Invaliditatea. Noțiuni generale. Grupele de invaliditate.

INVALIDITÁTE, invalidități, s. f. Starea celui invalid; infirmitate. Realizarea măsurilor de asigurare

socială se face prin acordarea de ajutoare materiale în caz de pierderi temporare ale capacității de muncă...
prin acordarea de pensii în caz de invaliditate. COD. M. 44. Scriitorii care ating vîrsta de 60 de ani primesc o
pensie, la fel și cei care au căpătat o invaliditate înainte de a împlini 60 de ani. SAHIA, U.R.S.S. 193.

Modalitatea de stabilire a gradelor de invaliditate va fi schimbată, iar gradele de dizabilitate care se

atribuiau anterior vor dispărea. În acelaşi timp, Consiliul care determină capacitatea de muncă a
persoanelor cu nevoi speciale va fi redenumit. O hotărâre în acest sens a fost aprobată la şedinţa de astăzi a
Guvernului.
Proiectul prevede reorganizarea Consiliului republican de expertiză medicală a vitalităţii şi redenumirea
acestuia în Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă. De asemenea,
va fi creat un consiliu de supraveghere a corectitudinii deciziilor instituţiei respective, dar şi o comisie de
soluţionare a litigiilor apărute.
Potrivit ministrului Muncii, Valentina Buliga, invaliditatea nu va mai fi de gradul I, II sau III ca până în
prezent, ci se va stabili ca severă, accentuată sau medie. "Nu vom mai avea dizabilitate de gradul unu, doi
şi trei, vom avea abordarea medico-socială. I-am evaluat persoanei capacitatea de muncă restantă şi imediat i
se recomandă un loc de muncă, ca să nu promovăm excluziunea, ci incluziunea socială. Nu vorbim de
stricteţe, ci despre o nouă abordare, despre posibilitatea acestor persoane de a se încadra în diferite activităţi,
chiar şi la serviciu. În cazul persoanelor care au invaliditate pe viaţă, măsurile de recuperare a lor vor rămâne
în continuare, dar acestea nu vor mai fi nevoite în fiecare an să-şi confirme maladia", a precizat Buliga.
Drept criterii pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă vor servi:
-         capacitatea de a studia şi a se instrui,
-         capacităţile intelectuale şi comportamentul,
-         capacitatea de autoservire şi autoîngrijire,
-         capacităţile de comunicare şi de adaptare situaţională,
-         capacităţile locomotorii,
-         capacitatea de muncă păstrată şi capacitatea vitală a organismului,
-         capacitatea de participare la viaţa socială.
"Persoana va depune o cerere adresată şefului consiliului teritorial sau consiliului specializat, cu pachetul
de documente necesare anexat, în baza căruia specialiştii vor evalua starea de sănătate, capacitatea de
muncă”, a explicat Valentina Buliga.
"Acum această problemă devine secundară, chiar dispare. Dacă persoana este mulţumită de munca pe care o
prestează, iar angajatorul la fel, atunci acestor oameni li se deschid noi oportunităţi", a spus preşedintele
Uniunii Organizaţiilor Invalizilor, Vitali Covaliov.
Costurile pentru implementarea proiectului se ridică la 3.180.000 lei. Legea va intra în vigoare odată cu
publicarea în Monitorul Oficial. În prezent, în Republica Moldova locuiesc circa 178 de mii de persoane cu
dizabilităţi, dintre care 17 mii sunt copii.

În R. Moldova poţi să obţii un certificat de invalid fiind perfect sănătos. Contra unei sume de bani.

Despre mafia din sistemul controlului vitalităţii se vorbeşte de mult. La nivel oficial, preşedintele Voronin
declara, acum câţiva ani, că cei cu grade de invaliditate obţinute ilegal culeg portocale prin străinătate. După
această declaraţie demarase “reformarea” sistemului…
Cum a devenit profitabilă, în R. Moldova, activitatea de acordare a gradelor de invaliditate?
Beneficiile unui invalid
Dacă eşti invalid, beneficiezi de mai multe înlesniri, cum ar fi cele legate de plata spaţiului locativ şi a
serviciilor comunale, de asistenţă medicală calificată, din contul mijloacelor bugetului de stat, în toate
instituţiile medicale, de asistenţă socială exprimată în plăţi băneşti (pensii, alocaţii, plăţi de o singură dată).
Invalizii de grupele I şi II au dreptul de a călători gratuit cu toate tipurile de transport urban şi suburban de
pasageri, cu excepţia taximetrului. Aceştia profită de o reducere de 50% a costului biletului de călătorie în
cadrul rutelor de comunicaţii interne cu transportul aerian, feroviar şi auto, de la 1 octombrie până la 15 mai,
în celelalte luni ale anului profitând doar o singură dată…
Dai un ban, dar face…

E un lucru ştiut că, în R. Moldova, trebuie să plăteşti pentru orice. Mai nou e că ai nevoie de bani şi pentru
serviciile pe care le meriţi pe bună dreptate.
Cazul lui Andrei Răileanu este unul tipic din domeniul expertizei vitalităţii. El s-a adresat la Institutul
Oncologic, unde activa o comisie de acordare a gradelor de invaliditate persoanelor care suferă de maladii
oncologice. Era invalid de gradul II, după cum îl calificase medicii care îl examinaseră anterior. În acte, însă,
era înscris ca fiind invalid de gradul III. Avea o pensie mică, care nu-i ajungea nici pentru o bucată de pâine.
S-ar fi bucurat şi de vreun ajutor umanitar dintre cele care veneau din străinătate, dar care îl ocoleau pe
bătrân în mod dureros, or, de astfel de ajutoare beneficiau doar cei care aveau certificat de invaliditate de
gradele I şi II. Cât timp plătise unui avocat cu relaţii, a deţinut gradul II, iar după ce a refuzat să-i mai
plătească, acesta a folosit relaţiile pe care le avea în sens invers, susţine Răileanu.
“Am ajuns în faţa comisiei, care m-a examinat superficial, mai mult cu privirea. M-au întrebat ce vreau şi,
auzind răspunsul meu, au ridicat din umeri. În schimb, au arătat cu privirea spre un pahar plin cu bani, aflat
chiar în faţa lor. Când au văzut că nu iau în seamă gestul lor, am fost rugat să ies afară, să aştept un răspuns
la solicitarea mea. L-am primit, dar nu am fost mirat: situaţia a rămas neschimbată, adică gradul II de
invaliditate nu mi-a fost restabilit. Peste ceva timp, de la unul dintre angajaţii comisiei, am înţeles că toţi au
aşteptat să le plătesc pentru a obţine ceea ce meritam, de fapt, fără a plăti, aşa cum făcuseră alţii înaintea
mea”.
Am mers la Policlinica nr. 7, acolo unde sunt examinaţi bolnavii din sectorul Centru. Era un rând foarte
mare, cu oameni obosiţi de aşteptare, dar decişi să-şi rezolve problemele, indiferent de mod.
M-am arătat interesat de trecerea unui control medical, din perspectiva obţinerii unui grad de invaliditate.
Am întrebat de o persoană care aştepta de ceva timp să intre la examinare dacă ea a plătit pentru a fi
declarată invalidă. Mi-a spus că acum, din câte se vorbeşte pe aici, nu se prea practică aşa ceva, de când s-au
schimbat comisiile. E nevoie de cunoştinţe, care să te ajute, susţine Larisa I.
Am întrebat o altă persoană dacă e nevoie sau nu să plăteşti când intri la comisie. Uitându-se la portmoneu,
cu o oarecare neîncredere, mi-a zis: “Da ce, tu nu ştii cum e la noi, pentru orice se plăteşte?!”.
Un bătrân m-a lămurit în această situaţie, spunându-mi că, dacă găsesc o persoana bună la suflet, care să mă
înţeleagă, nu voi avea probleme în a obţine ce-mi doresc.
Medici prinşi “în flagrant”

În ultima perioadă, deşi cei de la CREMV (Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii) susţin
prin vocea lui Constantin Rusu, medic-şef la această instituţie, că “sistemul lor nu e mai corupt decât
celelalte”, mai mulţi medici de aici au fost reţinuţi în flagrant, luând mită.
Valeriu Gaitur, din Hânceşti, a fost reţinut în flagrant luând mită de la un pacient, căruia nu dorea să-i acorde
grad de invaliditate decât contra cost. Medicul suspectat de corupţie, însă, a declarat pentru “Ziarul de
Gardă” că totul a fost o înscenare, susţinând că e nevinovat. “Ce era să fac dacă, în momentul în care cineva
mi-a pus pe masă 600 de lei, CCCEC-ul şi-a făcut imediat apariţia, punându-mi cătuşele? Apoi, la poliţie,
persoana care a depus plângere a scris că eu aş fi cerut 1500 de lei. Păi, dacă am cerut 1500, de ce mi-a oferit
doar 600?” , se întreabă retoric Gaitur
La 21 august curent, Adrian Oprea, din Chişinău, a fost şi el reţinut în flagrant pentru luare de mită, în
schimbul unui serviciu similar. Oprea, în vârstă de 47 de ani, a fost reţinut în flagrant delict de către ofiţerii
CCCEC în biroul său de serviciu, amplasat pe str. Gheorghe Tudor 3, în momentul în care a primit de la un
pacient, într-o carte, 1500 de lei marcaţi “mită CCCEC”. După cum susţin anchetatorii CCCEC, medicul şi-a
recunoscut vina.
Oprea s-a ales cu un dosar penal, fiind suspendat din funcţie până la finalizarea anchetei.
“Cât priveşte cazurile de intentare a unor dosare penale pe marginea unor tentative de mituire, soluţionarea
problemelor ţine de competenţa organelor de anchetă, care, deocamdată, nu au încheiat expertizarea
cazurilor”, susţine Ludmila Sochircă, preşedinta CREMV.
Ce spune CCCEC-ul

Sesizările înregistrate denotă faptul că se cere mită de la cetăţeni pentru acordarea gradelor de invaliditate,
menţinerea sau majorarea gradului, acordarea gradului de invaliditate fără termen (pe viaţă), susţine Angela
Starinschi, şefa serviciului de presă al CCCEC
Pe parcursul anului 2007—2008, colaboratorii CCCEC au depistat 11 infracţiuni la acest capitol, dintre care
4 sunt încadrate în articolul “corupere pasivă”, un caz se referă la traficul de influenţă, 6 cazuri vizează
abuzul în serviciu, depăşirea atribuţiilor de serviciu sau neglijenţa în serviciu. Dintre acestea, 9 cauze penale
au fost expediate în instanţa de judecată, fiind acum în aşteptarea pronunţării sentinţelor. În trei cauze
penale, instanţa de judecată a pronunţat deja sentinţe de condamnare a persoanelor recunoscute vinovate, a
completat Angela Starinschi.
Nu suntem mai corupţi decât alţii

“Nu medicii sunt în totalitate vinovaţi de faptul că oameni sănătoşi obţin grade de invaliditate. Medicii sunt
induşi în eroare de aparatele medicale sau chiar de alţi medici, care îi sfătuiesc pe pacienţi să meargă să
ceară grupă”, ne-a spus Constantin Rusu, medic-şef la CREMV. “De ceva timp, suntem monitorizaţi de
CCCEC, dar nimeni nu se întreabă din ce trăim, pentru că deseori salariile de aici nu ating nivelul salariului
mediu pe economie. Iar noi suntem priviţi ca cei mai mari tâlhari…”, se plânge Rusu.
În perioada de activitate 2003—2008, la CREMV au fost adresate sute de plângeri în care se manifesta
dezacordul cu gradul de invaliditate acordat. În cereri se exprimă şi rugămintea de a se majora gradul de
invaliditate, reieşind din situaţia materială dificilă a solicitantului.
În primele şase luni ale anului 2008, au fost înregistrate 232 de petiţii. În majoritatea adresărilor se exprimă
dezacordul cu decizia luată la stabilirea gradului de invaliditate. Din numărul celor 232 de cereri, doar două
au fost argumentate şi soluţionate în favoarea solicitantului.
Ludmila Sochircă, preşedinta CREMV, afirmă că îi ajută pe toţi cei care apelează la ea, respectând şi
legislaţia în vigoare. “Oamenii nu rămân nemulţumiţi, chiar dacă nu rezolv problema în favoarea lor. Le
explic, ca să înţeleagă, că totul e corect şi echidistant şi că nu facem favoruri nimănui”.
“Se întâmplă ca, atunci când unei persoane îi este refuzat gradul de invaliditate din motive întemeiate, ea să
se revolte şi să înceapă să-şi denunţe şi sora, şi fratele, care deţin grade de invaliditate ilegal. Atunci ne
implicăm, verificăm şi facem dreptate”, susţine Sochircă.
Rând mare la comisie

Pentru a trece comisia medicală, e nevoie să aştepţi ore în şir până îţi vine rândul. Fie că eşti tânăr sau
bătrân, mai sănătos sau mai bolnav, toţi beneficiază de drepturi egale. Aproape nimeni nu se plânge, pentru
că “800 de lei nu ţi-i dă nimeni din buzunarul lui”, ne explică un cetăţean care şi-a pierdut un picior,
aşteptând, de rând cu alţi “bolnavi”, să intre la comisie.
170 mii de invalizi în R. Moldova

La 1 ianuarie 2008, în R. Moldova erau la evidenţă 170 295 de beneficiari de pensii de invaliditate, numărul
copiilor pensionaţi fiind de 13 000. Din cei 170 295 de invalizi, 112 765 au gradul II de invaliditate.
În 2007, 15 902 persoane au fost încadrate primar în grade de invaliditate. Numărul persoanelor reabilitate
fiind de 558. În primele 6 luni ale anului 2008, încă 7199 de persoane au primit grade de invaliditate, în timp
ce doar 81 de persoane au fost reabilitate, ca fiind sănătoase.
Totodată, reprezentanţi ai Consiliului de Expertiză susţin că nu a fost depistat niciun caz în care vreo
persoană perfect sănătoasă ar fi deţinut grad de invaliditate
“Una din cauzele din care gradele de invaliditate au fost retrase este că, de obicei, medicii experţi au criterii
diferite de acordare a acestor grade. În funcţie de profesionalismul lor, gradele pot fi diferite de la un medic
la altul”, ne-a spus Constantin Rusu.
În anul 2007 pentru plata pensiilor de invaliditate au fost cheltuiţi 667426,6 mii de lei, iar pentru prima
jumătate a anului curent, au fost alocaţi 389400,4 mii de lei. Pensia medie pe republică pentru o persoană cu
dizabilităţi este de 549,86 lei.