Caracteristicile creşterii şi dezvoltării în perioada adolescenţei

şi tinereţii

Perioada de creştere şi dezvoltare, care cuprinde adolescenţa şi tinereţea, este una din cele
mai importante etape din viaţa unui om, fiind un proces biologic complex, dinamic, de
înmulţumire celulară şi somatică care presupune o schimbare a corpului individului în ceea ce
priveşte atât aspectul fizic – greutatea, volum şi dimensiunea, cât şi comportamentului
emoţional şi psihologic1.
Prima etapă amintită, adolescenţa este o perioadă care pune accentul pe maturitatea
sexuală, cognitivă şi socială a individului. De altfel, este considerată ca fiind ultima etapă de
dezvoltare cu modificări importante de creştere ale organismului, prin atingerea „parametrilor
somametrici finali programaţi genetic: talie, lungime a segmentelor” 2. Durata procesului este
aproximativ 4-5 ani, între 13/14 ani şi 17/18 ani, fiind caracteristică atât pentru fete, cât şi
pentru băieţi, dar cu anumite diferenţe3.
Este considerat stadiul post-juvenil cu rate de creştere accelerată (accelerate growth
spurt), creştere care poate fi întreruptă doar de anumite afecţiuni, malnutriţie sau stres
psihologic4.
În perioada adolescenţei are loc o accelerare rapidă de dezvoltare a aproape tuturor
țesuturilor şi structurilor scheletice, astfel că primele schimbări se văd la nivelul extremintăţilor
– cap, mâini, picioare, fiind urmate de braţe şi picioare, apoi torsul şi umerii 5. La băieţi umerii
sunt mai laţi comparativ cu şoldurile, în timp ce la fete şoldurile se lărgesc depăşind umerii 6.
Media rapidităţii de creşteri în înălţime este de +9 cm la băieţi şi +7,1 cm la fete7 .
În paralel, se observă o creştere a masei musculare (la băieţi musculatura creşte mai
repede decât la fete) şi a grăsimii corporale, la sfârşitul adolescenţei ajungându-se la o proporţie
de 60% până la 90% din masa musculară a unui adult. Toate acestea cresc capacitatea de

1
Gheorghe, I. (2015), Teoria activităţilor motrice- Curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei România Mare
2
Buhociu, I. (2014), Semiologie- Curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei România Mare
3
Gheorghe, I. (2015), Teoria activităţilor motrice- Curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei România Mare
4
Bogin, B. (1999). Evolutionary Perspective on Human Growth. Annual Review of Anthropology. 28. 109-153.
10.1146/annurev.anthro.28.1.109
5
Physical Development in Adolescence-https://courses.lumenlearning.com/teachereducationx92x1/chapter/physical-
development-in-adolescence/
6
Christie, D., & Viner, R. (2005). Adolescent development. BMJ (Clinical research ed.), 330(7486), 301-4.
7
Physical Development in Adolescence
-https://courses.lumenlearning.com/teachereducationx92x1/chapter/physical-development-in-adolescence/

1
rezistenţă la efort, iar mişcările devin mai precise şi coordonate 8. În perioada adolescenţei
erupţia dentară permanentă este aproape finalizată.
În acelaşi timp, sistemul respirator şi sistemul cardio-vascular continuă să se dezvolte şi
devin mai eficiente. La nivelul sistemul cardio-vascular se finalizează procesul de diferenţiere a
elementelor histologice, precum şi atrofia fiziologică a miocradului ventricului stâng. În cazul
sistemul respirator , în perioada analizată creşte progresiv suprafaţa respiratorie a plămânilor, cel
al fibrelor elastice pulmonare (în special la efort fizic), iar numărul alveolelor pulmonare se
măreşte de zece ori. Creşterea lungimii toracelui este de două ori mai mare la băieţi comparativ
cu fetele9.
Practic, în perioada adolescenţei, atât profunzimea, cât şi amplitudinea respiraţiei se
îmbunătăţesc, dar frecvenţa se reduce, astfel că, pe total, respiraţia devine ritmică. Continuă
creşterea tensiunii arteriale în special la băieţi. Astfel, inima şi plămânii cresc în mărime şi în
capacitate, contribuind la o rezistenţa şi o toleranţa ridicată la efort fizic10.
La nivelul sistemului nervos se reînnoieşte producţia de GnRH(gonadoliberina) a
hormonului de creştere din hipotalamus, efectele fiind vizibile prin maturarea sexuală 11. La băieţi
se manifestă prin creşterea testiculelor, a mărimii penisului, urmat de creşterea părului pubian,
axial şi facial, îngroşarea vocii. La fete, primele semne sunt dezvoltarea mugurilor de sân, prima
etapă a dezvoltării sânilor, de apariţia părului pubian şi de la axilă, menstruaţia12.
Creierul este în continuare în faza de dezvoltare. De asemenea, creşte în volum materia
albă, dar şi cerebelul care are rol atât în controlul mişcărilor, cât şi în a diferitelor procese
emoţionale13.
Adolescenţa este un stadiu particular de dezvoltare neuronală, legată de alte schimbări
care aduc noi abilităţi cognitive şi dezvoltarea emoţională şi personală 14. Adolescentul
experimentează emoţii puternice şi nu ezită să se angajeze în situaţii cu risc ridicat, ceea ce este
legat de continua dezvoltare a lobului frontal, responsabil cu judecata, controlul impulsurilor şi
planificarea15. Schimbările se referă şi la o serie de tulburări psihologice, respectiv anxietate şi
tulburări de comportament, psihoză, tulburări de alimentaţie sau consum de substanţe interzise,
medicamente şi alcool16.

8
9
Physical Development in Adolescence
-https://courses.lumenlearning.com/teachereducationx92x1/chapter/physical-development-in-adolescence/
10
Idem
11
Bogin, Barry. (1999). Evolutionary Perspective on Human Growth. Annual Review of Anthropology. 28. 109-153
12
Christie, D., & Viner, R. (2005). Adolescent development. BMJ (Clinical research ed.), 330(7486), 301-4.
13
Jay N. Giedd, Judith L. Rapoport (2010), Structural MRI of Pediatric Brain Development: What Have We
Learned and Where Are We Going?, Neuron,Volume 67, Issue 5, p. 728-734
14
Ragelienė T. (2016). Links of Adolescents Identity Development and Relationship with Peers: A Systematic
Literature Review. Journal of the Canadian Academy of Child and Adolescent Psychiatry = Journal de l'Academie
canadienne de psychiatrie de l'enfant et de l'adolescent, 25(2), 97-105
15
Physical Development in Adolescence-
https://courses.lumenlearning.com/teachereducationx92x1/chapter/physical-development-in-adolescence/
16
Jay N. Giedd, Judith L. Rapoport (2010), Structural MRI of Pediatric Brain Development: What Have We
Learned and Where Are We Going?, Neuron,Volume 67, Issue 5, p. 728-734

2
 În perioada analizată se îmbunătăţesc abilităţile de gândire, respectiv creşterea atenţiei şi
dezvoltarea atenţiei distribuitive; memoria pe termen lung; rapiditatea de procesare a informaţiei;
capacitatea de a aplica strategii de gândire mult mai eficiente şi abilitatea de plănui în avans, de
a prevede consecinţele acţiunilor. Adolescenţă este perioada care coincide cu atingerea identităţii
personale şi statusului social, un rol important în definire celor două fiind dorinţa de a face parte
şi de a lua parte la activităţile unui grup17. Identitatea adolescentului este rezultatul comparaţiei şi
asocierii cu semenii lor, comportamentul acestui putând fi afectat de normele grupului la care
aderă18.
Tinereţea, categorie în care intră indivizii de la 20/25-35 ani, este pragul de trecere
dintre etapa de creştere şi cea de declin a organismului. Este o etapă în care indivizii se bucură de
efectele maturării capabilităţilor fizice şi psihice, de independenţa personală şi financiară, cu
asumarea consecinţelor, ca apoi, la scurt timp, să vadă şi primele semne ale bătrâneţii.
Vârsta adultă timpurie este momentul de vârf pentru ablităţile fizice, respectiv puterea
musculară, timpul de reacţie, pentru abilităţile senzoriale şi pentru funcţionalităţile la nivelul
sistemului cardiac19. Deşi este posibilă în continuare o modificare uşoară a înălţimii şi greutăţii
şi după aceste vârste, procesele de creştere se opresc în general la fete la 17-19 ani, iar la băieţi la
21-25 ani20.
Corpul este în continuare supus unor schimbări hormonale, la bărbaţi manifestându-se
prin înăsprirea părului facil (barba) şi printr-o voce mai puternică şi mai groasă, în timp ce
femeile definitivează procesul de creştere a sânilor şi iau uşor în greutate21.
După vârsta de 30 ani, adulţii se confruntă cu schimbări ale vârstei ca urmare a unor
factori biologici, la nivelul molecular şi celular. Astfel, apar modificări la nivel vizual, în special
în ceea ce priveşte capacitatea de focalizare pe obiecte apropiate; scade sensibilitatea la sunet;
părul începe să se subţieze, iar în jurul vârstei de 30-35 ani apar primele fire gri; la nivelul pielii
se observă primele riduri, iar aceasta devine mai uscată; sistemul imunitar îşi pierde din eficienţă,
iar capacitatea de reproducere întră în proces de declin22.
Persoanele adulte tinere continuă dezvoltarea abilitățile atletice şi puterea fizică până la
30 ani, cei mai mulţi fiind caracterizaţi în general prin robusteţe şi energie 23. La nivelul
sistemului osos se continuă procesul de maturare până la 23-25 ani, însă oasele cresc mai mult în

17
Westwood, M., & Pinzon, J. (2008). Adolescent male health. Paediatrics & child health, 13(1), 31-6.
18
Ragelienė T. (2016). Links of Adolescents Identity Development and Relationship with Peers: A Systematic
Literature Review. Journal of the Canadian Academy of Child and Adolescent Psychiatry = Journal de l'Academie
canadienne de psychiatrie de l'enfant et de l'adolescent, 25(2), 97-105
19
Physical Development in Adulthood - https://courses.lumenlearning.com/boundless-psychology/chapter/early-
and-middle-adulthood/
20
Netolitzchi, M. (2009), Particularităţile somato-funcţionale şi psihice la tineri, Articol prezentat în Sesiunea
internaţională de comunicări ştiinţifice „Strategii pentru optimizarea activităţii de educaţie fizică şi sport în
segmentul universitar”, Editura ASE, Bucureşti
21
Physical Development in Adulthood - https://courses.lumenlearning.com/boundless-psychology/chapter/early-
and-middle-adulthood/
22
Hewstone, M,. Fincham F. (2005) Psychology - BPS Textbooks in Psychology, BPS Blackwell Publishing, Boston
23
Idem

3
grosime comparativ cu lungimea (mâinile cresc în lungime până la 18 ani la fete şi pînă la 25 ani
la băieţi), iar la nivelul articulaţiei creşte stabilitatea24.
De asemenea, în jurul vârstei de 20-25 ani vasele sangvine din discurile intervertebrale
regresează, ajungând la adulţi ca acestea să fie lipsite de sânge, iar nutriţia oaselor să se facă prin
zonelor ciuruite ale zonelor articulare. În aceeaşi perioadă, are loc şi sudarea epifizei superioare
cu diafiza humerusului. Tot la vârsta adultă, osul sacru la bărbat este mai lung, mai îngust şi mai
curbat anterior comparativ cu zona sacrală la femei25.
Muşchii cresc în volum şi forţă, prin dezvoltarea proprietăţilor acestora, respectiv,
excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea şi tonusul, linie ascendentă care depinde într-o
mare măsură şi de gradul de antrenament al individului 26. Musculatura scheletică ajunge la 30-
40% din greutatea corporală la bărbaţi şi 35% la femeile adulte, proporţie care variază însă şi în
funcţie de starea de antrenament 27. În ceea ce priveşte elasticitatea muşchilor, pe acest segment
se remarcă o scădere semnificativă de 1,27 kg la copilul de un an la circa 850 grame la 21 ani,
respectiv aproximativ 300 grame la adultul de peste 30 ani28.
Înălţimea capului reprezintă la adult 1/8 din înălţimea totală a corpului, iar mijlocul
corpului este la nivelul simfiziei publiene 29.
După 30 ani, apar şi primele semne de declin, cum ar fi reducerea dexterităţii manuale30.
Concomitent cu creşterea mărirea diametrului toracic (până la 20 ani: medie la 85 cm la
bărbaţi şi 80 cm la femei) are loc şi dezvoltarea plămânilor, întărirea muşchiului diafragm,
amplificarea mişcărilor respiratorii şi sporirea capacităţii vitale. De asemenea, se modifică modul
de respiraţie din abdominal în costal inferior la băieţi şi costal superior la fete31.
Este important de precizat că este posibilă o continuare uşoară a creşterii toracelui chiar
şi până la vârsta de 50 ani, însă în anumite condiţii care ţin cont de dezvoltarea masei musculare
sau a depunerilor grase în ţesuturile subcutanate. Respiraţia este la adult de 16-18
respiraţii/minut. În ceea ce priveşte sistemul cardio-vascular, cordul ajunge la vârsta de 20 ani la
o greutate de peste 12 ori mai mare decât cea din momentul naşterii, iar contracţiile ating 85-
86/minut şi tensiunea arterială la 120/75 mm în jurul vârstei de 18 ani32.

24
Netolitzchi, M. (2009), Particularităţile somato-funcţionale şi psihice la tineri, Articol prezentat în Sesiunea
internaţională de comunicări ştiinţifice „Strategii pentru optimizarea activităţii de educaţie fizică şi sport în
segmentul universitar”, Editura ASE, Bucureşti
25
Papilian, V. (2013), Anatomia omului 1 ed. 12 Aparatul locomotor, Editura ALL
26
Netolitzchi, M. (2009), Particularităţile somato-funcţionale şi psihice la tineri, Articol prezentat în Sesiunea
internaţională de comunicări ştiinţifice „Strategii pentru optimizarea activităţii de educaţie fizică şi sport în
segmentul universitar”, Editura ASE, Bucureşti
27
Papilian, V. (2013), Anatomia omului 1 ed. 12 Aparatul locomotor, Editura ALL
28
Netolitzchi, M. (2009), Particularităţile somato-funcţionale şi psihice la tineri, Articol prezentat în Sesiunea
internaţională de comunicări ştiinţifice „Strategii pentru optimizarea activităţii de educaţie fizică şi sport în
segmentul universitar”, Editura ASE, Bucureşti
29
Papilian, V. (2013), Anatomia omului 1 ed. 12 Aparatul locomotor, Editura ALL
30
Hewstone, M,. Fincham F. (2005) Psychology - BPS Textbooks in Psychology, BPS Blackwell Publishing, Boston
31
Netolitzchi, M. (2009), Particularităţile somato-funcţionale şi psihice la tineri, Articol prezentat în Sesiunea
internaţională de comunicări ştiinţifice „Strategii pentru optimizarea activităţii de educaţie fizică şi sport în
segmentul universitar”, Editura ASE, Bucureşti
32
Idem

4
 Greutatea creierului este la maturitate de 3,5-4 ori mai mare decât la naştere. La fete
greutatea acestuia este mai mică decât la băieţi. Sistemul nervos ajuns la un nivel corespunzător
de dezvoltare controlează şi reglează acest complex funcţional.33
În această etapă, se înregistrează o micşorarea a numărului neuronilor în scoarţă,
respectiv la unitatea de suprafaţă. Această micşorare este legată de moartea unei părţi de neuroni,
dar şi de proliferarea fibrelor nervoase şi neuroglei, rezultând în creşterea grosimii scoarţei34.
Cercetările în neuroştiinţă arată că în perioada tinereţii se continuă dezvoltarea cortexului
prefrontal, care presupune atingerea unor abilităţi de control şi coordonare a emoţiilor şi a
acţiunilor. Tinerii devin astfel mult mai conştienţi de realităţile vieţii şi încep să reflecte mai
atent la ceea ce reprezintă mediul şi relaţiile personale sau cele legate de mediul de lucru. Este o
perioadă în care individul este mult mai stăpân pe sine în reglarea propriilor emoţii, începe să
utilizeze tehnici şi instrumente pentru soluţionarea unor probleme, învaţă să amâne obţinerea
satisfacerii imediate şi să aplice compromisul35.
Tot în această perioadă se observă o responsabilitate mult mai mare legată de obiceiurile
alimentare şi regimul de exerciţii fizice, de altfel statusul sănătăţii lor fiind legat în mod direct de
alegerile comportamentale. Este momentul pentru mulţi dintre tineri să se separe de familii,
devenind independenţi din punct de vedere financiar, să facă primele alegeri legate de cariera lor
sau de starea civilă, unii alegând să îţi întemeieze propriile familii36.

Bibliografie
Bogin, Barry. (1999). Evolutionary Perspective on Human Growth. Annual Review of
Anthropology. 28. 109-153

Buhociu, I. (2014), Semiologie- Curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei România Mare

Christie, D., & Viner, R. (2005). Adolescent development. BMJ (Clinical research

ed.), 330(7486), 301-4.

Gheorghe, I. (2015), Teoria activităţilor motrice- Curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei
România Mare

33
Idem
34
Junqueira, B. (2008), Histologie tratat si atlas, Editura Medicală Callisto, Bucureşti
35
Hewstone, M,. Fincham F. (2005) Psychology - BPS Textbooks in Psychology, BPS Blackwell Publishing,
Boston
36
Idem

5
 Hewstone, M,. Fincham F. (2005) Psychology - BPS Textbooks in Psychology, BPS
Blackwell Publishing, Boston

Junqueira, B. (2008), Histologie tratat si atlas, Editura Medicală Callisto, Bucureşti

Jay N. Giedd, Judith L. Rapoport (2010), Structural MRI of Pediatric Brain Development:
What Have We Learned and Where Are We Going?, Neuron,Volume 67, Issue 5, p. 728-734

Netolitzchi, M. (2009), Particularităţile somato-funcţionale şi psihice la tineri, Articol

prezentat în Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Strategii pentru optimizarea
activităţii de educaţie fizică şi sport în segmentul universitar”, Editura ASE, Bucureşti

Papilian, V. (2013), Anatomia omului 1 ed. 12 Aparatul locomotor, Editura ALL

Ragelienė T. (2016). Links of Adolescents Identity Development and Relationship with

Peers: A Systematic Literature Review. Journal of the Canadian Academy of Child and
Adolescent Psychiatry = Journal de l'Academie canadienne de psychiatrie de l'enfant et de
l'adolescent, 25(2), 97-105.

Westwood, M., & Pinzon, J. (2008). Adolescent male health. Paediatrics & child
health, 13(1), 31-6.

Wood D. et al. (2018) Emerging Adulthood as a Critical Stage in the Life Course. In:
Halfon N., Forrest C., Lerner R., Faustman E. (eds) Handbook of Life Course Health
Development. Springer

Surse web :

Physical Development in Adolescence-

https://courses.lumenlearning.com/teachereducationx92x1/chapter/physical-development-in-
adolescence

Physical Development in Adulthood - https://courses.lumenlearning.com/boundless-

psychology/chapter/early-and-middle-adulthood/