cu un sistem
longitudinal de osatură, ce constă din longitudinale de bordaj şi longitudinale de peretele
longitudinal dispuse la o distanţă de 845 mm între ele. Longitudinalele de bordaj şi de perete
longitudinal în tancurile laterale de balast sunt susţinute de coaste cadru dispuse la o anumită
distanţă între ele.Tancurile laterale de balast sunt prevăzute cu 3 stringheri de bordaj. La
partea superioară tancurile laterale de balast sunt delimitate de puntea secundară (2 nd deck).
Tunelurile de circulaţie sunt rigidizate cu longitudinale de bordaj, longitudinale de perete
longitudinal şi longitudinale de punte; sunt delimitate la partea superioară prin puntea
principală, iar la partea inferioară prin puntea secundară (2nd deck).
39
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Sistemul transversal de osatură al tancurilor de dublu fund de sub compartimentul

maşinilor constă din varăngi şi varăngi brachet cu coaste cadru, ca elemente structurale
principale de rigidizare pentru tablele dublului fund şi ale tablelor fundului. Varăngile sunt
montate la fiecare distanţă dintre coaste în zona compartimentului maşinilor. Nervuri verticale
sunt montate sub forma unei construcţii sudate în vederea întăririi varăngilor. Tancurile de
dublu fund din zona compartimentului maşinilor este de preferat a avea un sistem transversal
de osatură.
La prova faţă de suprastructură, 2 pereţi longitudinali şi 7 pereţi transversali împart
spaţiul zonei de marfă în 6 magazii de containere şi 6 tancuri laterale pentru balast separat; la
pupa de suprastructură, 2 pereţi transversali şi 2 pereţi longitudinali împart spaţiul zonei în 1
magazie de containere şi 2 tancuri de apă dulce şi 2 tancuri laterale de balast.
Pereţii transversali etanşi, atât în zona de magaziilor de containere cât şi în zona tancurilor de
balast, sunt plani cu nervuri de întărire orizontale şi verticale.
Capacele de magazie sunt MacGregor, de tip ponton, cu înveliş dublu, având greutatea
de ridicare a panourilor capacelor de magazie de până la 40 tone, fiind operate cu ajutorul
macaralelor de cheu.
Capacele de magazie sunt construcţii din oţel etanşe. Etanşarea capacelor de magazie
este asigurată prin intermediul garniturilor de etanşare şi a cornierelor de strângere a garniturii
de etanşare sub greutatea proprie a capacelor. Tacheţi de împănare sunt prevăzuţi pe fiecare
ramă transversală şi longitudinală a capacelor de magazie.
Ramele gurilor de magazie sunt alcătuite din rame transversale (pupa şi prova) şi rame
longitudinale sau laterale (babord şi tribord), rigidizate cu ajutorul unor corniere de întărire şi
a unor bracheţi ai gurii de magazie. Ramele transversale sunt prevăzute cu porturi pentru
iluminatul magaziilor de containere, porturi pentru ventilarea magaziilor şi de asemenea cu
locaşurile de conectare a containerelor frigorifice.

Schematizarea compartimentării şi dispunerii tancurilor

La prova faţă de peretele de coliziune prova sunt amplasate: picul prova, spaţiul liber
nr.1, diverse magazii şi puţurile de lanţ. La pupa faţă de peretele de coliziune prova, sunt
dispuse: camera propulsorului prova şi a pompei de incendiu de urgenţă şi tancul adânc
central.
Pe zona cilindrică, magaziile de containere sunt învelite de tancuri de balast laterale şi
de dublu fund, precum şi de tancuri laterale de combustibil greu.
În zona semi-pupa a navei este situat compartimentul maşinii prevăzută cu camera de
control, cu tancuri de dublu fund pentru combustibil greu, tancuri de decantare şi serviciu,
tancuri laterale pentru apă dulce şi balast, tancuri de ulei şi motorină, etc. Magazia nr.7 este
învelită în fiecare bord de un tanc de balast şi un tanc de apă dulce.
La pupa faţă de peretele pupa al magaziei nr.7 este situat picul pupa, compartimentul
maşinii cârmei, magazia de parâme în pupa babord şi compartimentul instalaţiei de CO 2 în
pupa tribord.
Suprastructura pentru amenajări este dispusă de asemenea semi-pupa. Suprastructura
dispune de 25 cabine pentru echipajul navei plus încă 6 cabine pentru echipajul Suez, dotate
cu toalete şi duşuri individuale.
Spălătoria este prevăzută cu următoarele echipamente: maşini de spălat, maşini de
uscat haine, fier de călcat manual.
Bucătăria de la bordul navei este dotată cu următoarele echipamente: plită electrică de
gătit, boiler electric, mixer, prăjitor de pâine, filtru de cafea, 5 frigidere, o maşină de spălat
vase, un cuptor de coacere, un cuptor cu microunde.

40
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Cambuzele de provizii trebuiesc menţinute la anumite temperaturi, după cum urmează:

cambuza de carne la temperatura de -20°C; cambuza de peşte la temperatura de -20°C;
cambuza de legume şi fructe la +2°C.
Instalaţia de aer condiţionat constă din 2 unităţi centrale, de tip cu un singur canal de
mare viteză, ce constă din 2 ventilatoare cu un debit de aer de 3,14 m 3/s şi 2 compresoare pe
bază de freon R-404a cu expansiune directă.
Instalaţia frigorifică constă din 2 compresoare pe bază de freon R-404a cu expansiune directă
acţionate electric, având capacitatea de răcire de 15.000 kcal/h.
Instalaţia sanitară foloseşte apă dulce. Nava are în dotare un distilator de apă dulce, cu o
capacitate de generare a apei dulci de 20 tone/zi.
Capacitatea maximă de stivuire a containerelor este conform cerinţelor SOLAS de
vizibilitate la pescajul de proiect (chilă dreaptă).
Magaziile de containere
Toate magaziile de containere sunt prevăzute cu sistem de celule de ghidare pentru
containerele de 40’ şi pretabile la stivuirea a două containere de 20’ în rândul containerului de
40’.
Magaziile de containere nu sunt prevăzute cu celule de ghidare mobile.
Opt straturi de containere cu înălţimea de 8 picioare şi 16 ţoli şi un strat de containere
cu înălţimea de 9 picioare şi 6 ţoli pot fi stivuite în magaziile de containere.
Mărfurile periculoase trebuiesc stivuite în containere conform cerinţelor capitolului II-
2, partea C, Regula 54 din SOLAS. Mărfurile periculoase de clasa 1 trebuiesc stivuite pe
orizontală la cel puţin 3 m depărtare de limita compartimentului maşinilor. Mărfurile
periculoase ce au în componenţă hidrogen şi amestecuri de hidrogen nu vor fi încărcate în
magaziile de containere.
Ventilaţia mecanică a magaziilor de containere se realizează cu ajutorul unor
ventilatoare axiale, după cum urmează: pentru magazia nr.1 sunt prevăzute 3 ventilatoare cu
debitul de 215 m3/min; pentru magazia nr.2 sunt prevăzute 2 ventilatoare cu debitul de 345
m3/min; pentru magazia nr.3 sunt prevăzute 2 ventilatoare cu debitul de 415 m 3/min; pentru
magazia nr.4 sunt prevăzute 2 ventilatoare cu debitul de 415 m 3/min; pentru magazia nr.5
sunt prevăzute 2 ventilatoare cu debitul de 420 m 3/min; pentru magazia nr.6 sunt prevăzute 2
ventilatoare cu debitul de 260 m3/min; pentru magazia nr.7 sunt prevăzute 2 ventilatoare cu
debitul de 225 m3/min.

3.3. Prezentarea principalelor instalații de bord

Descrierea instalaţiei de propulsie

Maşinile principale de propulsie
Motorul principal este Sulzer tip 10RTA-96C-B, motor diesel în 2-timpi, motor lent
cu efect simplu, cu 10 cilindri, supraalimentat, ce dezvoltă o putere maximă de 44820 PS la o
turaţie de 100 rot/min şi o putere nominală de 40338 PS la o turaţie de 96,5 rot/min.
Motorul principal acţionează o elice monolit cu pas fix, fără cheie, cu 5 pale, având
diametrul de 8 m, iar pasul de 8 m.
Mişcarea de rotaţie este transmisă de la motorul principal către arborele de împingere
prin intermediul unui reductor de turaţie. Arborele de împingere este solidar cu arborele
intermediar şi cu arborele port-elice prin intermediul unor cuplaje prin flanşă. Arborele port-
elice se sprijină pe lagărele pupa şi prova ale tubului etambou, la cele două extremnităţi ale
tubului etambou sunt prevăzute etanşarea interioară şi etanşarea exterioară cu apărătoare.

41
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Figura 3.3. Motorul principal al navei (Sulzer tip 10RTA-96C-B)

Nava dispune de 3 motoare auxiliare Yanmar tip 8N280L, motoare diesel în 4-timpi,
cu injecţie directă, cu sistem de lansare cu aer comprimat, cu 8 cilindri, ce dezvoltă o putere
maximă de 2133 kW la o turaţie de 720 rot/min.
De asemenea nava mai este prevăzută şi cu un generator de avarie diesel MAN tip
D2866 TE ce dezvoltă o putere de 200 kW.

42
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Figura 3.4. Grup Diesel generator (Yanmar tip 8N280L)

Viteza şi durabilitatea
Viteza de serviciu garantată la pescajul de calcul şi la puterea nominală (90% din
puterea maximă) a motorului principal este de 24 noduri.
Durabilitatea pe baza consumului de combustibil cu puterea calorifică de 9.800
kcal/kg şi ţinând cont de capacitatea totală de combustibil greu de la bordul navei (la o
încărcare de 96%) şi de viteza de serviciu 24 noduri este de aproximativ 21.600 mile marine.

Instalaţia de balast
Balastarea şi debalastarea navei pentru asigurarea unei asiete normale se face cu ajutorul
instalaţiei de balast deservită de o pompă de balast, centrifugă verticală, situată în
compartimentul maşini. Caracteristicile pompei de balast sunt următoarele: debit nominal 600
m3/h la o presiune nominală de 2,9 bar.
Instalaţia de balast mai este prevăzută cu un ejector pentru stripare cu un debit de 50 m 3/h,
localizat în compartimentul maşinilor.
Tubulatura principală se compune din două magistrale de balast care fac legătura dintre
magistrala de apă de mare la un capăt, iar la celălalt capăt cu tancurile de balast prin
intermediul unei ramificaţii situate în pupa fiecărui tanc de balast. Fiecare ramificaţie este
prevăzută cu o valvulă de balast şi o pâlnie de aspiraţie.
Valvulele de balast sunt de tip fluture, acţionate electro-hidraulic prin intermediul unui
sistem de control de la distanţă al valvulelor. Acest sistem controlează valvulele din tancurile
de balast, valvulele din tancurile de combustibil greu, valvulele din puţurile de santină din
magaziile de containere, precum şi valvulele de transfer a combustibilului greu.
Tubulatura de aerisire pentru tancurile laterale de balast constă din câte o aerisire pupa şi o
alta prova pentru fiecare tanc dispuse pe puntea principală în fiecare bord; pentru tancurile de
balast de dublu fund sunt prevăzute câte o aerisire pupa şi o alta prova pentru fiecare tanc
situate pe puntea transversală dintre 2 capace de magazii alăturate.

43
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Tubulatura de măsurare şi control constă din câte o sondă localizată în pupa fiecărui tanc
de balast pe puntea transversală dintre 2 capace de magazii alăturate.
Tancurile de balast sunt prevăzute cu un sistem de citire de la distanţă a nivelului apei de
balast, constând din câte un traductor de nivel situat în fiecare tanc de balast. Sistemul are în
total 23 traductoare de nivel de tip „air purge” destinate tancurilor de balast. Acest sistem
permite de asemenea determinarea nivelului de lichid din tancurile de combustibil greu şi
motorină cu ajutorul a 16 traductoare de nivel, precum şi determinarea pescajului
pupa/mediu/prova cu ajutorul a 4 traductoare de nivel.

Instalaţia de santină
Instalaţia de santină este deservită de o pompă de santină cu un debit de 5 m 3/h la o
cădere de înălţime de 25 m, localizată în compartimentul maşinilor.
Pompa de santină este cuplată la o magistrală ramificată, la capătul căreia sunt
prevăzute sorburile de colectare. Magistrala de santină trece prin chila tunel în zona de dublu
fund. Valvulele puţurilor de santină sunt acţionate prin intermediul sistemului de control de la
distanţă al valvulelor.
Sondele puţurilor de santină sunt prevăzute pentru fiecare din cele două puţuri de
santină localizate în pupa fiecărei magazii de containere.

Instalaţia de manevră-legare şi ancorare

Instalaţia de manevră-legare este constituită din:
- două vinciuri de ancoră combinate cu vinciuri de manevră acţionate electric, prevăzute
cu un tambur de vinci, 2 tamburi de cablu şi un tambur de manevră, având la tamburul
de vinci puterea de tracţiune de 45 tf la o viteză de 9 m/min, iar la tamburul de cablu
capacitatea de tracţiune de 20 tf la o viteză de 15 m/min;
- şase vinciuri de manevră acţionate electric, dintre care două sunt prevăzute cu un
tambur de parâmă şi un tambur de manevră iar celelalte patru sunt prevăzute cu 2
tambururi de parâmă şi un tambur de manevră, toate având la tamburul de parâmă
capacitatea de tracţiune de 20 tf la o viteză de 15 m/min;
- parâmele de legare cu două toroane (8 bucăţi) au diametrul de 75 mm, lungimea de
200 m;
- patru cabestane acţionate electric au capacitatea de tracţiune de 0,5 tf la o viteză de 30
m/min.
La bordul navei sunt prevăzute două ancore în borduri şi una de rezervă, de tip AC-14 şi
de greutate 12.075 kg fiecare. Sistemul de ancorare este deservit de vinciurile prova. Lanţurile
de ancoră sunt de tip lanţuri cu zale cu punte, având diametrul de 97 mm, materialul având
gradul NVK3, cu lungimea totală de 742,5 m.

Instalaţii mecanice de punte

Două gruie de manevră a furtunelor de alimentare cu combustibil, acţionate electric,
cu sarcina admisibilă de ridicare de 4,0 tf, localizate pe puntea A în ambele borduri.
Un grui de manevrare a luminilor de căutare de Suez, acţionat manual, cu sarcina
admisibilă de ridicare de 0,2 tf, localizat pe puntea teuga.
Un palan electric cu cărucior destinat manevrării proviziilor şi a pieselor de schimb
pentru compartimentul maşinii, acţionat electric, cu sarcina admisibilă de ridicare de 11,5/5,0
tf, situată la pupa de suprastructură.

44
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Scările de bord sunt confecţionate dintr-un aliaj de aluminiu, de tip articulat, cu

treptele curbate, acţionate de câte un motor electric. Scările de bord se orientează către pupa
atunci când sunt ridicate la nivelul punţii principale.
Scările de pilot sunt de tip combinat, formate din: scări de bord confecţionate dintr-un
aliaj de aluminiu, de tip articulat, cu treptele curbate, acţionate de câte un motor electric şi
câte o scară de pisică ce sunt depozitate pe puntea principală în fiecare bord pe câte un
tambur.
Un catarg prova, confecţionat din oţel şi care prevăzut cu lumini de guvernare, este
situat pe puntea teuga; un catarg radar, confecţionat din oţel, este amplasat pe puntea compas.
Corpul exterior este protejat de un sistem de protecţie catodică prin curent imprimat,
ce constă din doi anozi tubulari conectaţi la o sursă de curent alternativ (un redresor de
protecţie catodică) cu intensitatea de 400 A + 150 A.
Nava nu dispune de un sistem de prevenire a creşterii vegetaţiei marine.
Nava dispune de un propulsor prova Brunvoll model FU100 T 2450, cu acţionare
hidraulică, cu elice cu pas variabil, ce dezvoltă o putere de 2000 kW la o turaţie 250 rot/min şi
o forţă de tracţiune minimă de 195 kN şi o forţă de tracţiune maximă de 270 kN.

Figura 3.5. Vinciul hidraulic de acţionare al instalaţiei

Instalaţia de guvernare
Maşina cârmei este de tip electro-hidraulic, cu 2 pistoane plonjoare şi 4 cilindri, cu
sistem autopilotat de tip adaptiv, cu momentul de torsiune de 421 tone m.
Cârma este de tip semi-compensată suspendată, având suprafaţa de 56,71 m2.

Instalaţii de stins incendiu

Instalaţiile de stins incendiul de la bordul navei sunt următoarele:
 pentru magaziile de containere: sistem de stins incendiu cu apă de mare şi sistem fix
cu bioxid de carbon;
 pentru compartimentul maşinilor: extinctoare portabile şi sistem fix cu bioxid de
carbon;
 pentru spaţiile de locuit: sistem de stins incendiu cu apă de mare şi extinctoare
portabile.
Sistemul de stins incendiul cu apă de mare se compune din două pompe de incendiu ,
verticale centrifuge cu acţionare electrică, cu debit de 280 m 3/h şi o pompă de incendiu de
avarie, centrifugă auto-amorsată cu acţionare electrică, având debitul de 72 m 3/h, localizată în
compartimentul propulsorului prova şi al pompei de incendiu de avarie, magistrala de
incendiu, două racorduri internaţionale de conexiune cu uscatul, duze de pulverizare în
45
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

spaţiile de locuit, duze şi pulverizatoare în compartimentul maşinilor, hidranţi pentru manicile

de incendiu de pe punte. Presiunea apei de mare în instalaţia de stins incendiu este de 2,8 bar.
Sistemul fix de stingere a incendiilor cu CO 2 este folosit pentru stingerea
incendiului în compartimentul maşinilor şi căldări, în compartimentul de depozitare a
bidoanelor de vopsea şi în magaziile de containere. El este compus din 332 de butelii de 45 kg
CO2, un servocilindru, cilindri pilot, o staţie de comandă de la distanţă, o supapă de siguranţă,
o conexiune de aer comprimat pentru testare, staţia de comandă din camera de CO 2, un
întrerupător de alarmă, valvula principală, bolţurile de legătură ale fiecărei butelii de CO 2 şi
alarma. Pentru compartimentul de depozitare a bidoanelor de vopsea este prevăzută o butelie
de 45 kg de CO2. Concentraţia de CO 2 în aer de 20 … 30% din volum determină
imposibilitatea producerii arderii.
Pe lângă instalaţiile de stins incendiu menţionate anterior, pe navă există un complex
de echipamente şi inventar de incendiu care stau în permanenţă la îndemâna echipajului.
Acesta este format din: panourile de incendiu (topor, cange, lopată), lădiţa cu nisip,
stingătoare cu spumă chimică sau aeromecanică, extinctoare portabile cu CO 2 pentru
echipamente electrice, măşti izolante cu oxigen; costume termostabile aluminizate, saltele de
azbest, etc.
Nava este prevăzută şi cu un sistem de detectare a incendiului, ce acoperă următoarele
zone ale navei: compartimentul maşinilor, spaţiile de locuit, puntea principală, magaziile de
containere. Sistemul dispune de un panou de alarmă localizat pe puntea de comandă.

Instalaţia de salvare
Echipamentul de salvare al navei este prevăzut pentru 25 persoane, conform
certificatului echipamentului de siguranţă.
a) bărcile de salvare
Nava este echipată cu 2 bărci de salvare parţial închise, confecţionate din aluminiu sau
plastic, ambele acţionate cu motor diesel, cu capacitatea de 25 persoane fiecare. Bărcile de
salvare sunt situate pe puntea bărcilor, câte una în fiecare bord.
Capacitatea unei singure bărci asigură posibilitatea ambarcării întregului echipaj.
Fiecare barcă de salvare este manevrată cu ajutorul câte unui gruie al bărcii de salvare,
de tip gravitaţional articulat, şi a câte unui vinci al bărcii de salvare, cu acţionare electrică.
Gruiele bărcilor de salvare asigură lansarea bărcilor la un unghi de bandă de +/- 15 şi la un
unghi de asietă de +/- 10. Declanşarea gruielor se face simultan, cu ajutorul unui dispizitiv cu
cioc de papagal.
b) plute şi colaci de salvare
Nava este echipată cu 2 plute de salvare gonflabile cu capacitatea de 25 persoane fiecare –
localizate pe puntea bărcilor şi prevăzute cu unităţi de lansare hidrostatică– , şi o plută de
salvare gonflabilă cu capacitatea de 6 persoane localizată pe puntea teuga şi fără unitate de
lansare hidrostatică.
Echipamentul de salvare mai cuprinde:
- 27 veste de salvare;
- 14 colaci de salvare;
- 30 costume de scufundare.
Colacii vor fi vopsiţi pe sectoare cu vopsea viu colorată, fiind marcată denumirea navei şi
portul de înregistrare.
Vestele de salvare vor fi ţinute în cabinele individuale.

Dimensiunile principale ale navei prototip sunt:

46
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Lungimea peste tot: 260,2 [m];

Lungimea între perpendiculare: 253,8 [m];
Lăţimea de calcul: 32,0 [m];
Înălţimea de calcul: 16,5 [m];
Pescajul de proiect: 11,5 [m];
Pescajul de bord liber: 5 [m];
Deplasamentul deadweight: 50.217 [t];

Dimensiunile navei de proiectat sunt:

Lungime la plutire: L = 260,00 m
Lăţime la plutire: B = 32,3 m
Pescaj: T = 11,5 m
Bord liber: F = 5,2 m
Înălţime de construcţie: H = 16,3 m
Coeficient bloc: CB = 0,635
Coeficient arie CWL: CWP = 0,735
Coeficient cilindric: CP = 0,65
Coeficient arie maestră: CM = 0,977
Coeficient prismatic vertical: CVP = 0,865
Volum carenă: Ñ = 61690 m3
Deplasament deadweigt: D = 50.000 tdw
Viteză de marş: vN = 26,00 Nd.

Se remarcă faptul că nava prototip este relativ apropiată de nava de proiectat şi deci
caracteristicile geometrice şi constructive sunt destul de asemănătoare, alegerea efectuată
fiind prin urmare pe deplin justificată. La bordul navei proiectate se vor monta instalațiile
găsite în documentația tehnică a navei prototip.

47
Libu Răzvan-Vasile Stabilirea configuraţiei arhitecturale

Fig. 3.6. Nava de proiectat (plan general)

48